Curs 1 Aspecte actuale ale gestiunii bancare
Procesul de reglementare a creat noi posibilitati investitionale
pe pietele monetare si financiare, ceea ce a accelerat concurenta
dintre banci si societatile financiare nebancare.In prezent, se
manifesta tendinta accentuarii interdependentei dintre piata
monetara si cea financiara, astfel daca traditional piata monetara
(PM) a fost a lichiditatilor, iar PF a investitiilor pe termen
mediu si lung, tendintele actuale evidentiaza o crestere a
caracterului lichid a titlurilor negociate pe PF si aparitia unor
forme noi de titluri negociabile pe PM.Dezvolatrea PF si
diversificarea intrumentelor financiare au crescut posibilitatile
de a acces la fonduri pentru banci: astfel, bancile au intrat si pe
PM la concurenta cu societatile valorilor mobiliare, de asigurari,
fonduri mutuale, fonduri de pensii.Bancile au trebuit sa initieze,
dezvolte noi produse si servicii, iar folosind masuri, tehnici
specifice noilor piete pentru a putea face fata concurentei.Noile
activitati care se bazeaza pe utilizarea informatiilor in timp
real, cum ar fi tranzactiile de pe PF si generarea de venituri prin
comisione, reprezinta anumite surse importante pentru
profitabilitatea unei banci. Nevoia de produse si servicii pentru o
activitate profitabila intr-un mediu concurential acerb a dus la
aparitia unor instrumente financiare noi (elemente in afara
bilantului in aceasta categorie intra: angajamente in favoarea
altor banci / clientelei, avaluri si garantii acordate altor banci
/ clientelei, titluri vandute cu posibilitatea de rascumparare,
IFD. Toate aceste elemente nu sunt considerate A sau P in cadrul
bilantului; cu toate ca pot aduce o profitabilitate sporita,
instrumentele financiare in afara bilantului in special
instrumentele derivate care sunt dpdv tehnic destul de complicate,
riscante, necesitand masuri suplimentare de control si
administrarea riscului. In prezente exista ingrijorarea ca
dezvoltarea noilor instrumente financiare, in special a celor
extrabilantire, pot avea ca efect concentrarea riscului si
cresterea volatilitatii in cadrul sistemelor bancare.Corelatia
dintre diferitele tipuri de riscuri, atat la nivelul unei banci,
cat si la nivelul sitemului bancar s-a accentuat foarte mult.Pe
plan international, responsabilitatea privind mentinerea sub
control a riscurilor activitatilor bancilor pe PF a fost
predefinita ca un parteneriat intre autoritatile de reglementare si
care activeaza efectiv pe aceasta piata.Pe plan mondial conceptul
de mod de guvernare se refera la modul in care un guvern isi
indeplineste responsabilitatile.O gubernanta ineficienta
caracterizata prin interventia excesiva a guvernului in economie,
reglementari contra agentilor economici, interventii preferentiale
din partea statului (controlul pretului, exceptarea de la
taxe).Pornind de la conceptul de guvernanta la nivel microeconomic
a aparut notiunea de coporate government (mode a administrare a
firmelor). In activitatea bancilor pe pietele financiare, CG se
transforma in BG in sesul administrarii eficiente a bancilor.O buna
guvernare a bancilor se poate realiza prin gestionarea eficienta a
riscurilor ce pot aparea in activitatea bancara, in cadrul unui
parteneriat in care fiecare isi asuma un rol in diminuarea,
administrarea riscurilor.
Parteneriat compus:- Autoritate de reglementare (pot opta pentru
una din abordarile in stabilirea sistemului de reglementare pentru
activitatea bancara).
1) Abordarea normativa poate limita obiectivele activitatii
uneiinstitutii financiare.2) Abordarea orientata catre piate, care
se bazeaza pe faptul capietele mature sunt capabile sa se
autoreglementeze in gestionarea riscurilor bancare si de aceeea
este bine ca avtivitatea pe aceste piete sa fie lasata sa se
desfasoare liber.In practica, masurile de reglementare combinatie
intre aceste 2 abordari.Pe plan international, s-a remarcat o
trecere la o abordare orientata catre piata.
Un alt partener in reprezinta Autoritatea de
supraveghere.Presupune ca activitatea institutiilor de supraveghere
este monitorizarea modului in care bancile realizeaza gestionarea
riscurilor in conformitate cu reglementarile actuale in vederea
evitarii falimentelor actuale si a riscului sistemic.In afara de
monitorizare, autoritatea de supraveghere trebuie sa intervina de
cate ori este necesar pentru intarirea activitatii de gestionare a
riscurilor bancilor.
Actionarii: rol important pentru administrarea eficare a bancii,
in contextul gestionarii corecte a riscurilor prin numirea
consiliului de administratie, actionarii determina modul in care
banca va fi gestionata. Dpdv al autoritatii de reglementare si
supraveghere, bancile trebuie sa aiba un actionar principal
(strategic) care detine un procentaj mai mare din totalul de
actiuni. De asemenea, eliberarea licentei este conditionata de
indeplinirea unor criterii prealabile care sa asigure clientela ca
actionariatul este in masura, doreste sa isi indeplineasca
responsabilitatile care ii revin.
Consiliul de administratie: responsabilitatea finala pentru
intreaga activitate a bancii.Cele mai importante responsabilitati
in gestionarea risuclui:- Formularea politicii in domeniul
gestionarii normelor;- Aprobarea plafoanelor privind riscurile
acceptate si nivelul capitalului necesar in desfasurarea
tranzactiilor in conditiile de siguranta cu respectarea
reglementarilor in vigoare;- Controale periodice pentru verificarea
respectarii plafoanelor si limitelor de risc, precum si a nivelului
de adecvare a capitalului;- Stabileste continutul, periodicitatea
raporturilor;- Evaluarea anuala a managementului executiv.
Managementul executiv: pentru operatiuni si tranzactii
inchiriate de banca, implementarea politicilor de gestionare a
riscurilor.Responsabilitati (pentru administrarea riscurilor pot fi
sintetizate):- Intocmeste, inainteaza catre consiliul de
administratie situatie privind gestionarea riscurilor (CA);-
Asigura eeborarea de norme, prevederi, standarde privind
operatiunile bnacare si gestionarea riscurilor;- Efectueaza
controale privind incadrearea in plafoanele, limitele de risc.- Se
asigura ca auditorul intern evalueaza incadrarea in limitele de
risc a operatiunilor bancii.
Limita de credit: nivelul pana la care un furnizor, prestator
furnizeaza / presteaza fara o garantie.
Limita de risc: plafonul pana la care se angajeaza o banca.
Audit intern al parteneriatului: poate fi apreciat ca un brat
prelungit al CA, prin care acesta isi poate exercita mai bine
functia de gestiune a riscului.Obiectivele comitetului de audit
intern (AI) pot fi:- Sa asigure managementul executiv in
identificarea si administrarea riscurilor;- Evaluarea eficacitatii
si eficientei operatiunilor, tranzactiilor bancare;- Evaluarea
modului in care pot fi separate legile, reglemetarile, procedurile
privind operatiunile bancare;- Evaluarea activitatii de gestionare
a riscurilor (independent de management).
Rolul comitetului de AI in administrarea riscului controversat
in prezent pe plan international; exista opinii care mentioneaza ca
AI este utilizat numai dpdv retrospectiv, post factum prin
evaluarea modului in care riscurile au fost sau nu bine acoperite
intr-o anumita perioada.
Auditul extern: principalul obiectiv al AE este prezentarea unei
opinii despre sistemul finaciar al bancii auditate si a
rezultatelor obtinute de banca intr-o perioada.Rapoartele AE
adresate actionarilor dar pot fi folostite in aprecierea
avtivitatii bancii si de institutiile de supraveghere, clienti,
creditori, analisti financiari.AE se efectueaza tinand cont de
standardele internationale si vizeaza in principal analiza CPP
(declaratie de venituri) si a unor elemente ale bilantului contabil
(in special cele legate de active: fixe, cost, investitii
finaciare, debitori).
Curs 2Impactul implementarii acordului Basel II asupra
sectorului bancar
Acordul Basel IProblema supravegherii bancare internationale s-a
pus ca urmare a crizelor bancare din 1974 din Germania,SUA si
Anglia care au avut o rezonanta intrnationala.Cooperarea in acest
domeniu s-a materializat prin constituirea in 1974 la Basel a
comitetului de la Basel privind suprevegherea bancara pe langa
Banca Internationala de Reglementare (BIR).Una dintre preocuparile
comitetului e ca documentele sale sa aiba aplicabilitate
universala.Cele 2 mari domenii asupra carora Comitetul si-a
focalizat atentia au fost:1) Stabilirea unor principii generale de
supraveghere a sediilor bancare din strainatate2) Adoptarea unor
cerinte minime de capital pentru bancile active pe plan
internationalUniformizarea cerintelor minime de capital a fost
necesara ca urmare a faptului ca bancile se implicau in activitati
tot mai riscante din dorinta de a obtine profituri cat mai mari
care nu se corelau insa cu fondurile proprii de care
dispuneau.Astfel pentru a preintampina destabilizarea sistemului
bancar international si a se crea conditii de concurenta uniforme
pentru toate bancile active pe plan international,in 1988 Comitetul
de la Basel a comunicat un raport privind masurarea capitalului si
standardele de capital ,cunoscut in literatura de specialitate sub
denumirea de Acordul de la Basel din 1988.in mod sintetic acest
acord prevedea stabilirea unei corelatii intre riscurile asumate de
banci si fondurile proprii de care dispuneau sub forma unui
indicator de adecvare a capitalului care nu trebuie sa fie mai mic
de 8%Rata solvabilitatii = 14fonduri propriiactive ponderate la
risc '> 148%'>Principalele domenii reglementate de Basel I
vizeaza:- Stabilirea elementelor componente pt determinarea
fonsurilor proprii- Reglementarea cerintelor de capital pentru
riscul de credit si riscul de piata- Asigurarea conditiilor pentru
dezvoltarea procedurilor de control intern si principiilor de
guvernanta corporativa- Introducerea supravegherii pe baza
consolidata a institutiilor de creditBasel I reprezinta un cadru
insuficient de flexibil pentru a surprinde intreg spectrul
profilului de risc al institutiilor de credit pentru ca:-
Utilizeaza un nr relativ restrans al ponderilor de risc de credit-
Nu bonifica diversificarea plasamentelor- Instrumentele de
diminuare a riscului de credit sunt insuficient de dezvoltate- Nu
prevede modalitati si proceduri complexe de supraveghere a
institutiilor de credit
Acordul de capital Basel IIAvand in vedere limitarile acordului
Basel I,Comitetul a luat masuri pentru adoptarea unei noi scheme de
adecvare a capitalului,astfel in 1999 a fost publicat primul pachet
consultativ al noului acord de capital urmat de al doilea pachet
consultativ,publicat in 2001, iar in aprilie 2003 alt pachet
consultativ si a varianta a acordului.In intentia Comitetului de la
Basel,termenul limita pentru implementarea acordului Basel II era
prevazut pentru sfarsitului lui 2006 pentru metodele mai simple si
sfarsitului lui 2007 pentru abordarile avansate.Basel II are o
structura complexa bazata pe 3 piloni:- Pilonul I cerinte minime de
capital- Pilonul II supravegherea adecvarii capitalului- Pilonul
III disciplina de piataRata de adecvare a capitalului se calculeaza
similar cu primul acord ,cu mentiunea ca fondurile proprii se
calculeaza identic ,dar activele ponderate la risc se calculeaza cu
metode mai complexe ,iar la numitor a fost inclus si necasarul de
capital pentru riscul de piata si riscul operational.Pilonul I se
bazeaza pe o abordare cantitativa a cerintelor prudentiale ,al
doilea pilon pe o abordare calitativa a cerintelor prudentiale ,iar
pilonul III trateaza cerintele de raportare ca instrumente necesare
in supravegherea prudentiale.
Pilonul IPrivind pilonul I ,acordul Basel II include in
cerintele de capital reguli flexibile si avansate de determinare a
cerintelor minime pentru riscul de credit,riscul de piata si riscul
operational.Astfel,pt riscul de credit exista abordarea
standardizata si cea bazata pe modele interne (varianta de
baza/avansata).Pt riscul operational exsita abordarea indicatorului
de baza,cea standardizata si cea a evaluarii avansate.Pt riscul de
piata exista abordarea standard si cea bazata pe modele
interne.
Abordarea standardizata este elementul de legatura cu Basel I
pentru ca pastreaza metodologia de stabilire a cerintelor privind
fonduril proprii prin utilizarea coeficientului de risc de credit
si a instrumentelor de diminuare a riscului de credit.Fata de
primul acord de capital au fost aduse urmatoarele imbunatatiri:-
Gama ponderilor de risc de credit a fost largita prin cresterea nr
de categorii de la 4 la 8 (0%,10%,20%,30%,50%.75%,100%,150%)- Au
fost diversificate instrumentele de diminuare a ricului de credit
prin recunoasterea ca diminuatoare de risc de credit a garantiilor
oferite de administratiile locale si regionale,entitati din
sectorul public sau alte entitati cu rating ridicat,precum si luare
in considerare a instrumentelor derivate.- Pentru evaluarea
clientilor din categoria autoritatilor
centrale,corporatii,institutii de credit se folosesc raitinguri
stabilite agentiile de raiting internetionele.
Abordarea bazata pe modele interne presupune determinarea
probabilitatii de nerambursare (POD-probability of default) a
pierderii datorate nerambursarii LGD (loss given default) si a
expunerii la riscul de nerambursare (EAD).Expunerea la risc este
suma actualizata la valoarea de piata a tututror pierderilor pe
care o institutie le are sau le poate avea.Probabilitatea de
nerambursare este probabilitatea ca un debitor sa nu-si achite
obligatiile de plata intr-un anumit interval de timp.Pierderea
datoriei nerambursate (LGD) reprezinta valoarea creantelor pe care
banca urmeaza sa nu o recupereze ,reprezinta pierderea asteptata
dupa ce un credit a intrat in default (dupa ce este considerat
pierdere).Daca se aplica metoda modelelor interne (IRB) ,varianta
de baza ,ac coeficient LGD este stabilit de autoritatile de
supraveghere ,iar daca se aplica metoda modelelor interne,varianta
avansata ,trebuie estimat pe baza datelor istorice cu privire la
nerambursarea creditelor.LGD se determina ca procent din expunerea
la riscul de nerambursare si trebuie sa reflecte pierderea ec prin
includerea tuturor cheltuielilor de corectare si recuperare,precum
si a altorcheltuieli indirecte.Expunerea la risc de nerambursare
(EAD) reprezinta expunerea bancii fata de un anumit client in
momentul defaultului si include dobanda acumulata pana in acel
moment,precum si orice comision neachitat.
Pilonul IIAre rolul de a accentua misiunea autoritatilor de
supraveghere,astfel pe langa cerintele de capital impuse bancilor
,acordul Basel II prevede 4 principii foarte importante pt
autoritatile de supraveghere:- Sa joace un rol activ in evaluarea
procedurilor interne ale bancilor privind adecvarea capitalului la
profilul de risc- Verificarea procedurilor interne ale bancilor
privindmanagementul risculuide autoritatile de supraveghere-
Posibilitatea impunerii cerintei ca institutiile de credit sa
mentina capitalul in exces fata de nivelul minim indicat de pilonul
I- Implementarea unor mecanisme de interventie timpurie
Pilonul III- Sustine prevederile pilonului I si II prin
introducerea de cerinte de raportare catre autoritatile de
supraveghere ,dar si catre public a detaliilor referitoare la:
Structura actionariatului Expunerile la risc Adecvarea capitalului
la profilul de risc (structura fondurilor proprii si metodologia de
calcul a cerintelor de capital)- Necesitatile de raportare sunt
corelate cu abordarea folosita de banca in calculul necesarului de
capital
Curs 3 Structura de active si pasive ale unei institutii de
credit
Pornind de la notiunea de patrimoniu, bilantul oricarei soc com
sau bancare reprez o fotografiela un moment dat a structurilor de A
si de P ale soc. respective.A si P patrimonial pot fi analizate
intr-o dubla ipostaza si anume:a) A patrimonial reprez totalitatea
bunurilor economico-financiare de care dispune un agent economic la
un moment dat, iar P reprez totalit surselor care stau la baza
constit acestor bunurib) P reprez oblig pe care un ag ec le are la
un moment dat, iar A patrimonial reprez o norma cu ajutorul careia
se pot rambursa la scadenta oblig din PA patrimonial se poate
clasifica functie de valorificare si lichiditate. Valorificarea
reprez modul in care A isi transmite valoarea pe b nou creati sau
in serv prestate. Unde A isi transm val intr-un termen mai
indelungat (de regula peste 1 an) acestea se numesc A fixe si sunt
caracterizate prin amortizare. Alte active isi trasm val intr-un
termen scurt, intr-un simplu ciclu de productie, acestea se numesc
A circulante sau curente. Lichiditatea reprez capacit activelor de
a se transf in bani. Cu cat un A se trans mai usor in bani, cu atat
el este mai lichid. A circulante sunt mai lichide decat cele fixe.
Cele mai lichide active sunt reprez de resursele monetare detinute
pe conturi curente si in casierie.P patrimonial se poate clasifica
functie de modul de provenienta al resurselor si functie de
exigibilitate. Functie de modul de provenianta resursele pot fi
proprii (cap soc, rezerve, provizioane) si resurse atrase (datorii,
imprumuturi, credite). Exigibilitatea reprez termenul de scadenta
al resurselor. Unele resurse pot avea t de ramb indelungat (cap
soc, rezerve, impr pe t lung) altele cu t apropiat (datorii
comerciale, fiscale, salariale, cr si impr pe t.s.).Pt instit de cr
corelarea lichidit A cu exigibil resurselor este de foarte mare
importanta. Intre lichiditate si profitabilitate exista un raport
invers proportional. Cu cat firma detine la un moment dat mai multe
active lichide fara a le investi pt un rez fin ulterior cu atat
profitabil firmei este mai redusa.Raportul intre lichid si
profitabil este arbitrat de risc. Cu cat lichid firmei este > cu
atat profitab scade, dar riscul de a nu rambursa la timp datoriile
curente este < (risc de lichiditate redus).Administrarea A si P
se bazeaza pe diferenta neta dintre dob detinuta prin plasarea
capitalului si dob platita pt atragerea cap raportat la totalul
activelor aducatoare de V.Majo neta de dob=(dob A dob P)/Total A
purtatoare de dob *100Acest indicat expr % poate fi fol ca o baza
de comp intre instit de cr de aceeasi marime.Def structurilor de P
ale unei banci com: activitatea unei banci incepe intotdeauna cu
atragerea de resurse regasite in partea de P a bilantului.
Resursele sau fondurile proprii det pt o banca riscul maxim pe care
aceasta si-l poate asuma in angajarea resurselor sale.F.p. reprez
garantia solubilitatii bancii. Desi pt aceste resurse proprii nu se
plateste dob folosirea acestora nu se face fara a suporta costuri.
Aceste costuri sunt reprez prin dividendele platite actionarilor
bancii.F.P. ale unei banci sunt form din doua categ de cap: cap
propuse si cap suplimentar. Cap propuse sau cap de baza este form
la randul lui din cap initial si fondul pt riscuri bancare
generale.Cap initial al inst de cr cuprinde: cap soc, prime legate
de cap, rezerva legala, rezerve statutare, rez indisponibile
aferente actiunilor proprii rascumparate, alte rezerve.Cap
suplimentar are in struct sa urm elemente: rez generala pt riscul
de credit, rez din reeval patrimoniului (diferente favorabile
ajustate cu oblig fiscale aferente), impr subordonate care vor fi
luate pe calcul f.p. numai daca indepl urm cond: sunt in intregime
trase, in cazul impr subord la termen scadenta initiala treb sa fie
de cel putin 5 ani, in cazul impr subord pe durata nedet
rambursarea nu se poate efectua mai devr de 5 ani de la data
solicitarii rambursarii.Raportarea lunara a nivelului f.p. de catre
bancile com se face pe baza datelor inscrise pe balanta contabila a
fiecarei luni la functia de supraveghere din cadrul BNR luandu-se
in considerare unele principii: a) cap suplimentar este luat in
considerare la calcului f.p. in proportie de cel mult 100% din
aceasta numai in cond inreg unui nivel pozitiv al f.p. b) nivelul
cumulat al impr subordonate si al actiunilor preferentiale
cumulative pe durata determinata nu vor fi luate pe in calculul
f.p. cu mai mult de 50% din cap propriu.Bancile pers juridice
trebuie sa mentina in permanenta f.p. cel putin la nivelurile stab
pt cap initial. Cap soc. al unei banci trebuie varsat integral si
ia forma baneasca la mom subscrierii. Reglementarea prudentiala a
sovabilitatii bancilor com are in vedere adecvarea f.p. la
riscurile asumate. In sit in care activul net are o val negativa
respectiv val obligatiilor bancii depaseste val activului sau banca
in cauza este considerata insolvabila.Resurse atrase: operatiunile
bancare se bazeaza in principiu pe resursele atrase fapt pt care
bancile ofera clientilor o gama larga de instr de economisire in
functie de : perioada de constit a depozitelor, concurenta
existenta pe piata interbancara, structura si v populatiei,
factorii ec.Resusele atrase reprez disponibilit in lei si valuta
aflate in conturile curente sau in conturile de depozit ale
clientilor.Pt atragerea acestor resurse banca plateste un cost care
s.n. dob pasiva.Cl. Unei banci pot fi grupati in: cl bancari(acei
cl reprez de banci si alte instit fin bancare), cl nebancari(repr
de p.f. si p.j. altele decat bancile)Cele mai impt tipuri de
conturi ale cl nebancari sunt: ct curente(acelea prin care cl
deruleaza toate incasarile si platile curente si ca atare soldul
lor este imprevizibil de la o zi la alta. Pt disp aflat in aceste
conturi banca ofera de obicei o rata mica a dob sau nu ofera dob si
prin urmare acestea reprez o sursa de fonduri cu cost redus pt
banca in cond in care aceasta poate anticipa pe baze statistice
evolutia soldului), dep la termen si ct de economiiCt de depozit pe
diferite termene se deschid de catre titularii de cont in scopul
functionarii economiilor si nu se pot plati inainte de scurgerea
unui anumit interval de timp.Potrivit intelegerii dintre banca si
cl suma constit ca depozit la termen nu poate fi retrasa daca la
expirarea termenului decat sub sanctiunea pierderii unei parti din
dob aferenta. Astfel de dep asig bancii resurse stabile fapt pt
care bancile bonifica o rata a dob > cu cat termenele de constit
a dep sunt mai >Sumele din aceste ct sunt plasate de catre banca
prin acordarea de cr pe per de timp corelate cu termenele de
constit a acestor depozite.O alta caract a dep la termen este ca
acestea pot fi utiliz dupa garantie pt operatiunile de asumare de
risc in numele si pt contul cl prin angajamente de pl (emiterea de
scrisori de garantie, deschideri sau confirmari de acreditive). In
astfel de cazuri ele poarta denumirea de dep colaterale.Pot fi
anumite ct de dep la termen asa cum sunt cunoscute in practica
bancara internat:- Ct pt conventii de rascump (repo): reprez o
modalitate menita sa valorifice portof de titl al bancii prin
incheierea unui acord intre aceasta si cl (pj) prin care banca
vinde cl titl de val cu angajamentul de rascump la o data
ulterioara, la acelasi pret +dob aferenta- Ct nou(mon): sunt util
de bancile din sist si au ca trasatura caracteristica niv inalt al
dob acordatae pt soldul disponibil ce depasesc un anumit nivel iar
sumele pot fi retrase prin tragere de cereri.- Ct ARS: preupune
mentinerea unui dep min fara dob sau cu una f < destinat
platilor curente in timp ce sumele incasate ce depasesc acest
plafon sunt virate automat intr-un cont de economii in regim de dob
la termen.Certificatele de depozit (CD)Emisiunile ale bancilor in
val definite au o gama larga a scadentelor si o dob bonificata in
fct de niv de piata al dob.Emisiunile de CD sunt fol de banci in
vederea atragerii unor fonduri f usor de controlat in sensul ca se
cun cu destula precizie care sunt costurile aferente atragerii de
fonduri indif de evol ulterioara a dob.CD prezinta avantaje pt cump
si anume:- Lichiditati: pot fi oricand transf in numerar-
Negociabilitate: putand fi vand si cump oricand pana la data
scadentei.Pt cl bancari principalul ct deschis este LORO: mentionut
de alte banci. CT loro reprez ct curent deschid de o banca in
evidentele sale pe numele altei banci.In cazul in care o banca
deruleaza un volum mare de operat intr-o anumita moneda sau intr-o
alta tara aceasta va desch la una sau mai multe din bancile
corespondente ct loro.Activ bancara curenta atat la niv national
cat si internat se bazeaza pe reteaua de corespondenta bancara
creata de fiecare banca. Fiecare banca promoveaza propria politica
pe piata locala sau nat si in acelasi timp doreste sa retina
resursele altei banci oferind serv cl bancii corespondente.
Alegerea bancii corespondente are la baza anumite criterii
directive care depinde de intervalul clientilor pt o anumita tara.
Dep atrase de la banci (dep interbancare) reprez principala modalit
de completare a resurselor unei banci pe t.s. vol dep atrase de la
banci precum si termenel acestora ofera o imagine concludenta
privind bonitatea acelei banci.
C4: Structura de ADef. structurilor de A ale unei banci com
Activele unei b com reflecta modul in care au fost plasate
resursele si cuprind, in principal, urmat categ in ordinea
descresterii lichid acestora:1. Numerar aflat in posesia bancii. In
vederea efectuarii operat de incasare si plati bancile treb sa
pastreze o anumita cantitate de num in casierie. Ac numerar nu
aduce bancii niciun venit, insa asigura acesteia capacitatea de
a-si onora platile fata de cl. Interesul bancilor este ca fondurile
sub forma numerarului din casierie sa fie cat mai mare, atat cat
este necesar, surplusul de numerar = contraproductiv, tinand seama
de costul mare al operat plasarii in alte A aducatoare de V.2.
Disponibil in lei si valuta aflate in contul curent la BNR sub
forma RMO (rez min oblig). RMO repr un instrum de politica monetara
al carui rol este asigurarea de catre banca a unor resurse minime
lichide necesare satisfacerii obligatiilor de plata ale clientilor
sai la un moment dat. Modul de det al RMO are la baza in principal,
volumul depozitelor clientilor nebancari. Pt RMO, BNR bonifica
dobanzi mai mici decat dob de pe piata, iar pt surplusul de fonduri
fata de RMO, bancile com nu primesc dobanda.3. Disponibilitatile
aflate in conturi NOSTRO = conturi curente deschise de o banca in
evidentele altei banci ca urmare a stab unor relatii de
corespondenta.In scopul efectuarii de operat de incasare si plati
in numele clientilor, o banca deschide la unele din bancile sale
corespondente conturi curente. In scopul fructificarii excesului de
lichiditatea la un moment dat, bancile actioneaza pe piata
interbancara prin plasarea acestor fonduri sub forma depozitelor la
vedere sau care se pot stabili si unele facilitati pe care o banca
le acorda celeilalte banci. Intrucat disponib din conturile NOSTRO
sunt remunerate cu dob mici, este necesar ca soldurile acestora sa
fie tinute sub control zilnic, coreland vol de operatiuni cu
plasarea surplusurilor in depozite interbancare.4. Dep interbancare
plasate repr plasamente pe t.s. remunerate la nivelul pietei si
utilizate pt fructificarea temporara a fondurilor disponibile.5.
Credite acordate bancilor in baza unei conventii incheiate intre
acestea. Spre deoseb de 4, dob la creditele acordate bancilor sunt
mai mari datorita in principal termenelor mai mari pe care sunt
acordate.6. Creditele acordate cl nebancari treb sa ocupe o pondere
ridicata in totalul plasamentelor unei banci com.Tipurile, termenii
si conditiile acordarii de credite pe t.s., mediu si lung depind in
principal, de imprejurarile si necesitatile cl.Plasamentele unei
banci in credite acordate cl nebancare prezinta un grad de risc
ridicat, dar si o remunerare superioara tuturor celorlalte
plasamente.Credite acordate de banci:-Credite de
trezoreriedestinate acoperirii necesarului de lichiditati privind
activ curenta a cl. sunt acordate pe t.s. si pot imbraca diverse
forme: avansuri in cont curent- Creditele pe t. mediu si lung sunt
destinate in general procurarii de echipamente sau bunuri imob,
acoperirii nevoilor de operat de export, finantarea
investitiilor.7. Titluri de valoare. Bancile pot alege
posibilitatea plasarii fondurilor in titluri de valoare datorita
veniturilor (dobanda, dividendele sau castigurile din operat
speculative) pe care acestea le aduc precum si usurintei cu care
acestea pot fi transformate in lichiditati pe piata secundara.
Ansamblul titlurilor de val care figureaza in A unei banci repr
portofoliul de titluri al acesteia.8. Plasamente in participatii
sau asa cum le def. legea bancara, invest pe profit la cap soc al
altor soc com. Bancile isi plaseaza fondurile in participatii la
alte soc com pt dividendele pe care le obtin care, cazul in cazul
unor soc puternici depasesc ca randament al investitiei alte forme
de plasamente.9. Plasamente in mijloace fixe (cladiri, terenuri,
echipam de calcul si telecomunicatii). Sunt indispensabile
derularii unei activit normale a unei banci neaducatoare de
venituri, dar cu o contrib indirecta la realiz profiturilor
bancii.Operatiuni derulate in administrarea activelor si pasivelor
si pasivelor are cel putin 2 componente decizionale si anume comp
decizionala operativa si comp decizionala strategica.Deciziile
operative au rol de a regla anumite dezechilibre care apar in
cursul unei zile si sunt luate cu scopul balonarii acestora fara
insa a iesi din cadrul reglem impuse de BC si in concordanta cu
directivele strategice ale bancii. In activitatea de zi cu zi a
unei banci deciziile operative sunt luate la nivelul directiei
trezoreriei.Deciziile strategice se ref la structura activelor si
pasivelor care in fapt reflecta intentia bancii de a dezvolta
anumite activitati intr-o proportie mai mare sau mai mica. Intr-o
banca, deciziile strateg pe t.s. sunt luate in general de comitetul
de administrare a activelor si pasivelor, in timp ce deciz strateg
pe t.m si t.l. sunt luate de comitetul de directii sau consiliul de
adm la propunerea comitetului de risc si/sau comitetului de adm a
activelor si pasivelor.Operatiuni derulate prin
trezorerieActivitatea de trezorerie consta in gestionarea activelor
si pasivelor in vederea atingerii obiectivelor strategice de
perspectiva al bancii in conditii de minimizare a infl factorilor
de risc si de maximizare a profitului previzionat prin bug de venit
si ch in scopul satisfacerii cerintelor clientilor.Desfasurandu-se
intr-un context macroeconomic dat, trezoreria treb sa tina seama de
sit economica si fin interna si internat de previz asupra acesteia
precum si de mediul concurential care isi pune amprenta asupra
cererii si ofertei de produse bancare. Trezoreria unei b com ocupa
un loc central in activ de admin operativa a activelor si pasivelor
avand rolul unei regulari al fondurilor atrase si plasate.
Organizarea activit de trezorerie depinde in mare masura de
dimensiunile bancii, de fama de operat pe care banca le desfasoara
sau pt care este autorizata de BC, de statutul sau de dezv.In
cadrul trez se deruleaza operat de atragere/plasare cu depozite sau
vz/cump de devize sau metale pretioase.Tranzactiile derulate in
cadrul trez unei banci pot fi tranz pt pozitii (evitarea sau
diminuarea unor pierderi) si tranzactii monetare). In plus, pot fi
adaugate si alte activit : cele legate de studii de piata, cele
privind operat cu numerar sau operat cu titluri. Arbitrajul (front
office) este componenta activa a trezoreriei prin interm careia se
efectueaza o mare parte din tranz interbancare si anume atragerea
si plasarea de fonduri sub forma depoz si a creditelor
interb.d.p.d.v. al scopului pt care sunt efectuate, tranz
interbancare se clasif in tranz pt pozitii si tranz speculative.1.
tranz pt pozitii repr operat de atragere/plasare depozite si operat
de vz/cump de devize sau metale pretioase care sunt efectuate pt
asig lichiditatii, asigurarea nivelurilor prevazute de BC pt
indicatori de prudenta/ lichiditate, solvab, RMO)2. tranz
speculative sunt initiate de arbitrajusti in scopul specularii unor
miscari de pe piata monetara sau valutara in vederea realiz de
venituri. In aceasta categ intra: a) atragerea/plasarea de depozite
cu si fara risc denumite si operat de money market (mm)=operat de
atr/plasare de fonduri prin care se incarca valorif
imperfectiunilor pietei prin specularea mom in care pe piata apar
cotatii de atragere mai mari decat cotatii de plasare a fondurilor.
Acestea sunt tranz fara risc de pierdere=back to back deal.
Tranzactiile cu risc de pierdere se refera la info privind evolutia
pietei monetare (de ex se previzioneaza o crestere a ratelor de dob
la depozitele in lei la termen de 1 luna) arbitrajistul va incerca
sa atraga depozite la o dob=x% anual dupa care, in cursul aceleiasi
zile, va solicita cotatii de la alte banci pt plasarea sumei
respective cu aceeasi scadenta. b) vz/cump de devize cu si fara
risc cun in practica bancara nat si internat (foreign exhange).
curs 5Analiza sensitivitatii activelor si pasivelor unei soc.
Bancare la variatile ratei dobanzii
In cursul acestei analize toate activele si pasivele sunt
clasificate in 2 categorii1. A si P sensibile la variatia nivelului
general al ratelor de dob pe piata2. A si P insensibile la variatia
nivelului general ratelor de dob pe piataAnaliza de sensitivitate
ia in calcul variatiile de dob incasata in cazul A si de dob
platita in cazul P, in functie de schimbarile ratelor de dob pe
piata luand in considerare efectul schimbarii ratelor de dob asupra
valorii activului de dob respectiveA(P) sensibile sunt considerate
acele A(P) ale caror venituri(costuri) prin dobanda variaza fata de
nivelul ratei de dobanda existente pe piata intre un anumit
interval de timp. A(P) insensibile sunt considerate acele A(P) ale
caror venituri(costuri) prin dobanda nu variaza in functie de
nivelul ratei de dobanda pe piata intr-un anumit interval de timp.
Alegerea intervalului de timp pentru care se masoara sensibilitatea
A(P) este foarte importanta. Intr-un orizont de timp sufficient de
mare de ex 1 an marea majoritate a A(P) sunt insensibile la
variatia ratei de dobanda pe piataIn clasificarea A(P) sensibile
sau nesensibile la variatia ratelor de dobanda se tine cont de
scadenta acestora . Pot fi considerate A sensibile la rata de
dobanda numai acele plasamente ale caror venituri se vor incasa in
intervalul de timp pt care se face analiza. Pot fi considerate P
sinsibile la rata de dob acele surse de finantare ale caror costuri
vor fi platite in perioada de timp pt care se face analiza. De
obicei aceasta perioada e de maxim 1 an. Astfel sunt considerate A
sensibile la rata de dobanda toate acele active care au scadenta
< 1 an(titluri de valoare, credite pe TS) precum si creditele
acordate cu rata variabila a dob indifferent de termen.Toate
celelate A sunt considerate nesensibile la variatiile ratei
dob(titluri de val pe TL, credite pe TL, etc)Sunt considerate P
sensibile la rata de dob acele pasove care au scadenta pe
TS(depozite la termen sub 1 an, certificate de deposit pe TS,
depozite atrase pe piata monetara). Celelalte P sunt considerate a
fi nesensibile la rata de dob( depozite pe TL, certificate de
deposit pe TL)Efectul pe care il poate avea variatia ratelor de
dobanda pe piata asupra marjei nete de dob si deci implicit asupra
profitabilitatii institutiei financiare se cunatifica prin
diferentele dintre A sensibile si P sensibile la dobanda(gap).
Aceasta diferenta poate fi exprimata in mai multe moduri:: In
valoare absoluta(gap=a sensibile la dob p sensibile la dob):in val.
Relative(raportat la totalul activelor) gap=gap/total AIndicatorul
de sensitivitate la rata de dob: isd=a sens la dob/p sens la
dob
Ultimele forme de reprezentare a gap permit compararea
sensibilitatii pt dif. Institutiei financiare. Daca val gap