Criminalistica
Identitatea = Identitatea este rezultatul procesului de
ifentificare. Ea defineste acele trasaturi care desprind dintr-un
grup de obiecte, fenomene, finite, pe acea entitate care poate sa
fie individualizata efectiv.-Activitatea de stabilire a identitatii
este guvernata de principiu ce ii confera acesteia un character
stiintific indiscutabil.Tipurile de identificari:a) Identificarea
din memorie se realizeaza prin retinerea de catre un individ a
acelor caracteristici ce individualizaza un obiect, fenomen sau
fiinta. Sunt comparate in timp real datele aflate la dispozitia
organelor de simt ale individului cu cele inmagazinate in memoria
sa.b) Identificarea dupa descriere presupune ca individual sa
descrie unei terte personae caracteristicile identificatoare ale
unui obiect, finite sau fenomen. c) Identificarea dupa urmele
lasate este cea care face mai ales obiectul tehnicii
criminalistice. Sunt acele moficari care au loc in mediu datorita
activitatii infractionale si care ajuta la identificarea autorului
infractiunii.Indicatori biometrici:-Sunt acele elemente de
unicitate ale unui individ, plecand de la examinarea anumitor parti
ale organismului uman.-Biometria= o baza de date informatica ce
contine reprezentarea numerica a masurilor biologice, genetice si
comportamentale specific unui individ si analizarea lor prin metode
matematice si statistice cu scopul de a stabili, verifica si
autentifica identitatea unei personae.-Sisteme biometrice:a)
Statice(amprenta digitala, geometria mainii, morfologia fetei,
irisul)b)dinamice(vocea si semnatura).-Tehnici biometrice:a)tehnici
bazate pe analiza morfologica(mana,iris)b) tehnici bazate pe
studiul comporamental(semnatura)c) tehnici bazate pe examinarea
urmelor biologice(profilul genetic).
Capturarea si verificarea fiecarei caractersitci unice se
efectueaza cu un deispozitiv compus din trei elemente: un
cititor(foto), un processor de tratare a informatiei care creeaza
modelul de referinta sau testul si un analizator care va realiza
comparatia.-Datele vor fi codificate intr-un algoritm
mathematic.
Fotografia judiciara
-Fotografia judiciara este o ramura a thenicii criminalistice
care adapteaza si elaboreaza metodele de fiacre, prin fotografiere,
a rezultatelor si modului de desfasurare a unor activitati de
urmarire penala.Avantajele care au impus fotografia constau in:a)
Fidelitate in fixarea si redarea imaginii locului faptei, a urmelor
infractiunii, a diferitelor activitati tactice.b) Obiectivitatea in
prezentarea datelor obtinute prin mijloace criminalistice asupra
faptei si personae infractorului.c) Rapiditate si relative
simplitate de executare a fotografiilord) Efidenta probatorie a
fotografiei pentru clarificarea multor cause judiciare.
Clasificarea Fotografiei judiciare1.Fotografia judiciara
operative-Presupune efectuarea operatiunilor sale specific in
cadrul diferitelor activitati tactice desfasurate de organelle
judiciare.2.Fotografia judiciare de examinare-Presupune studierea
unor aspect care necesita o aparatura tehnica mai deosebita si
conditiile de lucru specific care pot fi asigurate doar in
laborator.3.Fotografia judiciara operativa:A) Fotografia judiciara
operative de la fata locului:-Fotografia ce se executa la fata
locului respecta principle triangulatiei in ceea ce priveste
fixarea unei scene a crimei care este de mari dimensiuni,
respective surprinderea intregului spatiu se face prin cadre
successive, deplasarea facandu-se prin statii legate cu repere
commune.-Pentru o corecta perceptive a dimensiunilor obiectelor,
detaliilor si a distantelor dintre ele, este necesara folosirea
metodelor fotgrammetrice in cadrul acestor operatiuni tehnice
desfasurate de organelle judiciare.-Aceasta consta in 2 faze:a)
Faza statica a cercetarii locului faptei se executa cu tipuri
specific fotografia de orientate, fotografia schita si fotografia
obiectelor principale.b)Faza dinamica se executa fotografia de
detaliu.
1.Fotografia de orientare:-Acest tip reda imaginea locului
faptei in intregul sau impreuna cu imprejurimile sale.-Serveste la
fixarea imaginii intregului loc al fapte, intr-un asamblu de puncte
de reper sau de orientate, de natura sa permita identificarea zonei
in care s-a savarsit infractiunea.-Trebuie sa redea elementele
topografice care au favorizat patrunderea la locul faptei sau
parasirea acestuia de catre infractor, precum si verificarea
conditiilor de observare din diferite puncte cum ar fi locuri de
paza sau pozitii ale martorilor.-Fotografia unitara se realizeaza
atunci cand dimensiunea locului fapte, distanta fata de acesta si
pozitia reperelor permis obtinerea, dintr-un unic punct de statie
si printr-o singura actionare a declansatorului, a imaginii locului
faptei impreuna cu vecinatatile sale.-Scopul consta si in
producerea de mijloace de proba de calitate, care sa permita
distingerea unor relatii spatiale intre obiectele care au legatura
cu savarsirea inftaciunii.-Fotografia panoramica se realizeaza in
conditiile folosirii unui obiectiv obisnuit.-Se allege un
aliniament rectiliniu si parallel cu fatadata-se monteaza aparatul
de fotografiat pe un trepied pentru a avea o distanta constata fata
de sol-se monteaza aparatul de fotografiat pe un trepied pentru a
avea o distanta constanta fata de sol.-se vor face fotografii
successive ale fatadei pornind de la o extremitate in care vom
surprinde initial un element de orintare din vecintate.
2.Fotografia schita:-Se realizeaza tot in faza static a cercetarii
de la fata locului si se fixeaza in intregime locul faptei fara
imprejurimi.-Scopul fiind redarea fidela a tuturor aspectelor de la
fata locului care instereseaza cauza.-Se apeleaza la metoda
fotografiei metrice crescand valoarea fotografiei in sesnul ca pot
fi determinate direct dimensiuni si distante intre diferitele
obiecte fixate in cadru folosindu-se o panglica
gradate.-Modalitati:a)panoramica care poate fi liniara sau
circulara.b)pe sctoare se executa atunci cand locul faptei are o
configuratie neregulata.c) pe pozitii contrare si pozitii
incrucisate in situatia cand locul faptei este in interiorul unei
incaperi.3.Fotografia obiectelor principale:-Consta in fixarea
imaginilor acelor obiecte care sunt in legatura, prin natural or
sau prin urmele care le poarta, cu infractiunea savarsita.-Se
executa la fata locului.-La realizarea acestui gen se for respecta
urmatoarele reguli:-langa obiect se aseaza un support cu un
cartonas numerotat.-se fotografiaza obiectul astfel incat el sa
poata fi raportat la alte elemente din campul infractiunii.-se
recomanda folosirea fotografiei la scara sau metoda metrica de
fotografiere.-iluminarea uniforma.
-Fotografierea cadavrelor se va face dupa urmatoarele
reguli:-cadavrele spanzuratilor se vor fotografia de pe poiztii
incrucisate.-cadavrele inghetate vor fi fotografiate intai in
starea in care au fost gasite apoi dezghetate pentru
leziuni.-cadavrele dezmembrate se fotografiaza mai intai partile
separate, iar apoi corpul refacut de legist.-cadavrele inecatilor
se fotografiaza asa cum au fost descoperite .-cad. Acoperite cu
diverse obiecte se foto mai intai asa cum au fost gasite si apoi
fara obiecte.
4.Fotografia detaliilor:-Aceasta ofera posibilitatea fixarii
acelor elemente de mici dimensiuni care pot conduce de obieci la
identificarea obiectului creator de urma in functie de
caracteristicile sale individuale.
B)Fotografia de reconstituire:-Are drept scop verificarea
modului in care s-au petrecut actele infractionale din punct de
vedere al versiunilor elaborate de organelle de cercetare
penala.-Au rolul de fixare prin imagini a celor mai importante
momente ale reconstructiei si verificarii modului de comitere ale
unei fapte precum si eventualele versiuni asupra acesteia.-Aici
exista 2 categorii de fotografii:a)Fotografia locului
reconstituirii care are rolul unei fotografii schita a locului
faptei;-Are rolul de a ilustra reconstituirea la locul comiterii
inftaciunii.-Pe aceasta se vor marca calea de acces, calea de
parasire a locului faptei si eventualele deschideri practicate de
infractor.b) Fotografiile secventelor reconstituirii:-Surprind
momentele esentiale ale activitatii infractorului.-Plansa cu
fotografii va fi atasata procesului verbal de reconstituire si
semnata de organul de urmarire.
c)Fotografia de perchezitie:-Reprezinta activitatea procedural
si de tactica criminalistica prin mijlocirea careia se urmareste
descoperirea si ridicarea din anumite locuri sau de la anumite
personae a obiectelor ori inscrisurilor ce contin urme ale unei
infractiuni.-Exista 3 tipuri de fotografii:1. Fotografia locului
perchezitionat.2.Fotografia ascunzatorii obiectelor
descoperite.3.Fotografia obiectelor descoperite.d)Fotografia
prezentarii pentru recunoastere:-Este o activitate de tactica crim
desfasurata in scopul identificarii persoanelor, cadavrelor,
lucrurilor sau animalelor care au legatura cu cauza cercetata.-Se
efectueaza 2 fotografii, prima reda persoanele sau obiectele
pregatite in vederea recunoasterii iar al 2 lea surprinde momentul
cand cel care face recunoasterea indica persoana sau obiectul
recunoscut.
e)Masuratori fotografice fotogrammetria:-Se inregistreaza
informatiile legate de dimensiuni si distante pe care le distingem
direct pe imaginile fotografice obtinute.1.Metoda fotografiei la
scara care permite distingerea dimensiunilor liniare ale obiectului
asezandu-se un instrument de masura, rigla gradate sau metro de
croitorie.2.Metoda metrica panglica gradate se aplica in
cercetarile de la fata locului pentru aflarea unor distante sau
dimensiuni ale unor obiecte care nu sunt in imediata apropiere a
pangalicii gradate.3.Metoda fotografiei stereoscopice metoda
stereometrice presupune fotografii de tip special folosind o
aparatura complexa de tip stereo, respective aparate dotate cu 2
camere obscure si 2 obiective capabile sa surprinda la o declansare
simultana acelasi camp infractional din 2 unghiuri diferite.
f)Fotografia semnalmentelor:-Fotografiile din aceasta categorie
au ca scop inregistrarea penala a infractorilor, urmarirea si
inregistrarea acestora, precum si identificarea cadavrelor
necunoscute, prin refacerea si fixarea trasaturilor
acestora.1.Fotografia de identificare a persoanelor:-Fotografia se
face pentru inregistrarea penala.-Persoana va fi fotografiata
asezata pe un scaun cu support pentru o pozitie dreapta a
capului.-Cicatricele greu observabile pot fi puse in evidenta prin
fotografierea la scara.2.Fotografia cadavrelor cu identitate
necunoscuta:-Se fac in numar de 2, una bust din fata si alta bust
din profil.-Se recomanda fotografierea dupa autopsiere pentru ca
medical legist, prin practicarea unor incizii in interiorul
cavitatii bucale, sa dea posibilitatea eliberarii gazelor
accumulate in urma putrefactiei.3.Fotografia de urmarire:-Este
cunoscut sub denumirile de filas, supraveghere sau
detective.-Scopul este de a inregistra, in conditiile prevazute de
lege, activitati cu character infractional, in vederea probarii
acestora.4.Fotografia judiciara de examinare:-este un tip de
fotografie judiciara cu ajutorul careia, in conditii de laborator,
se creceteaza probele material pentru evidentierea invizibilului cu
ochiu liber si se fixeaza rezultatele acestei cercetari.A)Metode
utilizate in fotografia de expertiza sub radiatii
vizibile:1.Fotografia de ilustrare reprezinta defapt o oglindire a
trasaturilor exerioare, generale, a dimensiunilor si formei probei
material.2.Fotografia de comparatie este metoda cel mai des
folosita in cadrul expertizelor si constatarilor
tehncio-stiintifice, mai ales in traseologie, in toate situatiile
care solicita efectuarea unui examen comparative de natura
optica.-Cele 2 imagini ce trebuie comparate trebuie sa fie la
aceeasi scara, cu acelasi constrast si aceasi pozitie.-Se
utilizeaza 3 variante ale fotograiei de comparatie:a.Varianta prin
juxtapunere care se utilizeaza folosind 2 imagini asezate in
aceeasi pozitie, retinandu-se acele caracteristci de detaliu care
se observa pe ambele fotografii, urmand ca elementele care corespun
sa fie marcate. Aceasta variant se foloseste si la identificarea
persoanelor dupa caracteristicile detaliilor reliefului
papilar.b.Varianta prin suprapunere este calitativ superioara
deoarece permite observarea directa a coincidentei sau diferentelor
intre imagini. Se foloseste pentru falsuri si in identificarea
cadavrelor necunoscute.-Pentru a fi folosita aceasta variant este
necesar de cel putin o fotografie realizata pe support fotosensibil
pozitiv transparent de tipul diapozitivului.c.Varianta
continuitatii liniare permite identificarea traseologica a
obiectului creator de urma.3.Fotografia de umbre:-Se evidenteaza
microumbrele care formeaza in urmele de volum.-Unghiu de incidenta
al razei de lumina este intre 30 si 70 de grade.-Fotografia de
ubmre se foloseste in cercetarea inscrisurilor falsificate prin
indepartare de text pe cale mecanica, traseologie,
balistica.4.Fotografia de reflexe:-Este pentru fixarea urmelor de
suprafata greu sesizabile la prima vedere.-Se foloseste la
cercetarea documentelor falsificare prin indepratare de text prin
spalare.5.Fotografia de contrast:-Are utilitatea in evidentierea
unor detalii prin imbunatatirea calitatii unor imagini fotografice
realizate cu prilejul activitatii de cercetare.-Se foloseste la
cercetarea documentelor in cazu de adaugiri, etc., punerea in
evidenta a striatiilor suprapuse, cercetarea urmelor suplimentare
ale impuscaturii, a urmelor de electrocutare.6.Fotografia
separatoare de culori:-Este folosita la relevarea modificarilor
textului unui inscris, a petelor, a urmelor greu de distins
datorita unor nuante usor diferite.7.Macrofotografia:-Este
destinata obtinerii unor imagini marite de pana la 10 ori.-Se
utilizeaza atunci cand vrem sa fixam rezultatele examinarii unei
suprafete mai mari decat cea pe care o surprinde campul
microscopului.-Se utilizeaza pentru urmele digitale, biologice,
inscrisuri, obiecte de mici dimensiuni, suprafetele corpurilor
delicate.
B)Fotografia de expertiza sub radiatii invizibile:1.Fotografia
de examinare sub radiatii ultraviolet:a)Metoda razelor ultraviolet
reflectate:-Aceste procedeu implica folosirea unei surse care poate
fi obisnuita sau cu un filtru, dispus in dreptul ei, care permite
trecerea numai radiatiei UV folosite la iluminarea suprafete de
fotografiat.b)Metoda fluorescentei:-Aceasta variant presupune
fixarea fenomenului de fotoluminiscenta rezulta in urma iluminarii
in UV a unor substante cu structura moleculara diferita.-Radiatiile
UV se folosesc pentru examinarea urmelor de natura animal,
vegetala, evidentierea urmelor actiunilor de falsificare,
descoperirea urmelor secundare ale tragerii cu armele de foc,
cercetarea urmelor de vopsea, chit, metale, descoperirea sau
prevenirea unor infractiuni.2.Fotografia de examinare sub radiatii
infrarosii(IR):-Presupune utilizarea unei surse de tipul lampii de
rezonanta cu cesiu sau cu vapori de mercur.-Se utilizeaza in
cercetarea unor documente falsificate prin acopirere de text,
reconstituirea textelor de pe documente distruse prin ardere,
determinari ale autenticitatii unor opera de arta, efctuarea de
fotografii de evidentiere a semnelor particulare.3.Fotografii de
examinare sub radiatii X:-Dupa examinari cu aceste radiatii se pot
descoperi fragmente de proiectil ramase la capatul canalului de
patrundere, se pot identifica restui ale scheletului in cenusa.-Se
utilizeaza la cercetarea inscrisurilor pentru diferentierea
cernelurilor sau citirea textelor acoperite, descoperirea urmelor
secundare ale impuscaturii, bagajelor de la aeroport.4,Fotografii
de examinare sub radiatii Beta:-Sunt constituite din electroni cu
sarcina electrica negative si au o putere de patrundere redusa.-Se
pot evidentia pe betagrafii zone ale unor documente care au suferit
modificare de grosime in urma unei actiuni mecanice de razuire sau
stergere, la falsurile prin inlaturare de text.-Pot fi examinate
urme de substante adezive, particule de provenienta strainta
patrunse in piele, structura hartiei, cernelii sau a
tusurilor.5.Fotogarii de examinare sub radiatii y(gammagrafie)-Se
foloseste in examinarea nedistructiva a mecanismelor armelor de
foc, descoperirea urmelor de fortare asupra elementelor
constitutive ale unor broaste sau incuietori, examinarea munitie
neexeplodate, a starii detonatoarelor.
URMELE DE REPRODUCERE
-Orice modificare produsa la locul faptei, ca rezultat material
al activitatii persoanelor implicate in comiterea acesteia si este
utila cercetarii criminalistice, co consideram urma.1.Clasificarea
urmelor de reproducere:-Formarea urmelor de reproducere presupune
existent unui obiect creator de urma si a unui obiect primitor de
urma.-Putem clasifica urmele de reproducere in mai multe
moduri:a.Dupa modul de actiune al suprafetelor de contact avem urme
statice si urme dinamice.-Urmele statice presupun contactul celor 2
suprafete sub un unghi drept fara a exista o alunecare in momentul
formarii urmei.(urme de maini, impresiunile stampilelor.-Urmele
dinamice se formeaza in cazul cand cele 2 suprafete in contact
aluneca un ape cealalta, nefiind retinuta forma exacta a obiectului
creator(urme de franare, urmele de taiere).b.Dupa gradul de
plasticitate al materialului din care este constituit obiectul
primitor de urma distingem urme de adancime sau de volum si urme de
suprafata:-Urmele de adancime sau de volum se creeaza atunci cand
consistenta materialului din care este format obiectul primitor de
urma este mai scazuta de cea a materialului obiectului creator de
urma.(urme de picior, rotile unui autovehicul, urme de
dinti).-Urmele de suprafata se formeaza atunci cand consistenta
materialului obiectului primitor de urma este comparabila sau
crescuta fata de cea a materialului obiectului creator de
urma.(vopsea, sange, noroi ramase de pe maini).c.Literatura de
specialitate mentioneaza si clasificarea urmelor in locale si
periferice:-Urmele locale se formeaza prin modificarea suprafetei
sau volumui ce intra in contact intre obiectul creator sic el
primito de urma. Modificarile se produc numa in interiorul zonei de
contact, astfel de urme fiind cele de picioare.-Urmele periferice
reprezinta o modificare a suprafetei obiectului primitor sesizabila
in urma indepartarii de pe aceasta a obiectului creator(depuneri de
zapada, acumularea prafului).
2.Urmele de maini-Urmele de maini se creeaza in momentul
atingerii cu suprafata palmei a obiectelor din mediul
inconjurator.-Desenul papilar este present pe fata anteriara a
palmei si apare datorita existentei reliefului
papilar.-Identificarea unei persoane pe baza urmelor
papilare:-longevitatea-apare la nastere si dispare dupa
deces.-fixitatea-nu apar sau dispar linii fata de desenul
initial.-inalterabilitatea-caracterizata prin faptul ca relieful nu
poate fi sters sau modificat doar in situatia distrugerii in
profunzime a papilelor in stratul
dermic.(arsuri)-unicitatea-inteleasa in sensul ca fiecare persoana
are un relief papilar propriu.
A.Cercetarea la fata locului a urmelor de maini-Cuprinde
activitati ale organului de urmarire penal ace se intreprind pentru
descoperirea, evidentierea urmelor latent, fixarea si ridicarea
prin metodele si mijloacele tehnicee adecvate, precum si pentru
interpretarea lor.a.Cautarea urmelor de maini la locul faptei:-Se
va tine seama ca urmele de adancime se formeaza in volumul unor
substante cu plasticitate care permite preluarea formei negative a
reliefului papilar(unt,plastelina,etc.),urmele de suprafa create
prin destratificare se pot intalni pe obiecte acoperite cu praf sau
cu straturi subitiri de sbustante, urmele in stare latent pot fi
evidentiate indifferent de culoarea suprafetei obiectului
primitor.-Pentru a fi descoperite se folosesc urmatoarele pulberi:
granulatie foarte fina, greutate specifica sufficient de mare
pentru a se aseza gravitational pe urma, grad de aderenta mediu
pentru a se atasa preferential de traseele urmelor, diversitate de
color pentru a obtine contrastul fata de culoarea obiectului
primitor.b.Evidentierea urmelor de maine in stare
latenta:-Presupune utilizarea unor metode adecvate naturii
obiectului primit si timpului scurs de la formarea acestora:-Prin
prafuire, evidentierea prin vaporizare(vapori de: iod,
cianoacrilatilor, aur si zinc),prin afumare directa, evidentierea
urmelor latent cu solutii chimice(ninhidrina, acidul fluorhidric,
rosul de sudan.c.Fixarea si ridicarea urmelor de maine:-Principalul
mijloc de fixare, conform CPP.-Fotografierea urmelor de maini la
locul faptei presupune pargugerea a 2 etape: fotografii ale
obiectului purtator de urme de maini si fotografia si fotografia
reliefului papilar descoperit.-Fixarea si ridicarea urmelor de
adancime prin mulaje se executa utilizand material din tehnica
stomatologica, clem ai adesea gipsul dentar.-Ridicarea urmelor de
maini de suprafata prin transfer se realizeaza cu ajutorul
peliculei adezive care este constituita dintr-un support de hartie
acoperit cu o substanta adeziva.-Obiectele de mici dimensiuni
purtatoare de urme de maini se ridica de la locul faptei si se
transporta la laboratorul de criminalistica unde se pot evidentia
si fixa in conditii mai bune.
B.Luarea impresiunilor digitale-Se realizeaza in vederea
obtinerii de material de comparative pentru identificarea autorilor
unei infractiuni.-Se utilizeaza o placa de zinc pe care cu ajutorul
unui rulou se intinde un strat subtire si uniform de tus tipografic
diluat cu terebntina.
C.Topografia si relieful papilar al palmei-Exista 4 regiuni ale
palme:-regiunea tenara corespunde muschiului aducator al degetului
mare-regiunea hipotenara se intinde spre exteriorul palmei in
partea opusa degetului mare avand forme de arcuri, bucle si
spirale-regiunea digitopalmara situate deasupra primelor 2 regiuni
si sub regiunea digitala-regiunea digitala cuprinde degetele
constituite din segmente separate de santuri
flexorale.D.Clasificarea reliefului papilar de pe falangete:-Sunt
extremitatile libere ale degetelor.1.Reliefuri papilare
adeltice:-Crestele lor sunt apropae paralele cu santul flexoral,
uneori avand o boltire spre varful degetului mai mult sau mai putin
preonuntata. (Pagina 91)a.Adelticele simple au toate crestele
aproape paralele cu santul flexoral cu o arcuire minora in partea
mediana a traseului.b.Adelticele cu confluent dreapta au aspectul
general cu cele simple dar unele creste au tendinta de a se apropia
sau contopi in partea dreapta.c.Adelticele cu confluent stanga
d.Adelticele cu lat dreapta au crestele aproape paralele cu santul
flexoral.e.Adeltciele cu lat stanga au in partea central o creasta
ce se intoarce spre dreapta.f.adelticele cu laturi
opuseg.adleticele cu inceput de spiralah.adleticele
piniforme2.Reliefuri papilare dextrodeltice au o singura delta
plasta in partea dreapta. 3. Reliefurile papilare sinistrodeltice
se aseamana cu cele dextrodeltice cu deosebirea ca desenele din
zona central sunt orientate in partea opusa(Pagina 93
poza).4.Reliefurile papilare bideltice au configuratia cea mai
simetrica in asa fel incat se disting clar 2 delte situate in
partea stanga si dreapta a regiunii central.5.Reliefurile papilare
trideltice au in zona central 2 desene distincte.6.Reliefurile
papilare quatrodeltice se intalnesc deosebit de rar si in zonal or
central apr 3 sisteme distince de creste.7.Reliefurile papilare
exeptionale(amorfe) nu pot fi incluse intr-unul din sistemele de
reliefuri descries anterior, ele sunt repartitzate haotic.
E.Detaliile caracteristice ale crestelor papilare:-Detaliile se
prezinta sub forma unor imperfectiuni.-Pot fi distinse pe un relief
papilar: a.inceputul de creastab.sfarsitul de
creastac.bifurcaread.confluentae.trifurcareaf.tripla
confluentg.confluenta si
bifurcareah.carliguli.inelulj.butoniera.k.depasireal.devieream.alternarean.anastomozao.triunghiulr.ramificatias.intersectiaF.Alte
detalii ale reliefului papilar utilizate in procesul de
identificare dactiloscopica-Caracteristicile porilor deschisi in
parea superioara a fiecarei creste se utilizeaza in situatia cand
la locul faptei sunt descoperite doar fragmente ale desenului
papilar la falangetelor.-Caracteristicile marginilor crestelor pot
fi utile in aceeasi masura ca si a porilor, ele avand niste aspect
neregulate, sesizabila la mariri accentuate ale imaginii.-Liniile
albe de pe dactilograme sunt datorate cutelor care din loc in loc
strabat relieful papilar intretaind crestele.-Cicatricile se
pastreaza pe intreaga durata a vietii, sunt niste detalii
dobandite.G.Procesul identificarii dactiloscopice:-Incepe cu
examenul comparative pentru incadrarea in tipul, grupa si sub-grupa
de relief a urmei ridicare.-Se trece la cercetarea amanuntita, a
detaliulului caracterizat de o dimensiune, forma si pozitie in
cadrul dactilogramei.-Se compara dactilograma urmei cu
dactilogramele impresiunilor ridicate expermintal.-Daca exista o
coincidenta de minim 12 detalii intre cele 2 se poate formula o
concluzie cer pozitiva legata de identitatea personae.-Daca nu sunt
gasite minim 12 detalii se poate mari imaginea.
3.Urmele de picioare-Urmele de picior pot sa fie urme statice,
dinamice de alunecare, urme de volum, de suprafata, de stratificare
sau destratificare.A.Fixarea urmelor de picioare: a.Descrierea in
procesul verbal de cercetare de la fata locului.-Se arata zona in
care s-a gasit urma, natura obiectului primitor, numarul, distanta
si pozitia urmelor fata de diferite obiecte din jur.-Se arata daca
pot fi distinse reliefuri papilare, se fac masuratori ale lungimii
in sensul distantei de la varful degetului mare la extremitatea
calcaiului.
b.Fotografia urmelor de picioare.-Se fotografiaza urmele in
asamblul lor urmate de fotografierea lor separate.
c.Fixarea prin mulaj a urmelor de adancime.-Se indeparteaza
eventuale obiecte sau impuritati, se imprejumuieste urma cu un
parapet din carton, se pulverizeaza in plan vertical, se
pulverizeaza o cantitate mica de ulei si se toarna mulajul din gips
dentar.
d.Transferul pe pelicula adeziva a urmelor de suprafata:-Este
acelasi procedeu ca la urmele de maini.B.Cararea de urme-Este
formata dintr-un sir de urme consecutive create de ambele picioare
pe acelasi traseu.-Se stabileste directia de mers, sensul
deplasarii, locurile de stationare.-Elementele cararii care pot fi
masurate si inregistrate sunt urmatoarele: a.linia
mersuluib.lungimea pasuluic.latimea pasuluid.unghiul pasului
4.Urmele lasate de dinti-Urmele lasate de dinti pot fi de
suprafata sau de adancime in functie de natura obiectului primitor
si de forta aplicata.-Caracteristicile masurate si observate sunt:
latime, aspectul muchiei taietoare, distanta dintre ei, pozitia pe
cele 2 arcade, gradul diferit de uzura.A.Fixarea urmelor de dinti
a.Descrierea urmelor de dinti in procesul-verbal de cercetare la
fata locului se face in 2 etape.-Prima data se arata pe ce obiecte
au fost descoperite,locul in care se afla, obiectul, numarul
urmelor, forma si aspectul.-In a 2 a etapa se descriu urmele,
pozitia fiecareia fata de celelalte, distantele dintre ele si
marimea lor.b.Fotografia urmelor de dinti parcurge si ea 2
etape.-In primul rand se fotografeaza grupul de urme incat sa poata
fi distinsa zona corpului primitor de urma.-In al 2 lea rand se fac
fotografii dupa metoda detaliilor cand obiectivul se afla la 5-10
cm de urma.-Pentru realizarea fotografiei la scara, alturi de urma
se aseaza o rigla gradate in centimetri sau milimetri.c.Fixarea si
ridicarea prin mulaj a urmelor de adanci.-Se face numai dupa
descriere si fotografiere.-Daca sunt resturi alimentare, acestea
sunt pulverizate cu serlac pentru a le spori rezistenta si a se
putea conserva detaliile in timpul turnarii pastei de mulaj.-Se
toarna pasta de mulaj din gips dentar si se mentine 30-40 de min
dupa care mulajul este ridicat si transportat pentru a fi
studiat.
B.Expertiza urmelor de dinti-Permite sa se faca distinctia intre
muscatura de om sau de alta specie animal pentru a se aprecia
varsta aproximativa a persoanei.-Prin comparatia continuitatii
liniare dintre urmele descoperite la fata locului si urmele create
experimental, se poate ajunge la o concluzie certa de
identificare.
5.Urmele de buze-Din punct de vedere anatomic, buzele reprezinta
peretele anterior al cavitatii bucale, si au in exterior un tesut
epiterial iar in interior, un tesut conjuctiv foarte bine
vascularizat.-Acestea sunt tot timpul umede lasand urme statice sau
dinamice.-Urmele de adancime ale buzelor se gasesc foarte rar si
doar in material cu plasticitate accentuate, cur mar fi margarina,
marmelada etc.
A.Cercetarea la fata locului a urmelor de buze-Urmele de buze se
examineaza la lumina naturala sau la lumina ultraviolet unde urmele
de buze vor avea o luminiscenta usor albastruie datorita
substantelor de natura organica.-Cand au fost descoperite se trece
la evidentierea lor prin metoda de vaporziare ca si in cazurl
urmelor de maini.
B.Examinarea criminalistica a urmelor de buze-Presupune
obtinerea de material de comparative de la suspecti.-Pentru
prelevare se folosesc hartie alba, lamele de sticla.-Urmele pot
avea detalii cum ar fi bifurcatia, confluent, fragmente de linie,
puncte coriale.-Pe baza trasaturilor generale se poate estima
persoana, varsa, sexul.
6.Urmele lasate de imbracaminte-In timpul infractiunii,
infractorul poate sa lase la locul faptei urme de reproducere ale
pieselor sale de imbracaminte.-Obiectele primitoare pot fi: solul,
zapada, suprafete proaspat vopsite etc.-Aceste urme pot fi statice
sau dinamice, de suprafata, de volum.-Urmele de adancime se creaza
in situatia in care obiectele primitoare sunt de plasticitate
accentutata(solul umed argilos, betonul proaspat).-Se disting
caracteristigi generale in legatura cu tipul de tesatura care pot
duce la identificarea obiectului creator.-Urmele dinamice pot doar
furniza informatii utile legate de modul savarsirii infractiunii,
nu pentru identificarea obiectului creator.
A.Cercetarea la fata locului a urmelor de imbracaminte:-Urmele
sunt vizibile si de dimensiuni destul de mari incat descoperirea
lor nu prezinta dificultati.-Se descriere intr-un process- verbal
de cercetare.-Se descriu eventuale detalii, forma tesaturii,
tricotajul, particularitati de uzura.-Dupa care se fotografiaza ca
obiecte principale.
B.Examinarea in conditii de laborator a urmelor de
imbracaminte:-Se poate face comparandu-le fie direct cu piesa de
imbracaminte presupus a fi lasat aceste urme, fie cu fotografii sau
mulaje ale unor urme create in mod experimental.-In functie de
numarul sufficient de detalii, expertul poate ajunge sa identifice
efectiv piesa de imbracaminte creatoare de urma.
7.Urmele instrumentelor de spargere
A.Intrumentele utilizare la comiterea spargerii:-Urmele acestor
obiecte sunt foarte diverse, o clasificare a acestora putand fi
facuta in functie de modul lor de formare(scule, unelte).a.Urmele
de taiere-Sunt create de instrumente care au una sau mai multe
extremitati ascutite.-Dupa prelucrare in procesul de fabricatie
aceste instrumente au un microrelief sesizabil prin intermediul
unui instrument optic de marit.-Urmele create sunt dinamice si
prezinta importanta criminalistica deoarece imperfectiunile lamelor
se imprima sub forma de stiatiuni paralele pe suprafetele
sectionate.-Unghiul de atac este diferit daca instrument este
utilizat cu mana dreapta sau stanga.-Examinand urmele uno astfel de
dispositive se pot obtine informatii despre tipul instrumentului,
dimensiunea, sensul in care a actionat urmand identificarea
obiectului creator de urma.b.Urmele de apasare-Acestea apar ca
urmare a exercitarii unei presiuni, aparand ca urme statice de
volum.-Obiectul primitor de urma mai poate retine eventuale
caracteristici individuale,cum ar fi uzura, imperfectiuni rezultate
din procesul de fabricatie care pot conduce la identificarea
efectiva a obiectului creator de urme.c.Urmele de frecare-Sunt urme
dinamice formate datorita alunecarii unor instrumente prevazute cu
zimi sau dinti(pile, bomfaier).-Prin utilizarea lor produc
desprinderea din masa obiectului primiot a unor mic
fragmente(pilitura,rumegus) care nu permit insa identificarea
obiectului creator.d.Urmele de lovire-Reproduc pe suprafata sau in
volumul obiectului primitor caracteristicile generale de forma si
dimensiuni ale obiectului primitor.-Desi sunt urme dinamice, in
afara informatiilor privind tipul si dimensiunea obiectului
utilizat, in unele cazuri este posibil ca obiectul primit de urma
sa retina eventuale caracteristici individuale cum ar fi uzuri
specific sau imperfectiuni rezultate din procesul de frabricatie
care pot duce la identificarea obiectului creator.
B.Locul savarsirii infractiunii-Este purtatorul urmelor
instrumentelor de spargere, ce pot fi intalnite pe o larga
varietate de obiecte.
C.Contrafacerea sau falsificarea sigilarilor-Sigilarea
incaperilor se face utilizand benzi de hartie fixate la capete cu
ceara cu un insemn al unei autoritati.a.Inlocuirea sigiliului-Este
practica de persoane care au acces la sigilii si clesti de
sigilare.-Examinarea lor necesita multa atentie si trebuie
verificate forma si marimea sigiliilor si materialul din care sunt
confectionate.b.Plimbarea plumbului-Examinarea sigiliului fortat va
evidentia urme de innegrire a sforii si o scamosare a
acesteia.c.Taierea in lungul canalelor-Se foloseste la sigiliile de
plastic.-Urmele acestor operatiuni se pot distinge cu ochiul liber
sau cu lupa.D.Fixarea urmelor instrumentelor de spargere-Se
realizeaza prin descriere in procesul-verbal de cercetare la fata
locului, fotografiere si mulare.-Descrierea se face in 2 etape: in
primul rand se arata pe ce obiecte au fost descoperite, numarul
urmelor, forma si aspectul. In al 2 lea rand se fotografeaza dupa
metoda detaliilor.-Fixarea si ridicarea prin mulaj a urmelor de
adancime se face folosindu-se material cum sunt parafina sau ceara
rosie.
8.Urmele mijloacelor de transport
A.Mijloace de transport a caror urme sunt studiade de catre
criminalistica sunt indesoebi cele rudiere.a.Urmele rotilor
autovehiculelor-Sunt urme de repproducere in forma static,
dinamica, de adancime, de suprafata, de stratificare sau de
destratificare.-Elementele observabile sunt: latimea benzii de
rulare a anvelopei, numarul de roti pe osie, distanta dintre rotile
celeiasi osii.-Caracteristicile individuale ale unei anvelope pot
permite identificarea acesteia datorita uzurii specifice.-Urmele
dinamice sunt cele produse atunci cand rotile aluneca pe
carsabil(franare).b.Urmele de impact apar in urma unui contact de
intesitate variabila intre mijlocul de transport si un alt
obiect.-O caracteristica a impactului este ceea ca se produce un
transfer reciproc de substanta intre cele 2 corpuri.c.Urmele sub
forma de obiecte, substante si resturi ale acestora-Apar ca
rezultat al unui impact(parbriz, faruri, fragmente de sticla,
plastic etc.)-Analiza acestor resturi permite identificarea tipului
de material component.-Fragmentele de material(vopsea) despinse
dintr-o component a autovehiculului pot fi identificate din punct
de vedere traseologic ca apartin acestuia.
B.Fixarea urmelor mijloacelor de transport-Se descrie in
procesul verbal tipul lor, numarul urmelor, forma si aspectul.-Se
fotografiaza grupul de urme.-Se fac fotografii dupa metoda
detaliilor avand aseazata alaturi o rigla gradate.-Fixarea si
ridicarea prin mulaj a urmelor de adancime ale rotilor se face cu
ajutorul ghipsului.
Urmele ca obiecte, substante ori resturi ale acestora
1.Urmele sub forma firului de par-Prezenta firului de par la
locul faptei se datoreaza unei actiuni mecanice violente(smulegere,
rupere).-Cantaitatea, starea si locul unde sunt descoperite,
raportul lor cu alte categorii de urme furnizeaza informatii legate
de modul cum s-a savarsit infractiunea.A.Cautarea,fixarea si
ridicarea firelor de par-Au in vedere particularitati legate de
natura faptei, locul cercetat, dimensiunile reduse, culorile
variate si modul de prezentare al acestei categorii de
probe.-Cautarea lor se face examinand cu atentie obiectele de la
locul faptei cu ajutorul lampii cu ultraviolet.-Fixarea prin
descriere in procesul-verbal de cercetare a locului faptei,
presupune mentionarea locului unde au fost descoperite urmand
fotografierea obiectului purtator.-Ridicarea firelor de par se face
cu penseta, iar ambalarea lor in vederea transporutul se face in
recipient curate de sticla.B.Examinariea firului de par-Parul este
uns de catre secretiile glandelor sebacee din interiorul dermei
fapt ce conduce de multe ori la formarea unor depozite viarte pe
suprafata sa.-Se face examinarea macroscopica a firului de par
notandu-se datele privind forma, dimensiunea culoarea, modul de
detasar.-Urmeaza examinarea microscopica a firului de par urmata de
efectuarea de analize ale continutului in diferite elemente ale
firului de par(ADN).C.Rezultatele examinarilor-Ele permit
expertului sa exprime concluzii legate de apartenenta la specia
umana.-Se poate indica zona din care provine.-Pot fi descoperite
boli de care sufera persoana.
2.Urmele de sange-Urmele de sange apar in urma unei leziuni
deschise.-Forma pe care o au urmelele descoperite (stropi, pete),
pozitia si obiectele purtatoare de urma ne furnizeaza informatii
legaate de modul cum s-a savarsit fapta.-Distanta picurilor care
cad poate fi apreciata in functie de forma conturului.A.Cautarea
urmelor de sange-Examinarea cu minutiozitate a locului faptei.-Cand
infractorul a spalat urmele de sange acestea pot fi puse in
evidenta pulverizand suprafetele cu un reactive numit
luminol.B.Fixarea si ridicarea urmelor de sange-Se descrie in
procesul-verbal de cercetare de la fata locului.-Se mentioneaza
obiectul purtator, natura suprafetei-Fotografia se face in faza
static ca ffotografie a obiectului principal, apoi in faza dinamica
ca fotografie de detaliu.-Se recolteaza in recipient
sterile.C.Examinarea urmelor de sange-Aspectul microscopic al
formei si dimensiunilor celulelor din fluidul sanguine, hematii si
leucocite arata daca sangele este uman sau nu.
3.Urmele rezultate din procese fiziologice ale
organismuluiA.Urmele de sperma-Apar in cazul infractiunilor
sxuale.a.Cautarea aceste categorii de urme presupune examinarea cu
atentie a tuturor suprafetelor de la locul faptei.-Cautarea se face
la lumina naturala sau cu lumina ultravioleta.b.Fixarea si
ridicarea se efectueaza apeland la un echipament special si se va
utiliza recipient sterile.c.Examinarea se fac in laborator.-Se
poate determina grupa sanguine, tipul de RH si profilul genetic
ADN.
B.Urmele de saliva -Cautarea acestor categorii de urme este
ingreunata de faptul ca sunt incolore.-Ele pot fi evidentiate la
lampa UV.-Fixarea si ridicarea se face ca la urmele de sperma.
C.Urmele de urina, excremente si voma.
4.Urmele sub forma de obiecte sau resturi de obiecte-Includem in
aceasta categorie: imbracaminte, mijloc de transport,
instrumente.-Descoperirea si xicarea se realizeaza prin descriere
si fotografiere incat sa poata fi evidentiata natura
obiectului.-Examinarea in conditii de laborator ne permite sa
distingem caracteristici proprii acestora, ceea ce ne poate conduce
la identificarea producatorului, cumparatorului sau a
infractorului.
5.Urmele formate din alimente si resturi ale acestora-Se
examineaza si cosurile de gunoi.-Ridicarea si examinarea se face
prin recipient sterili si luarea unor masuri de conservare pe
durata transportului.-Pentru a ajuta la conservarea urmei se poate
injecta cu formol care impiedica dezvoltarea microorganismelor.-In
laborator se vor cauta urme de saliva, de dinti sau de maini.
6.Urmele formate din resturi de fumat si de iluminat-(tigari,
chibrite, brichete, resturi de lumanari).7.Urmele sub forma de
sfori, cordoane, franghii si resturi ale acestora.8.Urmele de praf
si de noroi-Acestea se descopera, ridica, examineaza ca
cealalte.
URMELE DE INCENDII SI DE EXPLOZII
A.Incendii naturale-Au cause care nu tin de vinovatia unei
persoane1.Electricitatea atmosferica se acumuleaza la nivelul
norilor, descarcarile producandu-se prin intermediul trasnetului
care loveste obiectele aflate la sol.2.Radiatiile solare produc
incendii in situatia in care acestea sunt concentrate prin obiecte
transparente(sticla, plastic).3.Autoaprinderile apar datorita unor
procese chimie de oxidare a unor substante in stare
pulverulenta.-Alte material se autoaprind datorita
fermentatiei(fanul depozitat in stare umeda).
B.Incendiile accidentale-Au cause extreme de variate si deobicei
sunt datorare neglijentei umane(instalatii electrice
improvizate,tigari. Etc)-Urmele create sunt specifice.
C.Incendiile intentionate-Acestea pot fi: artizanale(o lumanare
aprinsa, un balon cu benzina pus langa un bec incandescent),
dizpozitive special(dizpozitive cu ceas, dispositive de lovire a
unor amestecuri pirotehnice.)
D.Exploziile-Sunt arderi rapide si violente cu degajari de
caldura si lumina urmate de o unda de soc datorata presiunii.
E.Fixarea si esxaminarea urmelor-Se fotografiaza dupa metoda
schitei si a obiectelor principale de la locul faptei.-Se ridica
restu carbonizate, cenusile rezultate in urma arderii.-Se incearca
stabilirea locului de unde a pornit incediul.
BALISTICA JUDICIARA
-Este ramura criminalisticii care elaboreasza metodele si
mijloacele tehnico-stiintifice de stuiede a armelor de foc de mana
sau de umar, a munitiilor acestoa si a urmelor impuscaturii in
vederea identificarii aremei cu care s-a tras, a celui care a
utilizat-o si a modului cum s-a comis infractiunea.a.Teava-Un
cilindru de otel special care asigura directia ce va fi urmata de
proiectil.b.Mecanismul de tragere compus din piese fixe si mobile
metalice care permit alimentarea cu munitie, initierea focului de
arma si evacuarea tubului ars.c.PAtul sau manerul are rolul de a
permite utilizarea convenabila a armei.
-Succesiunea operatiunilor desfasurate in interiorul armei si
factorii ce actioneaza asupra proiectilului pe aceasta durata
constituie obiectul de studio al balisticii interioare.-La momentul
parasirii tevii pana cand proiectilul atinge tinta vom discuta din
punctual de vedere al balisticii exterioare.
A.Dupa suprafata canalului tevii-Armele sunt cu teava isa sau
teava ghintuita.-Acele cu tevi ghintuite prezinta in sectiune
transversal o succesiune de goluri si plinuri, respective niste
canale ce parcurg intreaga lungime rasucindu-se sub forma de
spirala.-Deimensiunea sectiunii unei tevi este definite de calibru
care este caracterizat diferit in functie de dipul de canal
interior al tevii.
B.Dupa modelul de functionare-Armele sunt neautomate,
semiautomate si automate.a.Armele neautomate sunt caracterizate de
faptul ca incarcarea, declansarea focului, scoaterea tubului ars se
efectueaza manual ca operatiuni distincte.b.Armele semiautomate
folosesc o parte din energia gazelor ce expulzeaza proiectilul sau
reculul ca fort ace actioneaza asupra peretului posterior al
camerei de explozie, pentru a ejecta tubul ars si pentru a arma
mecanismul de tragere.c.Armele automate folosesc presiunea gazelor
ca si cele semiautomate, dar ciclul de functionare este complet,
respective cat timp tragaciul este apasat se produce si percutarea
munitiei.
C.Alte clasificari prot fi dupa destinatie: arme de lupta,
sportive, de vanatoare etc.
1.Munitia armelor de foc-Sunt denumite cartuse si se deosebesc
intre ele in functie de caracteristicile constructive ale canalului
tevii carora le sunt destinate, dupa calibrul acestora sau dupa
destinatia specifica unei arme.A.Cartusele armelor cu teava
ghintuita sunt diferite ca forma, volum si calibru
1. glontul sau proiectilul este situate in partea frontal a
cartusului si prin expulzarea sa pe gura tevii este indreptat spre
tinta aleasa de utilizatorul armei-Materialul utilizat pentru
confectionarea lor este plumbul si otelul.2. Tubul cartusului este
confectionat din alama sau aun alt aliaj metallic care presupune un
oarecare grad de elasticitate pentru expulzarea
proiectilului.3.Capsa de initiere este situate in centrul rozetei
sau la unele tipuri de munitie sub forma unui inel pe circumferinta
rozetei.4.Pulberea constituie incarcatura care prin ardere produce
o mare cantitate de gaze, a caror presiune pune in miscare
proiectilulexpulzandu-l pe gura tevii.
B.Cartusele armelor cu teava lisa prezinta unele distinctii ale
componentelor fata de cele discutate anterior.1.Proiectilul poate
fi unic sau multiplu, respective o incarcatura de sfere de
plumb.2.Tubul poate fi confectionat si din carton preset sau
plastic dar rozeta fiind metalica.3.Capsa are acelasi
rol.4.Pulberea utilizata este de obicei neagra.5.Bura are rolul de
a separa publerea de proiectilele multiple, alice sau
mitralii.6.Rondela are rolul de ainchide gura tubului.
2.Urmele armei imprimate pe munitie-Resturile de munitite
reprezentate de tuburile arse si proiectilele recuperate de la
locul faptei poarta urme create de arma in procesul tragerii,
acestea fiind comparate cu cele ramase pe tuburi trase experimental
cu arme presupus a fi fost folosite pentru identificarea armei cu
care s-a tras.3.Urmele impuscaturii-Aspectul si caracteristicile
urmelor descoperite pe corpurile atinse de loviturile armelor de
foc variaza in functie de factorii principali si factorii
suplimentari ai impuscaturii.A.Urme primare-Orificiul de intrare
este caracterizat de sintagma minus tesatur, respective proiectilul
antreneaza tesaturi de la suprafata spre interior pe directia sa de
inaintare, formasa fiind circular.-Canalul de patrundere este
reprezentat in principiu de un traseu rectiliniu, continuare a
traiectoriei proiectilului in interiorul corpului lovit.-Orificiul
de iesire are de obicei un diametru mai mare decat calibrul
proiectilului, mariginile sale fiind rasfrante spre
exterior.-Inelul de stergere- urmele apar sub forma unor depozite,
mai mult sau mai putin consistente, depuse circular in jurul
orificiului de intrare.-Inelul de metalizare format din particole
metalice desprinse din stratul exterior al proiectilului datorita
actiunii ghinturilor si particulelor metalice.
B.Urme secundare-Datorare unor factori suplimentari, atlii decat
proiectilul, se intalnesc numai pe corpurile aflate la distante
relative mici fata de locul de unde s-a tras.-Inelul de contuzie
datorat factorului suplimentar reculul, apare sub forma unei
echimoze circulare corespunzatoare conturlui tevii armei de
foc.-Ruperi ale tesaturilor datorate factorului suplimentar
presiunea gazelor rezultate in urma arderii publberii care imping
proiectilul spre exterior.-Arederi ale tesuturilor datorate
factorului suplimentar temperature ridicata a gazeolr
expulzate.-Tatuajul impuscaturii este datorat factorilor
suplimentari ale paricolelor incandescente sau in stare semiarsa de
publbere.-Mansonul de afumare este datorat factorilor suplimentari
de particole arse de publbere reci.
C.Urmele tragerii cu alice sau mitralii-Au caracteristici
proprii datorate faptului ca proiectilele multiple se desfasoara
odata iesite peg aura tevii sub forma unui con cu baza indreptata
spre tinta.-Forma circular a suprafetei de imprastiere a alicelor,
ofera informatii legate de unghiul sub care se afla teava fata de
obiectul lovit.
4.Cercetarea la fata locului in infractiunile comise cu arme de
foc-Activitatile principale desfasurate de organelle judiciare
presupun cautarea, examinarea primara, fixarea, ridicarea si
transportul urmelor in vederea examinarii lor in conditii de
laborator.-Masurile imediat ce trebuiesc luate sunt:-acordarea de
asistenta medicala victimei-delimitarea locului faptei si
interzicerea accesului.-strangerea de informatii primare de la
martori ocular-protejarea impotriva distrugerii ori contaminarii a
obiectelor sau suprafetelor purtatoare de urme.-Se cerceteaza
amanuntit permietrul locului faptei in vederea:-descoperirii
urmelor create prin savarsirea faptei-descoperirii armei
corp-delict-descoperirea urmelor de munitie folosite-stabilirea
locului de unde s-a tras-ridicarii si ambalarii urmelor
gasite.-Gloanetele din corpul victimei sunt extrase de
medic.-Stabilirea locului, distantei si directiei de unde s-a tras
constituie o sarcina importanta.-Se iau inconsideratie resturile de
munitie descoperite, urmele impuscaturii primare, secundare si se
are in vedere si posibilitatea ca proiectilul sa se fi aflat fie in
faza ascendenta fie in cea descendenta a traiectoriei sale.-Toate
acestea duc la reconstituirea :filmului.
5.Expertiza Balistico-judiciara-Inaintea examinarii armei se
cauta urme pe suprafata lor cum ar fi urme de maini, sange, sau
alte substante.-Armele sunt descries din punct de vedere al
tipului,modelului, anului de fabrictatie.-Gloantele si tuburile
arse se examineaza in 2 etape: se stabileste marimea, forma,
greutatea, numarul, latimea si sensul rasucirii urmata de
examinarea compararii obiectelor in litigiu cu cele rezultate in
urma tragerilor experimentale.