Cuprins: Introducere…………………………………………………………...3 I Caracteristica de bază a întreprinderii…………………………….6 1.1Istoricul unităţii socio – economice………………………………….6 1.2Structura organizaţiei………………………………………………..8 1.3Genul de activitate şi tipul de producţiei……………………………10 1.4Tehnologiile de producţie utilizate………………………………….11 II Analiza funcţiunii de producţie………………………………….15 Tipul de producţie şi metoda de organizare………………………………… 15 Activitatea secţiei de reparaţie a mijloacelor fixe…………………………...16 Alimentarea întreprinderii cu energie termică şi apă………………………20 III Funcţiunea comercială………………………………………….22 3.1 Activitatea de marketing……………………………………………22 3.2 Aprovizionarea tehnico-materială…………………….. …………….26 3.3 Activitatea de desfacere……………………………….……………...27 2
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Cuprins:
Introducere…………………………………………………………...3
I Caracteristica de bază a întreprinderii…………………………….6
Rezultatele noului management nu au întârziat să apară. Fiecare din mărcile de
bere şi băuturi răcoritoare produse de „VITANTA” a adus în colecţia întreprinderii
medalii de aur, argint şi bronz la mai multe expoziţii şi târguri internaţionale de
specialitate.
O nouă etapă în istoria companiei a început în ianuarie 2003, odată cu
achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni de către „Efes Beverages Group”, a
şasea ca mărime companie de pe piaţa europeană a berii. În prezent aceasta
operează peste 25 fabrici de bere, malţ şi băuturi răcoritoare în 10 ţări. Produsele
„EFES” se exportă în peste 40 de ţări. Portofoliul de mărci al companiei cuprinde
26 de denumiri, printre care sunt branduri de referinţă ca „Efes”, „Starîi Melnic”,
„Becks”, „Miller”, „Weisteiner” şi altele. Odată cu schimbarea proprietarului,
„Vitanta Intravest” îşi schimbă numele în „EFES VITANTA MOLDOVA
BREWERY”. În prezent producătorul moldovean asigură 16% din operaţiunile
internaţionale ale grupului.
1.2Structura oganizatorică a unităţii.Ca orce întreprindere mare,strucutra organizatorica a ÎI”Efes Vitanta Moldova
Brewery”cuprinde totalitatea departamentelor necesare unei întreprinderi
profiatbile.Putem caracteriza organigrama drept o piramidă.
În vârful piramidei ierarhice se află: Directorul General şi în subordonare are
toate secţiile care fac parte din administraţia întreprinderii. De asemenea este şi
Prim-vice Director General, care în lipsa Directorului General îndeplineşte toate
funcţiile lui. Fiecare Departament are în frunte un director care răspunde de toate
activităţile şi de asemenea el coordonează cu toate activităţile. Aici intră: Director
8
Tehnic, Director pe aprovizionare tehnico-materială, Director financiar, Director
pe marketing şi vînzare, Directorul administraţiei şi resurselor umane;
9
Efes Vitanta Moldova Brewery S.A.
DirectorOperational
AMC si A
Inginer protectieimuncii
Inginer - mecanicechipamenttehnologic
Imbutiliere
Fermentare
Mecanica
Sef serviciuluimecanic
Elevator
Ferbere
Compresoare
Inginer -energetian
Inginer protectieimediul ambiant
Cazangerie
Electrica
Sef serviciulenergetic
Departmentul dedezvoltare inperspectiva si
constructii capitale
DepartamentulTi
Tehnolog principal Contabilitatea
Depozit central
Achizitionari
Departamentulde marketing si
reclama
Managervinzari, regiuni
Managervinzari,
Chisinau
Director adjunctvinzari
Securitatea
Cantina
Punctulmedical
Serviciulprotectia civila
Sectiatransport sideservire
Serviciuladministrativ -gospodaresc
Departamentuladministrativ
Sefdepartamentului
administrativ
DepartamentulRu
Director Tehnic DirectorFinanciar
Director deachizitii siintrebari
economice
DirectorMarketing
Director Vinzari
Directorresurse
umane siadministratia
Director General
Departamentulcontrol
financiar
„Aprobat ”Director General
___________Ya . Tichman________________2006
Laboratorul
Jurisconsult
Serviciul dedeservire
echipamentuluitehnologic
Inginer – mecanic piese de schimb
Magazin de firma
Consilier peprobleme economice
Consilier peprobleme sociale
Ambalaj
Productia finita
Manager Logistica
10
11
1.3 Genul de activitate şi tipurile de producţie.Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. desfăşoară următoarele genuri de
activităţi: fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice şi a
berii; importul şi comercializarea angro a berii importate; exploatarea izvoarelor şi
îmbutelierea apelor minerale de masă (din anexa nr.4 la Raportul Financiar)
Sortimentul producţiei fabricate la întreprindere este alcătuit din următoarele
produse:
BERE: care este de următoarele tipuri:
Bere blondă „Chişinău”
Bere tare „Chişinău”
Bere draft „Chişinău”
Bere blondă „Arc”
Bere „Vitanta Premium Blondă”
Bere „Chişinău Aurie”
Bere „Vitanta Premium Extra”
BĂUTURI RĂCORITOARE: ( 0,5 şi 1,5 PET, şi 0,5 sticlă)
1. Viva Limonadă
2. Viva Coacăză
3. Viva Orange
4. Viva Cola
5. Via Grapefruit
6. Viva Lime
BĂUTURI SLAB ALCOOLICE:
Gin Tonic, Red Vodka, Cofee Amaretto.
APĂ MINIRALĂ:
Real (carbogazoasă şi necarbogazoasă).
La fel întreprinderea se ocupă cu distribuţia următoarelor băuturi:
Bere Efes Pilsener; Bere Stary Melnic;
12
1.4Tehnologiile de producţie utilizate. În ultima perioadă tot mai mare accent se
pune pe tehnologiile performante cu o mare capacitate de producţie,şi cu
posibilitatea reducerii numarului muncitorilor.În continuare în tabelul de mai jos
este prezentat toate tehnologiile de producţie utilizate de întreprindere,la toate
secţiile.
ASIGURAREA TEHNICĂ A PRODUCŢIEI (Toate secţiile)
Denumirea utilajului Uzina producătoareRandamentul capacitatea
Nr. de unităţi
Elevator pentru recepţie şi păstrare de malţ Cântar electronic f. А.S.E. grup Moldova 10 t / h 1Maşina de polizarea malţului CS12 Cehia 12 t / h 1Secţia de fierbere a mustuluiCiclon f. SEEGER, Germania 25 t 2Buncărul tampon pentru malţ blond - ” - 5 t 2Buncărul tampon pentru malţ caramel
- ” - 8 t 1
Buncărul tampon pentru orez - ” - 16 t/h 1Maşină pentru curăţirea malţului - ” - 16 t/h 1Maşină pentru separarea pietrelor - ” - 16 t/h 1
Cântar electronicf. CHRONOS Richardson
16 t/h
Moara de condiţionare şi măcinare umedă a malţului
f. Steinecker, Germania
16 t/h 1
Cazan pentru plămădire-zaharificare
- ” - 316 hl 1
Cazan pentru decoct - ” - 152 hl 1Cazan de filtrare - ” - 462 hl 1Vas intermediar - ” - 402 hl 1Cazan de fierbere MERLIN - ” - Ø 6000 mm 1WHIRLPOOL - ” - 490 hl 1Dozator pentru hamei - ” - 1,35 hl 2
Tanc pentru siropul de zahăr - ” - 20 hl 1
Răcitor pentru must - ” - 360 hl/h 1
Sistem de aerare a mustului - ” - 360 hl/h 1
Tanc pentru colectarea trubului - ” - 36 hl 1
Tanc pentru apă rece - ” - 817 hl 1
13
Tanc pentru apă fierbinte - ” - 817 hl 1Schimbător de căldură pentru încălzire apei
- ” - 398 KW 1
Tanc pentru apă glacială - ” - 554 hl 1
Răcitor pentru apă f. Steinecker, 200 hl/h 1Instalaţie de spălare şi dezinfectare CIP
- ” - 3 de 60 hl 1
Buncărul tampon pentru borhotul epuizat
- ” - 58 m3
Sistem automatizat pentru dirijarea procesului tehnologic
- ” - BOTEC 1
Secţia de fermentare primară şi fermentare secundareFiltrul pentru epurarea aerului A 250U-2
Rusia 1
Filtru combinat Orion A 100 f. KHS, Germania 200 hl/h 1Fotometru de turbiditate SOLITAX-B
1
Carbonatorul de bere ŞC VKP-12 200 hl/h 1Schimbător de căldură cu plăci РО 65-4
GEA Ecoflex 300 hl/h 2
Tancuri pentru fermentarea primară şi secundară a berii (TCC)
Ziemenn, Germanz 3022hl 20
Tancuri pentru păstrarea drojdiei Hraninvest, Bulgaria 10m3 4Rezervor pentru apă Fabriinox, Moldova 10m3 2Rezervor pentru acid Fabriinox, Moldova 10m3 1Rezervor pentru dezinfectant Fabriinox, Moldova 10m3 1Rezervor pentru soluţie de sodă caustică
Fabriinox, Moldova 10m3 2
Rezervor pentru soluţiile CIP Fabriinox, Moldova 10m3 1Schimbător de căldură cu plăci GEA Ecoflex 100 hl/h 1Colbe Karlsberg Nocado 14 l 2Propagator pentru producerea drojdiei
Nocado 20 hl 1
Propagator pentru reproducerea drojdiei
Nocado 80 hl 1
Secţia de ÎmbuteliereLinia de îmbuteliere în keguri Kegboy C2
GEA TILL, Germania36 keguri/oră
1
Linia de tragere a berii în keguri Transomat 3/1
GEA TILL, Germania120keguri/oră
1
Cântar electronic BX 150D13 Alex S & E, Moldova 1Linia de îmbuteliere a berii la PET 1
f. KOSME, Аustria 2,7 mii st/h 1
14
Sistem de formare prin suflare KSB 3000
3,3 mii st/h 1
Răcitorul de aer pentru maşina de suflat ТАЕ-020
8 mii. кcal/h 1
Maşina de clătire a buteliilor cu filtru SK 126/24
300 см3 apă/1but.
1
Bloc de turnare tip S. ISO.TVP 24/24/6
Sympak, Italia2,7 mii but/h
1
Maşina de etichetare tipKAPPA LINE 3S1E1
Kosme, Italia 1
Dispozitiv printarea datei VLT 2800
f. Robatech, Italia 1
Maşină pentru ambalarea buteliilor tip PET în folie CAT 101 LD
f. KOSME, Аustria 1
Linia de îmbuteliere a berii la PET 2
f.”Krones”, Germania6,0 mii but/h
1
Sistem de formare prin suflare KSP 400
f.”Krones”, Germania6,0 mii but/h
1
Maşina de clătire sticle Variojet 563M
f.”Krones”, Germania6,0 mii but/h
1
Maşina de turnare şi capsare K-121-756
f.”Krones”, Germania6,0 mii but/h
1
Pasteurizatorul în flux. Fischer AG27434
f.”Fischer”, Austria 12,0 m3/h 1
Maşina de etichetare Contiroll 745-E56
f.”Krones”, Germania6,0 mii but/h
1
Maşină de ambalat LSK 30F f. SMI, S.P.A. Italia6,0 mii but/h
1
Maşină de formare a paletilor f. Robopac S.A. Italia6,0 mii but/h
1
15
II Analiza funcţiunii de producţie Tipul de producţie şi metoda de organizare.
Berea reprezintă o băutură răcoritoare, spumată, puţin alcoolizată, de
culoare blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată
din malţ de orz, hamei şi apă. Culoarea, aroma şi gustul sunt determinate de
substanţele aromate, extractive din malţ, hamei şi de cele obţinute în timpul
fermentării alcoolice a mustului de malţ — etanolul, dioxidul de carbon şi
alcoolii superiori.
După culoare, se împarte în două varietăţi principale: berea blondă sau
deschisă şi berea brună. Se produc şi tipuri intermediare de bere.
Clasificarea după culoare reflectă aparent numai aspectul exterior, dar
varietăţile de bere diferă mult în funcţie de materia primă folosită,
tehnologiile şi metodele de tratare. Aroma şi gustul berii blonde şi brune de
asemenea sunt diferite. Calitatea berii este determinată în mare măsură de
tipul de malţ folosit, de cantitatea materiei prime ne mălţuite adăugate.
Berea blondă se prepară din malţ blond cu suplimentarea orzului mărunţit,
făinii de porumb degresate, brezurii crupei de orez. Berea brună se prepară
din malţ colorat, malţ caramelizat şi malţ ars. De aceea la berea blondă
predomină aroma de hamei, iar la cea brună — cea de malţ, pîine.
Mustul de malţ pentru prepararea berii are concentraţia de 10—21% de
6,0% de etanol, 0,30—0,35% de CO2 şi 84— 92% de apă.
Schema tehnologică de preparare a berii cuprinde următoarele operaţii
tehnologice principale: purificarea malţului, a orzului şi a altor cereale –
mărunţirea malţului şi a cerealelor – prepararea plămadei – fierberea mustului
cu hamei – limpezirea şi răcirea mustului – fermentarea principală a mustului
de bere – postfermentarea şi măturarea berii – limpezirea – îmbutelierea –
depozitarea şi realizarea berii.
16
Majoritatea operaţiilor tehnologice de fabricare a berii se realizează la
instalaţii şi aparate cu acţiune continuă, iar îmbutelierea se face la linii
automatizate de productivitate înaltă, folosite şi în alte ramuri ale industriei
fermentative.
In figura de mai jos este reprezentată schema tehnologică de fabricare a berii.
Fig. 1. Schema tehnologică de fabricare a berii:
1 — descărcător; 2—cântar; 3 — buncărul rezervei de o zi; 4 — maşină de glasare; 5 — zdrobitorul pentru malţul umed; 6 — noria; 7 —buncăr pentru cereale; 3 — moară cu valţuri; 5 —buncăr pentru malţ măcinat; 10, 11 — aparate pentru plămadă; 12, 28 — pompă; 13 — filtru; 14 — colectorul borhotului de malţ; 15 —colectorul apelor de spălare; 17 — măsurătorul apelor de spălare; 18— cazanul de fierbere a mustului; 19 — separator de hamei; 20— pompe pentru mustul tulbure; 21— aparatul de limpezire; 22 — separator; 23 — schimbător de căldură lamelar; 24 — sterilizator; 25 — rezervor de fermentare; 26 — rezervor pentru fermentarea preliminară; 27 — tanc de fermentare; 29 — sită oscilantă; 30 — colector pentru levuri; 31 — rezervor pentru levuri de sămînţă; 32 — rezervor pentru surplusul de levuri; 33 — rezervor; 34— colector pentru apă răcită; A — apă; V – vapori; C— condensat.
Activitatea secţiei de reparaţie a mijloacelor fixePentru studiu s-a luat exemplul calculelor efectuate la secţia de fierbere
17
Conform procesului tehnologic în secţia de Ferbere se efectuează următoarele etape:
1. Pregătirea malţului pentru măcinare (separarea fină a malţului de praf, pietre şi particule de metal)
2. Măcinarea malţului3. Pregătirea plămezii şi filtrarea ei.4. Fierberea mustului însoţită de dozarea maltozei şi adăugarea hameiului.5. Răcirea mustului şi pomparea spre secţia de fermentare.
Pe baza experienţei acumulate pentru fiecare tip de utilaj în conformitate cu normele de timp pentru lucrările ce trebuie executate şi ţinând cont de recomandările producătorilor de utilaje se stabileşte volumul reparaţiilor necesare.
În continuare sunt prezentate structurile ciclurilor de reparaţii pe grupe de utilaje.
Cunoscând structura ciclului de reparaţii determinăm durata ciclului între două reparaţii capitale şi a perioadei de timp pentru efectuarea acestora conform formulei:
Tk = βpr ∙ 20000
Unde, βpr – coeficientul ce ţine seama de tipul producţiei în care este utilizată maşina ce intră în reparaţie. Pentru grupa de utilaje uşoare avem βpr = 1,0 şi pentru grupa de utilaje grele avem βpr = 1,3
Grupa I → Tk = 1,0 ∙ 20000 = 20000 ore ≈ 2 aniGrupa II → Tk = 1,3 ∙ 20000 = 26000 ore ≈ 3 ani
fiecare din aceştia avînd cîte un asistent; la fel în secţia dată mai este prezent şi un
specialist în dezvoltarea canalelor de piaţă. Pe lîngă persoanele nominalizate
evident că este un manager al departamentului Marketing, care are o asistentă. În
perioada caldă a anului (aprilie - septembrie) când volumul de muncă creşte cu
mult, sunt angajaţi 2 asistenţi pe lângă „şefii de produse”. Practic, toţi specialiştii
secţiei marketing şi vânzări sunt localnici. Mulţi au lucrat în alte părţi („Coca-
Cola” Moldova, „Pepsi Cola” România), adică au experienţă, alţii au avut stagieri
peste hotare, de exemplu în SUA, Marea Britanie, Cehia. În plus, cel puţin o dată
pe an personalul secţiei marketing şi vânzări participă la training-uri, conferinţe,
simpozioane cu tematica: marketing, management, food and drinks tehnology
(România, Rusia). În secţia marketing nemijlocit, vârsta medie a persoanelor este
25 - 30 ani.
Brand manager - se ocupă de imaginea şi reputaţia întreprinderii, desfăşoară
căile de desfacere. Analizează etichetele şi se ocupă de înnoirea lor, ele trebuie să
fie cît mai atrăgătoare.
25
Trade marketing manager – se ocupă de acţiuni diferite, sărbători, de
reclamă.
Sarcinile Departamentului de Marketing sunt:
înţelegerea cerinţelor pieţei;
efectuarea cercetărilor de marketing;
comunicarea permanentă cu clienţi şi experţi (vizite, prin telefon, fax,
internet etc.);
informarea personalului din vânzări precum şi din alte depertamente a
companie care sunt cerinţele din timpul de faţă a pieţei;
orientarea strictă spre client, produs şi preţ;
absolut necesară este cunoaşterea unei limbi străine (preferenţial engleza).
Caracterul social responsabilizat al companiei este demonstrat în fiecare zi de
activitate. Astfel pe parcursul ultimilor ani consumatorii moldoveni s-au obişnuit
să urmărească atent campaniile promoţionale organizate de „EFES VITANTA
MOLDOVA BREWERY”. „EFES VITANTA” este şi unul dintre cei mai mari
sponsori ai evenimentelor culturale şi sportive din Republica Moldova. Sub marca
„EFES” este sponsorizat Festivalul Etno Jazz, „Vitanta Premium” este brand-ul
care susţine Bienala teatrală „Eugen Ionesco”, iar Berea „Chişinău” este sponsor
oficial al Comitetului Naţional Olimpic din Moldova, al Federaţiei Sportului
Studenţesc şi al Federaţiei de Tenis de Masă a Republicii Moldova. „Chişinău” şi-a
confirmat renumele de marcă cu adevărat „naţională” prin susţinerea unor sărbători
de amploare ca Festivalul Berii, Ziua Studentului, hramurile mai multor localităţi
din Republica Moldova. Marca „Arc” marchează sponsorizarea unui întreg şir de
activităţi studenţeşti. Acelaşi nume susţine difuzarea în Moldova a curselor de
Formula 1. În 2004, berea „Starîi Melnik” a fost sponsorul difuzării pe teritoriul
Repubicii Moldova a Campionatului European la Fotbal şi a dat numele celui mai
important festivalul de muzică rock din ţară. Din anul 2004 tradiţionala competiţie
de fotbal pentru copii a devenit „Cupa VIVA”. Marca „VIVA” a fost şi sponsor al
manifestărilor organizate de Ziua Copilului şi a unui şir de evenimente pentru copii
şi adolescenţi. „EFES VITANTA” acordă atenţie deosebită personalizării relaţiilor
26
cu clienţii, fiind o prezenţă permanentă în cluburi, prin organizarea unor
evenimente speciale, inclusiv cu ocazia sărbătorilor de Valentin şi Valentina, 8
martie, Halloween şi altele.
În fiecare an EVMB acordă burse pentru merite speciale la studii şi sport, unui
număr de 30 de studenţi de la toate Universităţile din Moldova.
3.2 Aprovizionarea tehnico-materială
Aprovizionarea cu materie primă şi materiale necesară în procesul de
producţie, este una din cele mai impotante activităţi preliminare producţiei,
deoarece aceste 2 articole de cheltuieli, au o pondere înaltă în cheltuielile totale ale
întreprinderii şi pe lîngă aceasta de calitatea materiei prime utilizate în producţie
depinde direct calitatea produsului finit.
Departamentul achiziţii şi întrebări economice are în subordinea sa 4 secţii, şi
anume: achiziţionarii, depozitul central, depozitul pentru utilaj şi reclamă, şi
respectiv depozitul pentru piese de schimb.
În prezent, toată materia primă şi materialele sînt cumpărate atît de pe piaţa
externă cît şi parţial de pe piaţa locală.
De pe piaţa locală se procură materia primă:
zahar de la SRL „Iurici;
sodă caustică SRL „Aldea”;
oxigen SRL „MEDTEHGAZ”;
acid azotic SRL „Aldea”;
nisip, cheramzit şi beton SRL „Morol”.
În ceea ce priveşte aprovizionarea cu materie primă de pe piaţa externă, aici
putem aduce următoarele exemple: din Ucraina se importă dioxid de carbon, acid
citric şi forme PET, din Cehia se importă tuburi cu zimţi, din Austria se importă
aparate de umplut şi închis.
Exemple ar fi: malţul - este importat din Bulgaria şi Ucraina, hameiul - este
cumpărat din Bulgaria, dopurile sunt aduse din România şi Ucraina. Etichetele
27
pentru bere, apă minerală şi băuturi răcoritoare sunt fabricate în ţară, soda caustică
este cumpărată din România şi Ucraina, sticla la fel din România.
În situaţiile cînd este necesară achiziţia unui utilaj se organizeză tendere sau
se solicită cereri de ofertă, la care de cele mai dese ori participă atît firme
autohtone, cît şi din străinătate.
3.3 Activitatea de desfacere
ÎM. „Efes Vitanta Moldova Brewery” SA este cel mai mare producător de
bere, de băuturi răcoritoare, Long Drinks şi apă minerală din Republica Moldova.
La baza succesului acestei întreprinderi a stat calitatea produselor şi chiar a
serviilor pe care le oferă clienţilor. Avînd la bază o strategie de dezvoltare
dinamică compania permanent tinde să satisfacă cît mai bine necesităţile
consumatorilor săi.
Studiind rapoartele privind volumul vînzărilor putem afirma că sistemul de
distribuire a întreprinderii include în sine 17 distribuitori, 14 în regiuni şi 3 în
Chişinău. Numai în Chişinău producţia întreprinderii se comercializează în mai
mult de 1400 de puncte.
În timpul anului 2003 „Efes Vitanta Moldova Brewery” SA a repartizat 300
de frigidere ca vitrină în punctele comerciale a ţării cu scopul creşterii volumul
vînzărilor.
În general vorbind despre „Efes-Vitanta” S.A. putem spune că compania este
concurentul principal pe piaţă berii şi a băuturilor răcoritoare. La momentul actual
cota de piaţă a întreprinderii este de 74,8 % pentru bere şi 47,6 % pentru băuturi
răcoritoare (conform datelor anului 2004), astfel fiind incontestabil rolul ei de lider
pe piaţa autohtonă în segmentul de producţie analizat. Deşi cota de piaţă a sa puţin
sa diminuat faţă de 2003 cînd ea constituia 78 % pentru bere, 49 % pentru băuturi
răcoritoare şi 29 % pentru „Real”. Printre principalii concurenţi ai „Efes-Vitanta”
în 2004 îi putem menţiona:
pe piaţa berii: Baltika cu 7 %, Beer Master cu 6 %, Obolon cu 4 %,
Bere Unitanc cu 2 % şi alţii;
28
pe piaţa băuturilor răcoritoare: Coca-Cola cu 19 %, Gelibert cu 7 %,
Unitanc cu 3 %, PEPSI Cola cu 3 % şi alţii.
Trebuie de subliniat că pe parcursul ultimilor ani compania înregistrează o
creştere continuă a volumului de vînzări pe toate segmentele de produse. Dinamica
vînzărilor pentru ultimii 4 ani se prezintă astfel:
226428,60
306349,60
414575,30
473574,40
0,00
50000,00
100000,00
150000,00
200000,00
250000,00
300000,00
350000,00
400000,00
450000,00
500000,00
Mii lei
2002 2003 2004 2005
Anul
Dinamica venitului din vinzari
Sursa: Elaborat de către autor
Figura 3: Dinamica veniturilor din vînzări
Cum se poate observa cu uşurinţă din figura prezentată, vînzările nete la
întreprindere în perioada respectivă înregistrează o evoluţie pozitivă, înregistrînd
un ritm de creştere de aproximativ 35,3 % în 2003 şi 2004 şi de doar 14,2 % în
2005 faţă de anul precedent. Una din cauzele principale ale acestei evoluţii
pozitive o are în viziunea mea promovarea de către întreprindere a unui
management mai eficient ca rezultat (ceea ce este evident) a procurării pachetului
majoritar de acţiuni în 2003 de către compania internaţională „Efes Beverages
Group”, fapt ce a avut ca urmare apariţia unor noi investiţii, atît pentu nevoi de
personal (instruire, perfecţionare etc.), cît şi pentru introducerea unor noi capacităţi
de producţie, precum şi modernizarea celor existente. În ciuda acestui fapt în anul
2005 se observă o încetinire a ritmurilor de creştere a vînzărilor nete.
Una din cauzele creşterii indicatorului dat în perioada 2003-2004 o constituie
şi creşterea volumului producţiei fabricate, o altă cauză fiind creşterea preţurilor la
majoritatea din produsele sale.
29
Este de menţionat că creşterea volumului de vînzări a fost susţinută şi de o
promovare intensă a produselor sale. Rezultatele acestei politici au dus la creşterea
consumului de bere de la 14 litri în 2003 la 19 litri în 2004, aşteptările fiind pentru
26 litri pe cap de locuitor pentru anul 2006.
Cît priveşte volumul vînzărilor exprimat în litri, atunci în 2003 avem un
volum al vînzărilor de 0,8 mil hectolitri, iar în 2004 de 1 mil hectolitri, acestea la o
capacitate de îmbuteliere de 0,4 mil hectolitri pentru băuturile răcoritoare şi 0,8 mil
hectolitri pentru bere.
Sub aspectul structural evoluţia vînzărilor este prezentată în figura 4.
Deci se observă o uşoară diminuare cu 2 % a ponderii berii în total vînzări
nete. Totodată trebuie de menţionat că în 2005 vînzările de bere au crescut cu 11
%, iar cele de băuturi slab alcoolice cu 6 %.
72
70
28
30
0 10 20 30 40 50 60 70 80
%
Bere
Apa
Tip
ul
pro
du
su
lui
Ponderea vinzarilor pe tipuri de produse in total vinzari nete
2003 2004
Sursa: Elaborat de către autor
Figura 4: Dinamica ponderii vînzărilor pe tipuri de produse în total vînzări
nete
De la bun început v-om începe cu piaţa berii, unde observăm că cel mai bun
punct unde se comercializează berea întreprinderii este în chioşcuri ce deţin 96%,
iar pe locul al doilea cu 90% sunt magazinele de tot felul.
În regiuni berea întreprinderii este mai întrebată în baruri cu 82 %.
Berea „Baltica” este întrebată cel mai mult în Chişinău şi anume în
supermarketuri cu 29%.
30
Analizînd piaţa băuturilor răcoritoare observăm deasemenea că întreprinderea
are un mare succes. În ceea ce priveşte apa minerală „Real” putem spune că pe
acest segment există foarte mulţi concurenţi.
Î.M. „Efes-Vitanta” S.A. nu se ocupă cu livrarea mărfurilor sale la
consumatorul final, această activitate din 2005 a fost trecută pe seama
distribuitorilor, 14 în raioane şi 3 în Chişinău; astfel încît întreprinderea nu suportă
cheltuieli de transport, în schimb e necesar de menţionat că „Efes-Vitanta” oferă
reduceri de preţ la marfa realizată acestor distribuitori, rabaturi care propriu-zis au
scopul de a acoperi cheltuielile de transport suportate de aceşti intermendiari.
Relaţiile între distribuitori şi întreprindere sunt nişte relaţii contractuale
reglementate de contractul de distribuţie; un exemplu de acest contract este anexat
(a se vedea anexa 6). Valoarea mărfii care este oferită distribuitorului, corespunde
cu valoarea creditului comercial prevăzut în „Înţelegerea privind creditul
comercial” (vezi anexa 7).
Întreprinderea este de menţionat că are la dispoziţie 3 depozite, la momentul
petrecerii practicii un depozit fiind închiriat, dat fiind faptul că urma să se
efectuieze reparaţii capitale în unul din aceste depozite, totodată în desfăşurare
aflîndu-se procesul de adaptare în calitate de depozit a unei încăperi de la subsol ce
servise anterior pentru alte necesităţi (vezi anexa 8).
3.4 Activitatea economică externă
Este de menţionat că întreprinderea exportă doar o cantitate foarte mică de
producţie proprie, în mare parte constituită din apa minerală şi băuturile „Viva”.
Berea nu este exportată datorită unor cheltuieli de producţie destul de înalte, ceea
ce face imposibil exportul de bere în condiţii de rentabilitate. Dar în ciuda acestui
fapt pentru întreprindere deja reprezintă un succes începutul exporturilor, căci
acum cîţiva ani în urmă, în general nu se exporta.
Deci vorbind despre exporturi atunci acestea înregistrează următoarea
evoluţie, astfel dacă în 2003 s-a exportat producţie în valoare de 2006,4 mii lei,
atunci în 2004 exportul înregistrează valoarea de 2297,8 mii lei, ceea ce este o
31
creştere de 14,52 %, deci putem vorbi că tendinţa este una pozitivă. Printre ţările
de export se numără Germania, Ucraina etc.
32
IV Funcţiunea financiar-contabilă
Să începem analiza financiar-contabilă cu determinarea structurii surselor de
finanţare a activelor acesteia. Pentru aceasta este necesar de a calcula o serie de
coeficienţi. Aceşti coeficienţi sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.
Tabel 1Analiza coeficienţilor structurii surselor de finanţare a activelor
Denumirea coeficientului
2003 2004 2005 2006
1. Coeficientul de autonomie
0,65 0,51 0,64 0,57
2. Coeficientul de atragere a surselor
împrumutate
0,35 0,49 0,34 0,43
3. Coeficientul corelaţiei între
sursele împrumutate şi proprii
0,54 0,95 0,57 0,74
4. Rata solvabilităţii generale
2,84 2,05 2,76 2,35
5. Rata generală de acoperire a
capitalului propriu
1,54 1,95 1,57 1,74
Sursa: Elaborat de către autor
Unul din cei mai frecvent folosiţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare
este coeficientul de autonomie, fiind de fapt indicatorul care de cele mai dese ori se
aplică în sistemul bancar al Moldovei în procesul aprecierii credibilităţii clientului.
El se determină ca raportul între capitalul propriu şi total pasive, reflectînd prin
urmare cota capitalului propriu în suma totală a surselor de finanţare. Valoarea
minimă a acesui indicator în practica autohtonă alcătuieşte 0,5. În cazul
întreprinderii noastre el depăşeşte această valoare minimă, înregistrînd în 2004 şi
2006 reduceri, dar care incadrează acest coeficient în valorile optime.
Următorul coeficient, cel de atragere a surselor împrumutate, caracterizează
structura surselor de finanţare din punctul de vedere al cotei surselor împrumutate,
dimensionînd astfel nivelul de îndatorare al întreprinderii; oscilînd în mod normal
în intervalul 0-0,5. În caz întreprinderii noastre această cerinţă la fel este
respectată.
33
Coeficientul corelaţiei între sursele împrumutate şi cele proprii reflectă suma
mijloacelor atrase ce revine la 1 leu capital propriu. Cu cît mărimea acestui
coeficient este mai mare, cu atît mai riscantă este situaţia financiară a
întreprinderii. În cazul întreprinderii noastre situaţia a fost una mai complicată în
2003, cînd se înregistrează valoarea de 0,95 (punctul critic fiind 1), cauza fiind
creşterea cu mai mult de 400 % a datoriilor pe termen scurt. Însă în 2005 graţie
creşterii capitalului propriu şi implicit a componentelor acestuia: capitalul
secundar, profitul nerepartizat şi a rezervelor, toate acestea pe fundalul unei
reduceri cu 15,47 % a datoriilor au determinat diminuarea acestui coeficient pînă la
nivelul de 0,57, ceea ce este o valoare normală. Anul 2006 s-a caracterizat din nou
cu o creştere a acestui coeficient, cauza principală fiind depăşirea ritmurilor de
creştere a datoriilor faţă de cel al capitalului propriu (+67,10 contra +27,90).
Ceilalţi doi coeficienţi la fel înregistrează evoluţii pozitive (cu o uşoară
înrăutăţire în 2004 şi 2006, pe fundalul cauzelor sus menţionate), caracterizînd ca
pozitivă activitatea întreprinderii, cel puţin în ceea ce priveşte sursele de finanţare
a activelor.
Un rol important în aprecierea eficienţei activităţii întreprinderii îi revine şi
analizei evoluţiei cheltuielilor la 1 leu producţie fabricată şi 1 leu vînzări nete.
Cum se poate vedea din figura de mai jos situaţia este una nu prea
îmbucurătoare dacă e să vorbim mai ales de costul la 1 leu producţie fabricată.
Acest indicator după cum vedem înregistrează o creştere pe parcursul întregii
perioade analizate, deşi cu o tendinţă de reducere a ritmului de creştere în ultimul
an.
Astfel dacă în 2004 avem un spor de 3,57 %, atunci în 2005 acesta se
diminuează pînă la +0,77 %. Dar, în ciuda acestei diminuări, situaţia în care
întreprinderea cheltuie 85,32 bani pentru a obţine 1 leu producţie fabricată mi se
pare a fi una cam dezavantajoasă pentru producător, solicitînd prin urmare
necesitatea optimizării cheltuielilor de producţie în vederea diminuării acestora.
34
Sursa: Elaborat de către autor
Figura 5: Aprecierea dinamicii cheltuielilor la 1 leu producţie marfă şi 1 leu venit
net
Situaţiea este una puţin mai bună cînd vorbim de cheltuielile la 1 leu venit net,
care în 2004 au marcat o reducere cu 5,91 % faţă 2003, cînd crescuseră cu 12,25
%, deşi valoarea de 59,86 bani la 1 leu venit net este mai superioară faţă de cea
înregistrată în 2002, cînd costul a fost de 56,68 bani la 1 leu venit net, prin urmare
ar fi necesare la fel măsuri de optimizare a cheltuielior şi în acest caz. Referindu-ne
la anul 2005 acest indicator a înregistrat valoarea de 59,51 bănuţi la 1 leu vînzări
nete, ceea ce reprezintă o diminuare faţă de 2004 cu 35 de bănuţi.
Pentru a ne forma o imagine mai cară cu privire la formarea cheltuielor să
analizăm modalitatea de formare a preţului la berea „Chişinău” (vezi anexa 9)
Analizînd formarea preţului la produsul berea „Chişinău” de 2 litri, observăm
că costului produsului finit este de 13,53 lei iar preţul de realizare a acestui produs
este de 16,93, ceea ce rezultă că întreprinderea obţine din urma comercializării
unei sticle de 2 litri de bere „Chişinău” un profit de 3,40 lei. Este de menţionat că
deja pe parcursul a cîţiva ani această marcă de bere deţine poziţia lider în formarea
profitului pe seama comercializării berii, în unele cazuri chiar acoperind pierderile
obţinute pe seama comercializării celorlalte tipuri de bere (volumul de vînzări
35
pentru acestea fiind foarte mic). Ca de exemplu profitul net a întreprinderii de la
produsul berea „Arc” este de 1,04 lei.
Preţul „Chişinăului” în punctele comerciale este diferit în funcţie de
procentajul stabilit, de la 18 lei pînă la 22 lei.
Reeşind din această situaţie întreprinderea la momentul actual promovează o
nouă politică de produs ce va avea ca efect eliminarea mărcii „Arc” şi introducerea
a unor noi variaţii pentru marca de bere „Chişinău” şi „Vitanta”, ceea ce de fapt şi
are loc. Astfel recent au apărut 2 denumiri noi de bere, merge vorba de „Chişinău
Aurie” şi „Vitanta Premium Extra”.
În continuarea vom reveni la analiza indicatorilor privind rezultatele
financiare din anexa nr.2 din Raportul financiar.
Evoluţia profitului pînă la impozitare este pezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 2Aprecierea dinamicii şi structurii profitului pînă la impozitare
Indicatori 2003 2004 2005 2006Suma, mii
leiSuma, mii
leiSuma, mii lei
Suma, mii lei
1 2 4 6 71. Rezultatul din
activitatea operaţională
46 954,6 47 362,0 79 416,0 77 596,3
2. Rezultatul din activitatea de
investiţii
368,4 (1 238,0) 5 528,0 1 997,9
3. Rezultatul din activitatea financiară
22,3 7 465,0 9 040,5 3 419,6
4. Rezultatul excepţional
- - - -
5. Profitul pînă la impozitare
47 345,3 53 589,0 93 984,5 83 013,8
Sursa: Elaborat de către autor
După cum se observă profitul pînă la impozitare înregistrează o evoluţie ascendentă în perioada 2002/2004, majorîndu-se cu +6243,7 mii lei în 2003/02 (cu 13,19 %) şi cu +40395,5 mii lei în 2004/03 (cu 75,38). La această creştere a contribuit în cea mai mare măsură majorarea profitului din activitatea operaţională cu 407,4 mii lei în 2003 şi cu 32054 mii lei în 2004. La fel o influenţă pozitivă a avuto şi rezultatul din activitatea financiară (pe parcursul tuturor anilor analizaţi), înregistrînd un ritm de modificare în 2003 chiar mai mare (+7442,7 mii lei sau cu 234,75 %) decît ritmul de creştere a rezultatului din activitatea operaţională.
36
Rezultatul din activitatea de investiţii prezintă profit în 2003 şi 2005, iar în
2004 avînd chiar o valoare negativă (pierdere), determinînd diminuarea profitului
pînă la impozitare cu -1238 mii lei.
Totodată anul 2006 se caracterizează printr-o diminuare a profitului pînă la
impozitare, reducerea fiind cu -11,67 %, faţă de 2005. Acest fapt a fost determinat
de reducerea mărimii tuturor elementelor componente, în special, rezultatul din
activitatea financiară a scăzut cu 62,18 %, rezultatul din activitatea de investiţii -
63,85 %, profitul operaţional -2,29 %.
Totodată influenţa rezultatului din activitatea excepţională este nulă.
În continuare să urmărim evoluţia profitului net (vezi figura de mai jos).
Dinamica profitului net
19165,5
41479,1
75095,7
67886,1
36182,9
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Mii
lei
Sursa: Elaborat de către autor
Figura 6: Dinamica profitului net
Cum putem vedea profitul net manifestă tendinţe pozitive, de creştere, în
perioada 2001-2004, deşi dinamica acestor creşteri variază; astfel dacă în 2002/01
el a crescut cu 88,29 %, atunci în 2003/02 această creştere a fost de doar +14,64 %,
pentru ca în anul următor din nou să marcheze un salt de +81,04 %.
Cauza în viziunea mea ar fi că anul 2003 în viaţa companiei a fost unul plin de
schimbări şi în primul rînd vorbim de schimbarea proprietarului, ceea ce ar şi fi
putut sustrage puţin atenţia de la activitatea de bază. Dar în ciuda acestor tendinţe
pozitive în 2005 se înregistreză o reducerea profitului net cu 9,6 % faţă de anul
precedent, ceea ce solicită o atenţie mai sporită în vederea înlăturării cauzelor
acestei reduceri.
37
Următorul indicatorul care îl vom analiza şi care de fapt are una din cele mai
mari ponderi în aprecierea eficienţei activităţii întreprinderii analizate, merge vorba
despre rentabilitate.
Rentabilitatea este de mai multe tipuri, cele care vor fi analizate fiind:
rentabilitatea veniturilor din vînzări, a activelor şi a capitalului propriu.