COMUNICARE POLITIC
Cursul 1
500 de parlamentariNumrul consilierilori locali e direct
proporional cu numrul cetenilor din ora, sat, sector.2Instituii -
Primria (500)i Consiliul (27 consilieri n
Timioara)-Prefectura-Alegerile parlamentare - toamna (din 4 n 4
ani) - reprezentani din Camera Deputailor i din Senat n funcie de
cte procente a obinut partidul : ex. 30% - 3 membri
Alegeri pt. PreedinteStnga msuri socialeDreapta liberalismPragul
electoral -5% , 17 ministere
Comunicare politic noiuni introductive
Comunicarea politc vizeaz n mod direct politic i ncadreaz
:1.Toate formele de comunicare politic n care se angajeaz
politicienii i ali actori politici cu scopul de a atinge obiective
specifice2.Comunicarea adresat acestor actori de ctre persoane
politice precum alegtorii i editorialitii din presa
scris.3.Comunicarea referitoare la aceti actori i la aciunile lor
aa cum e coninut n raportajele de tiri, editoariale de pres i alte
forme mediatice de analiz a politicii.
Studiul comunicrii politice i ndreapt atenia ctre relaia dintre
cele 3 elemente ale procesului prin care este conceput i realizat
aciunea politic.
Organizaii politice : Partide politice (doresc s ajung la
guvernare)ONG-uriSindicateGrupuri de lobbyGrupuri de presiune
Publicul : n lipsa creia niciun mesaj politic nu poate avea vreo
relevan.Mijloace de comunicare : funcioneaz att ca observator ct i
ca instrument n realitatea politc.
Realitatea politc :1.Subiectiv : cuprinde evenimente politice aa
cum au loc defapt.2.Obiectiv : cuprinde evenimente politice aa cum
au loc defapt sunt percepute de ctre actorii politici i de
ceteni.3.Construit : e cea care modeleaz realitatea subiectiv i
reprezint realitatea aa cum e relatat de mijloacele de comunicare
(are legtur cu cea subiectiv) ntre realitatea subiectiv i cea
politic diferena este dat de mass-media.
Cursul 2
Marketingul politic
DEFINIIEMarketingul politic este procesul de planificare i
executare a concepiei, preului, promovrii i distribuiei de idei,
bunuri i servicii pentru a crea schimburi ctre obiective
individuale i organizaionale. Marketingul politic studiaz relaia
dintre produsul unei organizaii politice i cererile pieei. Ca
activitate, marketingul politic se refer la preluarea i adaptarea
de ctre organizaiile politice (partide, instituii politice, a
tehnicilor cercetare de pia i designul produselor) i conceptelor
din mediul de business pentru a-i atinge scopurile.
Harris i Lock au definit marketingul politic : Marketingul
politic se refer la strategiile de poziionare i comunicare i
metodele dup care sunt realizate aceste strategii incluznd cutarea
de informaii n atitudinile, nelegera i rspunsurile publicului
int.
Less Marshmend spune c marketingul politic presupune din partea
organizaiilor politice (partid, parlament, departament) adaptarea
tehnicilor (cercetare de pia, crearea produsului) i conceptelor
(dorina de a satisface cererile votanilor) folosite la origini n
mediul de afaeri pentru a ajuta aceaste organizaii politice s-i
ating obiectivele.
Pieele politice
Piaa politic include fiecare aspect pe care un candidat, un
partid i un guvern trebuie s l ia n considerare dar i aspecte
precum comportamentul alegtorului. Pentru a avea succes, candidaii
trebuie s-i neleag piaa, adic alegtorii, nevoile i aspiraiile lor,
precum i circumscripiile pe care vor s le reprezinte.Orientara ctre
pia nseamn c un candidat recunoate natura procesului de schimb
atunci cnd cere votul.Prin intermediul marketingului politic,
partidele pot s calculeze mai bine n ce direcii s-i ndrepte
resursele pentru a fi eficiente, s-i identifice mai corect
grupurile int i s le ctige sprijinul.
Schimbri pe pieele politice : 1.Numrul de membri i suportul
oficial nregistrat pentru partide a sczut la fel ca i nivelul de
activitate.2.Identificarea de partid a sczut n
intensitate3.Participarea n viaa politic tradiional a sczut la fel
ca i prezena la vot, n timp ce implicarea n alte tipuri de micri i
grupuri de presiune a crescut.4.Tineretul n particular se arat mai
puin interesat de politica tradiional.5.Comportamentul alegtorilor
a devenit mai puin previzibil.6.Televiziunea i mai recent,
internetul au devenit surse de baz pentru informarea
politic.7.Numrul produselor media a crescut, iar natura competiiei
s-a schimbat devenind mai comerciale.
Cursul 3
n opinia lui Patrick Butler i Neil Collins, produsul politic
poate fi descris ca un conglomerat alctuit din 3 componente :
persoan, partid, ideologie.Potrivit lui Bruce Newman, adevratul
produs politic e platforma de campanie care const ntr-un numr de
elemente ca :Programul pentru alegerile generale ale candidatului,
bazat pe direciile politice i economice ale partidului cruia i
aparinePoziia sa n cele mai importante situaii i cu referire la
problemele care apar n timpul campanieiImaginea
candidatuluiReferinele la baza sa politc Votanii care sprijin
candidatulO asemenea platform e flexibil, evolueaz o dat cu
campania i se poate schimba.
Jenifer Mees Marshment (nu tiu daca am scris bine numele)
descria produsul politic ca fiind alctuit din mai multe elemente :
Leardership (putere, imagine, personalitate, suport, relaia cu
restul partidului, relaia cu media)Parlamentari existeni sau
candidai (profilul lor, relaia cu alegtorii, elemente de
circumscripie)Membrii de partid (staff-ul cercettori, consultani,
specialiti, rolul lor, influena, relaia cu celelalte componente ale
partidului)Simbolurile (nume, slogan, culori, imn)Statut regulile
formale dup care se ghideaz partidulActivitile conferine, ntlniri,
adunri de partidPoliticile cele propuse n documente programate i
susinute n exercitarea puterii
Orientarea ctre piaTendina de orientare ctre pia a partidelor
ofer oportuniti, dar i riscuri, dificulti i preocupri.Ca i evaluri
pozitive, orientarea ctre pia poate fi util pentru consolidarea
democratic ntrind legtura ntre public i clasa politic.n forma sa
autentic i cuprinztoare, numrul politic nu reduce politica la
populism, ci extinde funcia democratic a guvernrii prin
externalizare dezbaterii politice i prn importana acordat
consultrii publice.Dificultile : 1.Unicitatea mediului politic care
e diferit de modul de business, unde competiia presupune o
component de comunicare negativ i combatere a adversarului.2.Rolul
media care n primul rnd ncurajeaz disputele n scopuri de
audien.3.Natura partidului unicitatea, coeziunea, tipul de
leadership pot favoriza sau limita capacitatea unui partid de a fi
orientat ctre pia.4.Natura publicului nencrederea n partide,
alienarea politic, cinismul =>toate acestea constituie obstacole
care afecteaz credibilitatea ofertei.5.Aplicarea n general
ateptrile publicului excluznd realitatea, eecul sau percepia
eecului aplicrii politicilor promise pot avea consecine pe termen
lung pentru partide.
Modelul lui Marshment :a)Partid orientat ctre produs e exemplul
clasic de partid care i susine ideile i politicile proprii
considernd c alegtorii i vor acorda n mod natural votul convini de
valoarea i justeea acestora. Ex: UDMRNu i schimb ideile sau
produsul, chiar dac suportul electoral pe care acetia reuesc s-l
atrag este limitat.
Procesul de marketing urmrete 5 etape :Crearea
produsuluiComunicareaCampaniaAlegerileAplicare produsului ( n caz c
ajunge la guvernare )
b)Partidul orientat ctre vnzare-Caut s conving electoratul prin
comunicarea extensiv bazat pe nelegera modului n care piaa poate fi
manipulat.-Fol. Cercetarea de pia pentru publicitate i construirea
de mesaj, dar nu pentru crearea produsului.-i stabilete produsul i
apoi caut metodele pentru a-l vinde bine.-Nu i schimb
comportamentul pentru a se potrivi cu ce vrea publicul, ci caut s
conving publicul s-i doreasc ceea ce partidul are de oferit.-Nu
rspunde apariiei consumatorului politic, ci caut s schimbe cererile
alegtorilor, mai degrab dect s le urmeze.Procesul de marketing
politic se desfoar n 6 etape :Crearea produsuluiCercetarea de
piaComunicareaCampaniaAlegerileAplicarea
c)Partidul orinetat ctre pia-Schimb paradigma tradiional de
nelegere a politicianului i consider c pentru a ctiga alegerile, un
partid trebuie s identifice i s nteleag prioritile publice,
preocuprile i cererile nainte de a-i crea produsul.-Nu i propune s
schimbe ce gndesc oamenii, ci s ofere ceea ce acetia vor i au
nevoie.-Nu e direcionat ideologic sau de opnia leadershipului, ci
de dorina de a dezvolta i oferi un set de politici realiste care
rspund cerinelor pieei.
Procesul de marketing cuprinde 8 etape :Cercetarea de piaCrearea
produsuluiAjustarea
produsuluiImplementareaComunicareCampaniaAlegerileAplicarea
1.Cercetarea pieei :
i propune s descopere competenele, nevoile i prioritile
electoraleDatele sunt culese prin metode diferite (sondaje, focus
grup, consultri publice, ntlniri, discuii intense) Colectarea
infomaiilor propune i o segmentare strategic a pieei care va
permite produsului s fie adaptat unor grupuri specifice.
2.Crearea produsului :
Se face pe baza cercetrii de piaPresupune inclusiv schimbri n
anumite aspecte chiar transformri de comportament i imagineProdusul
rspunde unor produse pe termen lung ale grupului int, n aa fel nct
s nu afecteze negativ alte zone ale societii.Orientarea ctre pia nu
nseamn politici sau comportament populist i oportunist.
3.Ajustarea produsului are n vedere 4 factori :Msura n care este
realizabilReacia intern (corelarea cerinelor pieei cu cele ale
membrilor i nucleului dur de electorat)Analiza competitorilor
(puncte forte/slabe ale adversarilor)Analiza suportului oNu se
poate permite orice oricuioE nevoie de identificarea grupurilor
cheie din cadrul electoratului, de al cror sprijin e nevoie entru
ctigarea alegerilor.
CURS 4
Modelul lui Kotler - 4 partide1. Liderul de piata.-partid
politic ca lider,-e jucatorul care ocupa cea mai mare parte a
pietei, aceasta constituie punctul de reper la care se raporteaza
ceilalti atori si e cunoscut ca lider.
Un partid politic aflat in postura de lider de piata are la
dispozitie 3 strategii:-extinderea globala a pietei,-extinderea
cotei de piata,-apararea cotei pe care o detine la un moment
dat.
Extinderea pietei e dificila, ea apare rar, in situatia in care
apare un nou grup de votanti.Extinderea cotei de piata se loveste
de obstacolul adresarii catre grupuri de interes diferite.Strategia
cea mai la indemana pt un lider este conservarea pozitiei
existente. Aceasta implica reintarirea imaginea partidului printre
suporteri si pastrarea loialitatii.
2. Competitorul.-caracteristica distinctiva a partidului
competitor e ca incearca sa disloce pozitia liderului si are o
sansa reala de a reusi,-pot sa existe concomitent mai multe partide
in postura de competitor,-sttrategia de baza a competitorului e
atacul, care se poate face in 3 fronturi:-direct impotriva
liderului ceea ce implica riscuri mari, dar si potentiale
benefici,-atacul impotriva competitorilor de acelasi calibru,-
atacul asupra unor adversari locale/ regionale.3. Urmaritorul.-are
la baza copierea liderului si porneste de la premisa ca o strategie
de imitare poate fi la fel de profitabila ca una de inovare,-pot fi
identificate 3 categorii de strategii mari:-donarea (copierea
intocmai a avantajului modelului)-imitatia (replicarea produsului
liderului, dar cu suficiente diferente)-adaptarea (produsul
liderului a adaptat si adesea vandut pe o piata diferita pt a se
evita confruntarea).-urmaritorii sunt adesea partide mari cu cote
de piata stabile,-strategia lor e sa-si protejeze cota, mai degraba
decat sa disloce leadership-ul.
4. Partidul de nisa.-spacializat pe satisfacerea cererilor unei
nise, unui segment particular al pietei politice,-obiectivul
strategic major: crearea, extinderea si apararea niselor,-cel mai
mare risc e ca intr-un mediu competitiv si dinamic, nisa sa dispara
sau sa fie invadata de un actor mai mare, cu mai multe resurse si
implicit cu sanse mai mari de succes,-aceste partide sunt
concentrate pe produsul lor.
CURS 5
Campaniile electorale - forma instituita democratic prin care
partide si oamenii incearca sa ajunga la putere, sa castige
increderea electoratului, sa arate ca programele lor sunt mai bune
si in final sa castige voturi mai multe.Caracteristici ale
campaniilor electorale:1. prin natura lor, campaniile produc mai
multi invinsi decat invingatori,2. campaniile au regulile lor. E
esential ca partidele si candidatii sa cunoasca si sa stapaneasca
mecanismele unei camp.elect., in felul acesta se asigura un fel de
egalitate a sanselor care sa permita celor mai buni sa castige.3.
la capatul unei camp.elect. se afla puterea atat de mult ravnita de
catre partide si candidati.4. o campanie poate adauga, poate
construi daca ceea ce exista ca realizare, ca prestigiu, ca imagine
permite acest lucru.5. o campanie nu va putea transforma niciodata
un candidat fara credit si prestigiu intr-unul competitiv.
Competitia politica este o forma de infruntare dura. Conteaza
comportamentul propriu-zis al candidatilor, capacitatea lor de a
rezista, de a convinge, de a se stapani, de a da replici taioase,
de a da tot atatea lovituri cate primesc.
Importanta recrutarii:Inainte de inceperea campaniei, unul
dintre cele mai importante obiective ale partidului este cautarea
celor mai buni candidati pt alegerile locale, parlamentare sau
prezidentiale.Recrutarea trabuie facuta cu mult profesionalism,
trebuie activate filialele locale, judetene, orasenesti sau
municipale in vederea redactarii listelor de nume care sa fie
analizate din perspectiva electorala.Personalitatile de marca ale
comunitatii, lideri de opinie si reprezentantii societatii civile
trebuie consultati in vederea selectionarii candidatului ideal.
In manualul politic pt lideri locali ai partidului Republican
din SUA sunt enumerate propuneri, mai multe etape care sa conduca
la o actiune de recrutare reusita:1. organizarea unei cercetari
locale pt a stii caracteristicile ideale ale candidatului dorit de
electorat,2. cercetarea activitatii partidului advers si a
candidatului acestuia,3. inventarierea tuturor problemelor
electoratlui din zona,4. gasirea fondurilor pt camp.elect.,5.
explicarea avantajelor, responsabilitatilor si a dezavantajelor
unei functii publice posibililor candidati,6. convingerea
familiilor candidatilor de necesitatea participarii la competitia
electorala.
Pt alegerea candidatului potrivit la locul potrivit este imp sa
se cunoasca in detaliu caracteristicile psihodemografice ale
judetului, orasului, comunei. Sunt importante detalii ce fac
referire la gradul de ocupare a fortei de munca, la felul in care
traiesc oamenii, la organizarea grupurilor sociale si profesionale
de felul in care gandesc oamenii, de nevoile imediate ale
populatiei din circumscriptie.Trebuie exploatate si avantajele
electorale ale partidului din zona, nr de membrii activi,
personalitati reprezentativ, legaturile cu lumea financiara,
liderii de opinie, etc. Partidul trebuie sa cunoasca foarte bine
profilul candidatului opozitiei si punctele sale vulnerabile. Se
vor stabili temele de atac si mesajele care sa fie cat mai
permisive si adaptabile candidatului propriu. Scenariile trebuie sa
fie cat mai realiste. Daca partidul se afla in opozitie trebuie
evidentiate promisiunile electorale neonorate din campania trecuta
a celor aflati la putere, abuzurile acestora. Daca partidul se afla
la putere se vor demonta toate argumentele ofertelor si se va
sublinia ca ele reprezinta doar simple promisiuni. Se vor aduce ca
oferte faptele proprii, se vor prezenta mesaje despre nevoia de
continuitate si de profesionalism.
CURS 6/7
Desemnarea candidatuluiO data desemnat candidatul, partidul
trebuie sa il ajute cu organizarea primilor pasi necesari:1.
organizarea echipei de campanie compusa din: -director de
campanie,-director de imagine,-consilier personal,-sef al biroului
de presa,-coordonator al echipei de agenti
electorali,-psiholog,-jurist, etc.2. redactarea unei declaratii
initiale despre cauzele pr care doreste sa candideze,3. agenda
electorala (progr. intalnirilor publice, a conferintelor, a
vizitelor electorale)4. pregatirea unei conf de presa,5. pregatirea
actelor necesare candidaturii,6. furnizarea unei liste de donatori
din comunitatea locala.
Pt alegeri indiferent de nivel, partidul trebuie sa isi
desemneze candidati ideali care trebuie sa aiba calitati:-are
prestigiu,-e un bun orator,-cunoaste cel mai bine specificul
locului,-are spontaneitate si clarviziune,-e un bun manager si
gaseste solutii optime,-are notorietate in zona,-rezista la o
campanie de durata,-stie sa-si motiveze oamenii,-identifica usor
sursele de finante,-capacitatea de a invinge contra candidatii
politici/oponentii.Inca de la inceput trebuie facut inventarul
punctelor forte si a celor slabe in camparatie cu cele ale
candidatilor.
Alti 10 pasi pe care un candidat trebuie sa-i urmeze dupa ce a
fost ales:1. -trebuie sa multumeasca fiecarei persoane care l-a
ajutat sa ajunga pe aceasta pozitie,-el trebuie sa fie inconjurat
de oamenii fideli si nu de sustinatori de circumstanta,-oamenii
apropiati candidatului sa fie cooptati in echipa de
campanie.2.-cand trebuie sa construiasca cai de lagatura cu cei
care nu l-au sprijinit sau cu cei invinsi in timpul campaniei
interne de desemnare a candidatului,-e important ca acestia sa
participe activ la competitia electorala ca semna al solidaritatii
si increderii acordate de reprezentanti,-candidatul trebuie sa
apara in exterior ca un om puternic, sustinut de organizatie.
3. trebuie sa se selecteze intelectualii din partid care sa-l
ajute in construirea programelor sectoriale.4. se va intalni cu
grupul se voluntari care il vor ajuta la actiunile cele mai ingrate
si dificile din camp.5. sa discute despre viata personala, partea
mai putin vizibila a vietii personale, trebuie discutate absolut
toate aspectele ce ar putea pune intr-o lumina nefavorabila, sa
recunoasca aspecte din trecut.6. trebuie sa se familiarizeze cu
mesaje produse de specialistii din echipa sa de campanie, cu
sloganurile ce vor fi folosite si cu stilul discursurilor.7. sa se
supuna unui tir incrucisat de intrebari care ar putea fi formulate
de adversarii politici, votanti sau reprezentanti mass media , sa
aiba raspuns la fiecare intrebare.8. sa pregatim lookul si
comportamentul candidatului.9. desfasurarea de activitati in
circumscriptia electorala in care candideaza, chiar daca provine
din alt judet.10. -prescurtarile de nume/paralele trebuie ocolite
in campanie,-pronuntarea poreclelor = neseriozitate.
Profilul alegatoruluiTrebuie sa cunoastem in mod obligatoriu
partile componente de votanti:1. nucleul dur:-votanti care acorda
voturi pt un partid in orice conditie-el ramane fidel
partidului-are incredere deplina in reprez. si cand. partidului-e
preocupat mai putin de oferta politica sau de imaginea sa
politica-acest gen de electorat mai e numit generic "ideologic"2.
alegatorii de campanie:-se conving pe parcursul unei curse
electorale in urma analizei ofertelor politice puse in joc, nefiind
votanti neconditionati-ei se decid la un moment dat in urma unei
actiuni persuasive sau unui discurs-acest lucru e absolut de
oscilant, motiv pt care actiunile electorale trebuie sa fie
sustinute temeinic.3. electorii ostili:-votanti neconditionati ai
adversarului, zona in care orice incercare de intrare e sortita
esecului-insistenta electorala asupra acestui segment repr.
pierdere de timp si energie.4. alegatorii conjuncturali:-se
orienteaza electoral, mai ales la finalul campaniei, fiind
impresionati de atitudinea unuia/altuia dintre candidati-pot sa-si
schimbe optiunile chiar in timpul aceleiasi zi de alegeri votand
candidatul unui alt partid pt presedintie si altul pt camera
deputatilor5. electorat nehotarat:-cei dezamagiti de propriile
formatiuni, din indecisi si din cei care dispretuiesc-aceiasi arie
electorala e cea mai disputata de catre competitori.6. electorat
captiv.