Curentul continuu, circuitul electric
Electricitatea face parte din viata noastra cotidiana. Ea este
utilizata pe vehicule servind la efectuarea urmatoarelor operatii
:- alimentarea sistemelor electrice,- permite transmiterea
informatiilor sub forma de semnale.Definitie
Materia contine sarcini pozitive, protonii, si sarcini negative,
electronii.In mod normal, exista atit electroni cit si protoni :
materia este neutra, nu are sarcina electrica.Deplasarea sarcinilor
creaza curentul electric.Circuitul electric simpluUn circuit
electric simplu este o bucla continand o sursa de energie electrica
si un consumator legati prin fire conducatoare ca si un dispozitiv
ce permite inchiderea sau deschiderea circuitului.
Dupa cum tocmai am vazut, un circuit electric trebuie sa fie
inchis pentru a permite curentuluisa poata circula de la sursa la
consumator si sa revina la sursa.Masa caroserie
Intr-un vehicul, se utilizeaza in mod curent caroseria pentru
returul curentului.Aceasta este masa caroserie.Sensul
curentuluiPrin conventie, curentul se deplaseaza de la borna
pozitiva spre borna negativa.
Energia electricaElectricitatea este o forma de
energie.Productia de energie electricaPentru a produce un curent
electric, o alta sursa de energie este necesara, ca de exemplu :-
bateria transforma energiechimica in energie electrica,-
alternatorul transforma energiemecanica in energie electrica.
Consumul de energie electricaElectricitatea produsa poate fi
transformata intr-o alta forma de energie, ca de exemplu :- un bec
transforma energie electrica in energie luminoasa,- un motor
electric transforma energie electrica in energie mecanica.
Diferenta de potentialTensiunea,denumita deasemenea diferenta de
potential intre doua puncte dintr-un circuit electric, este
comparabila cu inaltimea coloanei de apa sau cu presiunea intr-un
circuit hidraulic.Daca nu exista tensiune nu exista nici circulatie
a electronilor.
Tensiunea este o marime electrica simbolizata prin litera
U.Unitatea sa de masura este Volt-ul; simbolizat prin litera
V.DescriereRolul bateriei este de a stoca energia electrica sub
forma chimica si sa o restituie sub forma electrica.
Bateria se prezinta sub forma unei cutii dotate cu doua borne :-
una pozitiva,- una negativa.In cazul unei baterii de 12 volti,
bacul din polipropilena este divizat in sase compartimente.Vedere
interioara a bateriei
Fiecare compartiment al bateriei contine un element (1)
constituit dintr-un pachet de placi pozitive legate la borna
pozitiva si placi negative legate la borna negativa.Ansamblul
acestor placi este scufundat intr-un lichid conductor numit
electrolit care este un amestec format din apa distilata si acid
sulfuric.Producerea de energie electrica este rezultatul reactiilor
chimice intre aceste diferite elemente.
Eticheta baterieiO eticheta indica principalele caracteristici
electrice ale bateriei.
Trei valori sunt in general mentionate, ca de exemplu 12 V65 Ah,
720 A :- 12 V este la tensiunea nominala (in volti),
- 65 Ah indica capacitatea in amperi-ora,- 720 A est
intensitatea maximala pe care o poate livra bateria la temperatura
joasa (in amperi).
Reguli de securitate
In caz de contact al acidului cu pielea sau cu ochii, clatiti
din abundenta cu apa curata si consultati un medic.Din cauza
prezentei substantelor active (gaze degajate), este recomandat a se
evita utilizarea in proximitatea bateriei a punctelor calde
(tigari, sudura, etc.) deorece exista risc de explozie.Pentru a
evita un scurt-circuit nu trebuie asezat vreun obiect metalic pe
baterie.Inaintea unei bransari sau a unei debransari a bateriei,
este necesar sa intrerupem toti consumatorii vehiculului
respectiv.Verificarile vizuale si sulfatareaInainte de a controla
bateria cu un dispozitiv de masurare, este necesara verificarea
urmatoarelor aspecte :- absenta scurgerilor datorate fisurilor
bacului sau ale capacului,- starea bornelor,- buna stringere a
legaturilor electrice,- nivelul electrolitului.Anumite baterii
poseda un reper care indica nivelul electrolitului.Acest nivel
trebuie sa se situeze la aproximativ 20 mm deasupra placilor.
Baterie sulfatataSulfatarea unei baterii provine in
general de la o proasta intretinere(acid cu concentratie
scazuta, bateriedescarcata pentru o perioada lungade timp, etc.).
Sulfatarea fiind ireversibila, este deci important sa se intretina
corect bateria.Dispozitivele pentru controlul baterieiMidtronics
R330Testerul Midtronics R330 permite controlul bateriei fara a
odebransa. Starea bateriei este indicata in clar pe ecran.Avantajul
principal al acestui tester este facilitatea de
utilizare.MultimetrulMultimetrul permite nu numai sa se masoare
tensiunea bateriei dar deasemenea sa se efectueze majoritatea
verificarilor electrice.Testerul de diagnosticare CLIPCutia de
masuratori fizice a testerului de diagnosticare Clip, permite
efectuarea verificarilor electrice ale bateriei. Incarcarea
baterieiIntensitateaIntensitatea, numita deasemenea curent, este
debitul de sarcini (electroni) care traverseaza un circuit. Ea este
comparabila cu debitul de apa printr-o scurgere.
Intensitatea este o marime electrica simbolizata prin litera I.
Unitatea de masura este Amper-ul; simbolizat prin litera
ARezistentaSe numeste rezistenta opunerea circuitului electric la
circulatia curentului.
Rezistenta este o marime electrica sinbolizata prin litera R.
Unitatea sa de masura este Ohm-ul simbolizat prin litera greaca (
Omega ).Un material care opune putina rezistenta la circulatia
curentului este un conductor. Invers un material care opune multa
rezistenta la circulatia curentului este un izolant.In general
metalele sunt bune conducatoare, aurul fiind cel mai bun dar costa
mult si de aceea se realizeaza cel mai adesea firele electrice din
cupru, un bun conducator deasemenea dar mai avantajos ca
pret.Sticla si materialele plastice, de exemplu, sunt
izolatoare.Intre aceste doua categorii, exista semi-conductoarele
care, dupa cum indica numele lor, conduc curentul in anumite
conditii. Aceste semi-conductoare permit sa se fabrice componentele
electronice, care intra de fapt in constructia calculatoarelor
calculatoarelor.Circuitul paralel si serieCircuitul serie
Curentul alege un singur traseu si traverseaza consumatorii unul
dupa celalalt intr-un circuit in serie :- Intensitatea este aceeasi
in orice punct a circuitului,- Tensiunea totala la bornele
ansamblului de consumatori este egala cu suma tensiunilor la
bornele fiecarui consumator,- Rezistenta echivalenta este egala cu
suma rezistentelor individuale
Conectarea rezistentelorCind rezistentele sunt conectate in
serie, rezistenta echivalenta este egala cu suma rezistentelor
individuale.Conectarea rezistentelor in serie
De exemplu : R echivalenta = 8 + 2 = 10.Cind rezistentele sunt
conectate in paralel, valoarea rezistentei echivalente este mai
mica decit cea mai mica dintre rezistente.Conectarea rezistentelor
in paralel
De exemplu : R echivalenta = 1,6 (Utilizarea aparatelor de
masuraMultimetrulMajoritatea masuratorilor electrice se efectueaza
cu ajutorul unui multimetru.El se compune din:- Un ecran de
afisare,- Un comutator de selectare a modurilor de lucru,- Trei sau
mai multi conectori,- Doua cabluri de culori diferite, unul negru
si altul rosu.In cadrul acestui curs vom studia numai functiile
voltmetru, ampermetru si ohmetru in curent continuu. Comutatorul de
selectarePermite alegerea functiei multimetrului in functie de
marimea electrica de masurat.Aceasta alegere trebuie facuta inainte
de fiecare masuratoare.Este suficient de a plasa comutatorul in
fata simbolului corespunzator marimii de masurat. Tensiune
continuaPuneti comutatorul pe : V.Ati selectat functia Voltmetru.
RezistentaPuneti comutatorul pe : .Ati selectat functia Ohmmetru.
Intensitate continuaPuneti comutatorul pe : A..Ati selectat functia
Ampermetru. Bornele de conexiuniBorna de conexiuni denumita COM de
la comun este rezervata in mod exclusiv pentru bransarea cordonului
negru.Celelalte borne denumite prin simbolurile functiilor de
masurat, sunt rezervate pentru bransarea cordonului rosu si
utilizate in functie de masuratoarea efectuata.O extremitate a
fiecarui cordon este echipata cu un palpator pentru a asigura
contactul cu elementul de masurat. EcranulEcranul multimetrului
afiseaza valoarea marimii masurate.Un indicator cu bare permite sa
se tina cont de variatiile acestei valori in timp. Diferitele
procedee de masurareTensiuneaTrebuie pus multimetrul in pozitia
voltmetru apoi sa se puna palpatoarele la bornele elementului de
masurat.Tensiunea se masoara in paralel, firul rosu se plaseaza pe
partea pozitiva (+), firul negru se plaseaza pe partea negativa
().IntensitateTrebuie pus multimetrul in pozitia ampermetru,
conectat firul rosu la borna rosie ( A ) apoi sa se intrerupa
alimentarea circuitului, se va introduce aparatul in circuit si se
va alimenta din nou.Intensitatea se masoara in serie, firul rosu se
plaseaza pe partea pozitiva (+), firul negru se plaseaza pe partea
negativa ().
RezistentaTrebuie pus multimetrul in pozitia ohmmetru apoi se va
izola de circuit elementul de masurat inainte de a ridica
rezistenta sa prin plasarea virfurilor la bornele
elementului.Pentru a controla firele conductoare, o rezistenta
foarte slaba indica o continuitate.In timp ce o rezistenta infinita
(OL) indica o intrerupere.
Clestele ampermetricClestele amperemetric permite masurarea de
intensitati foarte mari, fara a deschide circuitul. Pentru curenti
sub 10 amperi, multimetrul conectat in serie este mult mai
precis.
Se gasesc diferite tipuri de clesti , care pot fi autonomi sau
se utilizeaza impreuna cu testerul de diagnosticare CLIP sau cu un
multimetru. In orice caz, clestele trebuie plasat in jurul cablului
a carui intensitate vrem sa o masuram. Pe cleste o sageata indica
sensul curentului.Masuratorile electrice cu CLIP-ul
Versiunile Technic si Confort ale CLIP-ului permit sa se masoare
marimile fizice.Incarcarea baterieiBateria se comporta ca un
rezervor de electricitate, ea se goleste atunci cind este
solicitata (demaraj, faruri, ).Chiar si fara utilizare, o baterie
se descarca progresiv.Cu cit temperatura este mai mica, cu atit
descarcarea este mai rapida.Trebuie deci sa se umple acest rezervor
ceea ce se traduce prin reincarcarea bateriei.In timpul mersului
autoturismului, bateria este incarcata de natura autonoma de catre
alternator.In anumite cazuri (imobilizarea vehiculului de exemplu),
este necesar de a proceda la o reincarcare exterioara gratie unui
incarcator anexa.Curentii de descarcareCu motorul oprit, contactul
taiat, bateria serveste la alimentarea accesoriilor conectate la +
inaintea contactului, cum ar fi alarmele, ceasul, memoria
autoradio-ului ca si anumite calculatoare care functioneaza in
permanenta.Curentii de descarcare sunt considerati ca normali daca
nu depasesc citeva zeci de miliamperi. Daca aceasta valoare este
depasita, unul sau mai multi consumatori permanenti absorb prea
mult curent. Putem sa-i izolam debransand sigurantele fuzibile la
unul cite unul pina descoperim circuitul cu probleme.La vehiculele
recente exista temporizari de alimentare. Trebuie deci asteptat
(uneori citeva minute) dupa ce am incuiat vehiculul inainte de a
masura curentul de descarcare.Dispozitivul cel mai potrivit pentru
aceasta masurare este multimetrul. De fapt, clestele ampermetric nu
masoara cu precizie curentii inferiori la 1 A. Masuratoarea se face
direct la nivelul bateriei.Punerea in functiune a bateriei Regulile
de securitateIncinta trebuie sa fie aerisita deoarece gazele
degajate in timpul incarcarii sunt explozive.Reincarcarea mai
multor baterii in serie este interzisa.Reincarcarea mai multor
baterii in paralel se poate realiza numai in mod exceptional.
Incarcatoarele omologate de RENAULT
Cum vom efectua o reincarcare de baterie ?Pentru bransarea
incarcatorului pe baterie, trebuie sa efectuam urmatoarele operatii
:- Debransam si luam bateria de pe vehicul,- Se conecteaza firul
pozitiv al incarcatorului(firul rosu) la borna pozitiva a
bateriei,- Se conecteaza firul negativ al incarcatorului(firul
negru) la borna negativa a bateriei.Exista diferite tipuri de
incarcare :- Incarcarea lenta, care se efectueaza cu un curent mic,
in general intre 1/20 si 1/40 din capacitatea bateriei. Aceasta
metoda este utila pentru bateriile in stare foarte proasta (baterie
descarcata de mai multe saptamani).- Incarcarea normala, care se
efectueaza cu un curent de 1/10 din capacitatea nominala a
bateriei. O reincarcare completa dureaza mai multe ore.- Incarcarea
rapida permite sa reincarcam fara distrugeri bateriile incarcate la
aproximativ 80 % din capacitate.
Randamentul incarcariiRandamentul incarcarii unei baterii este
de aproximativ 80 %. Aceasta valoare semnifica ca o baterie care a
absorbit 100 Ah nu restituie decit aproximativ 80 Ah.O baterie de
40 Ah absoarbe aproximativ 50 Ah pentru a se incarca.O incarcare
completa dureaza intre 4 si 10 ore in functie de incarcarea
initiala a bateriei.DepanareaPentru a depana un vehicul a carui
baterie este descarcata sau iesita din uz , se utilizeaza o baterie
exterioara si cabluri de demaraj, sau un demaror autonom ca sursa
de curent.Aceste mijloace permit demararea motorului
vehiculului.Bateria exterioara cu cabluri de demarajCele doua
baterii trebuie sa aiba o tensiune nominala identica (12
V).Capacitatea bateriei ce furnizeaza curentul trebuie sa fie cel
putin egala cu cea a baterieI descarcate.Utilizati cabluri
electrice de demaraj in stare buna si de sectiune suficienta.O
baterie inghetata trebuie sa fie decongelata inainte de a fi
alimentata.
Demarorul autonomDemarorul autonom este un aparat portabil
continind o baterie interna de 12 V.El permite demararea tuturor
vehiculelor in pana de baterie.Aparatul se branseaza la priza de
bricheta pentru reincarcarea bateriei interne. Un ecran sau LED-uri
indica nivelul sau de incarcare.Consecintele posibile ale unei
debransari de baterieCind se debranseaza o baterie pentru a o
inlocui, consecintele sunt in general neimobilizante :- ceasul de
bord nu mai este reglat,- codul radio-ului se pierde,- devine
inactiva functia impulsionala a geamurilor electrice si a trapei
pavilion.Debransarea bateriei nu intervine asupra elementelor
urmatoare :- postul de conducere memorat (scaune, retrovizoare,
reglaje climatizare),- reglajul farurilor.Procedurile de realizat
dupa o debransare a bateriei sunt explicate in Documentatia Tehnica
:- Manual de Reparatie (in particular capitolul 8).- Note Tehnice.-
Manualul de utilizare al vehiculului.
Legea lui OhmLegea lui Ohm este una din legile fundamentale ale
electricitatii. Aceasta leaga printr-o formula cele 3 marimi
electrice principale. Tensiunea U este egala cu rezistenta R
inmultita cu intensitatea I.
Legenda :-U (Tensiunea) in Volti (V).-R (Rezistenta) in Ohmi
().-I (Intensitatea) in Amperi (A).
La tensiune constanta, cind rezistenta creste, intensitatea se
diminueaza. Invers, cind rezistenta se diminueaza, intensitatea
creste.Exemple de utilizare a legii lui OhmCalculati rezistenta
unui element traversat de un curent de 2 A si a carui tensiune la
borne este de 12 V.Rezultat: cunoscind ca rezistenta R este egala
cu tensiunea U impartita prin intensitatea I, rezistenta este de 6
((12 V 2 A).Cand traseul initial al curentului este deviat
printr-un circuit cu rezistenta nula (sau aproape nula), se va
produce un scurt-circuit. Un scurt-circuit se poate produce daca
doua fire dezizolate se ating intre ele. Fara protectie in circuit
curentii foarte mari ce apar la producerea unui scurt-circuit ar
duce la topirea izolatorului de pe fire, existand riscul de
incendiu. Caldura degajata depinde de valoarea curentului si de
sectiunea firului (Efect Joule). Siguranta fuzibila este utilizata
pentru evitarea acestui fenomen si deci de a proteja circuitele de
curenti de prea mare intensitate.Rolul sau este de a se topi
inaintea izolatorului. Cind siguranta fuzibila s-a topit, circuitul
este deschis iar curentul nu mai poate circula. Circuitul este
astfel protejat.Atunci cind o siguranta fuzibila s-a ars, este
obligatoriu sa identificam cauza supraintensitatii si sa o
remediem.Calibrul sigurantei de inlocuire trebuie sa fie similar
celei de origine. Daca este de un calibru mai mare, permite
trecerea unui curent prea mare prin circuit, ceea ce poate produce
deteriorari.Daca este de un calibru prea mic, risca sa se topeasca
la intensitati de functionare normale.Notiunea de cadere de
tensiuneCaderea de tensiune este diferenta de potential pe un
anumit consumator (care poate fi un conductor de lungime mare).Daca
rezistenta cablului ce alimenteaza demarorul creste cu 0,01,din
cauza sulfatarii bornelor de exemplu, intensitatea fiind de 150 A ;
caderea de tensiune pe borne devine: U = R I.U = 0,01 150 = 1,5
V.Se poate spune ca tensiunea care alimenteaza demarorul diminueaza
cu 1,5 V.MagnetismulUn magnet este un corp dotat cu proprietati
magnetice, altfel spus are capacitatea de a atrage metalele
feroase. La extremitatile sale are doi poli :- un pol nord,- un pol
sud.In jurul acestor poli exista un spatiu unde se exercita o forta
de atractie numita camp magnetic.Daca apropiem polii identici
(Sud/Sud sau Nord/Nord) ai doi magneti, ei se resping.Invers, daca
apropiem polii opusi (Nord/Sud), ei se atrag.
Releul este un intrerupator comandat la distanta. Actiunea unui
electromagnet este cea care modifica pozitia unei palete.El este
constituit din doua circuite distincte :- circuitul de comanda care
include electromagnetul,- circuitul de putere care include
paleta.Releul dispune de numeroase avantaje cum ar fi :- Reducerea
caderilor de tensiune datorate circuitelor prea lungi (cazul
circuitelor a caror comanda se face plecand de la tabloul de
bord).- Diminuarea intensitatii curentului prin intrerupatoarele si
cablajele habitaclului (curentul de comanda a unui releu este de
0,2 A).- Reducerea sectiunii firelor pe circuitul de comanda a
instalatiei.FunctionareIntrerupator deschis, resortul trage paleta
astfel incit sa deschida contactele.
Cind bobinajul este alimentat, paleta este atrasa de catre
campul magnetic generat de catre electromagnet. Contactele sunt
inchise, curentul circula si lampa se aprinde.
Motorul de curent continuu
Sa luam doua conductoare diametral opuse, fixate pe un rotor si
supuse la un camp magnetic produs de doi magneti permanenti. Daca
un curent electric circula prin conductoare se creaza un camp
electromagnetic care interactioneaza cu campul magnetic formandu-se
un cuplu ce determina invartirea rotorului.Sensul de rotatie
depinde de sensul curentului prin conductoare.Pentru a creste
performantele acestei masini, este suficient sa crestem numarul de
conductoare (spire) sau sa crestem campul magnetic. Conductoarele
sunt alimentate prin perii.Circuitul de pornireMotorul termic are
nevoie sa fie lansat pentru a demara, acesta fiind rolul
circuitului de pornire.Descrierea circuitului
Cablurile de legatura electrica formeaza doua circuite de
alimentare distincte.Circuitul de putere (A) transmite demarorului
curentul provenind de la baterie (I > 150 A).Circuitul de
comanda (B) transmite solenoidului, eventual prin intermediul unui
releu, curentul de comanda in situatia de
demaraj.ConstructieDemarorul se descompune in trei parti distincte
care sunt :- Solenoidul (1), care deplaseaza bendixul (3) prin
intermediul furcii (2) si inchide in acelasi timp circuitul de
forta ce alimenteaza motorul electric.- Motorul electric de curent
continuu (4), care porneste motorul termic.- Ansamblul furca (2) si
bendix (3), ce permite solidarizarea la rotatie, intre demaror si
coroana dintata a volantului motorului (5).
Coroana dintata este plasata pe volantul motorului termic.
Aceasta transmite cuplul de rotatie al demarorului catre motorul
termic. Contactul cu cheie comanda de la distanta solenoidul
demarorului (direct sau prin intermediul unui releu, sau prin
intermediul unei cutii de interconexiune).
Cind conducatorul actioneaza contactul de pornire, solenoidul va
fi alimentat, acest lucru provocand deplasarea furcii si odata cu
aceasta a bendixului, care va intra in angrenare cu coroana dintata
a volantului motorului.
Miezul solenoidului, deplasandu-se, va cupla contactul de forta
ce va alimenta motorul de curent continuu. Acesta va antrena in
rotatie motorul termic, care astfel porneste.Controlul circuitului
de pornireEste important de a se reaminti ca un defect de pornire
nu provine in mod obligatoriu de la circuitul de pornire.De
exemplu, sistemul antidemaraj, cutia de viteza automata sau
probleme mecanice pot impiedica pornirea.Controlul vizualPrimul
control de efectuat este vizual si vizeaza in mod particular :-
urmele de lichid,- fixarea cablurilor de legatura,- starea si
integritatea diferitelor elemente din circuitul de
pornire.Controlul auditivIata o lista a problemelor cele mai
intilnite, constatate la actionarea demarorului:
Controlul alimentarilor si maselor
Este deasemenea necesar de a verifica alimentarile si punctele
de masa pe circuitul de pornire. Acest control poate pune in
evidenta conexiuni electrice degradate.Controlul curentului
consumatCurentul consumat din baterie, cu demarorul actionat,
variaza intre 100 A (motor benzina de mica cilindree) si 250 A
(motor diesel de mare cilindree). Aceasta masuratoare trebuie sa
fie realizata cu un cleste ampermetric.In cazul in care curentul
este foarte slab, putem suspecta o problema de demaror, o baterie
descarcata sau legaturi electrice deteriorate.In cazul in care
curentul este foarte mare, putem suspecta un scurt-circuit la
nivelul demarorului sau un element mecanic care blocheaza
demarorul.Puterea absorbitaPuterea corespunde cantitatii de energie
pe care o componenta o absoarbe pentru functionarea sa. Intr-un
circuit electric, puterea electrica P este egala cu tensiunea U
inmultita cu intensitatea I.
Puterea este o marime fizica simbolizata prin litera P.Unitatea
de masura a puterii este Watt-ul simbolizat prin litera W.Circuitul
de incarcareBaterie se descarca cind o utilizam, in mod particular
dupa o pornire, trebuie deci reincarcata.Descrierea circuitului
Alternatorul este o masina electrica rotativa antrenata de catre
motorul vehiculului prin intermediul unei curele. Rolul sau este de
a transforma o energie mecanica intr-o energie electrica pentru a
alimenta consumatorii electrici si a mentine nivelul de incarcare
al bateriei.AlternatorulRegulatorul de tensiune, integrat in
alternator, regleaza tensiunea de incarcare a bateriei la o valoare
fixa indiferent de starea de incarcare a bateriei si de numarul
consumatorilor. Cind tensiunea de iesire a alternatorului este prea
mica, regulatorul creste curentul de excitatie in infasurarile
rotorului. Cand tensiunea de iesire este prea ridicata, regulatorul
scade curentul de excitatie in infasurarile rotorului.
Carterele asigura coeziunea ansamblului.Rotorul este inductorul
alternatorului, iar statorul indusul. Redresorul si regulatorul
transforma curentul pentru a putea fi utilizat la reincarcarea
bateriei.Curentul alternativDupa cum indica si numele sau,
alternatorul produce curent alternativ.
In curent continuu, sarcinile electrice merg intotdeauna in
acelasi sens, in timp ce in curent alternativ, ele merg in mod
alternativ intr-un sens apoi in celalalt.Curba caracteristica a
curentului alternativ este o curba numita sinusoidala.Functionarea
alternatoruluiAlternatorul este bazat pe principiul inductiei
electromagnetice.
Rotorul este un electromagnet care se deplaseaza rotindu-se in
fata bobinelor statorului, rotorul induce deci un curent alternativ
in stator.Curentul indus este proportional cu curentul de excitatie
a electromagnetului.Curentul alternativ este impropriu reincarcarii
bateriei, trebuie sa-l transformam inainte de al utiliza.
O dioda este un component electronic care nu lasa sa treaca
curentul decit intr-un singur sens.
Redresorul Bransand diode la iesire alternatorului, nu este
lasata sa circule decit partea pozitiva a semnalului alternativ
creat. Un montaj de diode, numit punte redresoare, permite
rasturnarea alternantei negative a semnalului.Alternatorul trifazat
Pentru a crea un semnal continuu, se multiplica numarul de bobine
din stator. Semnalele bobinelor sunt decalate in timp.Regulatorul
de tensiunePe masura ce rotorul se invirte mai repede, tensiunea de
iesire creste. Avand in vedere ca toti consumatorii au fost
proiectati sa functioneze la o anumita tensiune nominala, exista
riscul ca acestia sa se deterioreze. Regulatorul de tensiune
limiteaza tensiunea furnizata de alternator.Controlul circuitului
de incarcareEste necesara efectuarea in prealabil a unui control
vizual (fixarea cablurilor de legatura, starea si integritatea
diferitelor elemente ale circuitului de incarcare).Controlul
alimentarilor si maselor Este totodata necesar de a verifica
alimentarile si legaturile la masa ale circuitului de incarcare.
Acest control poate pune in evidenta conexiuni electrice degradate
(proasta fixare, coroziune).Masurarea intensitatiiCurentul produs
de catre alternator trebuie sa fie superior curentului utilizat de
catre consumatorii vehiculului :- I descarcare este curentul
utilizat de catre consumatori.- I incarcare este intensitatea
curentului la iesirea din alternator.Bilantul de incarcare este
valoarea curentului de incarcare din care se scade valoarea
curentului de descarcare.Rezultatul trebuie sa fie pozitiv. Daca
este negativ, alternatorul nu poate satisface in intregime consumul
electric al bateriei. Curentul necesar suplimentar va fi consumat
din baterie, iar aceasta se va descarca.Masurarea
tensiuniiMasurarea tensiunii ne permite verificarea bunei
functionari a regulatorului.O valoare prea mica semnifica ca
intensitatea curentului furnizata de alternator nu este suficienta
consumatorilor electrici de pe vehicul.O valoare prea ridicata
poate duce la distrugerea componentelor electrice de pe vehicul, in
particular a calculatoarelor. In acest caz , regulatorul de
tensiune poate fi defect.Conectica si fasciculele de
cabluriIntroducere in conecticaConectica este asociata cu notiunea
de racord electric. Ea contine in special urmatoarele elemente :-
conectorii :tata (port-pini) sau mama (port-alveole),- papucii
electrici : tata (pinii) sau mama (alveole),- nodurile : regrupari
de mai multe fire prin sudura,- reglete : regrupari de fire prin
sertizare,- cutiile sunt : legaturi de fire prin stringere.Toate
aceste componente pot fi supuse la diferite constringeri.
Controlul preliminar al conectorilorEste necesar de verificat
pozitia si integritatea conectorilor.In plus, trebuie sa ne
asiguram ca nici un element parazit nu degradeaza
conectorii.Diagnosticarea si repararea unui circuit
electricDemersul de diagnosticareEtapele demersului de
diagnosticare1. Colectarea de informatii.2. Analiza.3.
Identificarea originii disfunctionalitatii.4. Eliminarea cauzei
disfunctionalitatii.5. Corectarea defectului.6. Validarea
reparatiei.Documentatia tehnica : MR si NTSE
Pentru a diagnostica si repara o pana electrica, trebuie
consultat capitolul 8 al Manualului de Reparatii (MR) care explica
functionarea diferitelor componente ale vehiculului. Acesta
constituie un ajutor in diagnosticare. In cadrul documentatiei
aflata la dispozitie se pot consulta Notele Tehnice (NT), si Notele
Tehnice Scheme Electrice (NTSE). Cautarea unei NTSE necesita
identificarea vehiculului prin denumirea comerciala si data de
fabricatie.Utilizarea NTSELa inceputul fiecarui NTSE, un capitol
explica utilizarea schemelor electrice, amplasarea sigurantelor
fuzibile si releelor, deasemenea ca si nomenclatorul conectorilor
si trecerea cablajelor.Indexul functiunilorAceasta parte permite
cautarea numerelor de planse corespunzatoare functiei defecte a
vehiculului.Colectia de scheme electriceIndex-ul functiunilor
trimite catre un lot de planse. Lista criteriilor permite
determinarea plansei corespunzatoare vehiculului studiat.Pentru a
citi schemele, este necesara realizarea operatiunilor urmatoare :-
identificarea alimentarilor si maselor,- identificarea organelor,-
identificarea conectorilor.Indexul Organe si Racordari Indexul
Organe permite identificarea fiecarui organ prin numarul sau. De
asemenea Indexul Racordari permite identificarea fiecarui racord
prin numarul sau.Trecerea cablajelorAcest capitol localizeaza
cablajele pe vehicul. Aceasta etapa permite alegerea punctelor de
control cele mai potrivite (acces facil, importanta).