-
ATITUDINI PARTICULAREDefinitie : Pozitii anormale, in general
patologice, pe care le adopta un segment de membru, un membru sau
mai multe membre sau corpul in intregime.Cauze:Una sau mai multe
din urmatoarele:-deficit motor,-tulburari de tonus muscular,-durere
(cu adoptarea unei pozitii antalgice),-miscari involuntare,-stare
comatoasa, etc.
1. Hemipareza spastica a adultului (atitudinea particulara
Wernicke-Mann): a) membrul superior: semiflexie si semipronatie, b)
membrul inferior homolateral: extins la maximum Cauze: Predominanta
hipertoniei piramidale (spasticitate) pe muschii flexori la membrul
superior si pe muschii extensori la membrul inferior.
2. Hemiplegia flasca:Pacientul este dispus in decubit dorsal, nu
misca voluntar membrele hemiplegice.
-
ATITUDINI PARTICULARE 3.Paraplegia spastica: Membrele inferioare
sunt imobile, dispuse in extensie sau, mai rar, in flexie (datorita
reflexului de tripla flexie, cu flexia piciorului pe gamba, a
gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin).
4.Sindroamele meningeene (hemoragia subarahnoidiana, meningita):
-pozitia in cocos de pusca, pacientul fiind aflat in decubit
lateral, cu flexia membrului superior pe torace si a membrului
inferior pe abdomen. -in caz de predominenta a contracturii
musculare la nivelul musculaturii cefei si a celei paravertebrale,
apare o hiperextensie a coloanei vertebrale, inclusiv a coloanei
cervicale, pozitie denumita opistotonus.
5. Boala Parkinson si sindroamele parkinsoniene: -facies cu
trasaturi sterse, hipomimic. -aspect general rigid teapan, capul si
trunchiul fiind discret aplecate inainte (anteflectate), iar
membrele pacientului sunt semiflectate. -cauze: hipertonia
paleostriata, generalizata, cu usoara predominanta pe flexori.
6. Torticolis -inclinarea si rotatia laterala a capului,
datorita hipertoniei muschilor sternocleido- mastoidian si trapez.
-cauze: afectiune musculara, leziune nerv XI extern (care inerveaza
motor muschii respectivi), leziuni extrapiramidale.
-
1. ATITUDINI PARTICULARE8.Amiotrofiile mielopatice (scleroza
laterala amiotrofica, siringomielia): a) grifa totala
-hiperextensia tuturor falangelor proximale, cu semiflexia tuturor
falangelor mijlocii si distale), datorita paraliziei tuturor
muschilor lombricali. b) mana simiana: - policele este eversat
(situat in acelasi plan cu restul degetelor mainii) si abdus
(indepartat de celelalte degete), prin paralizia muschiului opozant
al policelui. c) mana de predicator: -extensia mainii pe antebrat
si a degetelor pe mana, datorita paraliziei si a atrofiei
musculaturii flexoare a degetelor si a mainii. d) mana scheletala:
-datorita paraliziei si a atrofiei musculaturii extensoare.
9. Leziunea totala de plex brahial: in limba de clopot : -bratul
este in adductie si pronatie (lipit de trunchi, rotat intern, cu
umarul coborat in epolet, prin paralizia musculaturii membrului
superior).
10. Leziunea de nerv radial: mana in gat de lebada: - antebratul
este flectat si in pronatie, cu partea dorsala in sus, mana ramane
in flexie pe antebrat, prin paralizia musculaturii extensoare a
mainii pe antebrat.
11. Leziunea de nerv cubital grifa cubitala: falangele proximale
ale degetelor IV-V sunt extinse, iar falangele mijlocii si distale
sunt semiflectate (paralizia muschilor lombricali, inervati de
nervul cubital).
-
ATITUDINI PARTICULARE12. Leziunea de nerv median: grifa mediana:
-la tentativa de inchidere a pumnului, indexul ramane extins,
medianul in semiflexie , iar degetele IV-V se flecteaza complet.
-indexul si mediusul sunt inervate motor de nervul median, in timp
ce degetele IV-V sunt inervate motor de nervul cubital. -prin
paralizia muschiului opozant al policelui, apare mana simiana. 13.
Discopatia /hernia de disc lombara cu semne de suferinta
radiculara: (lombosciatica): -rectitudinea coloanei vertebrale
lombare. -scolioza lombara cu concavitatea homo/heterolaterala
discopatiei. 14. Leziunea de nerv sciatic popliteu extern:
-piciorul afectat este in flexie plantara, datorita paraliziei
musculaturii antero-externe a gambei (ce determina flexia dorsala a
piciorului). -pozitia se evidentiaza in decubit dorsal.
15. Distrofiile musculare progresive: -hiperlordoza lombara, cu
proeminarea accentuata a abdomenului: abdomen de batracian.
-atrofia musculaturii paravertebrale lombo-sacrate: talie de
viespe.
-
ORTOSTATISMUL
Definitie: statiunea verticala. -de regula este biped, putand fi
posibil sau imposibil. -atunci cand este posibil, este normal sau
patologic (pacientul prezinta inclinari sau oscilatii in raport cu
pozitia de echilibru static).
Ortostatismul poate fi afectat datorita unui deficit motor, a
unei tulburari a tonusului muscular, a unor miscari involuntare,
precum si de: -afectarea cerebelului sau ale conexiunilor acestuia,
-afectarea cailor sensibilitatii profunde, -afectarea sistemului
vestibular. In cazul unui ortostatism posibil patologic, pacientul
pastreaza statiunea verticala cu baza larga de sustinere, pentru a
compensa instabilitatea produsa de inclinarea sau de oscilatiile ce
determina tendinta de cadere a pacientului.
Pentru examinarea ortostatismului se utilizeaza proba
Romberg.
Principiul probei Romberg: -diminuarea suprafetei poligonului de
sprijin face ca cele mai mici inclinari sau oscilatii sa scoata
centrul de greutate in afara poligonului de sprijin.
-
ORTOSTATISMUL
Examinarea probei Romberg: -pacientul in ortostatism, alipeste
picioarele calcai la calcai, varf la varf, intinde bratele inainte
cu palmele in sus si, dupa cateva secun- de, inchide ochii. -in mod
normal, echilibrul poate fi mentinut in aceasta pozitie (proba
Romberg negativa).
Imposibilitatea mentinerii statiunii verticale in absenta unui
deficit motor, a unei tulburari de tonus muscular sau a unor
miscari involuntare, se datoreaza leziunilor cerebeloase,
vestibulare sau/si ale cailor sensibilitatii profunde constiente
(proba Romberg pozitiva).
a) Proba Romberg pozitiva de tip cerebelos: -in leziunile de
vermis anteriorpacientul se inclina anterior, -in leziunile de
vermis posteriorpacientul se inclina posterior, -in leziunile de
emisfer cerebelospacientul se inclina de partea emisferu- lui
cerebelos lezat. Pacientul are tendinta de inclinare neta anterior
inchiderii ochilor, iar, dupa inchiderea acestora, aceasta tendinta
se accentueaza foarte putin.
-
ORTOSTATISMUL
b). Proba Romberg pozitiva de tip tabetic/tabetiform
(mioartrokinetic): -prin lezarea cailor sensibilitatii profunde
constiente mioartrokinetice. -pacientul prezinta oscilatii
nesistematizate (in toate directiile), cu tendinta nesistematizata
de cadere. -inchiderea ochilor accentueaza tendinta de cadere,
intrucat centrul vizual al ortostatismului nu mai poate substitui
partial absenta informatiilor proprioceptive.
c). Proba Romberg pozitiva de tip vestibular (labirintic):
-bolnavul se inclina de partea vestibulului lezat, directia de
cadere fiind influentata de pozitia capului/vestibulului. -ex:
vestibulul stang lezat si capul rotat spre dreapta determina o
inclinare inainte (vestibulul respectiv ajunge anterior).
-inchiderea ochilor accentueaza tendinta de cadere.
Proba Romberg II (sensibilizat): -principiu: se micsoreaza si
mai mult baza de sustinere, invitand bolnavul sa aseze un picior
inaintea celuilalt in linie dreapta, prin alipirea calcaiului unui
picior anterior de varful celuilalt picior.
-
MERSUL
Mersul poate fi imposibil sau posibil. Mersul posibil poate fi
normal sau patologic. Examinarea se face in functie de o serie de
parametri: -modul in care plantele iau contact cu solul sau il
parasesc, - pozitia si miscarile asociate ale membrelor superioare
si ale trunchiului. -marimea bazei de sustinere, lungimea pasilor,
-viteza de deplasare, pastrarea directiei. Tulburarile de mers pot
avea una sau mai multe cauze: -paralizii, tulburari ale tonusului
muscular, tulburari de coordonare sau/si miscari involuntare.
1.Mersul din hemipareza spastica a adultuluimers cosit: Cauze:
-deficit motor: hemipareza predominant distala, -tulburari de
tonus:hipertonie pe flexorii membrului superior paralizat si pe
extensorii membrului inferior afectat (de aceeasi parte). Pacientul
va prezenta: -membrul superior paralizat in semiflexie, -membrul
inferior homolateral in extensie si cu rotatie externa.
In consecinta, pacientul prezinta miscari reduse in
articulatiile genunchiului si tibio-tarsiene de partea paralizata,
fapt ce-l determina sa execute la fiecare pas o miscare de
semicircumductie in articulatia coxo-femurala homolaterala.
-
MERSUL 2.Mersul din parapareza spastica: Cauze: -deficit motor
al membrelor inferioare, predominant distal, cu hipertonie pe
muscula- tura lor extensoaremers cu pasi mici si tarati (membrele
inferioare fiind in extensie si adductie). -uneori, mersul devine
cosit bilateral. -alteori, devine galinaceu pe varfurile
picioarelor.
3.Mersul din sindroamele lacunare (microangiopatie cerebrala):
-mers lent, nesigur, cu pasi mici.
4.Mersul din sindroamele parkinsoniene: Cauze: -hipertonia
parkinsoniana are un rol esential in caracteristicile mersului:
-capul si trunchiul sunt anteflectate, faciesul este hipomimic,
lipseste balansul fiziologic al membrelor superioare, mainile
prezinta tremorul parkinsonian(de repaus). -mersul se face cu
membrele semiflectate, cu pasi mici si tarati. 5. Mersul din coreea
acuta: -este topait, dansant, datorita miscarilor involuntare
bruste, dezordonate, ample, ce paraziteaza motilitatea
voluntara.
-
MERSUL 6.Mersul cerebelos: -este un mers efectuat cu baza larga
de sustinere, nesigur, in zig-zag, de tip ebrios. -uneori, corpul
pacientului ramane in urma membrelor inferioare, datorita
asinergiei trunchiului. -in caz de leziune unilaterala de emisfer
cerebeloscadere unilaterala (lateropulsie); - in caz de afectare
bilaterala, pacientul prezinta oscilatii nesistematizate.
7. Mersul cerebelospasmodic: -apare in scleroza multipla si in
unele scleroze combinate, imbinand caracterul ataxic cerebelos cu
cel spastic (de tip hemiparetic sau paraparetic). -in unele
scleroze combinate, ataxia este mixta (cerebeloasa +
tabetiforma).
8. Mersul tabetic: -apare in leziuni izolate sau combinate ale
cailor sensibilitatii profundemioartrokinetice (tabes, polinevrita
ataxica diabetica, scleroza combinata). -este un mers cu baza larga
de sustinere, nesigur. -mersul prezinta caracter talonat, piciorul
fiind ridicat mai sus decat in mod normal, lovind apoi brusc solul
cu calcaiul (talonul). -bolnavul isi controleaza partial mersul cu
privirea, substituind deficitul de informatii mioartrokinetice.
-
MERSUL 9. Mersul din leziunea nervului sciatic popliteu extern
sau a radacinii motorii L5 (din lombosciatica de patogenie discala)
-mers stepat: -contactul piciorului bolnav cu solul se realizeaza
mai intai cu varful piciorului si abia ulterior cu calcaiul, de
unde denumirea mersului. -piciorul este cazut in flexie plantara,
prin hipotonia musculaturii lojei antero-externe a gambei si prin
actiunea concomitenta a musculatu- rii lojei posterioare a gambei.
-miscarea de flexie dorsala a piciorului este diminuata (prin
paralizia musculaturii lojei antero-externe a gambei). -la fiecare
pas, pacientul este obligat sa ridice mult genunchiul, pentru a nu
se impiedica de propriul picior. - unii pacienti cu polinevrite pot
prezenta un mers stepat bilateral.
10. Mersul din distrofiile musculare progresive :leganat de
rata: Cauze: -hiperlordoza lombara, prin atrofia musculaturii
lombare si pelvine. -in alte situatii de DMP, datorita retractiei
tendoanelor ahiliene, mersul se face pe varful picioarelor (mers
galinaceu).
-
MOTILITATEA ACTIVA SI FORTA SEGMENTARA
Definitie: -miscarile active sunt miscarile care sunt initiate,
se desfasoara si se opresc prin vointa persoanei respective
(miscari voluntare). Motilitatea activa se caracterizeaza printr-o
serie de parametri, dintre care foarte importanti sunt : --viteza
(v), -amplitudinea (A) si -forta segmentara (F). Normalitatea celor
3 parametrii (v, A, F) este asigurata de integritatea formatiunilor
nervoase ce controleaza functiile motorii, formatiuni dispuse intre
scoarta cerebrala (circumvolutiunea frontala ascendenta) si
muschiul striat efector (inclusiv aceste formatiuni). a). neuronul
motor central (corticospinal) -are pericarionul (corpul celular)
situat in circumvolutiunea frontala ascendenta (aria 4 Brodmann).
-axonul acestuia intra in componenta fasciculului piramidal, care
coboara homolateral prin emisferul cerebral si trunchiul cerebral,
se incruciseaza la nivelul decusatiei piramidale (la linia de
demarcatie dintre bulbul rahidian si maduva spinarii) si se opreste
la nivelul coarnelor anterioare ale maduvei spinarii, unde face
sinapsa cu neuronul motor periferic. b). neuronul motor periferic
(spinomuscular) -are pericarionul situat in coarnul anterior al
maduvei spinarii. -axonul acestuia trece prin radacina spinala
anterioara a nervului spinal pana la nivelul muschiului striat. c).
muschiul striat
-
MOTILITATEA ACTIVA SI FORTA SEGMENTARA Lezarea oricareia dintre
cele 3 formatiuni determina paralizie (deficit motor permanent). Un
aspect clinic aparte il constituie fatigabilitatea (oboseala
musculara) patologica din miastenie (afectiune a sinapsei
neuromusculare), in care la repetarea miscarilor active se
instaleaza o fatigabilitate musculara patologica.
Examinarea vitezei si a amplitudinilor miscarilor active: -se
cere pacientului sa execute liber toate miscarile posibile din
toate articulatiile: flexie/extensie, adductie/abductie,
pronatie/supinatie, circumductie interna/externa, opozitia
policelui,etc. -miscarile se efectueaza concomitent stanga-dreapta,
comparand viteza si amplitudinea lor. -paralizia poate fi mai usor
sesizata prin compararea membrului paralizat cu cel simetric (ex:
cele doua membre superioare).
Examinarea fortei segmentare: -pacientul nu mai executa liber
miscarile active, intrucat examinatorul se opune desfasurarii lor,
apreciind, astfel, forta segmentara. -ex: pentru aprecierea fortei
segmentare la miscarea activa a pacientului de flexie a
antebratului pe brat, examinatorul se opune acestei miscari).
-examinarea se face comparativ stanga-dreapta. -pentru evidentierea
unor paralizii discrete, se utilizeaza probele comparative de
deficit motor (probele de pareza).
-
MOTILITATEA ACTIVA SI FORTA SEGMENTARA Exista 2 tipuri de probe
de pareza: 1.Probe statice: -bolnavului i se cere sa mentina
anumite posturi simetrice (stg-dr) cu membrele sup sau inf.
2.Probe dinamice: -bolnavul executa cu membrele simetrice (fie
superioare, fie inferioare) miscari concomitente stanga-dreapta, cu
caracter repetitiv (flexie, apoi extensia gambelor pe coapsa,
etc.)
1.Probe statice: a). Proba bratelor intinse: -daca pacientul
este in decubit dorsal, se cere acestuia sa mentina membrele
superioare la verticala; daca este in otostatism, trebuie sa le
mentina la orizontala. -in ambele cazuri, membrele superioare sunt
perpendiculare pe trunchi. -membrul superior paralizat va cadea
primul, in consecinta proba bratelor intinsa este pozitiva de
partea paralizata.
b). Proba Mingazzini-pacientul este in decubit dorsal,
imprimandu-i-se de catre examinator urmatoarea postura, pe care
este invitat sa o mentina: coapsele flectate in unghi discret obtuz
fata de abdomen,cu gambele flectate pe coapse intr-un unghi obtuz,
astfel incat gambele sa fie paralele cu planul patului (gambele
fiind dispuse la orizontala).-membrul inferior paralizat va cadea
primul, in consecinta, proba Mingazzini este pozitiva de partea
paralizata.
-
MOTILITATEA ACTIVA SI FORTA SEGMENTARA c). Proba Barr: -bolnavul
este asezat in decubit ventral, cu coapsele sprijinite de pat pe
fata lor anterioara, examinatorul impunandu-i pacientului un unghi
discret obtuz al gambelor fata de coapse. -in cazul unei paralizii,
gamba afectata va cadea prima.
2. Probe dinamice: a) pentru membrele superioare: -se cere
pacientului sa execute concomitent (stanga-dreapta) si repetitiv
miscari de ridicare si de coborare a membrelor superioare intinse.
-membrul superior paralizat ramane in urma celui sanatos.
b) pentru membrele inferioare: proba Vasilescu: - pacientul este
in decubit dorsal, examinatorul ii cere acestuia sa-si flecteze
conco- mitent gambele pe coapse si coapsele pe bazin, tot timpul
calcaiele tarandu-se pe saltea. Apoi, se cere pacientului sa
efectueze concomitent stanga-dreapta miscarea inversa, de extensie
a gambelor pe coapsele si a coapselor pe bazin. -in ambele situatii
(flexie/extensie), membrul inferior paralizat ramane in urma. -in
aceasta situatie, proba Vasilescu este pozitiva de partea membrului
inferior paralizat.
-
MOTILITATEA ACTIVA SI FORTA SEGMENTARA Examenul motilitatii
active furnizeaza informatii despre: -intensitatea paraliziei.
-localizarea (topografia) grupelor musculare paralizate.
A). Dupa intensitatea paraliziei: a). paralizii totale-plegii:
(toate miscarile active sunt abolite). b). paralizii
partiale-pareze: (miscarile active sunt posibile, dar cu
amplitudine, viteza si forta segmentara mai reduse decat
normal).
Pe scala MRC (Medical Research Council) exista o stadializare a
paraliziilor: -0=plegie. -1=miscari active schitate. -2=miscari
active posibile doar daca examinatorul se opune fortei
gravitationale.3=miscari active posibile realizate impotriva fortei
gravitationale.4=miscari active realizate atat impotriva fortei
gravitationale, cat si a rezistentei examinatorului.5=absenta
paraliziei, miscarile active desfasurandu-se cu viteza, amplitudine
si forta segmentara normale.
-
MOTILITATEA ACTIVA SI FORTA SEGMENTARA Examenul motilitatii
active furnizeaza informatii despre: -intensitatea paraliziei.
-localizarea (topografia) grupelor musculare paralizate.
A). Dupa intensitatea paraliziei: a). paralizii totale-plegii:
(toate miscarile active sunt abolite). b). paralizii
partiale-pareze: (miscarile active sunt posibile, dar cu
amplitudine, viteza si forta segmentara mai reduse decat
normal).
Pe scala MRC (Medical Research Council), exista o stadializare a
paraliziilor: 0=plegie. 1=miscari active schitate. 2=miscari active
posibile doar daca examinatorul se opune fortei gravitationale.
3=miscari active posibile realizate impotriva fortei
gravitationale. 4=miscari active realizate atat impotriva fortei
gravitationale, cat si a rezistentei examinatorului. 5=absenta
paraliziei, miscarile active desfasurandu-se cu viteza, amplitudine
si forta segmentara normale.
-
MOTILITATEA ACTIVA SI FORTA SEGMENTARA B). Dupa localizarea
grupelor musculare afectate de paralizie: a). Monopareza/plegie
(paralizia partiala/totala a unui singur membru). b).
Parapareza/plegie (paralizia ambelor membre inferioare). c).
Dipareza/plegie brahiala (paralizia ambelor membre superioare) d).
Hemipareza/plegie (paralizia hemicorpului drept sau stang cu/fara
afectarea hemifetei respective). e). Tripareza/plegie (paralizia a
3 membre). f). Tetrapareza/plegie (paralizia a 4 membre).
Deficitul motor (paralizia) de la nivelul unui hemicorp/membru
paralizat poate interesa egal/inegal diverse grupe musculare:
-hemipareza predominant facio-brahialahemifata+membrul superior
respective prezinta deficit motor mai intens decat membrul inferior
homolateral. -hemipareza predominant cruralamembrul inferior
respectiv este cu deficit motor mai mare decat membrul superior de
aceeasi parte.-hemipareza uniform distribuitapareza egala la
membrele superioare si inferioare de aceeasi parte.-parapareza cu
predominanta proximala/distala.-monopareza crurala, cu predominenta
pe grupul gambier antero-extern sau pe grupul gambier
posterior.
-
MOTILITATEA ACTIVA SI FORTA SEGMENTARA Localizarea si
intensitatea paraliziei au importanta in stabilirea diagnosticului
topografic:
1). lezarea fasciculelor piramidale deasupra decusatiei
piramidale, aflate la limita dintre bulbul rahidian si maduva
spinarii determina o hemipareza controlaterala leziunii: a).
infarctul cerebral in teritoriul sylvian superficial (la nivel
cortico-subcortical) determina o hemipareza controlaterala
predominant facio-brahiala. b). infarctul cerebral in teritoriul
superficial al arterei cerebrale anterioare (la nivel
cortico-subcortical) determina hemipareza controlaterala
predominant crurala. c). infarctul cerebral in teritoriul profund
al arterei sylviene (la nivelul capsulei interne) determina
hemipareza controlaterala uniform distribuita. d). infarctul
cerebral in teritoriul paramedian al arterelor vertebrale sau ale
trunchiului bazilar (la nivelul trunchiului cerebral) determina
hemipareza controlaterala uniform distribuita.
2). lezarea fasciculelor piramidale sub nivelul decusatiei
piramidale (la nivelul maduvei spinarii) determina o hemipareza
controlaterala leziunii.
-
COORDONAREA MISCARILORPentru ca miscarile voluntare sa fie
eficiente, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:-viteza,
amplitudinea si forta segmentara normale,-accelerarea la inceputul
miscarii si frenarea la sfarsitul acesteia, cu mentinerea directiei
miscarii voluntare.Coordonarea se refera la conlucrarea armonioasa
a diferitelor grupe musculare ce participa la efectuarea unei
anumite miscari voluntare (armonia sincroniei, diacroniei si a
gradului de contractie a muschilor respectivi: agonisti,
antagonisti, sinergici si, respectiv, fixatori in articulatia
proximala)-coordonarea normala necesita integritatea
morfofunctionala a mai multor formatiuni nervoase: a) cerebelul si
conexiunile acestuia, b) caile sensibilitatii profunde, c )
aparatul vestibular si conexiunile acestuia, d) aparatul
vizual.
-
COORDONAREA MISCARILORPrincipalele tulburari de coordonare sunt
reprezentate de:1.Dismetria: nesiguranta in executarea miscarii, cu
deviere de la traiectoria ceruta 2.Hipermetria: miscare cu
amplitudine exagerata, ce depaseste tinta propusa, datorita
interventiei frenatorii tardive a muschilor antagonistiDismetria si
hipermetria se pot evidential prin urmatoarele probe:Proba
indice-nas: -Se cere pacientului sa duca varful indexului pe varful
nasului.-Initial, bratul este abdus la orizontala, cu indicele
extins si cu celelalte degete flectate.-In cazul dismetriei si
hipermetriei, indicele depaseste tinta, atingand obrazul sau
fruntea.Proba indice-indice:-Bolnavul adopta concomitent cu ambele
membre superioare pozitia initiala de la proba precedenta, dupa
care i se cere sa apropie cei doi indici pana cand varfurile
acestora se ating.-In cazul dismetriei si a hipermetriei, cei doi
indici trec unul pe langa celalalt.Proba calcai-genunchi:-Pacientul
este in decubit dorsal cu membrele inferioare extinse, apoi atinge
cu calcaiul unui membru genunchiul celuilalt.-Existenta dismetriei
si a hipermetriei face ca tinta (genunchiul) sa fie depasit de
calcaiul heterolateral (cu atingerea coapsei, etc.)In cazul unei
pareze, pot aparea false dismetrii si hipermetrii.
3.Adiadococinezia: inabilitatea de a executa rapid miscari
alternative de sens contrar.Cauza o reprezinta imposibilitatea
alternarii rapide a contractiei muschilor agonisti si
antagonisti.Adiadococinezia poate fi evidentiata prin urmatoarele
probe:Proba marionetelor: Efectuarea rapida, alternativa, a
miscarilor de supinatie si, respectiv, de pronatie
-
COORDONAREA MISCARILORProba inchiderii si a deschiderii
pumnuluiProba baterii tactului cu piciorul:Succesiunea flexiei
dorsale si plantare pe gambaIn conditiile unei pareze importante
sau a hipertoniei extrapiramidale, apare o falsa
adiadococinezie.4.Asinergia: reprezinta afectarea coordonarii
diferitelor grupe musculare in timpul efectuarii miscarilor.Proba
Anton Babinski:-Unui subiect normal aflat in ortostatism i se cere
sa se aplece pe spate (acesta va insoti miscarea de flexie dorsala
a coloanei vertebrale, cu o flexie a coapselor pe gambe, cu
impingerea inainte a genunchilor si cu flexia anterioara
concomitenta a gambelor pe coapsa, prin contractia muschilor gambei
anterioare)-In cazul afectarii cerebelului, datorita asinergiei
membrelor inferioare, toate aceste miscari ale membrelor inferioare
vor lipsi si aplecarea pe spate a pacientului se va solda cu
caderea sa, datorita iesirii centrului sau de greutate in afara
bazei de sustinere.Proba asimetriei tonico-dinamice
(Draganescu-Vasilescu)-Pacientul este in clinostatism, i se cere sa
ridice bratele intinse pana ce ajung la orizontala, unde trebuie sa
le opreasca brusc.-In cazul unei interventii intarziate a
antagonistilor de partea leziunii cerebeloase, bratul de partea
respective se va ridica mai sus decat celalalt.Proba
Holmes-Stewart-Pacientul e in clinostatism, i se cere sa flecteze
antebratul pe brat, examinatorul opunandu-se la aceasta miscare,
intrucat trage de pumnul pacientului in sens contrar.-In cazul unei
interventii intarziate a antagonistilor, pumnul de partea afectata
va izbi brusc toracele.
-
COORDONAREA MISCARILORAtaxia= reprezinta ansamblul tulburarilor
de coordonare.Exista 2 tipuri pure de ataxii: cerebeloasa si
tabetiforma.Ataxia cerebeloasa (afectarea cerebelului sau/si a
conexiunilor acestuia).-tulburarile de coordonare nu se accentueaza
dupa inchiderea ochilor.-ele sunt homolaterale emisferului
cerebelos lezat (o leziune de emisfer stang determina, spre
exemplu, ca proba indice-nas sa fie pozitiva in stanga).-pot exista
disociatii intre gradul afectarii ortostatismului si mersului, pe
de o parte, si gradul alterarii probelor de coordonare segmentara
(in special la nivelul membrelor superioare), pe de alta
parte:aspectele patologice (ataxice) ale ortostatismului si
mersului se datoreaza in special leziunilor vermisului (arhi si
paleocerebel).tulburarile de coordonare segmentara sunt determinate
de lezarea emisferelor cerebeloase (neocerebel).In leziunea de
paleocerebel, apare dizartria cerebeloasa: vorbirea este sacadata,
lenta, exploziva. Scrisul cerebelosului se efectueaza cu litere
mari, inegale, cu linii festonate.
-
COORDONAREA MISCARILORAtaxia cerebeloasa e insotita de tremor
intentional final, de hipotonie si de pendularism rotulian, toate
acestea constituind sindromul cerebelos.Acest sindrom se intalneste
in toate afectiunile cerebelului, indiferent de etiologia lui,
precum si in cazul afectarii conexiunilor sale, indeosebi la
nivelul trunchiului cerebral.Ataxia tabetiforma (afectarea cailor
sensibilitatii profunde constiente).-tulburarile de coordonare apar
sau se accentueaza foarte mult dupa inchiderea ochilor, intrucat
controlul vizual substituie partial deficitul (aferentele
proprioceptive).-fenomenele ataxice se evidentiaza atat la probele
de coordonare segmentara, cat si la examinarea ortostatismului si a
mersului.-se asociaza hipotonie, areflexie osteotendinoasa, miscari
pseudoatetozice.-apare in tabes, scleroze combinate (heredoataxii,
mieloze funiculare), unele polinevrite si poliradiculonevrite.