MINISTERULUI EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA COLEGIUL AGROINDUSTRIAL DIN UNGHENI Catedra de „Discipline Economice” DARE DE SEAMĂ La practica tehnolgică S.A ,,Cereale-Prut’’ speciali tatea – Conta!ilitate" ele#a anului $%, grupa C - &'( Cru)u $ulia CoordonatorulCioban Marina
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Pe parcursul perioadei de patru s!pt!mîni am e#ectuat practica te(nologic! la S. ,,Cereale0Prut11, pe
baza acestei practici am întocmit darea de seam!. Secţiunile ei corespund programului de practic!
propus. 2n #iecare din ele am încercat s! abordez aspectele legate de particularit!ţile ţinerii eidenţei
pentru #iecare sector al contabilit!ţii din cele propuse pentru studierea practicei.
ici am #acut cuno$tinţ! cu personalul si intreprinderea.
3nele segmente sunt re#lectate mai larg, altele – mai restrîns.Ca anexe pentru lucrarea prezentat!
or seri documentele contabile, deoarece uneori considerentele securit!ţii in#ormaţiei nu permit
prezentarea in#ormaţiilor mai ample $i pe o perioad! mai îndelungat!.
4otu$i, datele propuse permit s! tragem anumite concluzii despre actiitatea întreprinderii $i s!
cre!m o imagine destul de clar! despre starea contabilit!ţii la unitatea aceasta.
Cooperatia de Producţie 6zorul Mariei7 este constituit! în con#ormitate cu 8egea 9epubliciiMoldoa Cu priire la antrepronoriat $i întreprinderi7 nr. -'50:66 din ;&.;%.%"", 8egea 9epublicii
Moldoa Cu priire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor $i organizaţiilor7 nr. %*50:6< din
;5.%;.;;;.
S ,,Cereale0Prut11în continuare este sub proprietatea statului in numar de *;=,in proprietatea
agro#ondului %;,-=,in proprietatea companiei de asigurari S64> ,5= si *,+= in proprietatea altor
actionari.
8a momentul actual S ,, Cereale0Prut11 se diizeaza in doua sectoare de actiitate?
0secor colectare,prelucrare si pastrare a cerealelor@
Sectorul de productie combina #abricarea nutretului combinat,crupelor de griu si de orz , uleiului de#loarea0soarelui , #ainii de porumb si #ainii de griu si comercializarea produselor #inite din acesteactiitati.
P96AC6P8E8E CPC6446 BE P9>B3C46E?
0Autret combinat in rac 0%-;;;; tan 0Autret combinat granulat 0%*;;;tan
0Daina de griu 0&;;; tan
0Crupe de griu si de orz 0';; tan
03lei de #loarea0soarelui 05'; tan
6ntreprinderea are in dotare ? 0siloz de cereale cu capacitatea de ;;;;tone,ec(ipat cu uscator de aer cald tip 8S>@
'depozite pentru pastrarea cerealelor cu capacitatea de 384)) tonesi ec*ipate cu 2uscatori cu
capacitatea de 82 tone +ore,
0rezeroare pentru pastrarea melasei cu capaciatatea de %';; tone@
0bascule #eroiare si pentru transport auto@
0locomotia si linie de cale #erata@
0parc de masini si tractoare@
Sectorul de producere a nutreturilor cu capaciatatea de *;tone in ' (, linia de prelucrare a
crupelor,moara de griu si de porumb a #ost construita in anul %"-- ca extindere a sectorului de colectare
a cerealelor .
3tilaul este de origine ce(a si #unctioneaza in regim automat.
6ncepind cu anii %"550%"5* o mare parte din utila a #ost conserat , nemaiputind #i utilizat lamaximum , din cauza lipsei de materie prima in urma pierderii relatiilor de parteneriat cu #urnizorii de
peste (otare.6n prezent se conlucreaza cu #urnizorii auto(toni iar materia prima ingridientelela
producerea nutretului constituie in maosritate griu,porumb,mazare.soia ,orz,oas,srot de #loarea0
6treprinderea procura di#erite cereale le supune prelucrarii necesare,le expediaza con#orm
contractului inc(eiate anterior.8a #el intreprinderea ac(izitioneaza cereale in rezera de stat a 9M.
-ntreprinderea SA ##Cereale'Prut(( se ala pe A)resa*
or! Un"#enistr! Un"ureanu $
%D&'()*r&n Un"#eniRepu+lica %oldo,a
-a. )&/'(&/0$)12 tel )&/'(&/0$312 )&/'(&/0$042
..din punct de edere al asezarii geogra#ice intreprinderea are mai multe aantae adica exporta
productia peste (otare cum ar #i prin este extremitatea sudic! a 9epublicii Moldoa iurgiulesti Situat
la grani5a cu 9omFnia 6i cu 3craina, satul este amplasat pe malul rFului Prut, la !rsarea acestuia în
Bun!re. Be la milocul anilor %"";, iurgiule6ti este singurul port moldoenesc la Bunare.
6ncepind cu anul ;;+ intreprinderea ac(izitioneaza,prelucreaza si axpediaza rapita,un produs mai nou pentru 9pb.Moldoa.
6ntreprinderea este Societate pe ctiuni din anul %""5.
6n eidenta contabila se utilizeaza programa de calculator %Contabilitate si programa locala specialaC>346A.
Gilantul contabil se intocmeste lunar , trimestrial si anual.
P9>6EC4E8E de inestitii iitoare au ca obiecti? 0maorarea calitatii nutretului combinat@ 0reducerea consumului de energie in procesele te(nologice@ 0extinderea si diersi#icarea pietii de des#acere@ 0 alori#icarea superioara a materiei0prime auto(tone@ 0 protectia mediului ambiant.
D>AB396 D6:E 8 &%.%.;%? 0aloarea #ondurilor #ixe 0&*+%-& 0aloarea reziduala a #ondurilor #ixe 0'%%;-"5 0#oduri #ixe de productie 055;-%"* 0aloarea reziduala a acestora 0&*%**&'' 0numar total de actiuni 0%'&%%+*.
Htim c! lucrul mecanizat aduce o productiitate mai sporit!, îns! nu putem neglia lucrul manual.
ceasta are deasemenea o importanţ! #oarte mare în procesul de producţie, în special în agricultur!.
Bar in aceasta organizatie lipsesc brigazile de cimp .
2nsa existenta unei brig!zii de cîmp necesita si timp si brate de munca,controlul asupra carora
trebuie s a#ie exercitat de catre persoana brigadiera responsabila care înregistreaz! în #iecare zi num!rulmuncitorilor prezenţi la sericiu. 8a s#îr$itul lunii contabilul pe salariu #ace totalul $i calculeaz!
salariul.
Salariul muncitorilor se remunereaz! în dependenţ! de munca pe care au depus0o muncitorii $i de
timpul pe care îl petrec muncind, de aici tragem concluzii c! salariul se pl!te$te în regie cu alte cuinte
pe unitate de timp. Pentru eidenţa în brigadele de cîmp se întocme$te #i$a de salarizare.
Di$a de salarizare conţine a$a in#ormaţii despre brigade de cîmp, ca?
0 numele/prenumele salariaţilor@
0 num!rul de zile lucrate@
0 lucrul îndeplinit@
0 tari#ul pentru o zi lucrat!@
0 salariul spre plat!.
Pentru #iecare muncitor se #ace #i$a indiidual! prin care se arat! m!rimea salariului $i toate
reţinerile care sunt #!cute, tot aici se obser! $i tipul scutirilor de care dispune salariatul.
8a s#îr$itul lunii se aduce la cuno$tinţ! #iec!rui muncitor urm!toarele date?
2n orice întreprindere agricol! sînt depozite $i #!ţare. 2n depozite $i la #!ţare se p!streaz! producţia.
Depozitarea producţiei agricole, condiţiile de păstrare şi apreciera calităţii.
2n a#ar! de unalul de intr!ri ale produselor agricole, la transportarea producţiei din timpul cumpararii pina la depozit sau la #!ţare pentru eidenţa primar! în contabilitate se #olosesc 9egistrul
cantaragiului7.
2n acest registru se înregistreaz!?
0 data în care a #ost adus! înc!rc!tura@
0 greutatea producţiei, în acest compartiment se întîlnesc trei indicatori ai masei de greutate,
acestea #iind? bruta, tara, netta.
6ndicatorul nett reprezint! greutatea real! a producţiei înc!rcate.
Ea se a#l! prin #ormula? etta ruta ara
0 prin intermediul cui este expediat! înc!rc!tura@
0 denumirea produsului.
Beoarece #iecare cultur! are perioada sa de recoltare în registrul cantaragiului #igureaz! recolta
con#orm unei anumite ordine. 8a s#îr$itul perioadei de gestiune sau numit! $i de recoltare se #ace totalul
producţiei.
3n alt document ce se #olose$te pentru eidenţa primar! la depozit este o #i$! prin care se duce la
cuno$tinţ! despre soldul produselor la s#îr$itul perioadei de gestiune.
2n acest document sînt înscrise?
0 soldul la începutul lunii@
0 aloarea de$eurilor@
0 direcţiile în care au #ost #olosite spre ex.? s0au pl!tit muncitorii în natur!, au #ost îndute din
contul salariului angaaţilor întreprinderii, s0au #olosit ca plata pentru arenda p!mîntului@
Pomicultura $i legumicultura ocup! un loc important în economia naţional! a 9epublicii Moldoa,
deoarece ea produce produse necesare populaţiei cum ar #i? mere, prune, caise, cire$e, i$ine, care
reprezint! materia prim! pentru multe industrii prelucr!toare, de asemenea ţara noastr! dispune de
condiţii #aorabile de dezoltare a sectorului agrar. 6ernarea culturilor pomicole în maoritatea anilor
decurge normal.
Coroanele pomilor #ructi#eri $i mugurii lor #lorari dorminzi pot suporta geruri de pîn! la 05o
C la0&; oC. Sistemul radicular al principalelor culturi pomicole rezist! în zona a#l!rii maorit!ţii masei de
r!d!cini la temperaturi ale solului de pîn! la 0- oC la 0% oC #rig. semenea temperaturi oase ale solului
în republic! practic nu se înregistreaz!.
S11Cereale0Prut11 nu dispune de culturi pomicole $i legumicole, îns! analizînd mai multe
documente a altor #irme care dispun de pomicultur! $i legumicultur! am depistat #aptul c! producţia
dup! ce se recolteaz! se transport! din cîmp la depozite unde sînt p!strate o perioad! de timp sau directla locul de realizare a lor? la #abrica de consere sau la piaţ!.
Pentru a concretiza aceast! operaţiune se întocme$te Doaia de parcurs a tractoristului, cu autorul ei
se aduce la cuno$tinţ! despre?
0 la dispoziţia cui se #ace lucrarea sau transportul@
0 numele celui care #ace transportul@
0 data în care este #!cut transportul@
0 marca tractorului@
0 de unde se aduce înc!rc!tura@
0 unde s! #urnizeze înc!rc!tura@
0 denumirea înc!rc!turii@
0 olumul combustibilului ce este distribuit tractoristului.
2n baza acestei #oi se calculeaz! salariul tractoristului care lucreaz! în brigada pomicol!. Doaia de
parcurs a tractoristului este #olosit! în contabilitate $i ca miloc de eidenţ! a consumurilor cu scopul de
a determina costul produselor #itote(nice.
2n urma tuturor operaţiilor priind eidenţa producţiei obţinute se întocme$te Qurnalul – order pe
contul %* Produse7.
Qurnalul – order este o #orm! a contabilit!ţii ce se caracterizeaz! prin înregistrarea succesi! a
in#ormaţiilor contabile, mai întîi cronologic, în documente primare $i apoi sistematic în registre
2n prezent rolul cel mai important în procesul de producţie îl deţine te(nica. Cu autorul ei se
obţine o productiitate mai mare #aţ! de lucrul manual. Be aceea în întreprinderile agricole cu un niel
înalt de dezoltare se întîlne$te o baz! te(nic! de ultim! generaţie. 2n ultimul timp te(nica înlocuie$te
tot mai mult lucrul manual $i în consecinţ! se obţine un lucru mai rapid, de o calitate înalt! $i ocantitate redus! de consumuri ce ţin de retribuirea muncii.
Grigada de tractoare dispune de doi mecanici ai $i mecanici lucrînd pe contract care este condus! de
lider ce este responsabil de organizarea lucrului în brigada de tractoare, care $i in#luenţeaz! calitatea
lucrului pe care îl îndeplinesc tractori$tii. 8iderul este responsabil si de eidenţa num!rului de
muncitori ce se prezint! la munc!. Pe lîng! aceste liderul are dreptul de a decide asupra tipului de lucru
pe care este supus muncitorul s!0l îndeplineasc!, iar acesta este obligat s!0l exercite întocmai.
Pentru eidenţa contabila $i primar! în brigada de tractoare se #olosesc asa documente precum
onul de lucru.
ceasta conţine in#ormaţii asupra muncii. Prin intermediul bonului de lucru se calculeaz! salariul
tractoristului $i a l!c!tu$ului care are misiunea de a repara utilaele deteriorate.
Gonul de lucru conţine in#ormaţii cum ar #i?
0 numele lucr!torului@
0 lucrarea pe care este obligat s0o îndeplineasc!@
0 tari#ul pentru o unitate@
0 num!rul zilelor care a îndeplinit lucrarea@
0 suma total! a salariului.
Pe erso, bonul de lucru conţine ista de ponta a muncitorului care e#ectueaz! lucr!rile. cest
document este unul prin care se duce eidenţa sistematic! asupra zilelor care sînt #recentate de c!tre
muncitor la locul de munc!. ici se eidenţiaz! totalul orelor lucrate de angaat.
3n alt document prin intermediul c!ruia se duce eidenţa în brigada de tractoare este $i &işa de
e9idenţ0 a acti9it0ţii !ecanizatorului.
Di$a de eidenţ! a actiit!ţii mecanizatorului este un document primar ce conţine in#ormaţii mai
detaliate priind lucrul e#ectuat de mecanic. 2n prezent aceast! #i$! se #ace în #orm! electronic! prin
2n sectorul zoote(nic procesul obţinerii unor tipuri distincte de actie biologice suplimentare $i
produse agricole se concentreaz!, de regul!, la o singur! #erm!. Bin aceste considerente consumurile în
sectorul zoote(nic se contabilizeaz! separat pe tipuri de producţii, #!r! delimitarea pe subdiiziuni Icu
excepţia cazurilor cînd o specie de ite, p!s!ri se întreţine la cîtea #ermeJ.2n sectorul zoote(nic producţia în curs de execuţie include?
n apicultură – costul mierii l!sate pe iarn! în stupi în calitate de (ran! pentru #amiliile de
albine@
n a!icultură " consumurile a#erente incub!rii ou!lelor puse la incubare dup! %% decembrie
a anului de gestiune@
n piscicultură " costul pe$tilor de ar! din iazurile de iernare care trec pe anul urm!tor.
2n sectorul zoote(nic, spre deosebire de #itote(nie, contabilitatea producţiei în curs de execuţie nuse ţine pe ani adiacenţi.
2n sectorul zoote(nic procesul obţinerii unor tipuri distinct de actie biologice suplimentare $i
produse agricole se concetrez!, de regul!, la o singur! #erm!. Ca de exemplu? nimalele la cre$tere $i
îngr!$at constituie o grup! deosebit! a miloacelor circulante . 4ineretul animalier $i animalele la
îngr!$at sunt obiecte de munc!.
8a o anumit! îrst! se trece în cireada de baz! $i se include în componenţa miloacelor de munc! $i
iners animalele rebutate din cireada de baz!, trecute la îngr!$are dein obiecte de munc!. nimalele încireada de baz! productie $i de lucru se completeaz! o dat! cu trecerea tineretului animalier, crescut în
gospod!rie sau cu procurarea animalelor de ras! de la terţi.
C(eltuielile pentru #ormarea cirezii de baz! se acumuleaz! în?
aJ aloarea animalelor crescute în gospod!rie@
bJ preţul animalelor procurate@
cJ c(eltuieli legate cu transportarea animalelor în gospod!rie
S11Cereale0Prut11dispune de #erma de porcine care este o necesitate si tot odata o necesitate
deoarece prin aceste ondeletniciri se asigura necesarul de carne pentru consum propriu iar pentru
extinderea numerica si crearea exploatatiilor ca in cazul nostru,acestea pot #i aducatoare de enituri.
Pentru a ajunge la 1 kg de crestere in greutate, porcii au nevoie de 3,5-4,5 UN,
adicã 3-4 kg de uruieli sau furaj combinat la care se pot adauga si nutreturi
Prezenta instrucţiune este elaborat!în con#ormitate cu Kot!rîrea uernului 9epublicii Moldoa nr.
"' din %+ martie %""- Cu priire la executarea Becretului Pre$edintelui 9epublicii Moldoa nr. ';*0
%% din & decembrie %""+7 $i izeaz! modul de completare a #acturii de expediţie.
Dactura de expediţie este destinat! pentru eidenţa circulaţiei alorilor în m!r#uri $i materiale, aactiit!ţii autoe(iculelor de m!r#uri $i pentru ac(itarea tari#elor pentru transportul e#ectuat $i de
asemenea pentru eidenţa operati!, contabil! $i de magazie.
%. 4ransportarea m!r#urilor cu miloace auto în tra#ic urban, suburban $i interurban se însoţe$te
în mod obligatoriu de #acturi de expediţie per#ectate pe #ormularul aprobat de Bepartamentul Statisticii
al 9. M. $i Ministerul Dinanţelor al 9. M. genţii economici care e#ectueaz! transport!ri de m!r#uri
auto, indi#erent de tari#ele aplicate pentru ac(itarea sericiilor, apartenenţa departamental! $i #orma de
proprietate sînt obligaţi s! per#ecteze #actura de expediţie.. genţii economici care e#ectueaz! transport!ri de m!r#uri auto pentru necesit!ţile proprii de
producţie de asemenea or întocmi #actura de expediţie.
&. 2n cazul e#ectu!rii transport!rii actielor în interiotul întreprinderii se întocme$te nr. M0%%
Bispoziţia de lirare a materialelor7, iar în cazul e#ectu!rii transport!rii actielor în cadrul unei unit!ţi
economice dezintegrate din punct de edere teritorial se întocme$te #actura de expediţie, care trebuie s!
poarte obligatoriu la loc izibil Bestinaţia intern!7.
'. 2n tra#ic internaţional sînt utilizate documentele de transport reglementate prin acordurile
3n alt document b!nesc este $i &actura de uz intern. ceasta se întocme$te în cazul în care
circulaţia banilor are loc pe teritoriul întreprinderii.
8a s#îr$itul #iec!rei zile se întocme$te =e"istrul de cas0. ici se #ace o generalizare a tuturor
operaţiilor de cas! ce au aut loc în aceast! zi adic! se înregistreaz! dispoziţiile de plat! $i încas!ri
dup! care se determin! soldul la s#!r$itul zilei.
9egistrul de cas! se întocme$te în dou! exemplare. Primul exemplar r!mîne în casierie, iar al doilease deta$eaz! de la registru $i sere$te casierului drept raport, care împreun! cu documentele anexate se
prezint! la contabilitate.
8a s#îr$itul #iec!rei luni se întocme$te un registru unde sînt înscrise toate operaţiile ce au #ost
e#ectuate în casierie. ici sînt ar!tate toate încas!rile sau eniturile casieriei $i toate ie$irile care au #ost
#!cute pe parcursul perioadei de gestiune. 2n aceste registre se izualizeaz! data cînd au #ost #!cute
încas!rile sau pl!ţile $i cu care conturi corespondeaz! contul 241 “Casa” timp de o lun!.
6e$irea miloacelor b!ne$ti din casierie se contabilizeaz! prin #ormulele contabile?
Concluzii şi propuneri #naliznd condiţiile econo$ice şi naturale a %# &'ereale()rut pot spune că această ntreprindere
are o aşezare geogra+ică +a!orabilă +iind a$plasată aproape de centrele de des+acere unde(şi poate
co$ercializa producţia, utilaele şi locul de pastrare este ntr(o stare bună ceea ce per$ite la
participarea proceselor de $uncă. %upra+aţa terenurilor agricole n această ntreprindere se
$aorează din an n an. 'ea $ai $are pondere n !enitul ntreprinderii este ocupată de !enitul din
des+acerea cerealelor.
6n cazul intreprinderilor de acest gen, cresterea pro#iturilor este strang legata de management si
strategia de marOeting.
0> alte#el de promoare. Se stie de cand lumea ca reclama este su#letul comertului insa reclama costa. <rem saindem mai mult insa pentru asta trebuie sa c(eltuim mai mult cu promoarea. 6n conditiile actuale de criza, s0ar puteaca aceasta abordare sa nu #ie tocmai cea mai potriita. Si atunci trebuie sa cautam o #orma de promoare mai ie#tina simai e#icienta.
ici depinde #oarte mult de natura a#acerii respectie de aceea ne om rezuma doar la catea aspecte generale. Beexemplu putem pune accentul pe reclama online targ(etata pe un segment de piata bine de#init, iesim mult mai ie#tindecat daca apelam la reclama in mass0media clasica Iradio, ziare, etc.J
0P'&*&a'$a a#'$ )'&)'(( "($+#(3 colo unde este cazul, putem prezenta propriilor clienti si alte produse si sericii,mai mult sau mai putin apropiate decat cele pe care tocmai le0au cumparat.
;La'6('$a 6a*$( %$ )'&%-s$<&.$'#$3 Baca nu am #acut0o dea, ar #i cazul sa ne gandim la imbogatirea o#ertei.
(R$(+$+#a'$a &.$'#$(3 6ntr0o economie in scadere, cand puterea de cumparare se prabuseste, clientii sunt
tot mai atenti la pret. Multe a#aceri sunt ast#el neoite sa se adapteze. Scaderea pretului poate #i solutia
salatoare in unele cazuri pentru cresterea eniturilor si implicit a pro#itului. 3neori mai ie#tin pentru
mai multi poate insemna mai multe anzari decat mai scump pentru mai putini.
(E"(*(+a'$a $"#-($"("&' (+-#("$3 ici intra o serie de masuri de economisire pe care orice #irma le poate
#ace in limitele speci#icului sau. Be exemplu puteti renunta la sericiile neesentiale? tele#oanele
decontate ale angaatilor, limitarea deplasarilor decontate, restructurari de personal, inlocuirea (artiei
cu pastratea eidentelor si a #acturilor online, amanarea unor lucrari de renoare, un consum de