-
TEHNICILE DE MANEVRARE A BOLNAVULUI N KINETOTERAPIEUNIVERSITATEA
VASILE ALECSANDRI BACAUFACULTATEA DE STIINTE ALE MISCARII,
SPORTULUI SI SANATATIISTUDII UNIVERSITARE LICENTA SPECIALIZAREA
KINETOTERAPIE DISCIPLINA: Tehnici de manevrare a bolnavuluiCurs
1
-
TEHNICILE DE MANEVRARE A BOLNAVULUI N KINETOTERAPIETehnicile de
manevrare cuprind modalitile de mobilizare i de transport al
pacienilor realizate cu ajutorul forei kinetoterapeutului, cu sau
fr ajutorul echipamentului auxiliar, n scopul schimbrii poziiei,
transferului de pe un plan pe altul, transportului pacientului i
pentru efectuarea kinetoterapiei.n momentul actual n lume exist
tendina de a reduce la minim efortul depus de terapeut n vederea
manevrrii pacientului prin folosirea echipamentului auxiliar
reprezentat de dispozitive simple sau complexe, mecanice sau
electrice de manevrare.
-
Unele instituii medicale sau de ngrijire chiar opteaz pentru
reducerea la zero a manevrelor de ridicare a pacienilor de ctre
terapeui i personalul auxiliar instituind regula de zero lift sau
no lift policy ridicarea pacienilor i transferul realizndu-se cu
ajutorul dispozitivelor mecanice sau electrice(3). Echipamentul
folosit pentru ridicare i transfer cuprinde un set de chingi,
curele, centuri, hamuri, hamace prevzute cu nchiztori sau crlige cu
ajutorul crora se suspend de braul dispozitivului de
ridicare.Pentru transferul pacientului se folosete o saltea
gonflabil prevzut cu mnere pe marginile laterale care este introdus
sub pacient i apoi umflat cu aer sub presiune, fiind apoi manevrat
ca o targ. Pentru a realiza o manevrare corecta i n siguran trebuie
luate o serie de msuri ce prevd protecia pacientului, a
kinetoterapeutului, precum i folosirea adecvat i corespunztoare a
echipamentului auxiliar.
-
Kinetoterapeutul trebuie s in cont de urmtoarele aspecte
referitoare la sigurana proprie, a pacientului i a colegilor din
echip :
poziionarea ct mai aproape de pacientpicioarele ndeprtate pentru
o baz ct mai larg de susinere, clciele pe sol, vrfurile n direcia
de aciunegenunchii flectai, coloana vertebral meninut n poziie
neutrevitarea micrilor combinate: flexie i rotaie sau extensie i
rotaieapucarea mnerelor dispozitivelor auxiliare cu palma orientat
n sus (n supinaie)n cazuri particulare( pacient bariatric, aparat
gipsat, etc.) se poate apela la realizarea manevrelor n echip de
doi sau mai muli terapeui.
Pacientul trebuie s fie evaluat complet, informat n legtur cu
ceea ce i se va face i cu ceea ce va avea de fcut n cazul n care
poate coopera i s-i dea consimmntul. n acest sens se poate folosi
fia pacientului unde trebuie sa fie trecut rezultatul evalurii,
tehnicile de manevrare folosite, echipamentul auxiliar i membrii
echipei.
-
Evaluarea pacientului nainte de manevrare urmrete urmtoarele
aspecte:
vrsta, greutatea, nlimeaafeciunea principal i alte afeciuni
coexistentestatus psihic: nelegerea, comunicarea, cooperareastatus
fizic: independent, parial dependent, dependentexistena condiiilor
agravante care pot influena manevrarea: durere, afeciuni
respiratorii, cardiovasculare, hipotensiune ortostatic, epilepsie,
prezena escarelor, rnilor, edemelor, amputaiilor, protezelor,
ortezelor, aparatelor gipsate, redorilor articulare, osteoporoz
avansat, pareze, paralizii, parestezii, fragilitate vascular,
obezitate, incontinen urinar, fecal, colostomie, cicatrici
operatorii, tuburi de dren. mbrcmintea i nclmintea corespunztoare(
talp aderent, etc.)verificarea prin inspecie i palpare a zonelor
unde se vor aplica prizele i contraprizele, respectiv echipamentul
auxiliar( curele, hamuri, centuri)
Dispozitivele i echipamentul auxiliar trebuie verificate nainte
de nceperea manevrrii pacientului dac sunt integre, dac funcioneaz
i trebuie puse n poziia corespunztoare: blocat/deblocat,
nchis/deschis, pornit/oprit, etc.
-
TEHNICI KINETOLOGICE
1. Tehnici kinetologice de baz1.1 Tehnici akinetice1.2 Tehnici
kinetice
2. Tehnici de transfer
-
1. Tehnici kinetologice de baz
Tehnicile care stau la baza realizrii unui program de
kinetoterapie se clasific n dou mari categorii: tehnici akinetice
si tehnici kinetice.Din categoria tehnicilor akinetice fac parte:
imobilizarea (de punere n repaus, de contenie, de corecie);
posturarea (corectiv si de facilitare).Din categoria tehnicilor
kinetice fac parte: tehnici kinetice statice (contracia izometric,
relaxarea muscular); tehnici kinetice dinamice: active (reflexe si
voluntare) si pasive (prin traciuni, prin asisten, sub anestezie,
autopasiv, pasivo-activ, prin manipulare).n afar de aceste tehnici
de baz, exist tehnici speciale sau tehnici combinate, cum ar fi:
tehnici de stretching, tehnici de transfer, tehnici de facilitare
neuromuscular.
-
1.1. Tehnici akineticeTehnicile akinetice au dou caracteristici
de baz: absena contraciilor musculare voluntare; nu determin
miscarea segmentului.
a. ImobilizareaImobilizarea se caracterizeaz prin meninerea si
fixarea artificial, pentru anumite perioade de timp, a corpului n
ntregime sau doar a unui segment ntr-o poziie determinat, cu sau fr
ajutorul unor instalaii sau aparate.Imobilizarea suspend, n primul
rnd, miscarea articular, ca si contracia dinamic voluntar, dar
permite efectuarea contraciilor izometrice a muschilor din jurul
articulaiilor respective.Imobilizarea poate fi total, dac antreneaz
ntregul corp, sau poate fi regional, segmentar, local, dac implic
pri ale corpului.Imobilizarea total are ca scop obinerea repausului
general n: politraumatisme, arsuri ntinse, boli cardio-vasculare
grave, paralizii etc.
-
Imobilizrile regionale, segmentare sau locale realizeaz
imobilizarea complet a unor pri ale corpului, concomitent cu
pstrarea libertii de miscare a restului organismului. n funcie de
scopul urmrit, pot fi:- imobilizare de punere n repaus indicate n:
traumatisme craniocerebrale, medulare, toracice, procese
inflamatorii localizate (artrite, tendinite, miozite, arsuri,
flebite etc.) precum si alte procese ce determin algii intense de
mobilizare. Imobilizarea se face pentru segmentul respectiv si se
realizeaz pe pat, pe suporturi speciale, n esarfe, orteze etc.-
imobilizare de contenie const n meninerea cap la cap a suprafeelor
articulare sau a fragmentelor osoase; blocheaz un segment sau o
parte dintr-un segment ntr-un sistem de fixaie extern (aparat
gipsat, atel, plastice termomaleabile, orteze, corsete etc.).
Tehnica este utilizat pentru consolidarea fracturilor, n luxaii,
artrite specifice, discopatii etc.- imobilizare de corece const n
mennerea pentru anumite perioade de timp a unor poziii corecte,
corective sau hipercorective n vederea corectrii unor atitudini
deficiente: devieri articulare prin retracturi (genu flexum,
recurbatum etc. posttraumatic, paralitic, degenerativ etc.)
deviaiiale coloanei vertebrale n plan frontal sau sagital
(scolioze, cifoze etc.).
-
Imobilizarea de corecie se realizeaz cu aceleasi sisteme ca si
cea de contenie.Nu pot fi corectate dect posturile defectuoase,
care inde esuturi moi(capsul, tendon, muschi etc.). Doar cnd osul
este n cretere, anumite tipuri de imobilizare pot influena forma
sa. Imobilizrile de contenie si corecie urmeaz n general unor
manevre si tehnici fie ortopedo-chirurgicale, fie kinetologice
(traciuni, manipulri, micri pasive sub anestezie etc.).
-
b. PosturareaPosturrile corective sunt cele mai utilizate n
kinetologia terapeutic sau de recuperare. n multe cazuri se
recomand preventiv n boli a cror evoluie este previzibil,
determinnd mari disfuncionaliti (de exemplu spondilita
ankilopoietic). Din patologie amintim cteva afeciuni n care
posturarea reprezint o tehnic de baz a kinetoterapiei: reumatismul
inflamator cronic si n general artritele, indiferent de etiologie,
coxartroza, lombosacralgia cronic de cauz mecanic, paraliziile de
cauz central sau periferic, deviaiile de coloan sau ale altor
segmente etc. Posturrile corective se adreseaz doar prilor moi, al
cror esut conjunctiv poate fi influenat. Corectarea devierilor
osoase nu este posibil dect la copii si adolesceni n crestere.
Uneori se recomand ca postura (mai ales cea liber) s fie adoptat
dup o nclzire prealabil a respectivei zone sau, eventual, s fie
aplicat n ap cald.Un mare interes n recuperarea funcional l
reprezint posturile seriate care se fixeaz cu orteze amovibile, pe
msur ce se cstig din deficitul de corectat. Se consider c noaptea
este cel mai potrivit interval pentru posturi imobilizri n diverse
aparate, n scop corectiv sau de pstrare a amplitudinilor de miscare
cstigate prin kinetoterapia din timpul zilei.
-
Din punct de vedere tehnic, posturile corective pot fi:- libere
(posturi corective) sau autocorective; Acestea sunt atitudini
impuse pacientului si adoptate voluntar de acesta, pentru
corectarea progresiv a limitrilor amplitudinilor articulare. Sunt
indicate, mai ales, n hipertonii reversibile. Posturrile
autocorective folosesc greutatea unui segment sau a ntregului corp,
realiznd posturri segmentare, meninute prin greutatea unui membru
sau a unui segment al acestuia.- liber-ajutate (prin suluri, perne,
chingi etc.) sau realizate manual;- fixate (posturi
exterocorective; instrumentale) cu ajutorul unor aparate sau
instalaii. Acestea restabilesc mobilitatea articular utiliznd
greuti (ncrcturi): directe (sculei de nisip, suluri, perne) plasate
proximal sau distal de articulaia mobilizat; indirecte, aplicate
prin intermediul montajelor cu scripei.
Aceste posturri solicit intens articulaia, de aceea se folosesc
mai ales pentru articulaiile mari genunchi si sold, pentru
celelalte putnd fi chiar nefaste. Meninerea nu depseste 15-20 de
minute.
-
Posturri de facilitare: Posturrile induc efecte de facilitare
asupra organelor interne. n vederea facilitrii unui proces
fiziologic perturbat de boal, poziionarea corpului ntr-o anumit
postur poate reprezenta un tratament de mare valoare.
Posturrile cu efect asupra aparatului cardiovascular:Antideclive
(proclive) faciliteaz circulaia de ntoarcere venoas si limfatic la
nivelul extremitilor si au rol profilactic sau curativ n edemele de
staz.Declive (antigravitaionale) faciliteaz circulaia arterial n
capilare si se obin prin meninerea extremitilor n sens
gravitaional.
Posturrile cu efect asupra aparatului respirator:Profilactice
previn instalarea unor afeciuni pulmonare secundare scderii
ventilaiei bazelor pulmonare si zonelor hilare.Terapeutice, de
drenaj bronsic favorizeaz eliminarea secreiilor bronsice din lobii
si segmentele pulmonare afectate n caz de: bronsite cronice,
bronsiectazii, abces pulmonar etc. Asocierea percuiilor toracice si
a masajului vibrator creste eficiena drenajului bronsic.
Posturri de drenaj biliar
-
1.2 Tehnici kineticeTehnicile kinetice statice se caracterizeaz
prin modificarea tonusului muscular fr s determine miscarea
segmentului.A. Contracia izometric reprezint o contracie muscular n
care lungimea fibrei musculare rmne constant, n timp ce tensiunea
muscular atinge valori maxime, prin activarea tuturor unitilor
motorii ale grupului muscular respectiv. Contracia izometric se
realizeaz fr deplasarea segmentelor, contra unei rezistene egale cu
fora maxim a muschiului respectiv sau cnd se lucreaz contra unei
greuti mai mari dect fora subiectului, dar imobile. n realitate, se
produce o microdeplasare, neglijabil, ntre momentul cresterii
tensiunii musculare si cel al relaxrii.B. Relaxarea muscular: se
realizeaz cnd tensiunea de contracie a muschiului respectiv scade,
muschiul se decontractureaz. Relaxarea poate fi considerat ca o
atenuare a tensiunii de orice natur (nervoas, psihic, somatic) cu
schimbarea centrului de atenie, de concentrare sau de efort.
Relaxarea reprezint un proces psihosomatic, pentru c se adreseaz
concomitent att strii de tensiune muscular crescut, ct si strii
psihice tensionate, viznd o reglare tonico-emoional
optimal.Relaxarea muscular poate fi:general - proces n legtur cu
relaxarea psihiclocal - se refer la un grup muscular
Relaxarea ca tehnic kinetic static se refer la relaxarea
local.
-
Tehnicile kinetice dinamice se realizeaz cu sau fr contracie
muscular - ceea ce transeaz de la nceput diferena dintre tehnicile
active si cele pasive.
Miscarea activ: reflex; voluntar
Mobilizarea activ se caracterizeaz prin implicarea contraciei
musculare proprii segmentului ce se mobilizeaz.
-
A. Miscarea activ reflex este realizat de contracii musculare
reflexe, necontrolate si necomandate voluntar de pacient; miscrile
apar ca rspuns la un stimul senzitivo-senzorial n cadrul arcurilor
reflexe motorii. Contracia reflex se poate produce prin reflexe
medulare si supramedulare.B. Miscarea activ voluntar -
caracteristica acestei tehnici este miscarea voluntar, comandat, ce
se realizeaz prin contracie muscular si consum energetic. n
miscarea voluntar contracia este izotonic, dinamic, muschiul
modificndu-si lungimea prin apropierea sau deprtarea capetelor de
inserieObiectivele urmrite prin mobilizarea activ voluntar, sunt:
cresterea sau meninerea amplitudinii miscrii unei articulaii;
cresterea sau meninerea forei musculare; recptarea sau dezvoltarea
coordonrii neuromusculare;
-
Modalitile tehnice de mobilizare activ voluntar sunt
urmtoarele:Mobilizarea liber (activ pur) - miscarea este executat
fr nici o intervenie facilitatoare sau opozant exterioar, n afara,
eventual, a gravitaiei.Mobilizarea activ asistat miscarea este
ajutat de fore externe reprezentate de: gravitaie, kinetoterapeut,
montaje cu scripei etc., fr ca acestea s se substituie forei
musculare mobilizatoare.
Miscarea este denumit activo-pasiv atunci cnd pacientul iniiaz
activ miscarea, ns nu o poate efectua pe toat amplitudinea, motiv
pentru care este necesar intervenia unui ajutor spre finalul
miscrii.Denumim miscare pasivo-activ n cazul n care pacientul nu
poate iniia activ miscarea, dar odat ce este ajutat n prima parte a
miscrii, execut liber restul amplitudinii de miscare. Se
utilizeaz:cnd fora muscular este insuficient pentru a mobiliza
segmentul contra gravitaiei;cnd miscarea activ liber se produce pe
direcii deviate, datorit rotaiei capetelor osoase articulare sau
suferinelor neurologice, care perturb comanda sau transmiterea
motorie;
-
Mobilizarea activ cu rezisten - n acest caz fora exterioar se
opune parial forei mobilizatoare proprii.Tehnica mobilizrii active
cu rezisten are ca obiectiv principal cresterea forei si / sau
rezistenei musculare. n miscarea voluntar muschii acioneaz ca
agonisti, antagonisti, sinergisti si fixatori.Agonistii sunt
muschii care iniiaz si produc miscarea, motiv pentru care se mai
numesc motorul primar.Antagonitii se opun micrii produse de
agonisti; au deci rol frenator, reprezentnd frna elastic muscular,
care intervine de obicei naintea celei ligamentare sau osoase.
Muschii agonisti si antagonisti acioneaz totdeauna simultan, ns
rolul lor este opus:cnd agonistii lucreaz, tensiunea lor de
contracie este egalat de relaxarea antagonistilor, care controleaz
efectuarea uniform si lin a miscrii, prin reglarea vitezei,
amplitudinii si direciei;cnd tensiunea antagonistilor creste,
miscarea iniial produs de agonisti nceteaz.Astfel, prin jocul
reciproc, echilibrat, dintre agonisti si antagonisti rezult o
miscare precis coordonat. Agonistii si antagonistii desemneaz o
miscare concret, dar aciunea lor se poate inversa n funcie de
grupul muscular considerat.
-
Contracia izotonic este o contracie dinamic prin care se produce
modificarea lungimii muschiului determinnd miscarea articular. Pe
tot parcursul miscrii, deci al contraciei izotonice, tensiunea de
contracie rmne aceeasi.Modificarea lungimii muschiului se poate
face n 2 sensuri: prin apropierea capetelor sale, deci prin
scurtare (contracie dinamic concentric) si prin ndeprtarea
capetelor de inserie, deci prin alungire, (contracie muscular
excentric).Miscarea dinamic (izotonic) cu rezisten este cel mai
utilizat tip de efort muscular pentru cresterea forei si obinerea
hipertrofiei musculare.Miscrile active cu rezisten pot fi realizate
n:curs intern, sau interiorul segmentului de contracie - cnd
agonistii lucreaz ntre punctele de inserie normal; curs extern, sau
exteriorul segmentului de contracie - cnd agonistii lucreaz dincolo
de punctele de inserie normal, n segmentul de contracie pentru
antagonisti. curs medie, cnd agonistii au o lungime medie, situat
la jumtatea amplitudinii maxime, pentru o miscare dat.
-
Contracia izotonic poate fi:a.Concentric - cnd agonistii nving
rezistena extern; muschiul se contract pentru a nvinge o rezisten
din afar, se scurteaz apropiindu-si att capetele de inserie, ct si
segmentele osoase asupra crora acioneaz. Acest fel de contracie
scurteaz muschiul dezvoltndu-i tonusul si fora.Contraciile
concentrice se execut n:- interiorul segmentului de contracie, cnd
miscarea respectiv este iniiat din punctul zero anatomic sau din
diverse unghiuri articulare pozitive, se desfsoar n sens fiziologic
(muschiul se scurteaz reusind s nving rezistena) si se opreste la
amplitudini mai mari sau la sfrsitul cursei.- exteriorul
segmentului de contracie, cnd miscarea respectiv, iniiat din
diverse unghiuri articulare ale miscrii opuse, numite unghiuri
negative, se desfsoar n sens fiziologic si se opreste la unghiuri
articulare negative mai mici sau la punctul zero anatomic.
-
b. Excentric - se realizeaz cnd agonistii, desi se contract,
sunt nvinsi de rezistena extern.Contracia excentric se realizeaz
atunci cnd muschiul fiind contractat si scurtat cedeaz treptat unei
fore care-l ntinde si-i ndeprteaz att capetele de inserie, ct si
segmentele osoase asupra crora lucreaz muschiul respectiv. Prin
aciunea ei dezvolt elasticitatea si rezistena
muschiului.Contraciile excentrice se execut n:interiorul
segmentului de contracie, cnd miscarea respectiv, iniiat din
diverse unghiuri pozitive se desfsoar n sens opus celui fiziologic
(rezistena extern nvinge muschiul, care se alungeste treptat) si se
opreste la unghiuri articulare mai mici sau la punctul zero
anatomic.exteriorul segmentului de contracie, cnd miscarea
respectiv, iniiat din punctul zero anatomic sau din diverse
unghiuri negative, se desfsoar n sens opus celui fiziologic si se
opreste la unghiuri negative mai mari.
-
c. Pliometric - capetele musculare se ndeprteaz, dup care se
apropie ntr-un timp foarte scurt.Pliometria presupune solicitarea
unui muschi mai nti printr-o faz excentric, lsnd apoi s se desfsoar
faza concentric ce urmeaz n mod natural. n contraciile pliometrice
se utilizeaz ceea ce fiziologii denumesc ciclul ntindere scurtare
(the strech-shortening cycle).Contracia pliometric poate fi
considerat ca fiind constituit din 3 elemente:faz excentric;un
scurt moment de izometrie;faz concentric.Contracia pliometric
reprezint cea mai frecvent form de contracii n activitatea sportiv;
intervine n srituri, alergare, flotri etc.
-
Contracia izokinetic este contracie dinamic, n care viteza
miscrii este reglat n asa fel nct rezistena aplicat miscrii este n
raport cu fora aplicat pentru fiecare moment din amplitudinea unei
miscri. Pentru o corect izokinezie trebuie ca rezistena s varieze n
funcie de lungimea muschiului, pentru a se solicita aceeasi for. Se
realizeaz cu aparate speciale numite dinamometre.Variantele tehnice
de realizare a miscrii active contra unei rezistene sunt
urmtoarele: Rezistena prin scripete cu greuti / segmente mari de
membre superioare si inferioare; Rezistena prin greuti (metode de
crestere a forei muschilor De Lorme); Rezistena prin arcuri sau
materiale elastice (gimnastica sportiv); Rezistena prin materiale
maleabile ex: lut, chit, plastelin - utilizate n recuperarea minii
si a degetelor; Rezistena prin ap; Rezistena realizat de
kinetoterapeut; Rezistena executat de pacient (contrarezisten) - cu
membrul sntos sau utiliznd propria greutate a corpului..Miscarea
pasiv se face cu ajutorul unei fore exterioare, subiectul nu
efectueaz travaliu muscular.
-
Mobilizarea pasiv se utilizeaz n kinetologia terapeutic si de
recuperare.Modaliti tehnice de realizare ale miscrii
pasive:A.Traciunile const n ntinderi ale prilor moi ale aparatului
locomotor; se fac n axulsegmentului sau articulaiei, putndu-se
executa manual sau prin diverse instalaii.Traciunile continue
(extensii continue) se execut cu instalaii, cu contragreuti,
arcuri, scripei, plan nclinat etc. Sunt utilizate mai ales n
serviciile de ortopedie, pentru realinierea osului fracturat sau
pentru deplasri ale capetelor articulare, iar n serviciile de
recuperare, pentru cercetri ale articulaiilor blocate si deviate n
flexie, extensie etc. Un efect important al acestor traciuni este
obinerea decoaptrii articulare determinate de contractura muscular
puternic. Presiunea crescut intraarticular este generatoare de
durere. Instalarea unei traciuni continue reduce durerea, ntinde
muschii, decontractndu-i.Aplicarea traciunii continue se face fie
prin brose transosoase, fie prin benzi adezive la piele, fie prin
corsete de fixaie, mansoane, ghete etc. Aceste ultime modaliti sunt
metodele obisnuite n serviciile de recuperare medical.
-
Traciunile discontinue se pot executa att cu mna - de ctre
kinetoterapeut, ct si cu ajutorul unor instalaii, ntocmai ca cele
continue. Se indic n: articulaii cu redori ce nu ating poziia
anatomic; articulaii dureroase cu contractur muscular; discopatii -
traciuni vertebrale; procese inflamatorii articulare se realizeaz
traciuni cu for moderat, care au si rolul de a decoapta.
Traciunile fixaii alternante sunt mai mult o variant a tehnicii
de posturare exteroceptiv, dar se menin pe perioade mai lungi.
Tehnica se aseamn si cu ortezele progresive pentru corecia
devierilor determinate de cicatrice retractile sau redori
articulare generate de retracturi de esuturi moi.Traciunea nu se
execut n ax, ci oblic, pe segmentele adiacente articulaiei.
-
B. Mobilizarea forat sub anestezie este o tehnic executat n
general de ctre specialistul ortoped. Prin anestezie general se
realizeaz o bun rezoluie muscular, care permite, fr opoziie,
forarea redorilor articulare, cu ruperea aderenelor din prile
moi.Aceast tehnic se execut n etape succesive, la un interval de
cteva zile, fiecare etap fiind urmat de fixarea unei atele gipsate
pentru meninerea nivelului de amplitudine cstigat.C. Mobilizarea
pasiv pur asistat este cea mai obisnuit tehnic de mobilizare pasiv
executat de minile kinetoterapeutului, n timp ce pacientul si
relaxeaz voluntar musculatura. Kinetoterapeutul iniiaz, conduce si
ncheie miscarea cu presiuni sau tensiuni lente, dar insistente,
pentru a ajunge la limitele reale ale mobilitii. Miscrile pasive cu
tensiuni finale ating de obicei amplitudini mai mari dect miscrile
active.
-
n realizarea acestei tehnici trebuie s se aib n vedere
urmtoarele:a) Poziia pacientului este important att pentru a
permite confortul si relaxarea sa, ct si pentru o ct mai bun
abordare a segmentului de mobilizat. Pacientul este poziionat n
decubit dorsal, decubit ventral sau asezat. Poziia
kinetoterapeutului se schimb n funcie de articulaie, pentru a nu fi
modificat cea a bolnavului, dar trebuie s fie comod, neobositoare,
pentru a permite un maximum de tehnicitate si eficien.b) Prizele si
contraprizele - respectiv poziia minii pe segmentul care va fi
mobilizat si poziia celeilalte mini care va fixa segmentul imediat
proximal acestuia. Priza n general este distanat de articulaia de
mobilizat, pentru a crea un bra de prghie mai lung. Exist si
excepii: n redorile postfractur se utilizeaz prize scurte,
apropiate de articulaia respectiv, pentru a nu solicita focarul de
consolidare; n redorile de origine articular se utilizeaz brae mari
ale prghiei, prin plasarea ct mai distal a prizei, permind
realizarea unei mobilizri eficiente, fr efort.Contrapriza este fcut
ct mai aproape de articulaia de mobilizat, pentru o mai bun fixare.
n cazul sprijinului pe un plan dur al segmentului proximal,
contrapriza poate fi abandonat sau fcut doar parial. Deoarece
segmentul care urmeaz s fie mobilizat trebuie perfect relaxat si
suspendat, priza cere destul for din partea kinetoterapeutului, mai
ales pentru trunchi si segmentele grele. De aceea se recomand
suspendarea n chingi a segmentului n timpul executrii mobilizrii
pasive.
-
Fora si ritmul de mobilizareFora aplicat de ctre kinetoterapeut
la nivelul maxim de amplitudine este de obicei dozat n funcie de
apariia durerii, dar si de experiena acestuia n cazurile unor
pacieni cu praguri la durere fie prea nalte, fie prea
coborte.Viteza imprimat miscrii este n funcie de scopul urmrit:
miscarea lent si insistent scade tonusul muscular, pe cnd miscarea
rapid creste acest tonus.Ritmul miscrii poate fi simplu, pendular
(n 2, sau n 4 timpi), la capetele cursei meninndu-se
ntinderea.Durata unei miscri este de aproximativ 1-2 secunde, iar
meninerea ntinderii la captul excursiei, de 10-15 secunde.O sedin
de mobilizare pasiv a unei articulaii dureaz n funcie de articulaie
(la cele mari maxim 10 minute), si n funcie de suportabilitatea
bolnavului. Sedina se repet de 2-3 ori pe zi. Este indicat ca,
nainte de nceperea mobilizrii pasive, regiunea de mobilizat s fie
pregtit prin cldur, masaj, electroterapie antialgic, eventual prin
infiltraii locale. De asemenea, n timpul executrii miscrilor pasive
poate fi continuat aplicarea de cldur si, din cnd n cnd, oprit
miscarea pentru un masaj de 1-2 minute. Cnd apar reacii locale:
durere, contractur, pierdere de amplitudine sau generale: febr,
stare de enervare sau oboseal pauza dintre sedine va fi mai mare
sau chiar se vor suspenda pentru cteva zile.
-
D. Mobilizarea pasiv mecanic - utilizeaz diverse sisteme
mecanice de mobilizare tip Kineteck - adaptate pentru fiecare
articulaie si tip de miscare n parte.Aceste aparate permit miscarea
autopasiv, sau realizeaz miscarea prin motorase electrice sau prin
manevrarea de ctre kinetoterapeut.E. Mobilizarea autopasiv -
prezint mobilizarea unui segment cu ajutorul altei pri a corpului,
direct sau prin intermediul unor instalaii (de obicei scripei).
Aceast autoasisten este o bun metod de aplicat de ctre bolnav la
domiciliu sau n intervalele dintre sedinele de kinetoterapie
organizate la sal.Exemplu de mobilizri autopasive:prin presiunea
corpului - (sau a unui segment al corpului) - de exemplu: n cazul
unui picior equin, prin apsarea cu greutatea corpului pe piciorul
posterior etc.prin aciunea membrului sntos - de exemplu: ntr-o
hemiplegie, pacientul, cu mna sntoas, va mobiliza membrul superior
si mna paralizat;prin intermediul unei instalaii coard-scripete -
de exemplu: mobilizarea braului n redori de umr cu mna opus, care
trage de o coard prevzut cu o ching de prins braul si trecut peste
un scripete;prin intermediul unei instalaii de mecanoterapie
mobilizat prin manivel sau roat de ctre nsusi pacient.
-
F. Mobilizarea pasivo-activ, denumit si mobilizare pasiv asistat
activ de bolnav, pentru a o diferenia de mobilizarea activ ajutat,
sau pe scurt, mobilizarea activo-pasiv, prezentat n cadrul
mobilizrii active. Metoda este utilizat pentru reeducarea forei
musculare, ca si pentru reeducarea unui muschi transplantat, n
vederea perfecionrii noului rol pe care l va deine n lanul kinetic.
n cazul unei fore musculare de valoare sub 2, cnd muschiul se
contract fr s poat deplasa segmentul, eventual doar n afara
gravitaiei, mobilizarea pasivo-activ se indic pentru a ajuta
efectuarea unei miscri sau a ntregii amplitudini de miscare,
conservnd capacitatea de contracie pentru un numr mai mare de
repetiii.G. Manipularea, n principiu, este o form pasiv de
mobilizare, dar prin particularitile de manevrare, de tehnic, este
considerat ca fcnd parte din grupul metodelor si tehnicilor
kinetologice speciale.