UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DREPT PROCESUAL PENAL ŞI CRIMINALISTICĂ CURRICULUM la disciplina „DREPT PROCESUAL PENAL” Partea generală Ciclul I, Licenţă AUTORI: Igor DOLEA, doctor habilitat în drept, profesor universitar Dumitru ROMAN, doctor în drept, conferenţiar universitar Tatiana VIZDOAGĂ, doctor în drept, conferenţiar universitar Iurie SEDLEŢCHI doctor în drept, conferenţiar universitar Vasile ROTARU, doctor în drept, conferenţiar universitar Elena CROITOR, doctor în drept, lector universitar
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DREPT PROCESUAL PENAL ŞI CRIMINALISTICĂ
CURRICULUM la disciplina
„DREPT PROCESUAL PENAL” Partea generalăCiclul I, Licenţă
AUTORI:
Igor DOLEA,doctor habilitat în drept, profesor universitar
Dumitru ROMAN,doctor în drept, conferenţiar universitar
Tatiana VIZDOAGĂ,doctor în drept, conferenţiar universitar
Iurie SEDLEŢCHI
doctor în drept, conferenţiar universitar
Vasile ROTARU,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Elena CROITOR,doctor în drept, lector universitar
CHIŞINĂU 2014
APROBAT Şef Catedră _____________________
la şedinţa Catedrei
din „ ____” __________ 20142
I. PRELIMINARII
În contextul reformei judiciare şi de drept, legislaţia procesual-penală a înregistrat şi va înregistra în perioada următoare transformări de esenţă, într-o dinamică cu totul aparte, impusă de constituirea Republicii Moldova ca stat de drept, în care funcţia jurisdicţională este separată de celelalte funcţii ale statului, este scoasă din sfera de interese de orice fel şi realizată în baza principiilor democratice recunoscute. Cursul Drept Procesual Penal. Parte Generală contribuie la formarea specialistului în domeniul înfăptuirii justiţiei penale. Obiectul de reglementare juridică a Dreptului procesual penal îl constituie procesul penal, adică activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești cu participarea părților în proces și a altor persoane, desfășurată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. Cu această ocazie sunt studiate: Principiile procesului penal; Instanțele judecătorești și competența lor, părțile și alte persoane participante la procesul penal, atribuțiile și statutul procesual; Probatoriul, mijloacele de probă și procedeele probatorii; Măsurile procesuale de constrîngere; Măsurile de păstrare a confidențialității; Măsurile de protecție; Termenele procedurale; Actele procedurale comune și Chestiunile patrimoniale în procesul penal. Remarcabil este şi faptul că disciplina îşi propune ca scop nu numai analiza propriu-zisă a legii procesual-penale, dar şi, fapt deosebit de important, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, ceea ce contribuie la formarea de specialişti cu o largă viziune europeană asupra problemelor legalităţii respectării drepturilor omului în activitatea jurisdicţională.
Studiul disciplinei Drept procesual penal prezintă un interes deosebit pentru pregătirea specialistului care va activa în calitate de ofiţer de urmărire penală, procuror, avocat, judecător şi contribuie în mod hotărîtor la dezvoltarea şi aprofundarea practicii judecătoreşti în materie.
Curriculumul disciplinei în cauză se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad diferit de complexitate: cunoaştere, aplicare şi integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul Dreptului procesual penal partea generală. Aplicarea presupune altoirea abilităţilor tipice disciplinei Drept procesual penal partea generală, dezvoltarea capacităţilor de a transpune în plan practic cunoştinţele teoretice. Integrarea îşi propune ca scop formarea capacităţilor de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea speţelor, rezolvarea unor sarcini cu un grad spiorit de complexitate, formularea poziţiei şi argumentarea soluţiilor.
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Forma de învăţămân
t
Codul discipline
i
Denumirea disciplinei
Responsabil de
disciplină
Semestrul
Ore total:
Eval
uare
Nr.
de
cred
ite
Total
inclusiv
C S L LI
cu frecvenţă
la zi
F.05.O.036
Drept procesual
penal (P.G)
Dolea I., Roman D., Vizdoagă T, Rotaru V.,Croitor E.
V 150 45 45 60 E 5
3
Forma de învăţămân
t
Codul discipline
i
Denumirea disciplinei
Responsabil de
disciplină
Semestrul
Ore total:
Eval
uare
Nr.
de
cred
ite
Total
inclusiv
C S L LI
cu frecvenţă
redusă
F.05.O.027
Drept procesual
penal (P.G)
Roman D., Vizdoagă T, Rotaru V.,Ursu S.
V 150 26 10 120
E 5
C- cursS- seminariiL-laboratorLI – lucru individual
Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor
Nr. d/o
Unităţi de conţinut
Ore
Curs Seminar Lucrul individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*1. Noţiuni generale privind procesul penal şi dreptul
procesual penal 2 2 2 1 6 102. Izvoarele dreptului procesual penal 2 2 2 1 4 63. Principiile generale ale procesului penal 6 4 6 1 8 144. Subiecţii procesului penal 8 4 8 2 9 185. Probele şi mijloacele de probă în procesul penal 14 4 14 2 11 246. Măsurile procesuale de constrîngere 8 4 8 2 8 187. Măsuri de păstrare a confidenţialităţii, măsuri de protecţie
şi alte măsuri procedurale penale 2 2 2 - 4 128. Chestiuni patrimoniale în procesul penal 2 2 2 1 6 129. Termenele procedurale şi actele procedurale comune 1 2 1 - 4 8
Total 45 26 45 10 60 120
* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă
III. COMPETENŢE
- Capacitatea de a aplica criterii de cercetare ştiinţifică, în cadrul activităţii de elaborare şi apreciere a legislaţiei procesual-penale compatibile cu Convenţia europeană a drepturilor omului;
- Capacitatea de a aplica eficient hotărârile CtEDO în ordinea juridică internă;- Capacitatea de a se confrunta cu situaţii noi şi de a contribui la crearea de soluţii legale în
cazuri de problemă;- Capacitatea de a lua motivat deciziile juridice pe baza legislației procesual-penale și a
jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului;- Capacitatea de exprimare scrisă şi orală, într-un limbaj tehnic jurdic, folosind clar
terminologia de specialitate;
4
- Capacitatea de a acţiona convins şi hotărât în aplicarea legii procesual-penale la realizarea procedeelor probatorii și adoptarea soluțiilor în cauza penală;
- Capacitatea de a elabora proiecte de activitate profesională în domeniul procedurii penale.
IV. OBIECTIVE GENERALE
Cunoaştere şi înţelegere
- să acumuleze cunoştinţe teoretice privind normele şi instituţiile Dreptului procesual penal- să indice obiectivele Dreptului procesual penal;
- să determine obiectul de reglementare al Dreptului procesual penal;
- să definească instituțile fundamentale ale Dreptului procesual penal (probă, măsură preventivă,
controlul judiciar al procedurii prejudiciare ş.a.);
- să interpreteze normele juridice procesual penale care reglementează procesul penal;
- să stabilească rolul procesului penal în cadrul realizării politicii penale a statului în vederea
combaterii eficiente a fenomenului infracţional;
- să determine corelaţia dintre doctrina procesual penală şi practica judiciară;
- să relateze privind evoluţia dreptului procesual penal la diferite etape istorice de dezvoltare.
Aplicare:- să identifice particularităţile aplicării legii procesual penale în timp, spaţiu şi asupra persoanelor;
- să argumenteze esenţa unor fenomene sau instituţii de drept procesual penal;
- să clasifice situaţiile cînd datele sunt neadmise ca probe în procesul penal;
- să aplice noile instituţii ale Dreptului procesual penal în contextul apariţiei şi dezvoltării lor
istorice şi în concordanţă cu reformele judiciare;
- să clasifice categoriile de drept procesual penal în dependenţă de criteriiile legale şi doctrinare;
- să aplice cunoştinţele teoretice faţă de situaţiile din practica judiciară;
- să aplice metode eficiente la instruirea juridică a comunităţii;
- să manipuleze adecvat cu actele procedurale penale în vederea complectării lor corecte.
Integrare:- să stabilească locul dreptului procesual penal în cadrul sistemului de drept;
- să stabilească corelaţia între doctrina şi practica dreptului procesual penal;
- să aprecieze rolul subiecţilor în cadrul procesului penal;
- să elaboreze propuneri de lege ferenda;
- să-şi asume responsabilitatea faţă de consecinţele erorilor determinate de aplicarea incorectă a
legii;
- să-şi perfecţioneze continuu capacitatea de a lua decizii legale în situaţii concrete ale urmăririi
penale şi judecării cauzei penale;
5
- să estimeze perspectivele dezvoltării dreptului procesual penal ca instrument de realizare a
politicii penale;
- să formuleze propuneri de compatibilizare a prevederilor normelor procesual- penale autohtone
cu prevederile legislaţiei europene şi prevederile convenţiilor internaţionale ratificate de
Republica Moldova;
V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI
Subiectul I.Generalităţi privind procesul penal şi dreptul procesual penal
Obiective Unităţi de conţinut- să definească noţiunea procesului penal;- să delimiteze particularitățile procesului
penal;- să evalueze scopurile procesului penal;- să caracterizeze formele istorice ale
procesului penal;- să ilustreze evoluţia formei procesuale în
cadrul formelor istorice ale procesului penal;
- să estimeze oportunitatea respectării formei procesuale în cadrul procesului penal;
- să definească funcţiile procesual-penale;- să divizeze funcţiile procesuale în
dependenţă de fazele procesului penal;- să proiecteze situaţii de încălcare a
funcţiei procesuale în raport cu unele principii a procesului penal;
- să definească garanţiile procesuale în procesul penal;
- să clasifice tipurile de garanţii procesuale;- să proiecteze situaţie în care sunt afectate
garanţiile procesuale;- să stabilească legătura dreptului
procesual penal cu alte ramuri de drept.
Definiția, trăsăturile şi scopul procesului penal
Formele istorice ale procesului penal
Forma procesuală
Fazele procesului penal
Funcţiile procesuale
Garanţiile procesuale
Dreptul procesual ca ramură de drept şi ca ştiinţă juridică
Dreptul procesual penal și legătura lui cu alte ramuri de drept
Subiectul 2. Izvoarele dreptului procesual penal.
Obiective Unităţi de conţinut- să descrie izvoarele dreptului procesual
penal;- să clasifice izvoarele dreptului procesual
penal;- să determine particularităţile formelor de
interpretare a normelor procesuale;
Noţiunea şi sistemul izvoarelor dreptului procesual penal
Normele juridice procesual penale6
- să argumenteze particularităţile acţiunii legii procesual penale;
- să definească tipurile şi sistemul izvoarelor interne şi internaţionale ale procesului penal;
- să clasifice și să explice formele de interpretare a normelor juridice procesual-penale;
- să proiecteze situaţii în care să demonstreze modul de funcţionare al excepţiei de neconstituţionalitate în procesul penal.
-
Interpretarea normelor procesual penale
Acţiunea legii procesuale penale în timp, în spațiu și asupra persoanelor
Subiectul 3. Principiile procesului penal.
Obiective Unităţi de conţininut- să definească noţiunea şi sistemul principiilor
procesului penal;- să descrie principiile generale şi speciale ale
procesului penal;- să stabilească importanţa principiilor
procesului penal;- să determine legătura între diferite principii
ale procesului penal;- să definească principiul legalităţii în procesul
penal;- să distingă situaţiile în care jurisprudenţa este
o parte componentă a sistemului de drept;- să proiecteze situaţii în care în cadrul
procesului penal s-ar aplica analogia dreptului sau legii;
- să stabilească esenţa principiului prezumţiei nevinovăţiei în cadrul procesului penal;
- să generalizeze constatările CtEDO în cauza Popovici vs Moldova;
- să compună anumite reguli care trebuie respectate de către organul de urmărire penală în relaţiile cu mass-media, astfel încît să nu se încalce prezumţia de nevinovăţie;
- să reproducă conţinutul juridic al cerinţei egalităţii tuturor în faţa legii şi autorităţilor;
- să demonstreze esenţa principiului „egalităţii armelor”;
- să justifice existenţa cazurilor de excepţie de la principiul egalităţii;
- să definească conceptul de tortură şi tratament cu cruzime, inuman ori degradant;
- se deducă constatările CtEDO în cauza Corsacov vs Moldova;
- să redacteze, în calitate de avocat, o plîngere pe numele procurorului despre încălcarea art. 3 al CEDO în privinţa clientului dvs.;
Noţiunea, particularitățile și clasificarea principiilor procesului penal
Sistemul și interconexiunea principiilor procesului penal
Caracteristica principiilor procesului penal
Legalitatea procesului penalPrezumţia nevinovăţieiEgalitatea în faţa legii şi a autorităţilorRespectarea drepturilor, libertăţilor şi
- să definească conceptul de limitare a libertăţii indicînd condiţiile în care limitarea libertăţii în cadrul procesului penal este considerată legală;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Stepuleac vs Moldova;
- să redacteze o cerere la CtEDO constatînd încălcarea art. 5 al CEDO;
- să definească inviolabilitatea domiciliului ca principiu procesual;
- să deducă constatările CtEDO în cauza Guţu ş.a vs Moldova;
- să proiecteze o situaţie în care cercetarea la domiciliu este posibilă fără mandat judiciar;
- să enumere mijloacele procesuale prin intermediul cărora persoana poate fi limitată în exercitarea dreputlui la proprietate sau privată de proprietate;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Cebotari vs Moldova;
- să redacteze o cerere la CtEDO invocînd violarea dreptului de proprietate în cadrul procesului penal;
- să explice esenţa şi importanţa principiului secretului corespondenţei;
- să generalizeze constatările CtEDO în cauza Ostrovar. vs Moldova;
- să proiecteze o situaţie în care consideraţi că este nevoie de limitat secretul corespondenţei. Motivaţi;
- să definească conceptele de viaţă privată, viaţă intimă, viaţă familială;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Iordache ş.a vs Moldova;
- să proiecteze o situaţie de limitare legală a inviolabilităţii vieţii private;
- să definească conceptul aplicării principiului utilizării limbii în care se desfăşoareă procesul penal;
- să argumenteze necesitatea includerii principiului utilizării limbii procesului într-un proces echitabil;
- să proiecteze o situaţie în care se va face o excepţie de la principiul limbii în care se desfăşoară procesul;
- să indice mecanismele procesuale de asigurare a dreptului la apărare;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Castraveţ vs Moldova;
- să proiecteze o situaţi de respingere a cererii privind renunţarea la apărător;
- să indice importanţa publicităţii şi a cazurilor
Limba în care se desfăşoară procesul penal şi dreptul la interpret
Asigurarea dreptului la apărarePublicitatea şedinţei de judecată Accesul liber la justiţieDesfăşurarea procesului penal în termen
rezonabilLibertatea de mărturisire împotriva saDreptul de a nu fi urmărit, judecat sau
pedepsit de mai multe oriAsigurarea drepturilor victimei în urma
infracţiunilor,abuzurilor de serviciu şi erorilor judiciare
Principiul contradictorialităţii în procesul penal
Înfăptuirea justiţiei - atribuţie exclusivă a instanţelor judecătoreşti
Independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii
Libera apreciere a probelorOficialitatea procesului penal
8
cînd poate să se facă excepţie de la aceasta;- să analizeze necesitatea publicităţii ca un
principiu al procesului penal;- să justifice necesitatea limitării principiului
publicităţii;- să definească principiul accesului liber la
justiţie în cadrul procesului penal;- să analizeze constatările CtEDO în cauza
Ciorap vs Moldova;- să estimeze modalitatea de realizare în
activitatea organelor de urmărire penală a obligaţiei de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obectivă a circumstanţelor cauzei;
- să enumere criteriile după care se stabileşte respectarea termenului rezonabil;
- să analizeze cazurile de apreciere a respectării termenelor rezonabile;
- să estimeze legislaţia Republicii Moldova în asigurarea respectării termenelor rezonabile;
- să explice esenţa princpiului libertăţii de mărturisire împotriva sa;
- să distingă cazurile cînd nu este afectat dreptul la tăcere;
- să estimeze categoriile de persoane care au dreptul de a nu depune declaraţii în funcţie de raţionamentul şi scopul principiului dat;
- să definească conţinutul principiului dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori;
- să analizeze hotărîrea Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea art. 63 CPP;
- să evalueze legislaţia naţională în ce priveşte dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori;
- să explice modalităţile de asigurare a drepturilor victimei infracţiunilor, abuzurilor de serviciu şi erorilor judiciare;
- să distingă noţiunea de victimă a infracţiunii şi victimă a abuzului în lumina jurisprudenţei CtEDO;
- să proiectez situaţii în care victima abuzului erorii judiciare trebuie repusă în drepturi persoanele;
- să selecteze elementele constitutive ale contradictorialităţii procesului penal;
- să distingă „contradictorialitatea” de „egalitatea armelor” în lumina jurisprudenţei CtEDO;
- să estimeze principiile asigură contradictorialitatea procesului penal;
9
- să definescă noțiunea den independență a judecătorului;
- să analizeze criteriile care demonstrează independenţa judecătorului;
- să proiecteze o situaţie în care poate fi demonstrată încălcarea principiului independenţei judecătorului;
- să relateze mecanismul liberii aprecieri a probelor;
- să evidențieze particularităţile sintagmei „propria convingere”;
- să estimeze conformitatea principiului liberei aprecieri a probelor cu situaţia în care anumite circumstanţe se dovedesc prin anumite mijloace de probă;
- să indice trăsăturile definitorii ale principiului oficialităţii procesului penal;
- să distingă instituţia oficialităţii de cea a disponibilităţii în procesul penal;
- să evalueze excepţiile de la principiul oficialităţii în perspectiva reformării legislaţiei procesuale.
Subiectul 4.
Subiecţii procesului penal.
Obiective Unităţi de conţinut- să definească statutul subiectului în procesul
penal;- să clasifice subiecţii procesului penal;- să caracterizeze formele de competenţă ale
instanţelor judecătoreşti în procesul penal;- să determine particularităţile conflictelor de
competenţă şi strămutării cauzei;- să aprecieze importanţa respectării
competenţei instanţelor judecătoreşti în procesul penal;
- să indice competenţa funcţională a instanţelor de judecată;
- să distingă diferenţele specifice dintre competenţa materială şi competenţa teritorială;
- să proiecteze o situaţie în care va fi necesară strămutarea judecării cauzei penale;
- să definească noţiunea de incompatibilitate;- să distingă cazurile de incompatibilitate a
diferitor subiecţi procesului penal;- să evalueze esenţa incompatibilităţii în
Noţiunea şi sistemul subiecţilor procesului penal
Instanţele judecătoreşti şi competenţa lor
Organizarea instanțelor de judecată și compunerea completelor de judecatăCompetența instanțelor judecătoreștiProbleme legate de competența judiciară
Partea acuzăriiProcurorul și atribuțiile lui în procesul penalOrganul de urmărire penală.Conducătorul organului de urmărtire penală. Ofițerul de
10
funcţie de standardele CEDO;- să definească statutul ofiţerului de urmărire
penală;- să delimiteze atribuţiile procurorului de
atribuţiile ofiţerului de urmărire penală în vederea aplicării măsurilor procesuale de constrângere;
- să evalueze prevederile legale privind asigurarea drepturilor victimelor unor categorii de infracţiuni în cadrul procesului penal;
- să indice temeiurile de recunoaştere a părţii civilmente responsabile;
- să distingă statutul părţii civilmente responsabile de cel al învinuitului;
- să redacteze o ordonanţă de recunoaştere a persoanei în calitate de parte civilmente responsabilă;
- să caracterizeze partea apărării;- să distingă pozişia procesuală a diferitor
subiecţi ai părţii apărării;- să identifice momentul încetării calităţii de
bănuit;- să enumere actele procedurale prin care
persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit, învinuit, inculpat, condamnat, achita;
- să distingă statutul procesual al învinuitului de cel al inculpatului;
- să redacteze o plîngere către judecătorul de instrucţie constatînd încălcarea drepturilor învinuitului în materia Protocolului 7 par. 4 al CEDO;
- să determine drepturile bănuitului reţinut sau supus unei măsuri preventive;
- să estimeze prevederile legale privind termenele de menţinere a persoanei în calitate de bănuit inclusiv în materia principiului non bis în idem;
- să identifice atribuţiile apărătorului în cadrul probatoriului;
- să stabilească procedura de admitere şi înlocuire a apărătorului;
- să delimiteze procedura de renunţare la apărător de procedura de înlăturare a apărătorului din procesul penal;
- să justifice în materia Convenţiei Europene existenţa normelor naţionale privind inadmisibilitatea renunţării la apărător în cazurile în care interesele justiţiei cer asistenţa juridică obligatorie;
- să identifice cazurile de încetare a calităţii de apărător;
urmărire penală și atribuțiile luiVictima și partea vătămată. Ordinea procesuală de constituire. Drepturile și obligațiilePartea civilă. Noțiunea. Drepturile și obligațiile
Partea apărăriiBănuitul, noțiunea și statutul procesualÎnvinuitul, inculpatul, condamnatul (achitatul) și poziția procesualăApărătorul în procesul penalPartea civilmente responsabilă. Noțiunea. Drepturle și obligațiile
- să analizeze drepturile apărătorului la urmărirea penală;
- să evalueze prevederile legale naţionale în raport cu CEDO în materie de confidenţialitate a relaţiilor avocat-acuzat;
- să analizeze modalităţile de participare a apărătorului la administrarea probelor;
- să estimeze în ce măsură atribuţiile apărătorului în cadrul probatoriului se conformează cu principiul „egalităţii armelor” consfinţit de CtEDO;
- să clasifice alte persoane participante la procesul penal;
- să compare statutul altor persoane participante cu părţile în procesul penal;
- să indice temeiurile pentru intervenţia reprezentantului legal şi a succesorului;
- să distingă statutul reprezentantului legal de statutul reprezentantului;
- să redacteze o ordonanţă de recunoaştere a persoanei în calitate ca reprezentant legal;
- să definească noţiunile de expert şi specialist;- să distingă statutul expertului de statutul
specialistului;- să evalueze măsura în care normele naţionale
privind incompatibilităţile expertului şi a specialistului se conformează cu standardele internaţionale;
- să indice persoanele care pot fi antrenate în calitate de asistent procedural şi să enumere cazurile în care acestea participă în procesul penal;
- să distingă statutul asistentului procedural de statutul martorului;
- să estimeze prevederile legale privind imunităţile şi privilegiile martorilor în procesul penal în raport cu standardele internaţionale;
- să definească noţiunea de martor;- să distingă statutul avocatului martorului de
statutul apărătorului bănuitului;- să redacteze o hotărîre privind înlăturarea din
proces al avocatului martorului.
Subiectul 5.
Probele şi mijloacele de probă în procesul penal.
12
Obiective Unităţi de conţinut- să relateze despre teoria probelor;- să identifice particularităţile probelor în
procesul penal;- să definească noţiunea de probă în
procesul penal;- să clasifice probele;- să caracterizeze circumstanţele care
împiedică folosirea datelor ca probe;- să definească admisibilitatea probelor şi
a criteriilor de apreciere a admisiilităţii probelor;
- să definească noţiunea de obiect al probatoriului;
- să distingă elementele componente ale obiectului probatoriului;
- să stabilească legătura dintre obiectul probatoriului şi limitele probatoriului;
- să aprecieze importanţa probatoriului în procesul penal;
- să caracterizeze mijloacele de probă;- să clasifice procedeele probatorii;- să descrie condiţiile efectuării
procedeelor probatorii;- să analizeze situaţiile în care poate fi
încălcată sarcina probei;- să proiecteze o situaţie cînd în procesul
penal o informaţie a fost administrată prin altă modalitate decît prin mijlocul legal;
- să divizeze subiecţii procesuali în sarcina cărora este pusă probarea inadmisibilităţii probelor;
- să proiecteze un caz prin care se poate observa proba „fructul pomului otrăvit”;
- să generalizeze situaţiile prevăzute în legea procesuală şi în practică cînd circumstanţele cauzei sunt constatate prin anumite mijloace de probă;
- să definească noţiunea de probatoriu;- să analizeze atribuţiile subiecţilor
procesuali în cadrul probatoriului;- să redacteze o cerere la CtEDO în
situaţia cînd un subiect procesual a încălcat prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului datorită depăşirii atribuţiilor sale în cadrul probatoriu;
- să definească declaraţiile persoanei acuzate;
- să argumenteze necesitatea confirmării recunoaşterii vinovăţiei cu alte probe în cauza penală;
Teoria generală a probelor în procesul penal
ProbeleNoţiunea de probă în procesul penalClasificarea probelorAdmisibilitatea, pertinenţa, concludența și utilitatea probelorDatele neadmise ca probă în procesul penalObiectul probatoriului şi limitele probatoriului
Declarițiile. Noțiune. ModalitățiDeclarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului și modalități de obținere a lorDeclarațiile martorului și condițiile de audiereDeclarațiile vărții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabileAlte procedee de obținere a declarațiilorConstatările tehnico-științifice și medico-legaleExpertizeleActivitatea specială de investigațiiAlte procedee de descoperire și ridicare a probelorMijloacele materiale de probă
13
- să proiecteze o situaţie cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului va constata o violare a drepturilor omului în funcţei de aprecierea incorectă a declaraţiilor persoanei acuzate;
- să descrie procedura de audiere a bănuitului, învinuitului, inculpatului;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Valeiu şi Nicolae Roşca vs Moldova;
- să estimeze mecanismele procesuale de asigurare a drepturilor învinuitului în cadrul audierii;
- să definească noţiunea de declaraţii ale martorului;
- să evidențieze erorile care pot influenţa asupra declaraţiilor martorului fidel;
- să estimeze corespunderea legislaţiei naţionale cu standardele CEDO privind „declaraţiile anonime”;
- să definească declaraţiile părţii vătămate ca mijloc de probă;
- să distingă declaraţiile părţii vătămate de cele ale martorului;
- să proiecteze o situaţie cînd în anumite categorii de infracţiuni apărării i se interzice de a pune anumite întrebări directe părţii vătămate;
- să definescă declarațiile martorului și să descrie procedura audierii;
- să sintetizeze constatările CtEDO în cauza Doorson c. Olandei;
- să estimeze măsura în care legislaţia naţională corespunde standardelor CEDO în materie de audiere a martorului;
- să explice esenţa noţiunii de verificare a declaraţiilor la faţa locului;
- să demonstreze deosebirea între verificarea declaraţiilor la faţa locului, de audiere şi reconstituirea faptei;
- să proiecteze o situaţie în care au fost încălcate drepturile învinuitului participant la verificarea declaraţiilor la faţa locului;
- să stabilească procedura de prezentare spre recunoaştere;
- să distingă calităţile persoanelor şi a obiectelor prezentate spre recunoaştere;
- să evalueze legislaţia naţională în materie de protecţie a persoanei în cadrul prezentării spre recunoaştere;
- să descrie procedura de cercetare la faţa locului;
14
- să evidențieze atribuţiile organului de urmărire penală în cadrul cercetării la faţa locului;
- să proiecteze o situaţie în care la efectuarea cercetării la faţa locului pot fi afectate drepturile protejate de CEDO;
- să definească instituţia examinării corporale şi scopul acesteia;
- să demonstreze în care situaţii poate fi efectuată forţat examinarea corporală;
- să proiecteze o situaţie cînd pot fi afectate drepturile persoanei participante la examinarea corporală;
- să indice cazurile de efectuare a confruntării;
- să compare instituţia confruntării cu instituţia audierii şi prezentării spre recunoastere;
- să evalueze gradul de corespundere a instituţiei confruntării cu standardele CEDO;
- să deosebească reconstituirea faptei de experiment;
- să evidențieze cercul de subiecţi care pot participa la reconstruirea faptei în funcţie de fazele procesului penal;
- să redacteze o plîngere a părţii vătămate cu privire la încălcarea drepturilor sale în cadrul reconstituirii faptei;
- să deduceți subiecţii care pot fi antrenaţi la efectuarea experimentului;
- să proiecteze o situaţie de încălcare a drepturilor omului în cadrul experimentului;
- să indice temeiurile pentru efectuarea percheziţiei;
- să analizeze normele procedurale cu referinţă la percheziţie;
- să estime măsuraîn care normele naţionale corespund rigorilor CEDO în materie de percheziţie;
- să stabilească procedura de ridicare a obiectelor şi documentelor;
- să analizeze modalităţile de efectuare a ridicării în funcţie de obiectele şi documentele supuse ridicării;
- să proiecteze o situaţie în care ridicarea va afecta art. 8 şi protocolul 1 al CEDO;
- să relateze despre procedura de ridicare a trimiterilor poştale;
- să compare procedura de reţinere, cercetare și predare a trimiterilor poștale;
15
- să estimeze în ce măsură legislaţia naţională corespunde CEDO în materie de reţinere, cercetare, predare, percheziţie de ridicare a trimiterilor poştale;
- să descrie condiţiile şi procedura de interceptare a comunicărilor;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Iordachi ș.a. vs Moldova;
- să estumeze legislaţia naţională în raport cu rigorile CtEDO în materie de interceptare a comunicărilor;
- să descrie condițiile şi procedura înregistrarii de imagini;
- să distingă înregistrarea de imagini – de interceptări;
- să evalueze care valori protejate de CEDO pot fi afectate prin procedura înregistrărilor de imagini;
- să definească noţiunea de constatare tehnico-ştiinţifică şi medico-legală;
- să distingă constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale de raportul de expertiză;
- să estimeze în ce măsură procedura de efectuare a contestărilor se conformează cu standardele CEDO;
- să indice temeiurile pentru dispunerea şi efectuarea expertizei;
- să determine subiecţii procesuali competenţi de dispunere a expertizei;
- să evalueze în ce măsură prevederea privind efectuarea expertizei din contul părţilor corespunde rigorilor CEDO;
- să indic formele de expertiză în procesul penal;
- să analizeze situaţiile de efectuare a expertizei suplimentare;
- să proiecteze o situaţie în care este necesară efectuare a expertizei repetate.
Subiectul 6. Măsurile procesuale de constrîngere.
Obiective Unităţi de conţinut- să definească măsurile procesuale de
constrîngere;- să clasifice măsurile procesuale de
constrîngere;- să aprecieze importanţa măsurilor procesuale
de constrîngere;- să caracterizeze condiţiile şi procedura
reţinerii;- să clasifice măsurile preventive;
Dispoziții generale privind măsurile procesuale de constrîngere
Noţiunea şi scopul măsurilor procesuale de constrîngereSistemul și clasificarea măsurilor procesuale de constrîngere
16
- să estimeze corespunderea legislaţiei naţionale cu standardele CEDO în materie de liberare provizorie;
- să definească noţiunea de reţinere;- să analuzeze esenţa categoriei „bănuială
rezonabilă”;- să evalueze normele procesuale naţionale în
raport cu rigorile CEDO în materie de reţinere;
- să stabilească condiţiile, temeiurile şi circumstanţele care se iau în consideraţie la aplicarea măsurilor preventive;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Şarban vs Moldova;
- să redacteze o cerere la CtEDO în materia art. 5 al CEDO;
- să indice particularităţile aplicării măsurilor preventive faţă de minori;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Becciev vs. Moldova;
- să proiecteze o situaţie cînd se dispune anularea măsurii preventive privative de libertate;
- să stabilească condiţiile aplicării garanţiei personale şi garanţiei unei organizaţii;
- să redacteze o cerere de contestare a măsurii obligatorii de a nu părăsi localitatea;
- să indice condiţiile liberării provizorii pe cauţiune;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Muşuc vs. Moldova;
- să redacteze o hotărîre de nerestituire a cauţiunii;
- să indice condiţiile şi temeiurile arestării preventive;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Ţurcan vs. Moldova;
- să redacteze o cerere a apărării privind înlocuirea arestării preventive cu o măsură alternativă arestării;
- să reproducă procedura arestării bănuitului şi învinuitului;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Paladi vs. Moldova;
- să redacteze un demers al procurorului privind prelungirea arestării învinuitului;
- să indice condiţiile aplicării arestării la domiciliu;
- să analizeze prevederile legale privind restricţiile puse în faţa persoanei arestate la domiciliu;
- să proiecteze o situaţie în care Curtea de Apel
Actele procedurale prin care se dispun măsurile procesuale de constrîngere
Reţinerea în procesul penalNoțiunea, felurile, scopurile și durataCondițiile și temeiurileProcedura aplicăriiDrepturile persoanei reținuteEliberarea persoanei reținute
Măsurile preventiveNoțiunea, scopul și particularitățileCondițiile și temeiurile de aplicareOrganele care pot aplica măsurile preventive, actele prin care se aplicăÎnlocuirea, revocarea și încetarea de dreptAtacarea hotărîrilor privind măsurile preventiveSistemul măsurilor preventive și caracteristica lor
Alte măsuri procesuale de constrîngere
Obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanțăAducerea silităSuspendarea provizorie din funcțieAmenda judiciarăPunerea sub sechestru a bunurilor
17
va fi pusă în situaţia de a înlocui arestul preventiv cu arest la domiciliu;
- să indice condiţiile şi temeiurile aplicării sechestrului;
- să deducă particularităţile amenzii judiciare în raport cu amenda contravenţională;
- să proiecteze o situaţie de revocare a măsurii sechestrului;
- să determine particularităţile aplicării,revocării şi încetării de drept a măsurilor preventive;
- să estimeze garanţiile procesuale la aplicarea măsurilor preventive privative de libertate.
Subiectul 7. Măsuri de păstrare a confidenţialităţii, măsuri de protecţie şi alte măsuri procedurale.
Obiective Unităţi de conţinut- să definească secretul urmăririi penale,
secretul de stat şi secretul ocrotit de lege;- să aprecieze importanţa măsurilor de păstrare
a confidenţialităţii în pocesul penal;- să definească scopul şi limitele
confidenţialităţii urmării penale;- să distingă măsurile de păstrare a
confidențialităţii urmăririi penale de măsurile păstrării secretului de stat , comercial şi altui secret orcrotit de lege;
- să redacteze o plîngere către judecătorul de instrucţie determinată de încălcarea secretului comercial;
- să definească noţiunea măsuri de protecţie;- să clasifice măsurile de protecţie;- să caracterizeze procedura aplicării măsurilor
de protecţie;- să proiecteze o situaţie cînd persoana poate fi
inclusă în programul de protecţie;- să estimeze importanţa stabilirii cauzelor şi
condiţiilor ce au contribuit la săvîrşirea infracţiunii.
Măsuri de păstrare a confidenţialității urmăririi penale şi modalităţile asigurării acesteia
Păstarea dosarelor penale și a materialelor de urmărire penalăConfidențialitatea urmăririi penaleApărarea secretuuli de stat, comercial și a altui secret ocrotit de lege
Măsurile de protecţie a persoanei în legătură cu desfăşurarea procesului penal
Cadrul de reglementareTemeiurile și proceduraPersoana protejatăSistemul măsurilor de protecție și caracteristica lor
Măsurile de înlăturare a cauzelor şi condiţiilor ce au contribuit la săvîrşirea infracţiunii sau la alte încălcări a legislaţiei
Sesizarea organului de urmărire penalăÎncheierea interlocutorie a instanței de judecată
Subiectul 8. Chestiuni patrimoniale în procesul penal.
Obiective Unităţi de conţinut- să definească elementele acţiunii civile în
procesul penal;- să identifice condițiile de înaintare a acțiunii
Noţiunea şi scopul acţiunii civile în procesul penal
Elementele şi condiţiile acţinii civile 18
civile în procesul penal;- să distingă subiecții acțiunii civile în procesul
penal;- să caracterizeze modul de examinare a
acţiunii civile în procesul penal;- să evalueze diferite soluții legale privitoare la
acțiunea civilă în procesul penal;- să proiecte o acțiune civilă în procesul penal;- să definească cheltuielile judiciare în
procesul penal;- să descrie repartizarea cheltuielilor judiciare.
în procesul penal Examinarea acţiunii civile în procesul
penal Cheltuielile judiciare. Compensarea și
plata cheltuielilor judiciare
Subiectul 9. Termenele procedurale şi actele procedurale comune.
Obiective Unităţi de conţinut- să definească termenele procedurale;- să clasifice termenele procedurale;- să calculeze termenele procedurale;- să caracterizeze actele procedurale comune;- să întocmească cereri şi demersuri;- să stabilească modul de corectare a erorilor
sau omisiunilor vădite;- să definească noţiunea de citare;- să analizeze constatările CtEDO în cauza
Ziliberberg vs Moldova;- să evalueze modalităţile actuale de citare în
procedura penală naţională, propunînd soluții de îmbunătățire;
- să definescă și să caracterizeze diferite categorii de nulităţi;
- să distingă criteriile de delimitare a încălcărilor procesuale ce atrag nulitatea actelor procedurale de înclălcare ce nu atrage nulitatea acestora;
- să modeleze o situaţie ce atrage nulitatea actului procedural în faza urmăririi penale;
- să estimeze importanţa nulităţii actelor procedurale.
Noţiunea şi importanţa termenelor procedurale
Calcularea termenelor procedurale şi termenelor materiale
Noţiunea actelor procedurale comune Citarea şi comunicarea altor acte
procedurale; Cereri şi demersuri în procesul penal; Erorile şi omisiunile în actele
procedurale. Nulitatea actelor procedurale.
VI. LUCRUL INDIVIDUAL
Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de realizare
1. Recenzia Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 15.04.2013 „despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor
- Lecturarea Hotărîrii- Reflecţii asupra structurii şi gradului de comprehensiune- Analiza impactului asupra procesului de studiu și practicii judiciare- Elaborarea recenziei.
- Gradul de integrare a cunoştinţelor anterioare- Interconexiunea cu publicaţiile recente de profil- Nivelul academic
Cu 10 zileînainte de finalizarea semestrului
19
prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu”.
de redactare- Caracter analitic- Volum 7-8 pagini.
2.
Referat : „Problema
asigurării echității în procedura penală.”
„Aspecte procesuale privind participarea apărătorului în probatoriul penal.”
„Imunitățile și privilegiile martorului în procesul penal”.
“Perspectiva utilizării precedentului judiciar ca izvor de drept în procedura penală a Republicii Moldova”.
“Datele neadmise ca probe în procesul penal (art. 94 CPP) prin prisma jurisprudenței naționale”.
1. Studiul bibliografic:- Studierea întregului suport bibliografic doctrinar pertinent - Identificarea şi analiza suportului convenţional2. Studiul experimental:- Identificarea dispoziţiilor legale pertinente- Analiza jurisprudenţei pertinente (a judecătorului de instrucție, instanțelor de judecată naționale și CtEDO)3. Formularea concluziilor.
- Diversitatea surselor- Criterii de sistematizare a surselor- Profunzimea studiilor- Volumul 20-25 pagini- Studiul jurisprudenței va cuprinde cercetarea a cinci spețe cu reflectarea concluziilor în 7-10 pagini.
După a doua testare
3. Joc de rol: Audierea
bănuitului
Audierea învinuitului
Audierea martorului
Confruntarea
Percheziția
1. Determinarea cadrului juridic al problemei
2. Partajarea rolurilor și stabilirea însărcinărilor concrete reieșind din statutul procesual stabilit;
3. Analiza speței propuse sau selectate;
4. Identificarea direcțiilor de lucru reieșind din calitatea
- Concordanța dintre obiective și conținut;- Corectitudinea actelor întocmite și a soluțiilor adoptate din punct de vedere a legii aplicabile;
- Capacitatea de argumentare a hotărârilor și promovare a poziției procesuale;
- Respectarea rigorilor de tactică la desfășurarea activității procesual-penale;
- Capacitate de combatere a poziției oponentului procesual;
- Modalitatea de reacționare la încălcările de lege admise în cadrul acțiunii;
- Forma de prezentare;
- Corectitudinea poziţiei formulate în cauză;
- Relevanţa concluziilor.
4.Portofoliu „Activitatea specială de investigații”
1. Elaborarea conţinutului portofoliului:
- Dispozițiile generale- Condițiile de dispunere - Măsurile speciale de investigații efectuate cu:
Autorizarea judecătorului de instrucție
Autorizarea procurorului
- Temeiurile și procedura de dispunere - Consemnarea măsurilor speciale de investigații2. Acumularea informaţiei tematice pentru fiecare element din conţinutul portofoliului.3. Elaborarea tezelor pentru prezentare.4. Prezentarea rezultatelor.
- Plenitudinea surselor- Credibilitatea surselor- Corespunderea tezelor elaborate cu conţinutul materialelor acumulate- Originalitatea prezentării- Volum 30 min de prezentare
Înainte de a doua testare
5. Proiect de
1.Elaborarea etapelor cercetării: - Actualitatea
21
cercetare „Indiviziblitatea
și conexitatea cauzelor penale.”
“Libertatea de mărturisire împotriva sa în procedura penală”
- Reglementările legale- Opinii și concepții doctrinare.2. Documentarea practică a argumentelor avansate în cadrul fiecărei etape.3. Degajarea conţinutului reflecţiilor pentru fiecare etapă4. Susţinerea rezultatelor şi concluziilor proprii
suportului utilizat- Profunzimea cercetăţilor- Convingerea argumentării- Coerenţa concluziilor- Nivelul academic de prezentare- Volum 30 min de prezentare.
Pînă la prima testare
6.
Elaborarea unui articol ştiinţific la tema „ Impactul jurisprudenței CtEDO asupra evoluției cadrului normativ procesual-penal din Republica Moldova”
1.Elaborarea planului conţinutului articolului2. Identificarea noilor dimensiuni ale protecţiei oferite drepturilor și libertăților persoanei în CEDO și jurisprudența CtEDO3. Reflectarea reglementărilor convenționale4. Studiul legislației naţionale 5. Studiul jurisprudenţei CtEDO.6. Formularea concluziilor
- Actualitatea suportului utilizat- Profunzimea cercetăţilor- Convingerea argumentării- Coerenţa concluziilor- Nivelul academic de prezentare- Volum 1 col. autor.
Cu 10 zile înainte de finalizarea semestruluiu
7.
Analiza jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie la tema „ Datele nedmise ca probe în procesul penal,art.94 CPP”5-10 cauze penale
1. Studiul legislaţiei naţionale şi doctrinei privind nedmiterea probelor în procesul penal2. Studiul jurisprudenţei CSJ în materie penală.3. Formularea concluziilor
- Actualitatea şi noutatea jurisprudenţei analizate.- Profunzimea cercetăţilor- Convingerea argumentării- Coerenţa concluziilor- Răspunsul la întrebările de concretizare în timpul prezentării- Volum 5-15 pagini
Cu 10 zile înainte de finalizarea semestruluiu
Notă.Lucrul individual( Produsul preconizat ) este repartizat după grupe academice/serii sau la alegerea studentului din temele indicate.
VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ
LEGISLAŢIA INTERNAŢIONALĂ:1. Declaraţia universală a drepturilor omului (10.12.1948).
22
2. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (4.11.1950).3. Regulile standardelor minimale de tratare a deţinuţilor (1955).4. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (1966).5. Convenţia împotriva torturilor şi a altor forme de comportament şi pedepse antiumane, crude
sau care înjosesc demnitatea omului (1984). 6. Principiile generale, privitor la independenţa organelor judecătoreşti (1985). 7. Declaraţia principiilor generale ale justiţiei pentru victimele infracţiunilor şi abuzurilor de
putere (1985).8. Regulile standardelor minimale al ONU privitor la efectuarea justiţiei în privinţa infractorilor
minori (1985).9. Convenţia privind drepturile copilului (1989).10. Cumulul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor reţinute sau arestate în orice formă ar
fi fost aceasta efectuată (1988).11. Convenţia europeană despre colaborarea reciprocă privind asistenţa juridică internaţională în
materie penală şi protocolul ei (1959).12. Convenţia europeană despre valabilitatea internaţională a sentinţelor pe cauzele penale (1970).13. Convenţia ţărilor CSI privind asistenţa juridică şi raporturile de drept în procesele civile,
familiale şi penale ( 22.01.1993 ).
LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ:1. Constituţia Republicii Moldova, 29 iulie 1994. 2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, din 14 martie 2003.3. Legea cu privire la Procuratură, nr.118-XV din 14 martie 2008.4. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituţională, nr.317-XIII din 13.12.1994.5. Codul jurisdicţiei constituţionale, nr.502-XIII din 16.06.1995.6. Legea Republicii Moldova privind organizarea judecătorească,
nr.514-XIII din 06.07.1995.7. Legea Republicii Moldova cu privire la statutul judecătorului, nr.544-XIII din 20.07.1995.8. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr.789-XIII din
26.03.1996.9. Legea Republicii Moldova cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare, nr.836-XIII
din 17.05.1996.10. Legea Republicii Moldova cu privire la reorganizarea sistemului instanţelor judecătoreşti,
nr.853-XIII din 29.051996.11. Legea Republicii Moldova cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nr.947-XIII din
19.07.1996.12. Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură, nr.1260-XV din 19.07.2002.13. Hotărârea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor
alin.(6) art.63 din Codul de procedură penală, nr. 26 din 23.11.2010.
PRACTICA JUDICIARĂ:
1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu, Nr. 01 din 15 aprilie 2013;
2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la unele chestiuni ce vizează participarea procurorului la judecarea cauzei penale, Nr. 12 din 24.12.2012;
3. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la examinarea litigiilor privind repararea prejudiciului moral şi material cauzat persoanelor deţinute prin violarea art. 3, 5, 8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Nr. 8 din 24 decembrie 2012;
23
4. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova Pentru ajustarea Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.7 din 04.07.2005 “cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale” la jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Nr. 12 din 24 decembrie 2010;
5. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral, Nr.9 din 09.10.2006;
6. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale, Nr.7 din 04.07.2005;
7. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „cu privire la practica aplicării legislației pentru asigurarea dreptului la apărare a bănuitului, învinuitului, inculpatului și condamnatului în procedura penală”, din 24.12.2010
8. Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie în materie penală(2008-2010)Culegere,Chişinău,2012
MANUALE ȘI MONOGRAFII:
În limba romană
9. Dolea I., Dm. Roman, I. Sedleţchi, T. Vizdoagă, V. Rotaru, A. Cerbu, S. Ursu, Drept procesual penal, - Chișinău, Cartea Juridică, 2009.
10. Dolea I., Dm. Roman, T. Vîzdoagă, V. Rotaru, A. Cerbu, S. Ursu, R. Botezatu, V. Şterbeţ, E. Erjiu. Codul de procedură penală. Comentariu. - Chișinău, ed.Cartier juridic. 2005
11. Dolea I., Drepturile persoanei în probatoriul penal.- Chișinău: Cartea Juridică, 2009.. 12. Volonciu N., Tratat de procedură penală, Vol. I. - Bucureşti, 1997.13. Roman D., Vîzdoagă T.,ş.a. , Drept procesual penal,Suport de curs - Chișinău, 200814. Roman D.,Rotaru V.,ş.a.Studiu analitic privind investigarea şi judecarea cauzelor de trafic de
persoane şi a infracţiunilor conexe,Chişinău 2013. în limba rusă:15. АВ Гриненко,Уголовный процесс,НОРМА,Москва,200416. КФ Гуценко,Уголовный процесс,ЗЕРЦАЛО,Москва,2000