This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Cuprins1. Structura entităţii, organizarea şi caracteristica generală a producţiei………3
2. Organizarea evidenţei contabile la entitate………………………………….7
3. Organizarea prelucrării cu ajutorul maşinilor de calcul a informaţiei
contabile…………………………………………………………………....10
4. Conţinutul temelor:
4.1. Contabilitatea activelor pe termen lung.........................................................
activităţilor auxiliare proprii şi ale altor întreprinderi etc.;
55
o pierderile din stoparea activităţii de bază a întreprinderii în urma evenimentelor
excepţionale:
- salariile angajaţilor în perioada staţionărilor şi contribuţiile şi asigurări sociale
şi primele de asistenţă medicală;
- valoarea bunurilor materiale, energiei electrice, apei, energiei de toate tipurile
consumate etc.
În Planul de conturi pentru contul 723 sunt prevăzute următoarele subconturi:
7231 „Pierderi din calamitări naturale”;
7232 „Pierderi din perturbări politice”;
7233 „Pierderi din modificarea legislaţiei ţării”.
Evidenţa analitică a pierderilor excepţionale se ţine pe tipurile lor, pe articole şi pe
alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.
Pierderile excepţionale se reflectă în contul 723 numai cu condiţia că există
documente care confirmă producerea evenimentului excepţional.
La aceste documente se referă:
actele comisiilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale – în cazul
cutremurelor de pământ, secetelor, inundaţiilor, uraganelor, eroziunii
solurilor,epizootiilor etc.;
actele poliţiei şi/sau deciziile instanţelor de judecată – în cazul furturilor;
actele şi calculele companiilor de asigurări – la determinarea sumelor
despăgubirilor de asigurare;
procesele-verbale de casare a mijloacelor fixe (mijloacelor de transport) – la
lichidarea acestora şi la determinarea valorii realizabile nete a bunurilor materiale
obţinute;
actele experţilor independenţi (evaluatorilor) - la evaluarea mărimii pagubelor
din pierderea parţială a bunurilor.
La finele anului de gestiune conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii
neoperaţionale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul
financiar, întocmindu-se formula contabilă:
Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”
56
Credit contul 723 „Cheltuieli excepţionale”
III. Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuieli privind impozitul pe venit includ suma totală a cheltuielilor privind
impozitul pe venit luate în considerare la calculare profitului (pierderii) net al
perioadei de gestiune.Cheltuielile efective privind impozitul pe venit se determină la
finele anului de gestiune, ţinând cont de diferenţele permanente şi temporare care
apar între venitul contabil şi cel impozabil.Pentru generalizarea informaţiei despre
cheltuielile privind impozitul pe venit este destinat contul 731 „Cheltuieli (economii)
privind impozitul pe venit”.
În debitul contului 731 se reflectă:
-sumele impozitului pe venit plătit în rate pe parcursul anului de gestiune;
-datoriile curente şi amânate privind impozitul pe venit la finele anului de gestiune;
-anularea (decontarea) activelor amânate privind impozitul pe venit la finele anului de
gestiune;
-stornarea la finele anului de gestiune a sumelor impozitului pe venit plătit în rate.
În creditul contului 731 se reflectă la finele anului de gestiune:
- activele amânate privind impozitul pe venit;
- anularea (decontarea) datoriilor amânate privind impozitul pe venit;
- decontarea cheltuielilor acumulate privind impozitul pe venit la rezultatul
financiar total.
În Planul de conturi pentru contul 731 nu sunt prevăzute subconturi.
§4.5.Contabilitatea managerială
Obiect: calculaţia costurilor, stabilirea rentabilităţii produselor, lucrărilor si
serviciilor, precum si întocmirea, execuţia si controlul;
57
Scop: determinarea periodic a rezultatelor analitice (pe produse) şi furnizarea
de date necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea întreprinderii;
Informaţiile sunt utilizate numai în interiorul entităţii, au caracter confidenţial
şi ţin de strategia adoptată de fiecare entitate.
Este obligatorie, dar nu are la bază norme unitare, ea se organizează şi se
conduce de către fiecare entitate în funcţie de specificul activităţii şi de nevoile
proprii.
Urmărind literatura de specialitate, autorul identifică următoarele definiţii şi
semnificaţii pentru contabilitatea managerială strategică (engl.Strategic Management
Accouting (SMA)):
Autori, an Definiţie SMA cuprinde
Simmonds (1981, citat de Inman, 1999)
O formă de contabilitate managerială care pune accent pe informaţiile referitoare la factorii externi ai firmei, fiind vorba de informaţii non-financiare şi informaţii generate în intern.
Informaţii despre afacere şi despre concurenţi
Bromwich (1990, citat de Järvenpää, 1998)
Analiza informaţiilor financiare referitoare la produse, pieţele unei firme, costurile concurenţilor, structura costului şi monitorizarea strategiei firmei şi a concurenţilor.
Costurile strategice (trimitere la ABC, LCC) şi BSC
Bouquin (1997)
Contabilitatea capabilă să ajute la gestionarea costurilor pe termen lung şi care asistă managerii în procesul de control strategic.
Gestionarea raportului cost valoare în funcţie de poziţia concurenţială a firmei
Järvenpää (1998)
O abordare pe termen lung, orientată spre viitor care să fie coerentă cu noile perspective asupra firmei.
Indicatori financiari şi non-financiari
Puolämaki (2004)
Orientarea contabilităţii spre procese, spre indicatori non-financiari şi spre integrarea factorilor externi:pieţe concurenţi, clienţi. Este o formă de contabilitate managerială care furnizează informaţii în scopuri strategice, planifică poziţia strategică şi controlează performanţa strategică a firmei.
Kasurinen, (1998, citat de Puolämaki, 2004);- control de gestiune – strategie;- poziţionare relativă;- eficienţă internă;- alte informaţii relevante;- evaluarea investiţiilor;
Contabilitatea managerială (contabilitatea de gestiune) analizează veniturile şi
cheltuielile, încasările şi plăţile astfel încât să poată oferi informaţii despre
profitabilitatea şi disponibilităţile băneşti care pot contribui la creşterea companiei.
58
Rolul contabilităţii manageriale constă în detalierea, analiza şi interpretarea
informaţiilor oferite de contabilitatea generală, într-o formă accesibilă
managementului companiei.
Informaţiile financiare sunt confidenţiale, se adresează mediului intern al firmei
(echipa managerială cu pregătire financiară şi nonfinanciară) şi sunt prezentate sub
forma unor rapoarte periodice nestandardizate, adaptate la nevoile interne de
management.
Ce trebuie să cunoaştem ca să putem controla dezvoltarea unei afaceri?
1.Cum se clasifică cheltuielile şi cum se identifică pe centre de cost?
2.Care este nivelul minim al vânzărilor pentru care firma nu înregistrează pierderi?
3.Cum se poate controla profitul unei companii?
4.Care este necesarul de finanţare pentru dezvoltarea firmei?
5.Cum se calculează principalii indicatorii economico-financiari?
6.cum se elaborează bugetele şi cum se întocmesc rapoartele de control bugetar?
7.Cum se implementează un sistem de raportări financiare adaptat la cerinţele interne
de management?
Cum controlăm finanţele unei afaceri?
Prin intermediul instrumentele specifice de management financiar şi anume:
1. Rapoarte de diagnostic financiar al firmei şi anume: analiza veniturilor şi
cheltuielilor, încasărilor şi plaţilor, identificarea punctelor tari si a punctelor slabe cu
ajutorul indicatorilor economici de rentabilitate, de lichiditate, de gestiune (durata
medie de încasare a clienţilor, de plata a furnizorilor, de rotaţie a stocurilor);
2. Estimări financiare pe termen mediu (1-3 ani) şi lung (3-5 ani) care vizează
obiectivele strategice ale companiei şi se referă mai ales la investiţii şi surse de
finanţare;
3. Elaborarea bugetelor şi a rapoartelor de control bugetar prin care se stabilesc şi
se urmăresc obiectivele anuale ale firmei şi anume: maximizarea cotei de piaţă, a
profiturilor şi a lichidităţilor.
Sistemul bugetar al unei firme cuprinde: bugetele centralizatoare ale firmei
(bugetul de venituri şi cheltuieli, bugetul de investiţii, bugetul de numerar şi bilanţul
59
financiar) şi bugetele specifice pe activităţi (bugetul de vânzări, bugetul de marketing,
bugetul de producţie, bugetul de distribuţie, bugetul de resurse umane si bugetul
administraţiei generale).
Contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor entităţii constituie unul din cele
mai importante şi dificile sectoare ale sistemului naţional de contabilitate. În
cadrul acestui sector se formează atât indicatorii contabilităţii de gestiune (suma
totală a consumurilor de producţie, costul produselor fabricate, rentabilitatea
producţiei etc.), cât şi ai contabilităţii financiare (costul mărfurilor, produselor
vândut, serviciilor prestate, mărimea cheltuielilor perioadei etc.). De exactitatea
şi oportunitatea calculului acestor indicatori sunt cointeresaţi atât utilizatorii
interni cât şi cei externi ai informaţiei contabile.
Componenţa consumurilor, modul de evaluare şi de constatare sunt
determinate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării
rapoartelor financiare şi SNC 3 „Componenţa consumurilor şi a cheltuielilor
entităţii”.
Consumurile reprezintă resursele entităţii utilizate pentru fabricarea produselor şi
prestarea serviciilor în scopul obţinerii venitului. Acestea sunt legate nemijlocit de
procesul de producţie. La finele fiecărei perioade de gestiune consumurile se reflectă
în Bilanţul contabil ca active şi nu se iau în calcul la determinarea rezultatului
financiar al entităţii.
Consumurile incluse în costul producţiei cuprind următoarele articole: consumuri
de materiale, consumuri privind retribuirea muncii, consumuri indirecte de producţie.
Consumurile de materiale cuprind costul materialelor, carburanţilor şi
lubrifianţilor consumaţi, pieselor de schimb utilizate în procesul de producţie.
Consumurile privind retribuirea muncii includ salariile de bază şi suplimentare
ale muncitorilor încadraţi în procesul de producţie, premiile, adaosurile, contribuţiile
la asigurările sociale, calculate în baza salariilor personalului care participă la
procesul de producţie.
Consumurile indirecte de producţie sunt legate de deservirea şi gestiunea
subdiviziunilor entităţii şi includ:
60
- cheltuieli de întreţinere şi uzura mijloacelor fixe cu destinaţie productivă;
- amortizarea activelor nemateriale;
- uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;
- salariile şi contribuţiile la asigurările sociale ale personalului de conducere ;
- alte consumuri aferente procesului de producţie.
1. Consumurile indirecte de producţie se subdivizează în:
Consumuri variabile, a căror mărime depinde de modificarea volumului
producţiei (costul materialelor consumate);
Consumuri constante , a căror mărime nu depinde relativ de volumul producţiei
(uzura calculată în baza metodei liniare).
2. În funcţie de modul de includere în cost se deosebesc:
Consumuri directe, care se identifică şi se atribuie unui anumit tip de produs în
momentul efectuării lor, fără alte calcule suplimentare. (Consumuri directe materiale,
salariale);
Consumuri indirecte, care nu se identifică pe un anumit tip de produs în
momentul efectuării lor, ci numai la nivelul unui centru de colectare (secţie), iar
pentru a fi atribuit unui anumit tip de produs, sunt necesare calcule suplimentare.
3. În funcţie de momentul determinării deosebim:
Consumuri planificate, care sunt determinate înainte de a începe procesul de
producţie;
Consumuri efective, care se determină pe parcursul procesului de producţie.
La finele fiecărei perioade de gestiune, consumurile indirecte de producţie se
repartizează între costul stocurilor produselor şi producţiei în curs de execuţie şi
cheltuielile perioadei. Consumurile se înregistrează în contabilitate în baza
următoarelor documente primare: bonul de consum al materialelor; fişa-limită de
consum; factura de expediţie; factura fiscală; raportul de producţie; etc.
La contabilizarea consumurilor apar două probleme principale :
evaluarea consumurilor, adică calcularea sumelor acestora, care trebuie să
fie reflectate în contabilitate şi în rapoartele financiare ;
61
constatarea consumurilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care
acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoarte financiare.
În conformitate cu cerinţele SNC, consumurile se evaluează la valoarea de
bilanţ a activelor pe termen lung şi curente ieşite, sumelor calculate la retribuirea
muncii şi alte contribuţii pentru asigurările sociale, uzurii mijloacelor fixe şi
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, amortizarea activelor nemateriale,
rezervelor create, cheltuielilor şi plăţilor preliminate, corecţiilor la datorii
dubioase etc.
Consumurile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza respectării
următoarelor principii:
specializarea exerciţiilor ;
prudenţa ;
concordanţa ;
necompensarea.
Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe tipuri de produse, servicii,
locuri de efectuare, articole de calculaţie.
Pentru evidenţa sintetică sunt destinate conturile din grupa 81 „Conturi
ale consumurilor de producţie”:
- 811 „Activităţi de bază”;
- 812 „Activităţi auxiliare”;
- 813 „Consumuri indirecte de producţie”.
Particularitatea conturilor specificate constă în faptul că la finele fiecărei
perioade de gestiune, acestea se închid prin conturile contabilităţii financiare şi
nu au sold.
Calcularea costului producţiei fabricate constă în repartizarea totalului de
consumuri pe fiecare produs în parte. Astfel, la entitate, se duce evidenţa repartizării
consumurilor pe băuturi şi bere separat.
Exemple convenţionale:
-La calcularea salariilor pentru lucrătorii din secţiile de producţie:
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie
62
Credit contul 531 „Datori faţă de personal privind retribuirea muncii”
-La calcularea contribuţiilor la asigurările sociale :
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”
-La calcularea uzurii mijloacelor fixe antrenate în secţia de producţie:
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”
-Trecerea consumurilor indirecte de producţie în producţia de bază:
Debit contul 811 “Activitatea de bază”
Credit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”.
§4.6.Întocmirea rapoartelor financiare
Rapoartele financiare ale unei entităţi reprezintă un sistem de indicatori
independenţi, care caracterizează activitatea economică desfăşurată în cursul
perioadei de gestiune şi cuprind:
Bilanţul contabil (f.nr.1);
Raportul privind rezultatele financiare (f.nr.2);
Raportul privind fluxul capitalului propriu (f.nr.3);
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (f.nr.4);
Nota explicativă şi anexele respective.
Modul de întocmire a rapoartelor financiare este reglementat de prevederile
SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”.
Pentru prezentarea obiectivă a informaţiei rapoartelor financiare, trebuie să
corespundă unor cerinţe anumite, bazate pe principiile de contabilitate, şi anume:
obligativitatea şi oportunitatea prezentării care influenţează asupra
importanţei şi utilităţii informaţiei pentru luarea deciziilor de gestiune;
63
veridicitatea informaţiei care trebuie să reflecte exact şi obiectiv
activitatea economică şi situaţia financiară a entităţii. La nivel de stat acest
lucru este garantat de reflectarea unei informaţii în conformitate cu SNC,
indiferent de regulile legislaţiei fiscale;
comparabilitatea indicatorilor în rapoartele financiare trebuie să fie atât
pe orizontală cât şi în dinamică, în baza unei metodologii unice,
respectându-se prevederile SNC;
simplitatea, calitatea şi accesibilitatea sunt asigurate prin dispunerea de
către utilizatorii informaţiei de acest gen. Cerinţa menţionată se
realizează prin reglementarea contabilităţii, prin existenţa unor formulare
unificate de rapoarte financiare şi a Planului de conturi contabile unic.
Bilanţul contabil. Reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul
şi situaţia economico-financiară a entităţii la un moment dat. Bilanţul se întocmeşte
trimestrial şi anual. Lucrările de completare a bilanţului anual reprezintă, prin
conţinutul lor, operaţiuni de prelucrare şi transpunere a datelor din bilanţul precedent
şi din balanţa de verificare.
Raportul privind rezultatele financiare. Dacă bilanţul contabil reflectă
situaţia financiară a entităţii la un anumit moment de timp, raportul privind rezultatele
financiare generalizează operaţiunile economice efectuate într-un interval de timp
concret, numit perioadă de gestiune. Raportul privind rezultatele financiare se
întocmeşte trimestrial cu total cumulativ de la începutul anului de gestiune.
Indicatorii prezentaţi în raportul privind rezultatele financiare se divizează în trei
grupe : venituri, cheltuieli şi rezultate financiare (profituri sau pierderi).
Raportul privind fluxul capitalului propriu. Raportul privind fluxul
capitalului propriu caracterizează sursele de informare ale acelor active care
constituie proprietatea entităţii. Spre deosebire de bilanţul contabil, raportul privind
fluxul capitalului propriu conţine nu numai date la o dată anumită, ci şi informaţii
referitoare la fluxul (majorarea şi diminuarea) elementelor componente ale capitalului
propriu în cursul anului de gestiune.
64
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. Reprezintă unul dintre
formularele principale în cadrul rapoartelor financiare ale entităţii, în care se reflectă
toate modificările intervenite în resursele financiare, din punctul de vedere al
încasărilor şi plăţilor mijloacelor băneşti în cursul anului.
Modul de întocmire a raportului privind fluxul mijloacelor băneşti este
reglementat de prevederile SNC 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”.
Entitatea întocmeşte raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metoda directă,
în baza datelor conturilor contabile. Informaţiile obţinute prin aplicarea acestei
metode evidenţiază principalele tipuri de încasări şi plăţi băneşti în funcţie de genul
de activitate.
La finele anului agenţii economici întocmesc şi prezintă raportul financiar
anual. Conform prevederilor SNC informaţia cuprinsă în rapoartele financiare trebuie
dezvăluită în nota explicativă. Nota explicativă este un capitol separat al rapoartelor
financiare anuale, întocmit de entitate în baza ordinului conducătorului privind
pregătirea rapoartelor financiare anuale. Modul de întocmire a notei explicative este
reglementat de prevederile SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”.
Structura notei explicative, volumul informaţiei, precum şi forma de expunere
entitatea le alege de sine stătător. Totodată în SNC 5 se determină minimul de
informaţie, care urmează a fi dezvăluită:
I. Dispoziţii generale.
În acest compartiment se prezintă o caracteristică succintă a activităţii entităţii
(tipurile de activităţi curente, de investiţii şi financiară), indicatorii principali ai
fiecărui tip de activitate. Poate fi prezentată şi structura organizatorică a entităţii,
numărul personalului, structura capitalului statutar, alte informaţii generale privind
activitatea entităţii.
II. Informaţii privind publicitatea politicii de contabilitate.
În conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate acest compartiment
al notei explicative trebuie să cuprindă:
- informaţii privind baza (bazele) de evaluare, utilizate la pregătirea rapoartelor
financiare. Din aceste considerente în nota explicativă entitatea dezvăluie procedeele
65
şi metodele de contabilitate, utilizate la formarea politicii de contabilitate, care
influenţează evaluările şi luarea de decizii;
- descrierea fiecărei metode concrete de contabilitate necesare prezentării
obiective a rapoartelor financiare. La elaborarea politicii de contabilitate potrivit unor
convenţii diferite de cele stipulate de SNC 1 „Politica de contabilitate” entităţile
trebuie să publice detaliat convenţiile respective şi cauzele aplicării, precum şi
consecinţele acestora în expresie valorică.
- declaraţii privind introducerea (sau neintroducerea) modificărilor în politica
de contabilitate. Toate modificările în politica de contabilitate urmează a fi dezvăluite
cu argumentarea motivelor modificărilor, sumei corecţiilor efectuate în perioada
curentă, sumei corecţiilor aferente perioadelor precedente etc.
III. Informaţii privind corespunderea rapoartelor financiare cu SNC.
Toate entităţile, care întocmesc rapoartele financiare în conformitate cu
cerinţele standardelor naţionale de contabilitate, trebuie să publice acest fapt. În caz
că rapoartele financiare nu corespund cerinţelor, cel puţin, ale unui standard, ele sunt
considerate ca necorespunzătoare SNC.
IV. Analiza datelor conţinute în rapoartele financiare, precum şi date
suplimentare necesare prezentării obiective şi perceperii corecte de
către utilizatori.
Raportul financiar este un document, ce permite utilizatorilor să aprecieze
modificările reale survenite în situaţia patrimonială şi financiară a entităţii pe
parcursul anului.
Obiectivele analizei patrimoniale şi financiare a entităţii constă în:
a face informaţia conţinută în raportul financiar anual clară şi înţeleasă
de toate categoriile de utilizatori;
a explica cauzele principale, ce au condiţionat schimbările, mai ales
cele negative, a indicatorilor financiari;
a ajuta utilizatorilor rapoartelor financiare să aprecieze corect situaţia
patrimonială şi financiară a entităţii în scopul luării deciziilor corecte
(de exemplu, referitor repartizării profitului, etc.).
66
Pentru atingerea obiectivelor propuse în procesul efectuării calculelor şi
formulării concluziilor analitice este necesar de a ţine cont de următoarele cerinţe
generale:
volumul şi conţinutul compartimentului analitic depinde de dimensiunile şi
forma organizaţional-juridică a entităţii. Astfel, la entităţile mici capitalul
analitic poate fi întocmit după o formulă redusă (simplificată), iar în
societăţile pe acţiuni, entităţile cu capital străin acest compartiment trebuie
să cuprindă informaţii diverse şi detaliate privind situaţia patrimonială şi
financiară ale acesteia;
forma de expunere a materialului este determinată de sine stătător, şi
anume, partea textuală să fie mai clară şi accesibilă, iar materialul numeric
poate fi prezentat în formă de tabel, diagrame, scheme;
la întocmirea notei explicative este necesar să fie analizat un singur
indicator analitic dintr-o grupă de indicatori reciproc substituibili. În scopul
aprecierii situaţiei financiare este util ca capitolul analitic al notei
explicative să conţină informaţii necesare pentru confruntarea indicatorilor
cu una sau mai multe baze de comparaţie:
- cu perioadele precedente;
- cu nivelul programat în planul de afaceri;
- cu nivelul mediu pe ramură sau pe grupe de entităţi cu acelaşi profil;
- cu nivelul stabilit în practica mondială sau solicitat în sistemul bancar al
RM.
structura părţii analitice a notei explicative trebuie să fie raţională, care să
cuprindă toate aspectele principale ale activităţii economico-financiare a
entităţii în perioada raportată (inclusiv şi acele momente negative existente
în activitatea întreprinderii). Capitolul analitic trebuie să conţină un număr
optimal de compartimente (părţi), evitând comasarea sau detalierea lor
exagerată.
67
Întocmirea notei explicative potrivit cerinţelor indicate mai sus va contribui la
determinarea corectă a rezultatelor activităţii entităţii, care se află în procesul de
prosperare sau de faliment.
§ 5. Organizarea lucrului analitic la entitate
În scopul cunoaşterii fenomenelor şi proceselor economice care au loc în cadrul
unei entităţi, apare necesitatea de a desfăşura o analiză economico-financiară a cestei
entităţi. Cu ajutorul acestei analize se descoperă structura anumitor lucruri şi
fenomene, se stabilesc factorii care le generează, se măsoară influenţa diferitor
elemente sau factori, se sintetizează rezultatul şi se eliberează măsuri care constituie
conţinutul deciziilor menite să asigure o folosire optimă a resurselor, să contribuie la
sporirea eficienţei activităţii de viitor.Prezentul capitol se constituie ca un exemplu
practic de analiză economico-financiară a unei entităţi şi anume la Î.M. «Concert-
Bis » S.R.L.
5.1.Analiza programului de producţie
Toate datele necesare pentru aprecierea îndeplinirii programului de producţie şi
comercializare se extrag din Raportul Statistic 1-P « Producţie » şi/sau din
68
«Programul Social-Economic de dezvoltare al entităţii » (Planul de afaceri, Business
Plan).
Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic:
Tabelul 1.1
Aprecierea generală a îndeplinirii programului de producţie şi comercializare
Sursa: Anexa la Bilanţul contabil(anexa 1,2); Raportul statistic 1-P Producţie(anexa3,4)
Concluzie:Conform datelor din tabel se constată că la întreprinderea analizată volumul
producţiei fabricate s-a redus faşă de anul precedent cu -123906 mii lei. La această
diminuare a volumului producţiei fabricate a contribuit reducerea ponderii părţii
active în valoarea medie totală a mijloacelor fixe productive cu -1,43%,reducerea
randamentului mijloacelor fixe active cu -0,45% cît şi reducerea randamentului
mijloacelor fixe productive cu -0,38% faţă de anul precedent.În pofida acestor
diminuări,există şi factori ce au contribuit la majorarea volumului producţiei
fabricate, şi anume sporirea valorii medii a mijloacelor fixe productive cu
79
+152401,7 mii lei şi majorarea valorii medii a mijloacelor fixe active cu +113080,7
mii lei.
Tabelul 1.16
Aprecierea eficienţei utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor generalizatori sintetici
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea (+,-)
A 1 21. Volumul producţiei fabricate,mii lei 661091,0 537185,0 -123906,02. Consumul total de materiale,mii lei 320514,7 299855,1 -20659,63. Randamentul resurselor materiale consumate (Rrm)
În baza datelor din tabel se constată că la entitatea ”Efes Vitanta Moldova
Brewery” S.A.,volumul producţiei fabricate s-a redus faşă de anul precedent cu -
123906 mii lei. La această diminuare a volumului producţiei fabricate a contribuit
reducerea consumului total de materiale cu -20659,6 mii lei faţă de anul precedent şi
reducerea randamentului resurselor materiale consumate cu -0,2711%.
Tabelul 1.17
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali, legaţi de asigurarea şi utilizarea resurselor materiale, la devierea volumului producţiei fabricate
80
Indicatori Anul precedent
Anul de gestiune
Abatereaabsol.(+,-)
Inclusiv sub influenţa∆CM ∆Rm
A 1 2 3 4 51)VPF,mii lei 661091,0 537185,0 -123906,0 -42612,5 -81293,52)Consumul total de materiale,mii lei
Total profit (pierderi) din activităţile neoperaţionale
59319237 100 57725171 100 -1594066 - 97,31
Sursa: Raportul privind rezultatele financiare(anexa 1,2)
Concluzie:
90
Conform datelor din tabel,se constată că la entitatea analizată profitul din
activitatea neoperaţională s-a redus faţă de anul precedent cu -1594066 lei. La
această diminuare a contribuit reducerea profitului din activitatea de investiţii cu
-43005534 lei.Cea mai mare pondere în totalul profitului din activitatea
neoperaţională în anul precedent revine profitului din activitatea de investiţii în
mărime de 79,19%,iar în anul curent revine profitului din activitatea financiară în
mărime de 93,12%.
Cea mai mică pondere în totalul profitului din activitatea neoperaţională în anul
precedent revine profitului din activitatea financiară în mărime de 20,81%, iar în anul
curent- profitului din activitatea de investiţii de 6,88%.
Cel mai mare ritm al creşterii se atestă la profitul din activitatea financiară, în
valoare de 435,51%, iar cel mai mic ritm al creşterii se atestă la profitul din
activitatea de investiţii, în mărime de 8,45%.
Rezerva internă de sporire a profitului din activitatea neoperaţională constituie -
43005534 lei.
Se recomandă cercetarea cauzelor ce au dus la reducerea profitului din
activitatea de investiţii.
Tabelul 3.6Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea de investiţii
Indicatori Anul precedent
Anul curent Abaterea (+, -) Rezultatul influenţei
A 1 2 3 41. Venituri din activitatea de investiţii, total
52597778 6985855 -4564923 -4564923
inclusiv:- din ieşirea activelor materiale pe termen lung
3716769 6394295 +2677526 +2677526
- din dividende 1575 1665 +90 +90- din dobânzi 574974 279632 -295342 -295342- alte venituri 48304460 310263 -47994197 -479941972. Cheltuieli din activitatea de investiţii, total
5621435 3015048 -2606387 +2606387
inclusiv:- privind ieşirea activelor materiale pe termen lung
4948093 3015048 -1930045 +1930045
-privind ieşirea activelor nemateriale 676342 - -676342 +6763423. Profit (pierdere) din activitatea de investiţii
46976343 3970807 -43005536 -43005536
Sursa: Anexa la Raportul privind rezultatele financiare(anexa 1,2)
Concluzie:
91
Conform datelor analizate se constată că la entitatea analizată profitul din
activitatea de investiţii s-a redus faţă de anul precedent cu -43005536 lei. La această
reducere au contribuit diminuarea venitului din activitatea de investiţii cu -45611923
lei, şi anume veniturile din dobînzi ce s-au redus cu -295342 lei şi alte venituri ce au
scăzut cu -47994197 lei. Cheltuielile din activitatea de investiţii cunosc o tendinţă de
diminuare cu -2606387 lei, contribuind la sporirea profitului din activitatea de
investiţii în aceeaşi proporţie.
Rezerva internă de sporire a profitului din activitatea de investiţii constituie
48289539 lei.
Se recomandă cercetarea cauzelor ce au contribuit la reducerea veniturilor din
activitatea de investiţii,şi găsirea soluţiilor potrivite pentru a majora aceste venituri şi
respectiv profitul din activitatea de investiţii.
Tabelul 3.7
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea financiarăIndicatori Anul
precedentAnul curent Abaterea
(+, -)Rezultatul influenţei
A 1 2 3 41. Venituri din activitatea financiară, total
32352042 92705514 +60353472 +60353472
inclusiv:- din diferenţe de curs valutar
27606991 808488868 +53241877 +53241877
- active intrate cu titlu gratuit 15967 - -15967 -15967-subvenţii de stat 4729084 11856646 +7127562 +71275622. Cheltuieli din activitatea financiară, total
20009147 38951150 +18942003 -18942003
inclusiv:- privind diferenţele de curs valutar
20009147 38287562 +18278415 -18278415
-privind arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung
- 663588 +663588 -663588
3. Profit (pierdere) din activitatea financiară
12342895 53754364 +41411469 +41411469
Sursa: Anexa la Raportul privind rezultatele financiare(anexa 1,2)
Concluzie:
92
Conform datelor din tabel se atestă faptul că profitul din activitate financiară a
crescut faţă de anul precedent cu +41411469 lei, fapt ce se datorează creşterii
veniturilor din activitatea respectivă cu +60353472 lei şi anume creşterea veniturilor
din diferenţe de curs valutar cu +53241877 lei şi creşterea subvenţiilor de stat cu
+7127562 lei.În pofida factorilor ce contribuie la creşterea profitului, există şi
factori ce influienţează negativ asupra modificării profitului din activitatea
financiară,şi anume majorarea cheltuielilor din activitatea financiară cu +18942003
lei, au contribuit la reducerea profitului în aceeaşi proporţie.
Rezerva internă de sporire a profitului din activitatea financiară constituie -
18957970 lei.
Se recomandă cercetarea cauzelor ce au dus la majorarea cheltuielilor din
activitatea financiară, şi găsirea soluţiilor necesare în vederea micşorării acestora.
Analiza rentabilităţii venitului din vînzări
Rata rentabilităţii venitului din vînzări (Rv) reflectă capacitatea entităţii de a obţine
profit în urma vănzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor şi se
exprimă prin raportul :
Rv=(Pb/VV)*100 (%),
unde : Pb-profitul brut
VV-venituri din vînzări.
93
Tabelul 3.8Aprecierea dinamicii nivelului rentabilităţii venitului din vânzări
Indicatori Anul precedent
Anul curent Abaterea (+, -)
A 1 2 31. Venituri din vânzări, lei 700355128 658285320 -420698082. Profitul brut, lei 294805893 195544522 -992613713. Profitul din activitatea operaţională, lei
114620604 7193158 -107427446
4. Profitul până la impozitare, lei 1739339841 64918329 -1090215125. Profitul net, lei 146942065 79884271 -670577946. Rentabilitatea veniturilor din vânzări (%), calculată în baza:
6.1. profitului brut 42,09 29,71 -12,386.2. profitului din activitatea operaţională
16,37 1,09 -15,28
6.3. profitului până la impozitare 24,84 9,86 -14,986.4. profitului net 20,98 12,14 -8,84
Sursa: Raportul privind rezultatele financiare(anexa 1,2)
Concluzie:
Conform rezultatelor obţinute la entitatea analizată, se poate constata că
rentabilitatea venitului din vînzări în anul de gestiune comparativ cu nivelul anului
precedent a înregistrat o tendinţă negativă de reducere de la 42,09% la 29,71%, sau
cu 12,38 p.p.
Această abatere a fost determinată de influenţa negativă a modificării
veniturilor din vînzări cu -42069808 lei,a modificării profitului brut cu -99261371
lei,a modificării negative a profiului din activitatea operaţională cu -107427446
lei,a modificării profitului pînă la impozitare cu -109021512 lei, a modificării
profitului net cu -67057794 lei faţă de anul precedent.
Rezerva internă de sporire a rentabilităţii veniturilor din vînzări constituie
424837931 lei.
Se recomandă cercetarea cauzelor ce au dus la reducerea veniturilor din vînzări
şi la reducerea profitului,şi soluţionarea acestor dificucultăţi în vederea majorării
rentabilităţii veniturilor din vînzări şi majorarea capacităţii entităţii de a obţine
profit în urma vănzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor.
94
Analiza rentabilităţii economice a activelor
Ra=(PPI/TA)*100
Ra=ra*Rvv
ra-recuperabilitatea activelor
Rvv-rentabilitatea venitului din vînzări
PPI-profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare
TA-total active
Tabelul 3.9Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii activelor
Indicatori Anul precedent
Anul de gestiune
Abaterea (+,-)
A 1 2 31)Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare,mii lei
17393,9 64918,3 +47524,4
2)venitul din vînzări,mii lei 700355,1 658285,3 -42069,83)Suma totală a activelor,mii lei 822085,6 1004935,0 +182849,44)Rata recuperabilităţii activelor(rd2:rd3)
0,8519 0,6551 -0,1968
5)Profitabilitatea vînzărilor (rd1:rd2*100),%
2,28 9,86 +7,58
6)Rentabilitatea activelor(rd1:rd3*100),%
2,12 6,46 +4,34
Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare (anexa 1,2)
Concluzie:
Conform datelor din tabel se constată că la entitatea analizată rentabilitatea
activelor creşte faţă de anul precedent cu +4,34%, fapt ce se datorează creşterii
profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare cu +47524,4 mii lei.Suma totală a
activelor s-amajorat faţă de anul precedent cu +182849,4 mii lei.Rata recuperabilităţii
activelor s-a redus faţă de anul precedent cu -0,1968 rotaţii, pe cînd profitabilitatea
vînzărilor creşte cu +7,58%.
Factorii care influenţează Ra sunt:
-modificarea recuperabilităţii activelor,
-modificarea rentabilităţii venitului din vînzări.
Calculul şi aprecierea factorilor care influenţează asupra rentabilităţii activelor se
realizează prin metoda substituţiei în lanţ, utilizînd următorul tabel analitic:
95
Tabelul 3.10Calculul influenţei factorilor asupra
modificării rentabilităţii activelor în dinamică Nr.Calc.
Total X X X X X +4,34 XSursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare (anexa 1,2)
Verificare: 6,46-2,12=+4,34%
BIF: (-0,63)+(+4,97)=+4,34 %
Concluzie:
Din calculele efectuate rezultă că la entitatea analizată, nivelul rentabilităţii
activelor în anul de gestiune comparativ cu anul precedent are o tendinţă pozitivă de
majorare de la 2,12 % la 6,46 %, sau suplimentar cu 4,34%.
Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a majorării rentabilităţii
venitului din vînzări cu 7,58 % care a contribuit la sporirea indicatorului rezultativ
cu 4,97 %.
Totodată, sub influenţa negativă a reducerii recuperabilităţii activelor cu 0,1968
rotaţii, indicatorul rezultativ s-a redus cu 0,63%.
Rezerva internă de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor este de 0,63%.), cu
condiţia respectării recuperabilităţii activelor cel puţin pînă la nivelul anului
precedent.
96
Tabelul 3.11Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii activelor
cu destinaţie de producţieIndicatori Anul precedent Anul curent Abaterea
(+, -)A 1 2 3
1. Venitul din vânzări, lei 700355128 658285320 -420698082. Profitul până la impozitare, lei 173939841 64918329 -1090215123. Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei 611111394,5 763513108 +152401713,54. Valoarea medie a stocurilor de mărfuri şi materiale, lei
134325098,5 206783609 +72458510,5
5. Înzestrarea veniturilor din vânzări cu mijloace fixe, lei
0,8725736 1,169851 +0,287277
6. Înzestrarea veniturilor din vânzări cu stocuri de mărfuri şi materiale, lei
0,1917957 0,3141246 +0,1223289
7. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, % 24,83 9,86 -14,978. Rentabilitatea activelor cu destinaţie de producţie, %
23,33 6,69 -16,64
Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare; Anexa la Bilanţul
contabil(anexa 1,2)
Concluzie:
În urma datelor analizate se constată că la întreprinderea ” Efes Vitanta Moldova
Brewery” S.A.,rentabilitatea activelor cu destinaţie de producţie s-a redus faţă de anul
precedent cu -16,64%, fapt ce se datorează reducerii profitului pînă la impozitare cu -
109021512 lei şi respectiv majorării valorii medii a mijloacelor fixe cu +152401713,5
lei şi majorării valorii medii a stocurilor de mărfuri şi materiale cu +72458510,5 lei.
Tabelul 3.12Calculul influenţei factorilor la devierea nivelului rentabilităţii activelor
cu destinaţie de producţieNr. cal-
culu-lui
Sub-stitu-
ţia
Factorii corelaţi Rentabili-tatea activelor cu destinaţie de producţie
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea (+, -)
A 1 2 31. Profitul până la impozitare, lei 173939841 64918329 -1090215122. Profitul net, lei 146942065 79884271 -670577943. Valoarea capitalului propriu la începutul anului, lei
340886750 448488215 +107601465
4. Valoarea capitalului propriu la sfârşitul anului, lei
448488215 517382476 +68894261
5. Valoarea medie a capitalului propriu, lei
394687482,5 482935345,5 +88247863
6. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza profitului până la impozitare, %
44,07 13,44 -30,63
7. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza profitului net, %
37,23 16,54 -20,69
Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare;(anexa 1,2)
Concluzie:
În urma datelor analizate se constată că la entitatea respectivă rentabilitatea
capitalului propriu calculată atît în baza profitului pînă la impozitare,cît şi în baza
profitului net, s-a redus faţă de anul precedent,respectiv cu -30,63% şi -20,69%.
Această modificare se datorează reducerii profitului pînă la impozitare şi reducerii
profitului net cu -109021512 lei şi respectiv cu -67057794 lei, factori ce influienţează
direct modi ficarea rentabilităţii capitalului propriu.
Alt factor invers proporţional rentabilităţii capitalului propriu este valoarea medie a
capitalului propriu,care crescînd cu +88247863 lei, a contribuit la reducerea ratei
rentabilităţii capitalului propriu în aceeaşi proporţie.
99
Tabelul 3.14
Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriuIndicatori Semne
conven-ţionale
Anul precedent
Anul curent Abaterea(+, -)
A B 1 2 31. Venitul din vânzări, lei VV 700355128 658285320 -420698082. Profitul până la impozitare, lei PPI 173939841 64918329 -1090215123. Profitul net, lei PN 146942065 79884271 -670577944. Valoarea medie a capitalului propriu, lei
CP 394687482,5 482935345,5 +88247863
5. Valoarea medie a activelor, lei A 737131972 913510332,5 +176378360,56. Rata pârghiei financiare, coef. (rd.5 : rd.4)
Pf 1,86763 1,891578 +0,023948
7. Rentabilitatea vânzărilor, % (rd.2 : rd.1 x 100)
Rv 24,83 9,86 -14,97
8. Numărul de rotaţii ale activelor totale, coef. (rd.1 : rd.5)
Na 0,95 0,72 -0,23
9. Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la impozitare, % (rd.3 : rd.2 x 100)
Rc 0,84 1,23 +0,39
10. Rentabilitatea activelor, % Ra 23,596 7,106 -16,4911. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza:- profitului net, %
Rcp 37,23 16,54 -20,69
- profitului până la impozitare, % Rcp 44,07 13,44 -30,63
Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare;(anexa 1,2)
Concluzie:
Conform datelor din tabel, se constată că la entitatea respectivă rentabilitatea
capitalului propriu calculată atît în baza profitului pînă la impozitare,cît şi în baza
profitului net, s-a redus faţă de anul precedent,respectiv cu -30,63% şi -20,69%.
Această modificare se datorează reducerii profitului pînă la impozitare şi reducerii
profitului net cu -109021512 lei şi respectiv cu -67057794 lei, factori ce influienţează
direct modi ficarea rentabilităţii capitalului propriu.
Alt factor invers proporţional rentabilităţii capitalului propriu este valoarea medie a
capitalului propriu,care crescînd cu +88247863 lei, a contribuit la reducerea ratei
rentabilităţii capitalului propriu în aceeaşi proporţie.Factorii care influenţează
rentabilitatea financiară a capitalului propriu sunt: modificarea efectului de
pîrghie,care s-a majorat cu +0,023948, modificarea presiunii fiscale ce cunoaşte o
creştere de +0,39%, modificarea rentabilităţii activelor cu -16,49%.
100
Tabelul 3.15Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului propriu
Denumirea factorilor Calculul mărimii influenţei factorilor
Mărimea influenţei, %
1 2 3Modificarea rentabilităţii activelor
-16,49*1,86763*0,84 -25,869663
Modificarea pârghiei financiare
0,023948*7,106*0,84 +0,1429464
Modificarea corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la impozitare
0,39*7,106*1,891578 +5,2422057
Total -20,69
Concluzie:
Din calculele efectuate rezultă că la entitatea analizată nivelul rentabilităţii
financiare în anul de gestiune,comparativ cu anul precedent are o tendinţă negativă
de reducere de la 37,23% la 16,54 %,sau -20,69%
Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a majorării presiunii
fiscale cu +0,39%, care a dus la majorarea indicatorului rezultativ cu
+5,2422057%. Concomitent, sub influenţa pozitivă a majorării efectului de pîrghie
cu 0,023948 şi a reducerii rentabilităţii activelor cu -16,49., indicatorul rezultativ a
sporit cu +0,1429464% şi respectiv s-a diminuat cu -25,869663%. Rezerva internă
de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor este de -25,869663%, pe seama
majorării rentabilităţii activelor cel puţin pînă la nivelul anului precedent.
101
Analiza rentabilităţii capitalului permanent
Rcp=(PPI/CP)*100, CP=CPr+DTL, Rcp=P%*Cr*Rf
Tabelul 3.16Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului permanent
indicatori Anul precedent
Anul de gestiune
Abaterea (+,-)
A 1 2 31)profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare,mii lei
17393,9 64918,3 +47524,4
2)profitul net,mii lei 146942,0 79884,3 -67057,73)capitalul propriu,mii lei 36198,1 36198,1 04)capitalul permanent,mii lei 69620,7 333924,9 +264304,25)ponderea CPr în CP,% (P%) 51,99 10,84 -41,156)corelaţia dintre PPI şi PN,(Cr) 0,1184 0,8126 +0,69427)rentab.financiară,(rd2:rd3)*100
În urma datelor analizate autorul constată că durata de rotaţie a activelor totale
se majorează faţă de anul precedent cu +120,68 zile. La această majorare au
contribuit următorii factori:
Majorarea cotei activelor curente în totalul activelor cu +0,45%, a
contribuit la reducerea duratei de rotaţie a activelor totale cu -4,41 zile;
Majorarea duratei de rotaţie a activelor curente cu +48,28 zile, a
contribuit la majorarea duratei de rotaţie a activelor totale cu + 125,04
zile.
109
Rezerva internă de reducere a duratei de rotaţie a activelor totale constituie +125,04
zile.
Se recomandă cercetarea cauzelor ce au contribuit la majorarea duratei de
rotaţie a activelor curente, şi luarea măsurilor necesare în vederea reducerii duratei
de rotaţie a activelor totale.
Tabelul 4.8
Diagnosticul şi aprecierea structurii surselor de constituire a patrimoniului întreprinderii la valoarea reală
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)∑,mii lei P,% ∑,mii lei P,% ∑,mii lei %
A 1 2 3 4 5 63)capitalul propriu X X X X X X3.1.capital statutar şi suplimentar
36752,4 4,47 36752,4 3,73 - -0,74
3.2.rezerve 132871,0 16,16 37790,9 3,84 -95080,1 -12,323.3.profit nerepartizat 278864,8 33,92 422839,2 42,93 +143974,4 +9,013.4.capital secundar - - - - - -Total capitolul 3 448488,2 54,55 497382,5 50,5 +48894,3 -4,054)datorii pe termen lung X X X X X X4.1.datorii financiare pe t/l - - 291205,6 29,57 +291205,6 +29,574.2.datorii calculate pe t/l 33422,6 4,07 6521,2 0,66 -26901,4 -3,41Total capitolul 4 33422,6 4,07 297726,8 30,23 +264304,2 +26,165)datorii pe termen scurt X X X X X X5.1.datorii financiare pe t/s 183328,0 22,30 59581,5 6,05 -123746,5 -16,255.2.datorii comerciale pe t/s
63397,3 7,72 41481,1 4,21 -21916,2 -3,51
5.3.datorii calculate pe t/s 93449,5 11,36 88763,2 9,01 -4686,3 -2,35Total capitolul 5 340174,8 41,38 189825,8 19,27 -150349,0 -22,11Total general pasiv 822085,6 100 984935,1 100 +162849,5 X
Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare(anexa 1,2)
Concluzie:
Conform datelor din tabel, rezultă că la entitatea analizată, sursele de constituire
a patrimoniului s-au majorat în anul de gestiune comparativ cu nivelul anului
precedent de la 822085,6 mii lei la 984935,1 mii lei, sau cu 162849,5 mii lei.
Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a majorării capitalului
propriu şi a datoriilor pe termen lung, care au contribuit la sporirea indicatorului
rezultativ cu 48894,3 mii lei şi respectiv cu 264304,2 mii lei.
Totodată, sub influenţa negativă a reducerii datoriilor pe termen scurt,
indicatorul rezultativ s-a redus cu 150349,0 mii lei.
110
Examinînd structura surselor de constituire a patrimoniului la entitatea analizată,
apoi observăm că ponderea principală îi revine capitolului 3(capital propriu), care
pe parcursul anului de gestiune s-a redus de la 54,55 % la 50,5 %, sau cu 4,05 %.
Concomitent, în structura capitalului propriu, ponderea principală îi revine
profitului nerepartizat, care în anul de gestiune comparativ cu anul precedent s-a
majorat de la 33,92 % la 42,93% sau suplimentar cu 9,01%.
Tabelul 4.9
Examinarea evoluţiei şi structurii surselor de finanţare a activelor n baza sistemului de coeficienţi
Indicatori Metoda de calcul La finele anului
precedent
La finele anului de gestiune
Abaterea (+, -)
A B 1 2 31. Coeficientul de autonomie, %
rd . 650rd . 980
0,5455 0,51484 -0,03066
2. Coeficientul de atragere a surselor împru-mutate, %
rd .770+rd . 970rd . 980
0,45445 0,485158 +0,030708
3. Coeficientul corelaţiei între sursele împru-mutate şi pro-prii, puncte
rd .770+rd . 970rd . 650
0,8330 0,9423 +0,1093
4. Rata solvabi-lităţii generale, puncte
rd . 980rd .770+rd . 970
2,20045 2,06118 -0,13927
5. Rata generală de acoperire a capitalului pro-priu, puncte
rd . 980rd . 650
1,8330 1,9423 +0,1093
Sursa: Anaxa la bilanţul contabil(anexa 1,2)
Concluzie:
Conform datelor analizate, se constată că la entitatea analizată sistemul de
coeficienţi în baza cărora se examinează evoluţia şi structura surselor de finanţare a
activelor cunosc următoarea evoluţie:
111
Coeficientul de autonomie cunoaşte o diminuare de -0,03066 %,evoluînd de la
0,5455% la 0,51484%;
Coeficientul de atragere a surselor împrumutate sporeşte de la 0,45445% la
0,485158%;
Coeficientul corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii se majorează cu +0,1093
puncte;
Rata solvabilităţii generale se reduce cu -0,13927 puncte,fapt puţin nafavorabil
pentru entitate, deoarece scade capacitatea întreprinderii de a achita datoriile totale
cu toate activele de care dispune,însă totuşi acest coeficient este la nivel;
Rata generală de acoperire a capitalului propriu se majorează faţă de anul
precedent cu +0,1093.
112
Analiza fondului de rulment
FR=AC-DTS, (AC-active curente, DTS-datorii pe termen scurt)
FR=CPr+DTL-ATL, (CPr-capital propriu, DTL-datorii pe termen lung,ATL-active
pe termen lung)
Tabelul 4.10Calculul şi aprecierea fondului de rulment în dinamică
Indicatori Anul precedent
Anul de gestiune
Abat.abs.(+,-)
Rez.influenţei factorilor
A 1 2 3 42.Active curente X X X X
2.1.Stocuri de mărfuri şi materiale
191352,7 222214,5 +30861,8 +30861,8
2.2.Creanţe pe termen scurt
126796,4 111040,4 -15756,0 -15756,0
2.3.Investiţii pe termen scurt
- 31200,6 +31200,6 +31200,6
2.4.Mijloace băneşti 11824,7 7755,3 -4069,4 -4069,42.5.Alte active pe
termen scurt1566,6 1616,2 +49,6 +49,6
Total capitolul 2 331540,4 373827,0 +42286,6 +42286,65)datorii pe termen scurt
X X X X
5.1.datorii financiare pe t/s
183328,0 59581,5 -(-123746,5) +123746,5
5.2.datorii comerciale pe t/s
63397,3 41481,1 -(-21916,2) +21916,2
5.3.datorii calculate pe t/s
93449,5 88763,2 -(-4686,3) +4686,3
Total capitolul 5 340174,8 189825,8 -(-150349,0) +150349,0Fondul de rulment -8634,4 184001,2 +192635,6 X
Verificare:184001,2 –(-8634,4)=+192635,6 mii lei
BIF: (+42286,6)+(+150349,0)=+192635,6 mii lei
Concluzie:
În urma rezultatelor obţinute la entitatea în cauză, se poate deduce că fondul de
rulment în anul de gestiune comparativ cu anul precedent, are o tendinţă pozitivă de
majorare de la -8634,4 mii lei la 184001,2 mii lei, sau suplimentar cu 192635,6 mii
lei.
Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a majorării Stocurilor de
Mărfuri şi Materiale, Investiţii pe termen Scurt,alte active pe termen scurt, precum şi
a reducerii datoriilor financiare, comerciale şi calculate pe termen scurt, care au
113
contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 30861,8 mii lei, 31200,6 mii lei, 49,6
mii lei, 123746,5 mii lei, 21916,2 mii lei, şi respectiv cu 4686,3 mii lei.
Totodată, sub influenţa negativă a reducerii creanţelor pe termen scurt cu
15756,0 mii lei şi a mijloacelor băneşti cu 4069,4 mii lei, indicatorul rezultativ s-a
redus cu aceleaşi sume.
Rezerva internă de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor este de 19825,4 mii
lei ((+192635,6)-(212461,0)), pe seama respectării Creanţelor pe Termen Scurt şi a
Mijloacelor băneşti cel puţin pînă la nivelul anului precedent.
Tabelul 4.11Calculul influenţei factorilor asupra modificării fondului de rulment
în dinamicăDenumirea factorilor Metoda de
calculCalculul influenţei
factorilorRezultatul
influenţei, leiA B 1 2
1. Modificarea stocurilor de mărfuri şi materiale
(a1-ao) (222214546-191352672) +30861874
2. Modificarea creanţelor pe termen scurt
(b1-b0) (111040389-126796382) -15755993
3. Modificarea investiţiilor pe termen scurt
(c1-c0) (31200600-0) +31200600
4. Modificarea mijloacelor băneşti
(d1-d0) (7755330-11824703) -4069373
5. Modificarea altor active curente
(e1-e0) (1616193-1566614) +495579
6. Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt
-(f1-f0) -(59581497-183328044) +123746547
7. Modificarea datoriilor comerciale pe termen scurt
-(g1-g0) -(41481115-63397272) +21916157
8. Modificarea datoriilor pe termen scurt calculate
-(h1-h0) -(88763168-93449524) +4686356
Sursa:Anexa la bilanţul contabil (anexa 1,2)
Concluzie:
Conform datelor analizate se constatţ că la întreprinderea analizată fondul de
rulment are o tendinţă de majorare de +192635,6 mii lei, fapt ce se datorează
influienţei următorilor factori:
Modificarea stocurilor de mărfuri şi materiale, care majorînduse cu
+30861874 lei,a contribuit la majorarea fondului de rulment în aceeaşi
proporţie;
114
Modificarea creanţelor pe termen scurt ,care s-au redus cu -15755993 lei, şi
au contribuit la reducerea fondului de rulment în aceeaşi mărime;
Majorarea investiţiilor pe termen scurt cu +31200600 ,au contribuit în
aceeaşi proporţie la majorarea fondului de rulment;
Reducerea mijloacelor băneşti cu -4069373 lei,a contribuit la reducerea
fondului de rulment cu -4069373 lei;
Modificarea altor active curente +495579 lei, a contribuit la majorarea
fondului de rulment cu +495579 lei;
Reducearea datoriilor financiare pe termen scurt -123746547 lei, au
contribuit la majorarea fondului de rulment cu +123746547 lei;
Modificarea datoriilor comerciale pe termen scurt de asemenea influienţează
invers proporţional modificarea fondului de rulment, deoarece reducîndu-se
cu -21916157 lei, au contribuit la majorarea fondului de rulment cu
+21916157 lei;
Modificarea datoriilor pe termen scurt calculate cu -4686356 lei, au
contribuit la majorarea fondului de rulment în aceeaşi proporţie.
Rezerva internă de reducere a excedentului de fond de rulment constituie
19825366 lei.
Se recomandă lichidarea stocurilor prin majorarea vînzărilor, prin realizarea
unor promoţii, prin efectuarea reducerilor, în vederea evitării pe viitor a
excedentului de fond de rulment.
115
Tabelul 4.12Balanţa creanţelor şi datoriilor pe termen scurt
Creanţe pe termen scurt
La finele anului prece-dent
La finele anului curent
Abate-rea (+, -)
Datorii pe termen scurt
La finele anului
prece-dent
La finele anului curent
Abate-rea (+, -)
2.2.1. Creanţe aferente factu-rilor comer-ciale
86901448 97315155 +10413707 5.1. Datorii financiare pe termen scurt, total
183328044 59581497 -123746547
2.2.2. Corecţii la datorii du-bioase
- - - 5.2. Datorii comerciale pe termen scurt, total
63397272 41481115 -21916157
2.2.3. Creanţe ale părţilor legate
- 276306 +276306 5.3. Datorii pe termen scurt calcu-late
93449524 88763168 -4686356
2.2.4. Avansuri acordate
32647405 10972514 -21674891
2.2.5. Creanţe privind decon-tările cu bugetul
3545923 2381909 -1164014
2.2.6. TVA de recuperat
263181 53984 -209197
2.2.7. Creanţe ale personalu-lui
124413 13 -124400
2.2.8. Creanţe privind veni-tul calculat
10153 17010 +6857
2.2.9. Alte creanţe pe termen scurt
3303859 23498 -3280361
Total creanţe pe termen scurt
126796382 111040389 -15755993 Total datorii pe termen scurt
340174840 189825780 +155810940
Depăşirea datoriilor pe termen scurt asu-pra creanţelor
+213378458 +78785391 -134593067
Depăşirea creanţelor asupra dato-riilor pe ter-men scurt
-213378458
-78785391 +134593067
Balanţa +213378458 +78785391 -134593067
Balanţa -213378458
-78785391 +134593067
Sursa : Anexa la bilanţul contabil (anexa 1,2)
116
Concluzie:
Conform datelor din tabel, se constată că la întreprinderea analizată totalul
creanţelor pe termen scurt s-a redus faţă de anul precedent cu -15755993 lei, iar
totalul datoriilor pe termen scurt s-a majorat cu +155810940 lei. Ca rezultat,se
deduce că depăşirea datoriilor pe termen scurt asupra creanţelor cunoaşte o tendinţă
de reducere cu -134593067 lei, în anul precedent această depăşire fiine de
+213378458 lei, iar în anul curent de +78785391 lei.
Depăşirea creanţelor asupra datoriilor pe termen scurt însă cunoaşte o tendinţă de
majorare cu +134593067 lei, în anul precedent această depăşire fiind de -
213378458 lei, iar în anul curent de -78785391 lei.
Tabelul 4.13
Analiza ponderii creanţelor în activele întreprinderiiIndicatorii La începutul
anuluiLa sfârşitul
anuluiAbaterea
(+, -)1 2 3 4
1. Creanţe pe termen scurt, lei 126796382 111040389 -157559932. Active total, lei 822085636 1004935029 +1828493933. Ponderea creanţelor în active, % 15,42 11,05 -4,374. Active curente, lei 331540371 373827058 +422866875. Ponderea creanţelor în activele curente, %
38,24 29,70 -8,54
Sursa: Bilanţul contabil (anexa 1,2)
Concluzie:
În baza datelor din tabel se constată că la întreprinderea ” Efes Vitanta Moldova
Brewery” S.A., atît ponderea creanţelor în active cît şi ponderea creanţelor în
activele curente,cunoaşte o diminuare de -4,37% şi respectiv de -8,54%. Acest fapt se
datorează micşorării numărului creanţelor pe termen scurt,de la 126796382 lei în
anul precedent la 111040389 lei în anul curent,adică se cunoaşte o reducere de -
15755993 lei, pe cînd atît activele curente cît şi activele totale cunosc o sporire în
dinamică de +42286687 lei şi respectiv +182849393 lei.
117
Tabelul 4.14
Analiza ponderii datoriilor pe termen scurt în pasivele întreprinderii Indicatorii La
începutul anului
La sfârşitul anului
Abaterea (+, -)
1 2 3 41. Datoriile pe termen lung, lei 297726773 33422581 -2643041922. Datoriile pe termen scurt, lei 340174840 189825780 -1503490603. Total mijloace atrase, lei 637901613 223248361 -4146532524. Total pasive, lei 822085636 1004935029 +1828493935. Ponderea datoriilor pe termen scurt în pasive, %
41,38 18,89 -22,49
6. Ponderea datoriilor pe termen scurt în mijloacele atrase, %
53,33 85,03 +31,70
Sursa: Bilanţul contabil (anexa 1,2)
Concluzie:Conform datelor din tabel, se constată că la entitatea analizată ponderea datoriilor
pe termen scurt în pasivele întreprinderii se reduce faţă de anul precedent cu -
22,49%,datorită reducerii datoriilor pe termen scurt cu -150349060 lei faţă de anul
precedent, şi majorării pasivelor totale în cadrul întreprinderii cu +182849393 lei
faţă de anul precedent.
Ponderea datoriilor pe termen scurt în mijloacele atrase cunoaşte o tendinţă de
sporire faţă de anul precedent cu +31,70 %, fapt ce se datorează reducerii totalului
mijloacelor atrase cu -414653252 lei faţă de anul precedent.
118
Tabelul 4.15
Calculul şi aprecierea coeficienţilor de rotaţie a creanţelor şi datoriilor pe termen scurt
Indicatori Anul precedent
Anul de gestiune
Abaterea (+, -)
A 1 2 31. Venitul din vânzări, lei 700355128 65828532
0-42069808
2. Valoarea totală a creanţelor pe termen scurt, lei
126796382 111040389 -15755993
3. Valoarea totală a datoriilor pe termen scurt, lei
340174840 189825780
-150349060
4. Coeficientul de rotaţie a creanţelor pe termen scurt (rd.2 : rd.1)
0,18 0,17 -0,01
5. Perioada de recuperare a creanţelor (360 : rd.4), zile
2000 2117,65 +117,65
6. Coeficientul de rotaţie a datoriilor pe termen scurt (rd.3 : rd.1)
0,49 0,29 -0,20
7. Perioada de achitare a datoriilor pe termen scurt (360 : rd.6), zile
734,69 1241,38 +506,69
Concluzie:În urma rezultatelor obţinute se constată că la entitatea analizată atăt
coeficientul de rotaţie a creanţelor pe termen scurt,cît şi coeficientul de rotaţie a
datoriilor pe termen scurt,cunosc o tendinţă de diminuare în dinamică,respectiv cu -
0,01 % şi -0,2%.
Dacă analizăm perioada de recuperare a creanţelor, acest indicator creşte în
dinamică cu +117,65 zile faţă de anul precedent,fapt ce caracterizează o situaţie
negativă pentru entitate, deoarece se majorează numărul de zile în care creanţele se
transformă-n bani.
Perioada de achitare a datoriilor de asemenea se majorează cu +506,69 zile, în anul
precedent fiind de 734,69 zile, iar în anul curent de 1241,38 zile, acest fapt
deasemenea caracterizează o situaţie negativă pentru întreprindere, şi anume
incapacitatea de plată a datoriilor de către întreprindere.