Criminalistica. Metodologia criminalistica. Metodologia criminalistica... · 322 Criminalistic 2.2. Expertizele traseologice ..... 56 2.2.1. Expertiza urmelor l sate de instrumentele

Bibliografie selectiv 319

CUPRINS

Capitolul I. Metodologia investig rii infrac iunilor de

omucidere .......................................................................................... 5 Sec iunea I. Aspecte introductive .................................................. 5

1. Considera ii preliminare....................................................... 5 1.1. Importan a i rolul investiga iei criminalistice a omuciderii ........................................................................... 5 1.2. Considera ii referitoare la apari ia i stingerea dreptului la via . ................................................................ 6

2. Principalele probleme, obiect al proba iunii, care trebuie clarificate prin investigarea mor ii violente ................. 8

2.1. Stabilirea cauzei i naturii mor ii. ................................ 9 2.2. Identificarea locului în care a fost s vâr it omorul. ................................................................................ 9 2.3. Stabilirea momentului comiterii infrac iunii. ............... 9 2.4. Determinarea modului în care a fost s vâr it omorul. .............................................................................. 10 2.5. Identificarea f ptuitorului i a celorlal i participan i. ....................................................................... 10 2.6. Identificarea victimei. ................................................ 11 2.7. Identificarea instrumentelor sau mijloacelor care au servit la s vâr irea infrac iunii. .................................... 11 2.8. Stabilirea mobilului sau scopului infrac iunii ............ 11

3. Modalit i de probare a infrac iunilor de omucidere ......... 12 3.1. Mijloace de prob prev zute de Codul de procedur penal . .............................................................. 12 3.2. Mijloace tehnico-tactice criminalistice i medico-legale. ................................................................... 13

Sec iunea a II-a. Cadrul metodologic general i primele

m suri luate în investigarea omuciderii ..................................... 14 1. Reguli generale metodologice aplicate în investigarea omorului ................................................................................. 14 2. Cercetarea în echip a omuciderii; rolul i importan a sa .......................................................................... 15

320 Criminalistic

3. Primele m suri luate de organele de urm rire penal în cercetarea omorului............................................................ 17

3.1. M suri luate de cadrul de poli ie sosit primul la fa a locului. ....................................................................... 17 3.2. Activit i preg titoare întreprinse de echipa de cercetare propriu-zis . ....................................................... 18

Sec iunea a III-a. Particularit ile cercet rii la fa a locului

în caz de omor ............................................................................. 19 1. Aspecte generale privind cercetarea la fa a locului în caz de omor ............................................................................ 19

1.1. Cercetarea în faza static . .......................................... 19 1.2. Cercetarea în faza dinamic . ...................................... 21

1.2.1. Examinarea cadavrului ...................................... 21 1.2.2. Descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor. ........ 21 1.2.3. Clarificarea împrejur rilor negative, .................. 21

2. Examinarea cadavrului ....................................................... 22 2.1. Constatarea mor ii victimei. ....................................... 22

2.1.1. Semnele precoce, ............................................... 23 2.1.2. Semnele semitardive .......................................... 23 2.1.3. Semnele tardive i conservatoare ....................... 23

2.2. Examinarea propriu-zis a cadavrului. ...................... 23 2.2.1. În faza static ..................................................... 24 2.2.2. În faza dinamic , ................................................ 24

2.3. Stabilirea datei mor ii i a eventualelor modific ri în pozi ia cadavrului. ....................................... 25

2.3.1. În cazul semnelor precoce, ................................. 26 2.3.2. În cazul semnelor semitardive, .......................... 26

3. Elemente de investigare entomologic ; stabilirea datei mor ii pe baza studiului entomologic ..................................... 27

3.1. Fundamentul tiin ific al investiga iilor entomologice ..................................................................... 29 3.2. Cercetarea entomologic propriu-zis ....................... 32

3.2.1. Stabilirea momentului comiterii infrac iunii, ................................................................... 32 3.2.2. Identificarea locului în care a fost s vâr it omorul. ......................................................................... 34


3.2.3. Stabilirea cauzei i naturii mor ii. ...................... 34 3.3. Particularit i privind cercetarea la fa a locului ......... 35

4. Particularit ile cercet rii omorului în func ie de mijloacele i procedeele folosite de f ptuitor pentru suprimarea vie ii victimei ...................................................... 38

4.1. Omorul s vâr it cu arme albe i corpuri contondente. ...................................................................... 39

4.1.1. Leziunile produse de obiecte t ioase ................. 39 4.1.2. Leziunile produse de obiecte în ep toare sau în ep tor-t ioase .................................................... 39 4.1.3. Leziunile produse de obiecte despic toare ........ 39 4.1.4. Identificarea armelor albe .................................. 39 4.1.5. Diferen ierea omuciderii de sinucidere .............. 40

4.2. Omorul s vâr it prin asfixii. ...................................... 41 4.2.1. Spânzurarea ........................................................ 41 4.2.2. Strangularea ....................................................... 42 4.2.3. Sufocarea i ocluzia orificiilor respiratorii ........ 42 4.2.4. Înecarea .............................................................. 43

4.3. Omorul s vâr it prin împu care. ................................ 43 4.4. Moartea prin otr vire. ................................................ 44 4.5. Moartea violent determinat de al i factori. ................. 45

Sec iunea a IV-a. Alte activit i destinate investig rii

omorului ...................................................................................... 46 1. Dispunerea expertizelor medico-legale .............................. 46

1.1. Stabilirea cauzei mor ii .............................................. 48 1.2. Stabilirea naturii mor ii. ............................................. 50

1.2.1. Diferen ierea omuciderii de moartea natural ........................................................................ 50 1.2.2. Diferen ierea omuciderii de sinucidere .............. 50 1.2.3. Diferen ierea omuciderii de moartea prin accident ........................................................................ 50

2. Dispunerea expertizelor criminalistice............................... 53 2.1. Expertiza urmelor l sate de corpul uman ................... 54

2.1.1. Expertiza dactiloscopic .................................... 54 2.1.2. Expertiza urmelor de picioare ............................ 55 2.1.3. Expertiza urmelor de din i i de buze ................ 55

322 Criminalistic

2.2. Expertizele traseologice ............................................. 56 2.2.1. Expertiza urmelor l sate de instrumentele vulnerante, ................................................................... 56 2.2.2. Expertiza balistic .............................................. 56

2.3. Alte categorii de expertize. ........................................ 56 2.3.1. Expertiza urmelor de sânge ................................ 57 2.3.2. Expertiza urmelor de sperm i a firului de p r ........................................................................... 57 2.3.3. Expertiza grafoscopic ....................................... 58 2.3.4. Expertize destinate identific rii cadavrului dup urmele de natur osteologic . .............................. 58

3. Elaborarea versiunilor de urm rire penal ......................... 58 3.1. Considera ii introductive. ........................................... 58 3.2. Criterii de elaborare a versiunilor. ............................. 59

3.2.1. Date ob inute din cercetarea la fa a locului i din examinarea cadavrului, ...................................... 60

3.2.2. Date rezultate din ascultarea martorilor, a rudelor ori din investiga iile privitoare la victim ....... 60 3.2.3. Verificarea versiunilor ....................................... 61

4. Evalu rile de tip profiling privind personalitatea f ptuitorului ........................................................................... 62

4.1. Importan a evalu rilor de tip profiling pentru investiga iile penale. ......................................................... 62 4.2. Profilingul geografic. ................................................. 63

5. Efectuarea unor acte de urm rire penal ............................ 65 5.1. Ascultarea martorilor. ................................................ 65 5.2. Ascultarea suspectului sau a inculpatului. ................. 66 5.3. Efectuarea de confrunt ri. .......................................... 66 5.4. Efectuarea de perchezi ii. ........................................... 67 5.5. Efectuarea de reconstituiri. ........................................ 67

6. Particularit i ale cercet rii omorului în cazul cadavrelor dezmembrate sau al cadavrelor nedescoperite ..... 68

6.1. Investiga ii specifice în cazul cadavrelor dezmembrate. .................................................................... 68 6.2. Particularit i ale cercet rii în cazurile dispari iei unor persoane, victime ale omuciderii. ............................. 71


6.2.1. Sub raport metodologic, ..................................... 71 6.2.2. Raportat la aceste împrejur ri, ........................... 72

Capitolul II. Investigarea unor infrac iuni care aduc

atingere patrimoniului ................................................................... 73 Sec iunea I. Particularit i metodologice privind

investigarea furtului i a tâlh riei .............................................. 73 1. Considera ii introductive .................................................... 73

1.1. Aspecte juridice. ........................................................ 73 1.2. Principalele probleme, obiect al proba iunii, care trebuie clarificate prin cercetarea furtului i a tâlh riei. ............................................................................ 74

1.2.1. Determinarea concret a bunurilor mobile ........ 74 1.2.2. Stabilirea exact a locului i momentului s vâr irii faptei ............................................................. 75 1.2.3. Identificarea mijloacelor i metodelor folosite în s vâr irea infrac iunii .................................. 75 1.2.4. Identificarea f ptuitorului i a participan ilor la s vâr irea furtului, ............................ 76 1.2.5. Identificarea persoanei v t mate, ...................... 76 1.2.6. Stabilirea condi iilor care au favorizat s vâr irea infrac iunii, .................................................. 76

2. Primele m suri luate în vederea investig rii furtului i tâlh riei .................................................................................. 77

2.1. Constatarea infrac iunii flagrante. .............................. 77 2.2. Cercetarea la fa a locului. .......................................... 78 2.3. Ascultarea persoanei v t mate. .................................. 79 2.4. Audierea martorilor. ................................................... 79 2.5. Efectuarea de perchezi ii. ........................................... 80 2.6. Identificarea i prinderea f ptuitorilor. ...................... 81

3. Alte activit i de urm rire penal efectuate în anchetarea furtului i tâlh riei ................................................ 82

3.1. Ascultarea suspec ilor sau a inculpa ilor. ................... 82 3.2. Efectuarea prezent rilor pentru recunoa tere i a reconstituirilor ................................................................... 82 3.3. Dispunerea de expertize judiciare. ............................. 83

4. Unele particularit i ale investig rii furtului ...................... 83

324 Criminalistic

4.1. Furtul din locuin e. ..................................................... 84 4.2. Furtul din buzunare. ................................................... 86 4.3. Furtul din i de autoturisme. ...................................... 87 4.4. Alte forme de furt. ..................................................... 89

4.4.1. Furtul de bagaje ................................................. 89 4.4.2. Furtul de la persoanele adormite ........................ 89 4.4.3. Furtul s vâr it de la garderobele ........................... 89 4.4.4. Furturi din hoteluri, ............................................ 89

5. Unele particularit i privind investigarea furtului i a tâlh riei în paguba propriet ii publice .................................. 90

5.1. Probleme specifice de clarificat. ................................ 90 5.1.1. Existen a unor eventuale împrejur ri negative ........................................................................ 90 5.1.2. Situa ia real a patrimoniului, în general, i a bunurilor .................................................................... 90

5.2. Considera ii privind unele moduri specifice de operare. ............................................................................. 91

5.2.1. Furtul de bagaje sau de gen i ............................. 91 5.2.2. Furturile din trenurile de marf .......................... 91

Sec iunea a II-a. Particularit i metodologice ale

investig rii delapid rii ................................................................ 92 1. Aspecte introductive .......................................................... 92 2. Problemele principale care trebuie clarificate prin investigarea delapid rii .......................................................... 93

2.1. Determinarea obiectului material al infrac iunii. ....... 93 2.2. Stabilirea elementelor componente ale laturii obiective. ........................................................................... 94

2.2.1. Însu irea ............................................................. 94 2.2.2. Folosirea ............................................................ 94 2.2.3. Traficarea ........................................................... 94

2.3. Identificarea autorului i a eventualilor participan i la s vâr irea infrac iunii. ................................ 95 2.4. Stabilirea cauzelor i condi iilor care au favorizat s vâr irea infrac iunii. ........................................................ 95

3. Primele m suri luate în cercetarea delapid rii ................... 96 3.1. Cunoa terea situa iei exacte, reale a gestiunii. ........... 96


3.2. Stabilirea cauzelor lipsurilor sau plusurilor din gestiune. ............................................................................ 96 3.3. Efectuarea de perchezi ii i ridicarea de obiecte i înscrisuri. ....................................................................... 97

3.3.1. Perchezi iile, ...................................................... 97 3.3.2. Ridicarea de înscrisuri sau de obiecte ................ 98

4. Efectuarea altor acte de urm rire penal ............................ 98 4.1. Selec ionarea martorilor. ............................................ 99 4.2. Ascultarea suspec ilor sau a inculpa ilor. ................. 100 4.3. Dispunerea constat rilor tehnico- tiin ifice, a expertizelor judiciare. ..................................................... 100 4.4. Luarea m surilor asigur torii. .................................. 101

Capitolul III. Elemente metodologice privind investigarea

criminalistic a infrac iunilor din domeniul afacerilor ............ 102 Sec iunea I. Considera ii introductive ...................................... 102

1.1. Preciz ri de ordin terminologic. ............................... 102 1.2. Aspecte privind cadrul normativ care reglementeaz activit ile din domeniul afacerilor. ........ 103 1.3. Aspecte de drept penal material. .............................. 104

1.3.1. Infrac iuni prev zute de Legea nr. 31/1990. .... 104 1.3.2. Infrac iunea de bancrut frauduloas . .............. 108 1.3.3. Infrac iunea de concuren neloial prev zut de art. 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concuren ei neloiale ................................ 108 1.3.4. Infrac iuni de contraband reglementate de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal .................... 109

1.4. Aspecte de drept comparat ....................................... 111 1.4.1. O retrospectiv larg ........................................ 111 1.4.2. Reguli deontologice în afaceri, ........................ 111 1.4.3. Probleme de drept penal .................................. 112

1.5. Aspecte de drept procesual penal. ............................ 112 Sec iunea a II-a. Scurt privire asupra modalit ilor

curente de s vâr ire a infrac iunilor în domeniul afacerilor .... 114 1. Modalit i specifice modurilor de operare în infrac iuni din domeniul afacerilor ...................................... 114

1.1. Folosirea unui nume fals. ......................................... 115

326 Criminalistic

1.2. Însu irea unei calit i false. ...................................... 115 1.3. Prezentarea unui înscris victimei. ............................ 115 1.4. Escrocherii prin înscenare. ....................................... 117

2. Modalit i de operare în fapte înrudite cu escrocheria ..... 119 2.1. Manipularea de date i informa ii inexacte .............. 119 2.2. Alte forme de escrocherii. ........................................ 120

Sec iunea a III-a. Cadrul metodologic general al

investiga iei penale în domeniul afacerilor .............................. 121 1. Sublinieri privind specificul investiga iei penale ............. 121 2. Direc ii metodologice generale ale investiga iei .............. 121

2.1. Cunoa terea cadrului normativ în domeniu. ............ 122 2.2. Cunoa terea specificului activit ii economico-financiare. ....................................................................... 122 2.3. Stabilirea exact a faptelor i împrejur rilor cauzei. ............................................................................. 123

Sec iunea a IV-a. Particularit i în investigarea

criminalistic a unor infrac iuni financiar-bancare ................. 124 1. Principalele aspecte ce se urm resc cu ocazia investiga iei penale .................................................................................... 124 2. Tipuri de sisteme bancare „subterane” întâlnite în criminalitatea financiar-bancar ........................................... 126

2.1. Scurt caracterizare. ................................................. 126 2.2. Sistemul „hawalla”. ................................................. 127

3. Impactul asupra evolu iei criminalit ii din acest domeniu ................................................................................ 129 4. Stadiul actual al combaterii criminalit ii financiar-bancare ................................................................... 132

Capitolul IV. Metodologia investig rii accidentelor de

munc ; cercetarea accidentelor de trafic rutier ........................ 133 Sec iunea I. Cadrul metodologic general al investig rii

accidentelor de munc .............................................................. 133 1. Aspecte introductive ........................................................ 133 2. Aspecte juridice ............................................................... 135 3. Reglement ri privind metodologia investig rii accidentelor de munc ............................................................ 138


4. Principalele aspecte, obiect al proba iunii, care trebuie clarificate prin investigarea accidentelor de munc ............. 141

4.1. Stabilirea cauzelor accidentului. .............................. 141 4.2. Determinarea împrejur rilor în care a avut loc accidentul. ....................................................................... 142 4.3. Determinarea consecin elor accidentului. ................ 142 4.4. Stabilirea prevederilor legale care au fost înc lcate. ......................................................................... 143 4.5. Identificarea persoanelor care r spund de organizarea i conducerea procesului de produc ie......... 143 4.6. Ini ierea m surilor de prevenire a altor accidente. ... 143

5. Cercetarea la fa a locului a accidentelor de munc .......... 143 5.1. Luarea primelor m suri. ........................................... 143 5.2. Obiectivele cercet rii propriu-zise la fa a locului. ... 144 5.3. Fixarea rezultatelor cercet rii locului faptei. ........... 146

6. Efectuarea altor acte de urm rire penal .......................... 146 6.1. Audierea martorilor. ................................................. 146 6.2. Ascultarea suspectului sau inculpatului. .................. 147 6.3. Dispunerea de expertize judiciare. ........................... 147

Sec iunea a II-a. Particularit i metodologice privind

investigarea accidentelor de munc sau avariilor din

domeniul minier, petrochimic i al construc iilor ..................... 148 1. Particularit i metodologice privind investigarea accidentelor de munc din domeniul minier ........................ 148

1.1. Principalele cauze ale accidentelor de munc din domeniul minier. ............................................................. 149

1.1.1. Accidente de munc în leg tur cu deschiderea, s parea i sus inerea lucr rilor miniere, ...................................................................... 149 1.1.2. Accidente de munc în leg tur cu circula ia i transportul în subteran, ........................... 149 1.1.3. Accidente de munc în leg tur cu lucr rile cu materiale explozive, incendiile din subteran i focurile de min . ........................................................ 150

1.2. Cercetarea la fa a locului. ........................................ 151 1.2.1. În faza de preg tire a cercet rii ........................ 152

328 Criminalistic

1.2.2. În faza static a cercet rii ................................. 152 1.2.3. În faza dinamic a cercet rii, ........................... 152

2. Particularit i metodologice ale investiga iilor accidentelor de munc sau avariilor din domeniul petrochimic ........................................................................... 152

2.1. Aspecte generale. ..................................................... 152 2.2. Factori obiectivi de pericol ...................................... 154

2.2.1. Unul dintre factorii majori ............................... 154 2.2.2. Un al doilea factor obiectiv .............................. 155

2.3. Cauzele accidentelor de munc sau avariilor în industria petrochimic . .................................................... 155

2.3.1. Cauzele principale de natur tehnic ............... 156 2.3.2. Cauzele de natur organizatoric sau tehnico-organizatorice, .............................................. 157

2.4. Cercetarea la fa a locului. ........................................ 158 2.4.1. În faza static a cercet rii, ................................ 159 2.4.2. În faza dinamic a cercet rii ............................ 159 2.4.3. Fixarea rezultatelor cercet rii .......................... 160

2.5. Efectuarea altor acte de urm rire penal . ................. 161 2.5.1. Ascultarea martorilor ....................................... 161 2.5.2. Ascultarea suspec ilor sau a inculpa ilor.......... 161 2.5.3. Dispunerea expertizelor judiciare .................... 162

3. Particularit i metodologice privind investigarea accidentelor de munc din domeniul construc iilor ............. 162

3.1. Cauzele accidentelor din domeniul construc iilor. .................................................................. 163

3.1.1. Cauzele organizatorice ..................................... 163 3.1.2. Cauzele tehnice ................................................ 163 3.1.3. Accidentele de munc ...................................... 163

3.2. Cercetarea propriu-zis a accidentelor din construc ii. ...................................................................... 163

Sec iunea a III-a. Particularit i metodologice privind

investigarea accidentelor de trafic rutier ................................. 164 1. No iuni generale ............................................................... 164

1.1. Aspecte juridice. ...................................................... 164 1.2. Cauzele accidentelor de circula ie. .......................... 167


1.2.1. Accidentele datorate factorului uman .............. 167 1.2.2. Accidente datorate factorilor tehnici, ............... 167

1.3. Împrejur ri prin care trebuie stabilit cercetarea accidentelor de trafic. ...................................................... 168

1.3.1. Cauzele i împrejur rile în care s-a produs accidentul. .................................................................. 168 1.3.2. Regulile de circula ie care au fost înc lcate, .... 168 1.3.3. Persoanele r spunz toare ................................. 169 1.3.4. Consecin ele produse de accident, ................... 169 1.3.5. Pe lâng evenimentele de mai sus, ................... 169

2. Particularit i privind cercetarea la fa a locului a accidentelor de trafic rutier .................................................. 170

2.1. Preg tirea cercet rii locului accidentului. ................ 171 2.2. Efectuarea cercet rii propriu-zise ............................ 172

2.2.1. În faza static ................................................... 172 2.2.2. În faza dinamic , .............................................. 172 2.2.3. Prin examinarea i interpretarea ...................... 173 2.2.4. Fixarea rezultatelor cercet rii .......................... 174

3. Efectuarea altor acte de urm rire penal .......................... 174 3.1. Ascultarea martorilor. .............................................. 174 3.2. Ascultarea persoanelor implicate în accident........... 175 3.3. Dispunerea, efectuarea i valorificarea constat rilor i a expertizelor judiciare. .......................... 175 3.4. Efectuarea altor acte de urm rire penal . ................. 176

Capitolul V. Particularit i metodologice privind

investigarea criminalistic a infrac iunilor din domeniul

traficului de stupefiante ............................................................... 177 Sec iunea I. Considera ii introductive ...................................... 177

1. Sublinieri generale i privire istoric ............................... 177 1.1. Sublinieri generale. .................................................. 177 1.2. Privire istoric . ......................................................... 179

2. Principalele categorii de substan e stupefiante i clasificarea acestora ............................................................. 184

2.1. Aspecte generale. ..................................................... 184 2.2. Clasificarea general a drogurilor. ........................... 186 2.3. Stupefiante naturale, semisintetice i sintetice. ........ 186

330 Criminalistic

2.3.1. Opiul ................................................................ 187 2.3.2. Morfina, ........................................................... 187 2.3.3. Heroina ............................................................ 187 2.3.4. Heroina nr. 3 .................................................... 188 2.3.5. Canabisul ......................................................... 188 2.3.6. Cocaina ............................................................ 189 2.3.7. Mescalina ......................................................... 189 2.3.8. LSD .................................................................. 189

3. Reglementarea juridic .................................................... 190 3.1. Aspecte generale. ..................................................... 190 3.2. Elemente generale care trebuie stabilite prin investigarea infrac iunilor de trafic de stupefiante. ......... 192

Sec iunea a II-a. Moduri i sisteme de operare folosite de

trafican ii de droguri ................................................................. 193 1. Modalit i de ascundere ................................................... 193

1.1. Metode de ambalare sau disimulare în vederea trafic rii. .......................................................................... 193 1.2. Metode de mascare a mirosurilor specifice unor droguri. ............................................................................ 196 1.3. Metode de evitare sau anihilare a diferitelor dispozitive folosite pentru depistarea drogurilor. ........... 196

2. Modalit i de ascundere în trafic a stupefiantelor ............ 197 2.1. Locuri de ascundere în mijloace de transport. ......... 197 2.2. Locurile de ascundere în obiecte de îmbr c minte sau pe corp. .............................................. 198

3. Moduri de operare frecvente ale trafican ilor de droguri .................................................................................. 199

3.1. Fabricarea drogurilor. .............................................. 199 3.2. Transportul drogurilor. ............................................. 200 3.3. Distribuirea drogurilor. ............................................ 201

Sec iunea a III-a. Elemente metodologice aplicate în

investigarea traficului de stupefiante ........................................ 202 1. Modalit i de depistare a trafican ilor .............................. 202

1.1. Metode tactice. ......................................................... 202 1.2. Metode tehnico- tiin ifice de depistare. ................... 203 1.3. Identificarea toxicomanilor. ..................................... 204


2. Metodologia investig rii propriu-zise a traficului de stupefiante ............................................................................ 205

2.1. Modalit i de documentare pentru începerea urm ririi penale. .............................................................. 205

2.1.1. În cazul trafican ilor depista i la punctele de frontier ,..................................................................... 205 2.1.2. În cazul trafican ilor depista i în interiorul

rii noastre ................................................................ 206 2.1.3. În cazul persoanelor depistate c sustrag stupefiante din spitale ................................................ 206 2.1.4. În cazul prescrierii de droguri .......................... 206 2.1.5. În cazul stupefiantelor abandonate sau ascunse. ...................................................................... 207

2.2. Particularit i ale cercet rii la fa a locului. .............. 207 2.2.1. Prin specificul s u, traficul de droguri ............. 207 2.2.2. În faza static a cercet rii la fa a locului .......... 208 2.2.3. În faza dinamic a cercet rii la fa a locului, .... 208

2.3. Realizarea flagrantului în cazul infrac iunilor la regimul produselor i substan elor stupefiante. .............. 209

2.3.1. Preg tirea constat rii infrac iunii flagrante. ..... 210 2.3.2. Realizarea efectiv a prinderii în flagrant ........ 211

2.4. Efectuarea urm ririi penale propriu-zise ................. 213 2.4.1. În anchetarea traficului de stupefiante, ............ 213 2.4.2. Examinarea înscrisurilor. ................................. 214 2.4.4. Metode de identificare a drogurilor. ................ 217 2.4.5. Ascultarea persoanelor implicate în traficul de droguri. .................................................................. 219

Capitolul VI. Elemente metodologice privind investigarea

criminalistic a infrac iunilor din domeniul criminalit ii organizate ...................................................................................... 221

Sec iunea I. Considera ii introductive ...................................... 221 1. Preciz ri de ordin terminologic ........................................ 221

1.1. Criminalitatea de tip mafiot. .................................... 223 1.2. Criminalitatea organizat . ........................................ 224

2. Aspecte privind actualul cadru normativ care reglementeaz activit ile din domeniul combaterii criminalit ii organizate ....................................................... 228

332 Criminalistic

Sec iunea a II-a. Structurile i modalit ile curente de

s vâr ire a infrac iunilor în domeniul criminalit ii

organizate ................................................................................. 231 1. Tipuri i structuri de organiza ii criminale ....................... 231

1.1. În concep ia Interpol, ............................................... 232 1.2. În concep ia nord-american , ................................... 232

2. Modalit i de s vâr ire a infrac iunilor din domeniul criminalit ii organizate ....................................................... 234

2.1. Traficul de droguri. .................................................. 234 2.2. Sp larea de bani. ...................................................... 236 2.3. Falsul de moned . ...................................................... 236 2.4. Traficul interna ional de autoturisme furate. ........... 237 2.5. Traficul cu arme. ...................................................... 237 2.6. Traficul cu obiecte de patrimoniu. ........................... 238 2.7. Traficul cu fiin e umane. .......................................... 238 2.8. Corup ia. .................................................................. 240 2.9. Terorismul. ............................................................... 242

Sec iunea a III-a. Cadrul metodologic general al

investiga iei penale în domeniul criminalit ii organizate ....... 242 1. Etapele i modalit ile de ac iune .................................... 242

1.1. Faza ob inerii de informa ii. ..................................... 243 1.2. Faza investiga iilor. .................................................. 243 1.3. Faza urm ririi penale. .............................................. 244

2. Organizarea flagrantului .................................................. 245 2.1. Preg tirea ac iunilor de realizare a flagrantului. ...... 246 2.2. P trunderea în zona de ac iune. ............................... 247 2.3. Realizarea flagrantului propriu-zis. ......................... 247

Sec iunea a IV-a. Particularit i în investigarea

criminalistic a unor infrac iuni circumscrise crimei

organizate, cu inciden în domeniul financiar-bancar ............ 248 1. Principalele aspecte ce se urm resc cu ocazia investiga iei penale .............................................................. 248

1.1. Analizele financiare. ................................................ 248 1.2. Supravegherea electronic . ...................................... 248

2. Privire asupra stadiului actual al combaterii criminalit ii organizate în România ........................................................... 249


2.1. Colaborarea interna ional . ...................................... 250 2.2. În domeniul migra iei i traficului de persoane, ...... 250 2.3. În cadrul Ministerului Public. .................................. 251

Capitolul VII. Elemente metodologice de investigare a

infrac iunilor de corup ie ............................................................ 253 Sec iunea I. Cadrul general al reglement rii penale

europene i na ionale ................................................................ 253 1. Considera ii preliminare................................................... 253 2. Privire asupra reglement rii infrac iunilor de corup ie în sistemul european ............................................................ 254 3. Privire asupra reglement rilor na ionale .......................... 256 4. Cooperarea interna ional în combaterea corup iei ......... 260

Sec iunea a II-a. Criterii generale de investigare

criminalistic a corup iei .......................................................... 260 1. Cadrul general .................................................................. 260

1.1. Indicii de natur criminogen general . ................... 261 1.2. Criterii de evaluare. .................................................. 261

2. Problemele pe care trebuie s le clarifice investiga ia penal ................................................................................... 262

2.1. Sesizarea organului judiciar, a Parchetului Na ional Anticorup ie, în leg tur cu s vâr irea infrac iunilor de corup ie. ............................................... 262 2.2. Principalele probleme care fac obiectul proba iunii. ...................................................................... 263 2.3. M suri speciale de investigare a infrac iunilor de corup ie. .......................................................................... 264

Sec iunea a III-a. Constatarea infrac iunii flagrante ............... 265 1. Preg tirile în vederea constat rii infrac iunii flagrante .... 266

1.1. Organizarea flagrantului .......................................... 266 1.2. Elemente de referin în preg tirea flagrantului. ..... 267

1.2.1. În cazul sesiz rii din oficiu, ............................. 267 1.2.2. În cazul sesiz rii prin denun . .......................... 267 1.2.3. Problemele esen iale urm rite în realizarea flagrantului. ................................................................ 268

1.3. Alc tuirea echipei de prindere în flagrant. ............... 269

334 Criminalistic

1.4. Preg tirea de capcane criminalistice i folosirea altor mijloace tehnice criminalistice ............................... 270

1.4.1. Capcane criminalistice. .................................... 270 1.4.2. Mijloace tehnice de înregistrare sau supraveghere. ............................................................. 270

2. Realizarea propriu-zis a ac iunii de constatare a infrac iunii flagrante............................................................. 272

2.1. Supravegherea locului în care va fi surprins f ptuitorul. ...................................................................... 272 2.2. Realizarea efectiv a flagrantului. ............................ 272

Sec iunea a IV-a. Tactica efectu rii altor acte de urm rire

penal ........................................................................................ 274 1. Particularit i în ascultarea suspectului sau inculpatului .......................................................................... 274

1.1. Preg tirea ascult rii suspectului/inculpatului. ......... 274 1.2. Problematica ascult rii în func ie de natura faptelor de corup ie. ........................................................ 276

1.2.1. În cazul lu rii de mit . ..................................... 276 1.2.2. În cazul d rii de mit . ...................................... 277 1.2.3. În cazul traficului de influen . ........................ 277

2. Audierea persoanei v t mate sau a denun torului .......... 278 2.1. Preg tirea audierii. ................................................... 278 2.2. Ascultarea propriu-zis a persoanei v t mate. ......... 279

3. Efectuarea de confrunt ri ................................................. 280 3.1. Rolul confrunt rii în clarificarea infrac iunilor de corup ie. .......................................................................... 280 3.2. Preg tirea i efectuarea confrunt rii. ....................... 280

4. Efectuarea de perchezi ii i de ridic ri de înscrisuri i de obiecte ............................................................................. 281

4.1. Rolul perchezi iei i al ridic rii de înscrisuri. .......... 281 4.2. Preg tirea perchezi iei. ............................................. 281

5. Particularit i privind efectuarea „perchezi iei” computerelor ........................................................................ 283

5.1. Aspecte generale. ..................................................... 283 5.2. Efectuarea perchezi iei propriu-zise a calculatorului. ................................................................. 284

6. Dispunerea de expertize judiciare i constat ri ................ 284


Capitolul VIII. Elemente metodologice de investigare a infrac iunilor din domeniul criminalit ii informatice ............. 286

Sec iunea I. Cadrul general al reglement rii penale na ionale i interna ionale ........................................................ 286

1. Considera ii preliminare................................................... 286 2. Privirea asupra reglement rilor vizând infrac iunile informatice în sistemul juridic românesc ............................. 287

2.1. Infrac iuni prev zute în Legea nr. 365/2002 privind comer ul electronic ............................................. 288 2.2. Infrac iuni prev zute în Codul penal. ....................... 288 2.3. Alte reglement ri privind criminalitatea informatic . ..................................................................... 289

3. Privire asupra unor reglement ri interna ionale vizând criminalitatea din cyber-spa iu ............................................. 290

3.1. Reglement ri la nivelul Uniunii Europene. ............. 290 3.2. Reglement ri în legisla ia Statelor Unite ale Americii. .......................................................................... 291

Sec iunea a II-a. 1. Aspecte introductive .................................. 291 2. Moduri de ac iune în atacurile informatice ...................... 293

2.1. Atacul la distan , .................................................... 294 2.2. Atacul prin imitare (spooling), ................................. 294 2.3. Atacul bazat pe Telnet. ............................................ 294

3. Considera ii privind unele categorii de infrac iuni cibernetice ............................................................................ 294

3.1. R spândirea viru ilor. .............................................. 294 3.2 Pirateria software. ..................................................... 295 3.4. Atacuri asupra ATM, debit-card, PC passwords, codurilor PIN. ................................................................. 295 3.5. Furturi de carduri. .................................................... 296 3.6. În el toria i sabotajul prin computer. ..................... 296 3.7. Spionajul informatic. ............................................... 296 3.8. Utilizarea neautorizat a unui computer. ................. 297

4. Scurte considera ii privind autorul infrac iunilor informatice ........................................................................... 298

Sec iunea a III-a. Investigarea criminalistic propriu-zis a infrac iunilor informatice .......................................................... 298

1. Principalele probleme de clarificat în investigarea infrac iunilor informatice ..................................................... 298

336 Criminalistic

1.1. Identificarea obiectelor ce au fost folosite sau au fost destinate s serveasc la s vâr irea infrac iunii. ...... 299 1.2. Identificarea informa iilor ob inute ca rezultat al infrac iunii. ...................................................................... 299 1.3. Identificarea hardware-ului ca rezultat al delictului. ........................................................................ 300 1.4. Identificarea autorului i a circumstan elor care au favorizat s vâr irea faptei. ......................................... 300

2. Mijloace materiale de prob ............................................. 300 2.1. Urma electronic . ..................................................... 300 2.2. Informa ia ca instrument al infrac iunii. .................. 301 2.3. Hardware-ul ca prob . .............................................. 302

3. Efectuarea unor acte de urm rire penal .......................... 303 3.1. Perchezi ia calculatoarelor. ...................................... 303

3.1.1. Descrierea locului ce trebuie perchezi ionat. ... 303 3.1.2. Descrierea obiectelor sau aparaturii care trebuie perchezi ionate i ridicate. ............................. 304

3.2. Constatarea infrac iunii flagrante. ............................ 304 4. Particularit i privind cercetarea la fa a locului a infrac iunilor informatice ..................................................... 305

4.1. Aspecte generale ...................................................... 305 4.2. Particularit i privind înregistr ri de date referitoare la activit i cibernetice. ................................. 306 4.3. Situa ia fi ierelor criptate. ........................................ 306 4.4. Ridicarea computerelor de la fa a locului. ............... 307 4.5. Ridicarea i transportarea hardware-ului i a documentelor în vederea cercet rii sistemului în laborator. ......................................................................... 307

Bibliografie selectiv .................................................................... 309

Metodologia investig rii infrac iunilor de omucidere 5

Capitolul I

METODOLOGIA INVESTIG RII INFRAC IUNILOR

DE OMUCIDERE

Sec iunea I

Aspecte introductive

1. Considera ii preliminare

1.1. Importan a i rolul investiga iei criminalistice a

omuciderii. Via a omului, existen a sa, în egal m sur individual i social , a stat în centrul ac iunilor, al transform rilor proprii tuturor etapelor parcurse de umanitate în dezvoltarea sa, desigur cu specificul fiec rei epoci istorice, cu p r ile sale mai bune sau mai rele.

Ap rarea celei mai importante valori sociale, ea îns i creatoare de valori, are o semnifica ie cu totul deosebit . A pune în pericol via a unui om reprezint un act care primejduie te nu numai existen a individului, ci însu i ansamblul rela iilor sociale, omul reprezentând esen a acestor rela ii.

A ucide înseamn a suprima pe f uritorul de istorie, pe bene-ficiarul bunurilor create împreun cu semenii s i. Prin ap rarea acestei valori inestimabile, este ocrotit nu numai fiin a uman , dar i imensa mas a rela iilor sociale1. Printre multiplele mijloace de ap rare a vie ii omului, se afl i mijloacele juridice, iar dintre acestea, un loc bine definit îl ocup cele proprii Dreptului penal2.

1 V. Dongoroz, în introducerea la lucrarea colectiv , Explica ii teoretice ale

Codului penal român, vol. III, Ed. Academiei Române, Bucure ti, 1971, p. 7. 2 C. Bulai, A. Filipa , C. Mitrache, Institu ii de Drept penal, Ed. Trei, Bucure ti,

2001, p. 280-281. A se vedea i M. Udroiu, Drept penal. Partea special . Noul Cod

penal, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2015, p. 1; A. Boroi, Drept penal. Partea

special . Conform noului Cod penal, ed. a 2-a, rev zut i ad ugit , Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2014, p. 26.

6 Criminalistic

Preciz m c am apelat la termenul INVESTIGARE, în accep iunea sa larg de cercetare, de anchet a unor fapte penale, astfel cum este consacrat în activitatea noastr de urm rire penal , în primul rând, pentru a-i sublinia complexitatea i dificult ile, dar i pentru a ne apropia, f r exagerare, de o terminologie devenit tot mai frecvent (a se vedea de exemplu terminologia anglo-saxon de crime

investigation1). Subliniem, de asemenea, c am intitulat acest capitol „Metodologia investig rii omuciderii” – de i, mai exact, trebuia intitulat metodologia investig rii mor ii violente – în încercarea de subliniere a semnifica iei, a greut ii pe care o reprezint urm rirea penal în cazul acestor infrac iuni.

Aceast modalitate specific de ap rare a existen ei persoanei nu poate fi conceput decât în cadrul unui sistem organizat de ancheta destinat afl rii adev rului, între care activit ile tehnico-tactice criminalistice ocup o pozi ie cu totul deosebit .

Rolul i importan a investiga iei criminalistice în solu ionarea

infrac iunilor împotriva vie ii – ca i în solu ionarea celorlalte fapte penale – rezult din aceea c tiin a Criminalisticii pune la îndemâna organelor judiciare metodele i mijloacele tehnico- tiin ifice necesare descoperirii, fix rii, ridic rii i examin rii urmelor omuciderii, a identific rii autorului i eventual a victimei. Prin regulile tactice de efectuare a actelor de urm rire penal , precum i prin metodologia cercet rii mor ii violente, este posibil strângerea probelor necesare stabilirii adev rului.

Criminalistica ofer , în esen , instrumentele tiin ifice destinate contur rii elementelor constitutive ale infrac iunii, identific rii f ptui-torului i a celorlal i participan i la s vâr irea faptei i aplic rii unei pedepse potrivit vinov iei lor.

1.2. Considera ii referitoare la apari ia i stingerea

dreptului la via . Pentru definirea cadrului metodologic al inves-tig rii criminalistice a omuciderii, consider m c nu este lipsit de

1 În acest sens, a se vedea A. Swenson, O. Wendel, Metode moderne de investi-

ga ie criminal , Stockholm, 1954; M.J. Palmiotto, Criminal investigation, Nelson-Hall Publishers, Chicago, S.U.A., 1994; Le Moyne Snyder, Homicide investigation, Ed. Charles Thomas, California, S.U.A., 1958.


interes s reamintim, pe scurt, câteva aspecte referitoare la proble-matica începutului i sfâr itului vie ii, în accep iunea dreptului penal, dat fiind rezonan a sa în practica judiciar , deoarece instan ele juridice sunt puse în situa ia de a încadra o anumit fapt dup cum o persoan este sau nu în via .

În doctrina penal , se admite c o persoan este sau nu în via din momentul în care, dup na tere, are o existen extrauterin inde-pendent , începând s respire1. Progresele realizate în domeniul tiin-elor medicale i în domeniul tiin elor juridice, au impus o opinie net

superioar , potrivit c reia apari ia dreptului la via se situeaz în momentul declan rii procesului biologic al na terii2.

În sprijinul acestei teze vin argumentele medicilor anatomopa-tologi, care sus in c moartea violent a nou-n scutului se poate pro-duce intrauterin (antepartum), înainte de na tere, în timpul na terii (perinatal) i dup na tere (postpartum)3.

Ast zi nu se poate vorbi de un moment fix al apari iei vie ii, decis teoretic (separarea copilului de corpul mamei, inspirarea aerului în pl mâni .a.), precizarea etapei în care a survenit moartea, a cauzei i mecanismelor ei f cându-se numai cu ajutorul expertizei medico-legale, îndeosebi în cazul delimit rii infrac iunii de pruncucidere de infrac-iunea de avort.

Moartea este un proces complex, caracterizat prin mai multe st ri terminale: agonie, moarte clinic , moarte biologic , ultima fiind consi-derat ca moarte ireversibil , spre deosebire de primele dou , în care procesul tanatologic poate fi întrerupt, f r consecin e morfo-func ionale.

Moartea definitiv , biologic , se instaleaz în momentul încet rii activit ii creierului i a trunchiului cerebral. Din acest moment,

1 S.R. Difalco, Nuovo Codice Penal Comentato, vol. IV, U.T.E.T., Torino, 1940,

p. 232. 2 C. Bulai, Curs de drept penal. Partea special , ed. a II-a, T.U.B., 1976, p. 96;

G. Antoniu, în lucrarea colectiv Codul penal al României, comentat i adnotat. Partea special , vol. I, Ed. tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 1975, p. 70; R.M. St noiu, Explica ii teoretice ale codului penal român, vol. III, supra cit., p. 181; O.A. Stoica, Drept penal. Partea special , Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1976, p. 64.

3 Gh. Scripcaru i M. Terbancea, Medicin legal , Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1970, p. 163; Vl. Beli , Medicin legal , ed. a III-a, Ed. Juridic , Bucure ti, 2001, p. 224-225.

8 Criminalistic

denumit i moarte cerebral , refacerea celulelor nervoase este practic imposibil , cel pu in în condi iile actuale ale dezvolt rii tiin elor medicale1.

Stabilirea criteriilor mor ii are inciden asupra solu ion rii unei serii de probleme cu implica ii social-juridice, al turi de cele penale, cum ar fi, de exemplu, transplantul de organe, încetarea procedurilor terapeutice de reanimare, admisibile numai dup ce a intervenit moartea cerebral 2.

2. Principalele probleme, obiect al proba iunii, care trebuie clarificate prin investigarea mor ii violente

Investigarea omorului se particularizeaz , fa de cercetarea altor

categorii de infrac iuni, prin problematica sa specific , concentrat în câteva direc ii principale, respectiv: stabilirea cauzei i naturii mor ii, a circumstan elor de timp i de mod în care a fost s vâr it fapta, desco-perirea mijloacelor sau instrumentelor folosite la suprimarea vie ii victimei, identificarea autorului, a eventualilor participan i la comi-terea omorului, precizarea scopului sau a mobilului infrac iunii3.

1 Vl. Beli , V. Panaitescu, G. Eugen, Medicina legal , Ed.Teora, Bucure ti,

1992, p. 18; M. Kernbach, Medicina judiciar , Ed.Medical , Bucure ti, 1958, p. 433; I. Moraru, Medicina legal , Ed. Medical , 1967, Bucure ti, p. 62-66.

2 Referitor la reanimare, Gh. Scripcaru i M. Terbancea, supra cit., p. 54, precizeaz c , în cazul readucerii la via prin mijloace de reanimare, doar a unor automatisme primare i a evolu iei unui individ spre un comportament penal uneori foarte periculos, se pune problema responsabilit ii acestuia fa de faptele sale, problem care se rezolv dup regulile expertizei medico-legale psihiatrice.

3 Referitor la aceste probleme, a se vedea Le Moyne Snyder, Homicide investiga-tion, supra cit., p. 3-13; R. Lechat, La technique de l'enquête criminelle, vol. I, Editions Moderna, Bruxelles, 1959, p. 181; M. Le Clere, Manuel de police technique, ed. a 2-a, Ed. Police-Revue, Paris, 1974; C. Suciu, Criminalistica, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1972, p. 601; L. Coman, Aspecte privind cercetarea la fa a locului a infrac iunilor de omor, Serv. cultural, pres i editorial al Ministerului de Interne, Bucure ti, 1975, p. 35; C. Aioani oaie, Curs de criminalistic , vol. III, Metodica criminalistic , partea I, Ed. de coala militar de ofi eri a Ministerului de Interne, Bucure ti, 1977, p. 1 i urm.; M.J. Palmiotto, Criminal investigation, supra cit., p. 280 i urm.; I. Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, Bucure ti, 1998, p. 318; A. Ciopraga i I. Iacobu , Criminalistica, Ed. Chemarea, Ia i, 1997, p. 363; V. Berche an, Metodologia investig rii criminalistice a omorului, Ed. Paralela 45, Pite ti, 1988, p. 77 i urm.


Obiectul proba iunii îl constituie tocmai aceste probleme sus-men ionate, dar particularizate la fiecare caz în parte, cu tot ce are el mai deosebit. Indiferent de particularit ile omorului, organul judi-ciar va trebui s - i orienteze cercet rile potrivit formulei „celor 7 întreb ri”, respectiv: ce fapt s-a comis i care este natura ei? unde s-a comis fapta? când a fost s vâr it ? cine este autorul? cum i în ce mod a s vâr it-o? cu ajutorul cui? în ce scop? cine este victima?.

Pe baza r spunsului la aceste întreb ri este posibil s se alc tu-iasc un probatoriu de natur s reflecte realitatea i, astfel, s permit stabilirea adev rului judiciar.

2.1. Stabilirea cauzei i naturii mor ii. Identificarea cauzei mor ii este o problem la a c rei rezolvare î i dau concursul, deo-potriv , medicul legist i organul de urm rire penal . În func ie de cauza ei, moartea poate fi consecin a unui omor, a unei sinucideri sau a unui accident, „diagnosticul juridic” al decesului stabilindu-se din coroborarea interpret rii datelor ob inute prin investiga iile tiin ifice criminalistice i cele anatomopatologice, iar investiga iile medico-legale au prioritate.

2.2. Identificarea locului în care a fost s vâr it omorul.

Stabilirea locului în care a fost s vâr it omorul este o problem im-portant pentru solu ionarea cazului, acesta fiind, de regul , cel mai bogat în urme i date cu privire la împrejur rile în care s-a comis fapta. Cu atât mai mult se impune g sirea locului crimei, cu cât în practic se întâlnesc frecvent cazuri de transportare a victimei în alt parte, ori de împr tiere a fragmentelor de cadavru în diverse locuri.

De asemenea, pe lâng locul propriu-zis al faptei, nu trebuie s excludem i celelalte locuri sau zone în care au fost descoperite urme, mijloace materiale de prob , etc.

2.3. Stabilirea momentului comiterii infrac iunii. Momentul suprim rii vie ii victimei constituie o problem cu sem-nifica ii multiple. Astfel, rezultatele cercet rilor trebuie s conduc , pe de o parte, la stabilirea momentului exact la care a survenit moartea, iar pe de alt parte, la încadrarea în timp a activit ii infrac ionale

desf urate de autor.

10 Criminalistic

Multe date pot conduce la delimitarea unei perioade de timp în care autorul a efectuat diverse acte de preg tire, aspect de natur s permit încadrarea faptei în categoria omorului cu premeditare, cu toate consecin ele juridice care decurg din aceast împrejurare.

Stabilirea exact a datei serve te la clarificarea modului în care autorul i-a petrecut timpul înaintea comiterii infrac iunii, la precizarea intervalului în care acesta s-a aflat în câmpul infrac ional i a activit ilor desf urate dup finalizarea actului, în scopul contracar rii unor false alibiuri.

2.4. Determinarea modului în care a fost s vâr it

omorul. Stabilirea modului de suprimare a vie ii victimei este posibil pe baza interpret rii unui complex de date, de urme, cu privire la întreaga activitate desf urat de infractor, pe baza unor investiga ii complexe, la care particip criminali ti i medicii legi ti.

Se va determina, astfel, modul concret de operare, interesând o serie de circumstan e de natur s serveasc la încadrarea corect a faptei, cum ar fi, de exemplu, omorul prin cruzime ori pentru a înlesni s vâr irea unei alte infrac iuni [art. 189 alin. (1) lit. d) i h) C. pen.].

De asemenea, pe aceast cale, se stabilesc evolu ia raportului dinamic victim -agresor, natura eventualelor rela ii dintre victim i agresor, posibilele încerc ri de simulare sau mascare a faptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere ori accident etc.

2.5. Identificarea f ptuitorului i a celorlal i partici-

pan i. Identificarea autorului, a eventualilor participan i la s vâr irea infrac iunii (complici, instigatori, t inuitori), este una dintre proble-mele centrale ale cercet rii, de ea depinzând atât desf urarea normal a procesului penal, cât i încadrarea corect a faptei. Avem în vedere, de exemplu, situa ia în care autorul, ar putea fi, de exemplu, so , rud apropiat a victimei, împrejurare în care ne-am putea afla în prezen a s vâr irii infrac iunii comis cu violen asupra unui membru de familie (art. 199 C. pen.) sau situa ia în care autorul este o persoan care a mai s vâr it un omor, împrejurare în care ne afl m în prezen a unei forme calificate de omucidere [art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen.].


Fa de importan a pe care o prezint identificarea autorului unui omor, trebuie precizat c , în practic , o bun parte din activitatea de in-vestigare a unui omor, este destinat tocmai rezolv rii acestei probleme, de ea fiind legat rezolvarea cazului sub toate aspectele sale.

2.6. Identificarea victimei. Identificarea victimei are o impor-

tan particular pentru anchet , întrucât, o dat stabilit identitatea, este posibil determinarea cercului de suspec i, a încadr rii juridice a faptei în func ie de calitatea subiectului pasiv al infrac iunii.

În ipoteza dispari iei unei persoane, când exist indicii c aceasta ar fi putut fi victima unui omor, una dintre problemele importante r mâne descoperirea cadavrului. În cazul nedescoperirii acestuia, organului judiciar îi revine sarcina s probeze cât mai temeinic vino-v ia autorului faptei, s cerceteze cu maxim aten ie cazul, pentru a evita s vâr irea unei erori judiciare.

2.7. Identificarea instrumentelor sau mijloacelor care

au servit la s vâr irea infrac iunii. Identificarea acestor instru-mente vizeaz atât agentul vulnerant, care a cauzat moartea victimei, cât i celelalte mijloace destinate preg tirii s vâr irii faptei, p trunderii la fa a locului, imobiliz rii victimei, iar aceast identificare î i g se te utilitatea i în încadrarea juridic a faptei.

De exemplu, în ipoteza uciderii unei persoane, prin aruncarea în aer a autoturismului acesteia, ne afl m în fa a unor mijloace care pun în pericol via a mai multor persoane, ceea ce constituie o circumstan agravant , conform prevederilor art. 77 lit. c) C. pen.

2.8. Stabilirea mobilului sau scopului infrac iunii este

problema cheie, ea prezentând importan atât în stabilirea faptelor i împrejur rilor cauzei, a identific rii autorului, cât i în încadrarea juridic a faptei. De pild , omorul comis din ur sau gelozie serve te deseori la alc tuirea rapid a cercului de b nui i. Totodat , interesul material, încercarea de a se sustrage de la urm rirea penal .a., repre-zint elemente de circumstan iere a omorului calificat.

Referitor la problemele enun ate, în linii mari, ele sunt comune majorit ii infrac iunilor împotriva vie ii, s vâr ite cu inten ie, acestea

12 Criminalistic

difer în func ie de particularit ile fiec rui caz în parte, fiind de o neb nuit diversitate, ceea ce oblig organul judiciar la o permanent adaptare la situa ia de fapt.

Multitudinea modurilor de operare i a condi iilor în care sunt comise infrac iunile împotriva vie ii, ne determin s sus inem c , în investigarea criminalistic a omorului, rareori se recurge la scheme fixe. Desigur, nu avem în vedere regulile procesual penale sau cele metodologice generale privind urm rirea penal . Din aceast cauz , nu se poate pretinde c anumite tehnici, procedee sau metode crimi-nalistice sunt proprii investig rii formelor simple de omor, în timp ce altele sunt specifice formelor calificate, deosebit de grave, pruncuci-derii, uciderii din culp , .a.

Preciz m c , în capitolul de fa , avem în vedere cercetarea omo-rului prev zut de art. 188-189 C. pen., deoarece acesta însumeaz cvasi-totalitatea problemelor ce se cer rezolvate în cazul oric rei infrac iuni îndreptate împotriva vie ii.

3. Modalit i de probare a infrac iunilor de omucidere Pentru clarificarea cauzelor de suprimare a vie ii unei persoane,

sub toate aspectele sale i pentru a fi în m sur s rezolve toate problemele care fac obiectul proba iunii în cazul omuciderii, organul de urm rire penal va trebui s apeleze la întreaga gam de mijloace de prob tehnico- tiin ifice, tactice i metodologice criminalistice. Astfel1:

3.1. Mijloace de prob prev zute de Codul de procedur

penal . Mijloacele de prob utilizate frecvent în aceste cazuri sunt rezultatul unor acte procedurale, dintre care se disting:

Cercetarea la fa a locului, în accep iunea cea mai larg , prin aceasta în elegând nu numai locul propriu-zis al omorului, ci i alte zone în care au fost descoperite urme, instrumente etc.

1 V. Greblea, Prelegeri la cursurile de specializare a procurorilor criminali ti,

manuscris, din fondul documentar al Parchetului General de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.


Efectuarea de constat ri, de expertize criminalistice i

medico-legale, alte examin ri complexe cu caracter tehnic. Ascultarea martorilor, a suspec ilor sau inculpa ilor i even-

tual, a persoanei v t mate, dac fapta a r mas în faza de tentativ . Efectuarea de prezent ri pentru recunoa terea de persoane sau

obiecte, inclusiv recunoa terea victimei sau a obiectelor care i-au apar inut.

Efectuarea de perchezi ii, de ridic ri de obiecte sau înscrisuri. Efectuarea de reconstituiri, atât pentru verificarea unor sus i-

neri ale suspec ilor sau inculpa ilor, cât i ale martorilor. Efectuarea de confrunt ri, în ipoteza existen ei de contradic ii

în declara iile celor audia i.

3.2. Mijloace tehnico-tactice criminalistice i medico-

legale. Mijloacele tehnice, tactice i metodologice criminalistice

aflate la îndemâna organelor judiciare sunt, în principal, urm toarele1: Mijloacele tehnico- tiin ifice de examinare a urmelor infrac-

iunii, a corpurilor delicte descoperite i ridicate cu ocazia cercet rii locului faptei, a locului în care a fost descoperit cadavrul, precum i cu prilejul perchezi iei.

Mijloacele de identificare a persoanelor i cadavrelor, altele decât cele pe baza urmelor descoperite în câmpul infrac ional: identi-fic ri dup semnalmente exterioare, reconstituiri de fizionomii .a.

Procedeele tactice de efectuare a actelor de urm rire penal ,

aplicate frecvent în aceste cazuri, cum sunt cele destinate ascult rii, confrunt rii, perchezi iei, reconstituirii etc.

Regulile metodologice aplicate potrivit particularit ilor fie-c rui caz în parte, începând cu cele metodologice generale.

Mijloacele proprii Medicinei legale, tiin al c rei aport în solu ionarea cazurilor de omucidere este deosebit de important, inte-resând mecanismele de producere a mor ii, momentul survenirii acesteia, identificarea autorului prin examene biologice.

1 V. Berche an, supra cit., p. 174-176.

14 Criminalistic

Sec iunea a II-a

Cadrul metodologic general i primele m suri luate în investigarea omuciderii

1. Reguli generale metodologice aplicate în investigarea omorului

În investigarea oric rei infrac iuni, organul de urm rire penal

trebuie s respecte, al turi de prevederile legale, o serie de reguli meto-dologice, atât cu caracter general, cât i particular, potrivit specificului fiec rei categorii de infrac iuni. Cu atât mai important se dovede te necesitatea respect rii unor reguli generale metodologice de cercetare a omuciderii, cu cât aceste infrac iuni se distan eaz de alte categorii de fapte penale printr-un pericol social cu totul deosebit, ca i prin circumstan ele în care sunt comise.

Fa de cerin ele impuse de practica judiciar , rezult c regulile generale metodologice sunt, în esen , urm toarele:

a. Efectuarea cercet rii omorului de c tre o echip complex , format din procuror, medic legist i lucr tori de poli ie, conducerea acesteia fiind asigurat de c tre procuror, potrivit prevederilor art. 56 C. pr. pen., în scopul desf ur rii activit ii de urm rire penal într-un mod unitar, bine coordonat.

b. Asigurarea operativit ii, printr-o organizare eficient a cercet rii, acordându-se prioritate activit ilor care reclam o maxim urgen , cum sunt:

Cercetarea la fa a locului. Ascultarea imediat a persoanelor care au cuno tin despre

fapta s vâr it , despre victim sau agresor. Dispunerea constat rilor i a expertizelor judiciare. Urm rirea f r întârziere a persoanei suspecte.

În leg tur cu necesitatea deplas rii urgente la fa a locului, este semnificativ concluzia desprins din practic , potrivit c reia aproxi-mativ 20 la sut din dosarele cu autori necunoscu i sunt datorate întâr-zierii deplas rii procurorului la locul omorului1.

1 O. N stase, Unele aspecte teoretice i practice privind cercetarea infrac iunilor

de omor, studiu realizat în cadrul direc iei de urm rire penal i criminalistic , a Parchetului General de pe lâng Curtea Suprem de Justi ie, în PC.C. nr. 2/1992, p. 36.


c. Cercetarea atent , complet i calificat a locului faptei, dat fiind rezonan a sa în stabilirea precis a faptelor i a împrejur rilor cauzei, precum i în identificarea autorului omorului, a instrumentelor sau mijloacelor vulnerante.

d. Planificarea judicioas a întregii activit i de urm rire penal ,

în func ie de particularit ile fiec rui caz, în elaborarea versiunilor

urmând s se in seama de datele reale, bine verificate, ale cazului, astfel încât s fie posibil administrarea la timp a probelor, evitându-se ac iunile de natur s tergiverseze solu ionarea cauzei.

e. Stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infrac-

iunii, ancheta trebuind s porneasc de la fapt la autor i nu invers, cerin subordonat direct principiului afl rii adev rului i prezum iei de nevinov ie, prin care se previn erorile judiciare i efectuarea unor acte de urm rire penal inutile.

f. Asigurarea continuit ii desf ur rii urm ririi penale, fiind indicat ca echipa ini ial de investigare s desf oare întreaga cercetare pân la finalizarea cazului, ceea ce presupune ca, înc de la cercetarea la fa a locului, s participe procurorul competent.

g. Efectuarea cercet rii în strict conformitate cu prevederile legii

procesual penale i cu aplicarea consecvent a celor mai adecvate metode tehnico- tiin ifice i reguli metodologice criminalistice pe în-treaga durat a desf ur rii procesului penal.

Regulile enun ate sunt perfectibile, atât în form cât i în con inut, iar acestea pot oferi un model suficient de exact al cadrului metodo-logic în care se desf oar cercetarea mor ii violente.

2. Cercetarea în echip a omuciderii; rolul i importan a sa Regula metodologic privind cercetarea în echip a omorului, prin

importan a ei în ansamblul preocup rilor destinate solu ion rii infrac-iunilor împotriva vie ii, impune câteva sublinieri1.

a. Cercetarea în echip permite concentrarea cuno tin elor, a priceperii i a form rii unor speciali ti în valorificarea complet i

1 V. Greblea, O. Petrescu i I. Arge eanu, Cercetarea omorului de c tre o echip

complex , în rev. P.C.C. nr. 3-4/ 1982, p. 22-29.

Criminalistica. Metodologia criminalistica. Metodologia criminalistica... · 322 Criminalistic 2.2. Expertizele traseologice ..... 56 2.2.1. Expertiza urmelor l sate de instrumentele

Documents