CAPITOLUL I COMERŢ ŞI FIRME COMERCIALE În comerţul modern, vânzarea mărfurilor şi serviciilor ocupă un loc central. Această fază din circulaţia mărfurilor reprezintă o deosebit de complexă, cu multiple implicaţii economice, tehnice, organizatorice, psihologice, sociale şi chiar politice. Vânzarea mărfurilor presupune, în esenţă satisfacerea cerinţelor, a preferinţelor cumpărătorilor cu produse adecvate cererii, la locul, momentul şi în condiţiile de manifestare a cererii cât şi realizarea unui volum însemnat de vânzări, a unei viteze sporite de circulaţie a mărfurilor, o rotaţie accelerată a stocurilor de mărfuri. În literatura de specialitate, s-au cristalizat "zece reguli” pentru asigurarea succesului în vânzarea mărfurilor şi anume: 1 - monitorizarea permanentă a vânzărilor la toate articolele din oferta şi a rentabilitii fiecărui grup de sortimente pentru comparaţii şi analize operative; 2 - îmbunătăţirea permanentă a organizării muncii şi urmarirea capacităţii de muncă a personalului; 3 - eliminarea din asortimentul oferit la vânzare a articolelor cu viteză de vânzare în scădere şi promovarea acelora cu rentabilitate peste media magazinului; 4 - monitorizarea permanentă a vitezei de rotaţie a stocurilor; 5 - promovarea imaginii magazinului (îndeosebi a calităţii servirii) şi nu numai a produselor sau seiviciilor oferite; 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CAPITOLUL I
COMERŢ ŞI FIRME COMERCIALE
În comerţul modern, vânzarea mărfurilor şi serviciilor ocupă un loc central. Această
fază din circulaţia mărfurilor reprezintă o deosebit de complexă, cu multiple implicaţii
economice, tehnice, organizatorice, psihologice, sociale şi chiar politice. Vânzarea
mărfurilor presupune, în esenţă satisfacerea cerinţelor, a preferinţelor cumpărătorilor cu
produse adecvate cererii, la locul, momentul şi în condiţiile de manifestare a cererii cât şi
realizarea unui volum însemnat de vânzări, a unei viteze sporite de circulaţie a mărfurilor, o
rotaţie accelerată a stocurilor de mărfuri.
În literatura de specialitate, s-au cristalizat "zece reguli” pentru asigurarea succesului
în vânzarea mărfurilor şi anume:
1 - monitorizarea permanentă a vânzărilor la toate articolele din oferta şi a rentabilitii
fiecărui grup de sortimente pentru comparaţii şi analize operative;
2 - îmbunătăţirea permanentă a organizării muncii şi urmarirea capacităţii de muncă
a personalului;
3 - eliminarea din asortimentul oferit la vânzare a articolelor cu viteză de vânzare în
scădere şi promovarea acelora cu rentabilitate peste media magazinului;
4 - monitorizarea permanentă a vitezei de rotaţie a stocurilor;
5 - promovarea imaginii magazinului (îndeosebi a calităţii servirii) şi nu numai a
produselor sau seiviciilor oferite;
6 - supravegherea şi eliminarea factorilor care determină creşterea cheltuielilor
firmei;
7 - obţinerea unor surse şi condiţii de aprovizionare cât mai avantajoase;
8 - modernizarea interioară şi exterioară a magazinului, dotarea lui cu aparatură,
utilaje şi instalaţii de performanţă;
9 - crearea continuă de motive noi pentru creşterea atractivităţii punctelor de
vânzare;
10 - o pregătire mai buna a condiţiilor de vânzare a mărfurilor;
11 - pregătirea vânzării mărfurilor.
1
1.1 Functiile unităţilor comerciale
Funcţia principală a unităţilor comerciale o constituie, fără îndoială, vânzarea
mărfurilor şi oferirea de servicii cumpărătorilor. Asigurarea unor condiţii optime de vânzare
presupune pregătirea:
a) mărfuri pentru a fi puse în vânzare
b) a locurilor vânzare
c) personalului în vânzarea mărfurilor şi serviciilor .
Tabel 1 - Functiile unităţilor comerciale
2
PROTEJARE A PRODUSELOR
PĂSTRARE, CONSERVARE
DE A GARANTA CANTITATEAIndividuală sau a grupului de exemple
DE A FACILITA OPERAŢIIDe transport, de aşezare în raion, de stocaj…
II. FUNCŢIILE COMERCIALE ALE CONDIŢIONĂRII MĂRFURILOR IN COMERŢ
DE A PERSONALIZA, DE A DIFERENŢIA …
DE A ATRAGE, DE A SEDUCEPrin culoare,grafică, formă atractivă etc
DE A INFORMA , DE A COMUNICA(ex: produs nou, produsul anului)
DE A INOVA, DE A RENOVAAducerea unui element nou produsului
I FUNCŢIILE TEHNICILE ALE CONDIŢIONĂRII MĂRFURILOR ÎN COMERT
a) Operaţiile de pregătire a mărfurilor pentru vânzare sunt foarte diverse şi pot fi
structurate in două categorii :
- comune tuturor sortimentelor aprovizionale (dezambalarea, verificarea conformităţii
lor cu contractele sau comenzile emise, sortarea, etichelarea şi etalarea lor în sala de
vânzare ... )
- specifice anumitor produse (tranşarea cărnii, sortarea legumelor şi fructelor, montarea
finală a unor produse industriale, retuşarea unor confecţii etc.).
Condiţionarea are şi rolul unei "vânzari mute" deoarece cumpărătorul cumpără din ce
în ce mai mult "cu ochii ", este sensibil la forme şi culori. Cumpărătorul caută
condiţionările practice şi funcţionale, materialele reutilizabile. În procesul de condiţionare
a unui produs se va ţine seama de: mărimea şi formatul său, greutate, estetică,
caracteristicile materialului din care este produs, culoarea sa, grafismul său, amplasarea
textelor, noutate, originalitate, serviciile sale: uşurinţa de a fi luat în mână, de vehiculare, de
deschidere, de utilizare etc.
- În cadrul operaţiilor pregătitoare ( de condiţionare) o pondere însemnată o are
preambalarea mărfurilor. Ea se poale face în trei momente ale circulaţiei mărfurifor de la
producator la consumalorul final, şi anume:
1) la producători industriali, unde ea se realizează cu cea mai ridicată eficienţă (de circa 30
ori mai mare decât în unităţile comerciale cu amănuntul). Din acest motiv se extinde tot mai
mult preambalarea mărfurilor direct la producători. Ei folosesc instalaţii mecanizate sau
automatizate pentru aceasta operaţie deoarece se execută la o cantitate mare de produs;
2) în depozitele firmelor de comerţ angrosiste (pentru orez, făină, zahăr , condimente din
import etc) când produsele au fost aprovizionate în vrac. Şi aceste firme por efectua
preambalarea cu o anumită eficienţă economică (dar mai mică) deoarece pot utiliza aparate
şi dispozitive mecanizate, cu randament sporit;
3) la magazinele detailiştilor, în încăperile lor auziliare sau chiar la locurile de vânzare
propriu + zisă a mărfurilor însă cu un randament mai scăzut.
Prezentarea mărfurilor la vânzare în stare preambalată oferă avantaje atât
producătorilor cât şi comercianţilor, şi anume:
- favorizează promovarea largă a formelor moderne, rapide de vânzare;
- sporesc vânzările pe metru pătrat suprafaţă comercială utilă;
- reduce timpul de cumpărare şi transport al mărfurilor;
- permite diminuarea pierderilor din efectuarea manuala a operaţiei;
- accelerează viteza de circulaţie a mărfurilor
3
- sporeşte productivitatea muncii ţn firmele de comerţ;
- permite cresterea gradului de utilizare a bazei materiale a firmelor de comerţ
Este necesar însă ca operaţia în sine, să nu devină excesiv de costisitoare în raport cu
valoarea unitară a produsului, să nu încarce excesiv costul şi, respectiv, pretul său.
- O altă activitate pregătitoare o constituie aprovizionarea ritmică, continuă cu mărfuri a
sălii de vânzare. Se asigură astfel, continuitatea vânzărilor, ocuparea completă a timpului de
lucru a personalului comercial, buna servire a cumpărătorilor.
Frecvenţa aprovizionării depinde de intensitatea cererii pentru articolele expuse cât şi
de capacitatea sălii de vânzare.
Aprovizionarea sălii trebuie făcută în majoritatea cazurilor, după terminarea zilei de
lucru sau înaintea începerii programului. În magazinele care funcţionează în două
schimburi, lucrătorii fiecărui schimb trebuie să aprovizioneze sala de vânzare la sfârşitul
schimbului lor. Şeful de magazin, de raion de mărfuri, fiecare vânzălor, trebuie să se
îngrijească permanent de asigurarea locurilor de vânzare, cu mărfurile existente în depozitul
magazinului.
Aducerea mărfurilor în sala de vânzare în timpul zilei stânjeneşte procesul de vânzare
şi, de aici, perturbarea servirii cumpărătorilor.
b) Pregătirea locurilor de vânzare a mărfurilor cuprinde o serie de operaţii, cum ar fi:
- asigurarea utilajului corespunzător de debitat, de măsurat;
- aprovizionarea cu mărfuri a locurilor de vânzare, a sălii (în cazul practicării
autoservirii);
- expunerea estetică a mărfurilor în rafturi, gondole, vitrine interioare;
- marcarea preţurilor mărfurilor pe exemplarele expuse la vânzare;
- cunoaşterea caracteristicilor produselor şi a preţurilor de către vânzator.
Toate acestea conduc la o mai bună servire a cumpărălorilor, la sporirea vânzărilor, la
creşterea productivităţii muncii.
c) Pregătirea sălii de vânzare, în ansamblul ei, trebuie astfel realizată încât să ofere
condiţii de maximă comoditate pentru vizitatori în ceea ce priveşte examinarea, alegerea şi
cumpărarea mărfurilor. Totodată, ea trebuie să asigure conservarea proprietăţilor fizico –
chimice ale mărfurilor expuse la vânzare, să permită efectuarea operaţiilor interne cu efort
redus şi cu maximum de randament, să înlesnească informarea vizitatorilor despre
sortimentele existente la vânzare, despre caracteristicile lor. La toate acestea contribuie şi
modul de expunere a mărfurilor în sala de vânzare (merchandising-ul). Expunerea
mărfurilor trebuie făcută pe grupe, subgrupe şi articole, pe dimensiuni, culori, modele, după
natura materialului, destinaţia produselor, deci, într-un mod grupat.
4
Mărfurile înrudite în consum prin structura cererii, se expun apropiate unele de altele;
cele de cerere foarte frecventă, în apropierea vânzătorului, cu respectarea regulilor de
vecinătate admisă. Este bine ca fiecare articol să aibă un loc fix de prezentare mai mult
timp.
Expunerea deschisă a mărfurilor, publicitatea la locul de vânzare, expoziţiile deschise,
scutesc vânzatorii de a da informaţii suplimentare asupra existenţei unor mărfuri, asupra
preţurilor, a modulul de utilizare, oferind vizitatorilor posibilităţi directe de cunoaştere şi
alegere cât şi o atmosferă mai intimă a procesului de cumpărare.
Etalarea mărfurilor trebuie astfel făcută încât să se pună în valoare caracteristicile lor
principale, elementele deosebite de design.
În magazinele universale sau generale s-a renunţat la sectorizarea absolută a expunerii
mărfurilor după criteriul merceologic şi s-a adoptat concepţia complexelor sortimentale,
corespunzator principalelor cerinţe ale anumitor segmente de potenţiali cumpărători. Şi
astfel, au apărut noi tipuri de sectoare comerciale după criteriul "totul sau aproape totul
pentru femei" sau pentru copii, pentru bărbaţi, pentru adolescenţi, pentru sportivi, pentru
tineri căsătoriţi, pentru menaj, pentru petrecerea timpului liber. La subsolul sau parterul
acestor magazine se comercializează adesea, mărfuri alimentare. Cumpărătorii au astfel,
posibilitatea de a se orienta mai uşor în magazin, de a-şi efectua cumpărăturile în mod
operativ, economisindu-şi timpul şi eforturile.
Directorul de magazin are ca obligaţie, printre altele, de a studia cererea de mărfuri
din raza de influenţă a magazinului, de a asigura buna aprovizionare cu mărfuri de la
depozitul firmei, buna servire a cumpărătorilor, informarea lor asupra sortimentelor
existente în vânzare, respectarea orarului, a normelor de comerţ etc.
În marile magazine o mare parte din atribuţiile şefului de magazin sunt preluate de şefii
raioanelor de mărfuri.
- Promovarea vânzărilor este sensibil influenţată de buna corelare a programului de
funcţionare a magazinului cu programul de muncă şi mai ales cu timpul liber al
cumpărătorilor din zona sa de influenţă. Este potrivit ca, în problema stabilirii orarului de
funcţionare, să se ţină seama de :
- caracteristicile localităţii, ale zonei, în care este situat magazinul;
- poziţia magazinului în cadrul localităţii : centru comercial, vad comercial, zonă marginală;
- apropierea unor unităţi industriale însemnate cu programul lor de lucru, a unor pieţe
locale;
- profilul magazinului: la cele pentru paine, carne, lapte, programul trebuie să înceapă
foarte de dimineaţă; la unităţile care comercializează produse nealimentare programul poate
5
fi început ceva mai târziu (ora 9, de exemplu);
- programul adoptat de magazinele concurente şi chiar de celelalte magazine din zonă.
Când vânzările îl justifică, se poate adopta şi programul de funcţionare nonstop (de
regulă în zonele cu circulaţie pietonală permanentă).
1.2 Forme de vânzare a mărfurilor cu amănuntul
Vânzarea mărfurilor cu amănuntul se poate efectua în mai multe forme
În funcţie de existenţa fizică a punctelor de vânzare, se pot deosebi:
1. vânzarea prin magazin: aceasta se caracterizează prin următoarele aspecte:
- se realizează in spaţii amenajate corespunzător cerinţelor operaţiilor de comercializare
în special în ceea ce priveşte sala de vânzare şi depozitul de mărfuri;
- sunt unităţi comerciale fixe de toate dimensiunile : mici, mijlocii, mari şi foarte mari;
- dotarea tehnică şi amenajarea interioară pot să fie de niveluri foarte ridicate;
- costul investiţional poate fi, de asemenea, ridicat
- unităţile comerciale pot să aibă niveluri diferite de specializare;
2. vânzarea fără magazin, care cunoaşte şi ea mai multe forme şi anume:
a) tradiţională, fără magazin, in două modalităţi :
Vânzarea la domiciliul cumpărătorulului, oportună cu deosebire, la comercializarea unor
produse cum ar fi:
- confecţii de îmbrăcăminte şi încălţăminte, inclusiv accesoriilor lor;
- produse cosmetice şi de întreţinere a sănătăţii;
- aparate de bucătărie şi de întreţinere a apartamentelor;
- produse agroalimentare proaspete (legume, fructe ) etc.
Pentru o bună vânzare, firmele de comerţ, magazinele, trebuie să urmarească atent
evoluţiile demografice, economice şi sociale din zona lor de activitate.
Avantajele acestei forme de vanzare constau in urmatoarele :
vânzătorii la domiciliu sunt, în general, mai interesaţi, mai agresivi decât personalul
din magazine;
remunerarea lor se face, în general, pe bază de comision la 100 000 lei vânzări ceea ce nu
presupune costuri fixe însemnate.
1. Cu excepţia produselor de valoare mică, cumpărate sub Impulsul de moment, majoritatea
oamenilor parcurg în cadrul actului de cumpărare un proces secvenţial ce cuprinde, în linii
mari cinci etape:
- conştientizarea problemei (a nevoii de consum);
6
- culegerea informaţiilor privind posibilităţile de satisfacere a nevoii);
- evaluarea variantelor de soluţionare.
- efectuarea cumpărării.
- evaluarea post-cumpărare.
Se pot realiza economii de investitii pentru amenajarea unor săli de vanzare.
Ca dificultăţi ale acestei forme de vânzare, se pot menţiona:
- insecuritate sporită a vânzătorului ;
- în economiile dezvoltate tot mai puţine femei sunt dispuse să asiste la demonstraţii
privind utilizarea produsului deoarece ele lucrează într-o proporţie sporită;
Este dificilă recrutarea, formarea şi supravegherea vânzătorului; în anumite zone,
vânzarea la domiciliu poate fi interzisă;
Vânzarea pe bază de catalog - formă de distribuţie care se poate practica în micile localităţi
unde cumparatorii au puţine posibilităţi de alegere a sortimentelor din magazinele existente
datorită numărului şi dimensiunii lor reduse. Această formă de vânzare este adoptată de :
- comercianţii care nu dispun încă de puncte de vânzare proprii în localitatea respectivă;
- de marile magazine (specializate) care pot organiza un departament de vânzare prin
corespondenţă;
- de fabricanţi sau alţi producători.
Extinderea acestei forme de vânzare este favorizată de anumite evoluţii:
socio-economice specifice populaţiei cum ar fi:
- creşterea ponderii populaţiei feminine active;
- îmbătranirea populaţiei şi sporirea opţiunii ei pentru cumpararea la domiciliu;
- sporire, in anumite situaţii, a veniturilor disponibile la populaţie;
- creşterea nuărului de persoane celibatare care locuiesc singure;
evoluţii externe comerţului:
- creşterea preţului combustibilului şi deci, a costului deplasării pentru cumpărături;
- difuzarea tot mai largă a cărtilor de credit;
- reducerea, în anumite zone, a costurilor de informare;
- existenţa unor bănci de date cu adrese ale potenţialilor cumpărători;
evoluţii de natură concurenţială, din partea magazinelor deja existente:
- orarul de funcţionare al unor magazine, care poate fi restrans din motive de eficienţă
economică;
- calilatea adesea slabă a serviciilor şi solicitudinii vânzătorilor din magazine;
7
- accesul şi staţionarea dificilă a autovehiculelor în zonele centrale cu magazine.
În aceste condiţii, putem sesiza trei direcţii de acţiune ale distribuilorilor, şi anume:
~ deschiderea de noi magazine cu vânzare pe bază de catalog;
~ extinderea vânzărilor prin corespondenţă de către producători;
~ distribuitorii cu magazine işi amplifică şi ei eforturile pentru vănzarea prin
corespondenţă;
Vânzarea electronică, situaţie în care se pot practica mai multe variante, şi anume:
1) tele-cumpărarea, cu următoarele variante:
vânzare directă, ca răspuns la publicitatea televizată;
vânzarea-cumpărarea prin telefon;
2) radio-cumpărarea;
3) vânzarea pe bază de video-calaloage (casete, diskete, CD-uri etc.);
4) vânzarea prin automate comerciale;
5) vânzarea prin combinaţii telefon şi televiziune;
6) vanzarea prin Internet (comerţul electronic propriu-zis).
Aceste ultime variante menţionate mai sus, au apărut şi s-a extins datorită progresului
tehnic înregisirat în domeniul comunicării cât şi al evoluţiei socio-demografice (reducerea
timpului rezervat bucătăriei).
Vânzarea electronică poate fi susţinută şi prin cataloage distribuite în prealabil la
domiciliul potenţialilor cumpărători.
Principalele forme de vânzare electronică cât şi caracteristicile lor pot fi sintetizate
astfel:
Vânzarea directă este un răspuns la reclamele televizate. Mesajul publicitar televizat
este alcătuit, în general, din două părţi:
a) prima parte informează asupra caracteristicilor produselor oferite;
b) a doua, caută sa convingă telespectatorii să cumpere imediat produsul după spotul
publicitar. Sunt stimulate astfel, cumpărările "de impuls" la preţuri relativ mai mici.
Mesajul trebuie să fie de minimum 15 secunde şi maximum de 45 secunde.
Firma de comerţ poate încheia un contract cu un canal de televiziune unde plata
spoturilor publicitare să fie făcută sub forma unor comisioane asupra vânzărilor, fie sub
forma unei sume fixe, fie funcţie de durata spoturilor publicitare(modalitatea cea mai
frecventă).
8
Aceasta formă de vânzare este preferată de :
- magazinele specializate care oferă produse şi servicii ce nu sunt prezente în comerţul
tradiţional cum ar fi anumite produse alimentare, produse tehnice deosebite etc;
- comercianţii cu magazine care caută sa-şi extindă clientela şi să sensibilizeze
consumatorii din zone unde ei nu au puncte de vânzare;
- firmele care pot uliliza bază de date pentru a-şi promova vânzările (instituţii financiare,
de credit pentru serviciile lor);
- întreprinderile care se servesc de acest suport pentru a stimula vânzarea la domiciliu sau
pentru a suscita atenţia şi solicilarea de informaţii de către consumatori.
- rambursează valoarea mărfurilor ce le sunt returnate în primele trei zile de după
efectuarea cumpărăturii.
Acest sistem poate să preia 60 000 comenzi/zi. El a înregistrat, în condiţiile din S.UA, un
succes total. Structura vânzărilor sale este alcatuită din: 25 % bijuterii; 20 % echipamente
pentru apartament; 15 % textile ; 15. % produse electronice, 10 % produse de decorare a
apartamenlului; 15 % diverse. În vânzarea mărfurilor pot fi ulilizale şi aite mijloace media.
9
CAPITOLUL II
ECONOMIA SI GESTIUNEA FUNCŢIUNII COMERCIALE
2.1 Gestiunea stocurilor
Stocul este rezultatul diferenţei dintre un flux de aprovizionare şi un flux de consum.
El poate fi definit ca "ansamblul mărfurilor aflate în aşteptarea utilizarilor ulterioare
care permit alimentarea regulată a utilizatorului fără întreruperea fabricaţiei şi a livrărilor de
la furnizori".
Ele apar ca urmare a imposibilităţii sincronizării ritmului aprovizionării cu ritmul de
fabricape. Stocuri apar nu numai în urma achiziţionării de mărfuri ci şi în alte etape ale
procesului de transformare a lor.
Chiar dacă stocurile intermediare şi stocurile de produse fnite nu fac obiectul acestei
abordări, problemele puse de gestionarea lor sunt identice cu cele apărute în urma
aprovizionării.
Problemele legate de gestiunea stocurilor pot fi grupate in două categorii:
A.) Gestiunea propriu-zisă a depozitării: organizare, documente utilizate, metode de
depozitare şi conservare. Altfel spus este vorba de organizare sub trei forme: materială,
administrativă şi contabilă. Stocurile se manifestă prin existenţa lor fizică: depozite în vrac,
magazii cu scule şi piese, parcuri de utilaje etc. Acestea impun alocarea unor suprafeţe,
construirea unor atmenajări (rafturi, acoperişuri, barăci, garduri). În acest caz ne referim la
gestiunea materială sau fizică a lor. Sortotipodimensiunile pe cantităţi şi calităţi impun
evidenta lor. Ele fac obiectul unor manipulări legate de aprovizionarea din exterior sau de
lansarea în fabricaţie. Evidenţa şi manipularea sunt însoţite de documente specifice. În acest
caz ne referim 1a gestiunea administrativă. Componentele fizice, materiale ale stocului au o
anumită valoare monetară care este luată în ca1cul la stabilirea costurilor şi preţuri1or. În
acelaşi timp situalia financiară dar şi managementul eficient a1 firmei impun evidenţa sub
formă valorică a tuturor aprovizionărilor, livrărilor la beneficiar, transferurilor în interior
legate de prelucrare. Acest lucru este şi o obligaţie legală prin întocmirea unor documente
cu raportare periodică (de exemp1u bilanţul). În acest caz ne referim la gestiunea contabilă.
B.) Gestiunea economică, care se referă la determinarea ce1ei mai avantajoase cantităţi care
trebuie stocate. Această exprimare generală ascunde de fapt o sumă de prob1eme legate de:
clasificarea stocurilor după diferite criterii, determinarea nivelului optim al stocului,
determinarea cantităţii de aprovizionat şi a momentului când trebuie făcută aprovizionarea
1
(este punctul unde realizarea achiziţiilor şi gestiunea stocurilor se intâlnesc), identificarea şi
determinarea costurilor implicate ş.a.
Pe plan mondial se vehiculează şi se încearcă a se aplica ideea unei producţii făra stoc.
Conceptul de "Just in Time" (in limba engleză) sau "Juste a Temps" (in limba
franceză) care se referă la un nou mod de organizare şi conducere a activităţii firmei, are în
vedere reducerea şi chiar eliminarea parţială sau totală a stocurilor întrucât acestea sunt
generatoare de costuri. Din punct de vedere practic s-a reuşit o aplicare parţială a acestei idei
mai ales în întreprinderile constructoare de maşini (de autoturisme în primul rând) în care a
fost posibilă o interacţiune pozitivă între informatizare şi robotizare.
Dacă programarea producţiei pe calculator având ca suport liniile automate a înlăturat
stocurile intermediare, efortul solicitat de stocurile de materii prime şi produse finite este mult
mai mare, întrucat livrarea "just in time" trebuie negociată cu parteneri externi. Din acest
motiv, rezu1tatele pentru aceste două categorii de stocuri sunt parţiale.
În acelaşi timp, specialiştii atrag atenţia ca în multe cazuri, stocurile din magaziile şi
depozitele producătorilor "s-au mutat" fie pe autostrăzi sau căi ferate ( prin creşterea
frecvenţei transporturilor) fie la intermediari sau comercianţi. Făra a nega reuşitele acestei
idei, ea rămâne cu o sferă de aplicabilitate restrânsă la câteva activităţi industriale. Cel puţin la
nivelul actual, comerţul este cel mai putin adaptabil acestui concept.
Importanţa stocului din punct de vedere economic
Stocul reprezintă o parte variabilă a activului unei întreprinderi.
Ponderea 1ui diferă în funcţie de tipul activităţii (industrială, comerţ., agricolă etc.) dar
şi de conţinutul propriu-zis al ei. Astfel, o valoare mare a stocurilor în industrie poate fi
întâlniţii. În metalurgie datorită folosirii minereurilor, în producerea energiei electrice şi
termice pe baza cărbunilor, în prelucrarea lemnului prin păstrarea unei perioade mai mari
pentru uscare, în industria alimentară pentru obţinerea vinurilor care au perioadă lungă de
fabricaţiie etc.
De asemenea, în agricultură, păstrarea recoltelor impune stocuri mari cel puţin o
anumită perioadă. Comerţul de gros se caracterizează prin stocuri mari.
Costuri luate în considerare
Gestiunea stocurilor presupune cunoaşterea a patru tipuri de costuri:
a) costul stocajului (întreţinerii stocului) care cuprinde: dobânda asupra capitalului
imobilizat; depozitarea, chiria şi întreţinerea spaţiilor; asigurarea bunurilor stocate;
cheltuieli legate de depreciere (deteriorare fizică şi morală).
b) costul lansării comenzilor care cuprinde: cheltuieli legate de funcţionarea
1
compartimentului aprovizionare; cheltuieli poştale; cheltuieli de recepţie şi de verificare a
mărfurilor sosite; cheltuieli de contabilitate şi de înregistrare a comenzilor.
c) costul total al posesiei stocului sau costul de aprovizionare care este suma costurilor de
la punctele a şi b.
d) costul penuriei sau rupturii de stoc (determinat de lipsa mărfii din stoc).
Aceasta poate fi mai puţin important sau din contra mai important în funcţie de "poziţia" pe
care o ocupă un material sau un echipament în derularea unui proces productiv. De
exemplu, lipsa unui ulei obişnuit folosit la maşinile unelte poate fi rezolvată rapid printr-o
achiziţie imediată. sau un împrumut; în timp ce lipsa unei piese de schimb fundamentală în
funcţionarea unui echipament sau instalaţii şi care necesită. eforturi mari de căutare şi
achiziţie poate determina chiar oprirea procesului de fabricaţie.
2.2 Conceptii si delimitari privind stocurile
2.2.1 Structura stocurilor
Desfăşurarea activităţii oricărui agent economic presupune intervenţia unei mari diver-
sităţi de active circulante materiale, întrucât acestea intervin în activitatea economică prin
crearea unor stocuri de valori materiale destinate a asigura continuitatea proceselor de pro-
ducţie.
Din ciclul de exploatare, triada ‘‘aprovizionare-producţie-vânzare’’ este disecată în
amănunt prin intermediul IAS 2 ‘‘Stocuri’’, standard care descrie tratamentul contabil
aplicabil stocurilor în sistemul costurilor istorice. Acest standard oferă informaţii cu privire la
metodele de determinare a costurilor şi contabilizarea ulterioară a cheltuielilor aferente,
inclusiv aspecte referitoare la deprecierea costului până la valoarea realizabilă netă.
Obiectivul principal al acestui Standard este de a oferi o alternativă acelor tratamente
contabile care lăsau loc ‘‘cosmetizării’’ profiturilor obţinute de întreprinderi.
În contabilitatea financiară a întreprinderii, stocurile sunt clasificate şi delimitate în
funcţie de criteriile: fizic, destinaţie, faza ciclului de exploatare şi locul de creare a gestiunilor.
Conform regulamentului privind Legea contabilităţii (emis în baza art.42 din Legea
contabilităţii nr.82/24.12.1991 - pronunţată prin Decretul nr.123/24.12.1991), contabilitatea
stocurilor cuprinde ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale,
destinate fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie fie
a fi consumate la prima lor utilizare.
1
În cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind :
a) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul
finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
b) materialele consumabile ( materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care
participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi de regulă în
produsul finit;
c) produsele, respectiv :
- semifabricatele, prin care se înţeleg produsele al căror proces tehnologic a fost terminat
într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei
secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;
- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii patrimoniale, putând
fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
- produsele reziduale, reprezentând rebuturile, materialele recuperabile sau deşeurile;
d) animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei,
purcei, mânji şi altele), crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la
îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie -
lână, lapte şi blană;
e) mărfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpără în vederea
revânzării ;
f) ambalajele (cu excepţia ambalajelor de natura obiectelor de inventar şi mijloacelor fixe)
de transport refolosibile care însoţesc bunurile în procesul circulaţiei lor (recuperabile
facturate distinct, care circulă prin restituire sau incluse în preţul mărfii şi care se pot
valorifica sau nu după golire). Ambalajele de natura obiectelor de inventar care nu circulă
pe bază de decontare şi se folosesc numai în interiorul unităţii patrimoniale, se înregistrează
în contabilitate în categoria obiecte de inventar. Ambalajele şi materialele pentru ambalat,
produse în unitatea patrimonială pentru a fi vândute ca atare sunt considerate produse finite.
O categorie distinctă în cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar, baracamentele şi
amenajările provizorii.
2.2.2 Criterii de delimitare a stocurilor
În contabilitatea financiară a întreprinderii, stocurile sunt clasificate şi delimitate în
funcţie de patru criterii: fizic, destinaţie, faza ciclului de exploatare şi locul de creare a
1
gestiunilor.
După apartenenţa la patrimoniu, stocurile pot fi:
stocuri aflate în gestiunea unităţii patrimoniale şi care fac parte din patrimoniu şi se
găsesc fie depozitate în spaţiile proprii, fie la terţi ;
stocuri aflate în gestiunea unităţii patrimoniale, dar care nu fac parte din patrimoniu şi se
referă la stocurile primite spre prelucrare, în custodie sau în consignaţie şi se
înregistrează în conturi extrapatrimoniale.
În raport de locul de creare a gestiunilor, stocurile se pot grupa în:
stocuri aflate în depozitele întreprinderii;
stocuri în curs de aprovizionare sau sosite şi nerecepţionate;
stocuri livrate dar nefacturate;
stocuri aflate la terţi.
În funcţie de provenienţa lor, stocurile se grupează astfel :
1. stocuri provenite din cumpărări din afara unităţii patrimoniale, cum sunt : materii prime,
materiale consumabile, mărfuri, obiecte de inventar, etc.;
2. stocuri provenite din producţia proprie : produse animale, etc.
Din punct de vedere financiar este necesară efectuarea comparaţiei între stocurile
existente şi stocul prevăzut, spre a se putea urmări dacă stocurile existente sunt sau nu în
stare să asigure continuitatea procesului de exploatare, sau dacă s-au acumulat cantităţi mai
mari decât nevoile întreprinderii. Prin urmare, dacă comparăm stocul prevăzut (Sp) cu cel
existent (Se) poate rezulta :
* când Se > Sp, înseamnă că întreprinderea a acumulat stocuri supranecesare, ceea ce
echivalează cu blocuri de fonduri care conduc la reducerea rentabilităţii;
* când Se > Sp, rezultatul reprezintă o insuficienţă de resurse materiale care va pune în
pericol continuitatea producţiei, constituind totodată un semnal de alertare a întreprinderii
pentru a face noi aprovizionări;
stocul curent are rolul de a asigura continuitatea procesului de producţie între
aprovizionări;
stocul de siguranţă asigură continuitatea producţiei în perioada în care se desfăşoară în
întreprinderi procesul de aprovizionare;
stoc pentru transport intern ;
stoc de iarnă.
Corespunzător criteriilor de clasificare prezentate anterior sunt individualizate două structuri
informaţionale de bază: structura financiară standardizată şi structura internă de gestiune.
1
Structura financiară standardizată este proprie gestiunii şi contabilităţii financiare a
întreprinderii şi operează cu două criterii: destinaţia şi faza ciclului de exploatare. Structura
astfel definită oferă informaţii utilizabile în determinarea finanţării pe termen scurt,
calcularea şi analiza mecanismului fondului de rulment, bugetarea activităţii de exploatare
şi gestionarea activităţii de trezorerie. Această structură utilizează conturile de grupă
( simbolizate cu două cifre), sinteticele de gradul I sau divizionare (simbolizate cu trei cifre)
şi sintetice de gradul II sau subdivizionare (simbolizate cu patru cifre).
Structura internă sau de gestiune nestandardizată este opozabila contabilităţii interne
de gestiune. Ea operează cu celelalte două criterii: fizic şi locul de creare a gestiunilor şi se
delimitează prin conturile analitice de stocuri corespunzătoare sortimentelor şi gestiunilor
(depozitelor create ca entităţi gestionare repartizate în răspunderea unor persoane fizice).
Modelul de contabilitate a stocurilor din România este conceput astfel încât ambele
structuri informaţionale sunt realizate prin contabilitatea financiară.
O asemenea opţiune are motivaţia nevoii de a asigura printr-un sistem standardizat
evidenţa şi controlul integrităţii stocurilor.
Soluţia realizării evidenţei analitice a stocurilor prin contabilitatea financiară este
discutabilă. În cele mai multe ţări care au adoptat modelul continental de contabilitate,
evidenţa analitică a stocurilor pe sortimente şi gestiuni se realizează prin contabilitatea
internă de gestiune. Mai mult, ea se integrează într-un sistem mai general de control, prin
costurile de stocare asupra nivelului stocurilor. De asemenea, în plan teoretic şi practic se
apreciază că evidenţa analitică a stocurilor nu poate fi standardizată. Metodele şi tehnicile
folosite sunt de detaliu, nefundamentate şi, în consecinţă, decizia de adaptare trebuie să
corespundă conducerii întreprinderii.
Totuşi, la o analiză mai atentă, se poate aprecia că gestiunea analitică a stocurilor nu
este numai o problemă internă a întreprinderii. Metodele de evaluare a stocurilor au
implicaţii financiare, ele antrenează efecte atât asupra rentabilităţii cât şi a fiscalităţii.
Inventarierea stocurilor şi nivelarea conturilor constituie o problemă de construire a
informaţiei consolidate în situaţiile financiar-contabile de sinteză şi raportare care sunt
standardizate.
Astfel, evidenţa analitică a stocurilor se poate realiza fie prin contabilitatea de gestiune
fie prin contabilitatea financiară, alegerea făcându-se după criteriul obiectivelor şi
intereselor informaţionale.
În măsura în care nu există sau nu funcţionează un sistem de control de gestiune asupra
stocurilor, evidenţa analitică a acestora pe gestiuni şi sortimente se poate realiza prin
contabilitatea financiară.
1
Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se
realizează prin conturile ce formează conţinutul clasei a 3-a a Planului Contabil General,
denumită “Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Aceste conturi furnizează
informaţia de reflectare şi control gestionar privind situaţia şi mişcarea stocurilor şi
comenzilor în curs de execuţie. Soldul lor este debitor şi este preluat în activul bilanţului.
Înregistrarea în conturi se face la un preţ corespunzător valorii contabile de intrare a
stocurilor şi producţiei în curs de execuţie care este egal cu costul de achiziţie pentru
bunurile procurate din afară şi costul de producţie pentru costurile obţinute din producţia
proprie.
2.2.3 Elemente de evaluare a stocurilor.
Contabilitatea, având ca obiect de studiu urmărirea, reflectarea şi controlul mărimii,
existenţei şi mişcării mijloacelor, proceselor şi rezultatelor economico-financiare, foloseşte
pe scară largă cuantificarea prin formele sale particulare : evaluarea şi calculaţia impuse de
În concluzie, SC Avicola SA Bacău realizează cu „materia primă” furnizată de SC
Agricola Internaţional SA activitatea de reproducţie şi exploatare privind creşterea păsărilor,
în vreme ce prelucrarea şi desfacerea rezultatului exploatării sunt asigurate tot de aceasta
din urmă, în calitatea sa de furnizor şi client majoritar.
3.2.3 Capitalul social, acţiuni şi acţionari
Capitalul social conform HG. 500/1994 este de 68.267.250 lei şi conform Hotărârii
AGA nr. 01/12.2001 este de 158.664.275 lei, se constituie dintr-un număr de 6.346.571
acţiuni nominative, cu valoare nominală de 25.000 lei.
Tabel 1. Structura acţionariatului se prezintă astfel:
Nr. Denumire acţionar % Nr. acţiuni Valoare (mii lei)
1
2
3
Persoane fizice
SC Conagra SA
SC Agricola Internaţional SA
TOTAL
14,08
25,96
59,96
100
893.819
1.647.485
3.805.267
6.346.571
22.345.475
41.187.125
95.131.675
158.664.275
Societatea ţine evidenţa acţiunilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de
preşedintele Consiliului de Administraţie, care se păstrează la sediul societăţii.
Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii Adunării Generale
Extraordinare a Acţionarilor în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
Fiecare acţiune deţinută de acţionari conferă acestora dreptul la un vot în Adunarea
Generală a Acţionarilor, dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere, dreptul
de a participa la distribuirea beneficiilor, conform prevederilor prezentului statut şi
dispoziţiilor legale.
3
3.3 Piaţa şi comercializarea produselor SC Avicola SA Bacau
Pornind de la faptul că gestionarea resurselor financiare se face de SC Agricola
Internaţional SA, aprovizionările cu furaje, materiale şi obiecte de inventar necesare
desfăşurării întregii activităţi se derulează prin SC Agricola Internaţional SA, această
societate devine astfel furnizor .
De asemenea având în vedere că activitatea de industrializare şi procesare a rămas la
SC Agricola Internaţional SA prin livrările de păsări la Abator pentru sacrificare, a ouălor
de consum şi melanjului către Staţia de sortare şi Praf ouă această societate devine client
majoritar pentru SC Avicola SA Bacău.
Puii de la Avicola Bacău sunt cei mai cunoscuţi şi vânduţi de pe piaţă, datorită calităţii
recunoscute a acestora, asigurate prin trasabilitatea foarte clară a procesului obţinerii lor.
Astfel, puii provin din rase de calitate recunoscute şi sunt crescuţi în fermele proprii, fiind
hrăniţi cu furaje naturale produse în cadrul Agricola Bacău.
Abatorizarea şi procesarea cărnii de pasăre se face utilizand o linie de fabricaţie dintre
cele mai moderne din ţară, cu o capacitate de 6.000 de pui/ oră, cu sisteme automate de
eviscerare, refrigerare şi tranşare. Este vorba de o invesţie de circa 8 milioane de Euro.
Abatorul de păsări de la Bacău este singurul din România ce utilizeaza sistemul de
congelare rapidă şi care, de asemenea, este dotat cu toate utilităţile de refrigerare pentru
producerea cărnii proaspete, astfel încât carnea de pasăre pe care Avicola Bacău o livrează
nu conţine nici un fel de adaos de frăgezire, fiind ambalată în carcasă sau părţi anatomice
tranşate cu termene de valabilitate prelungit de lanţul frigorific riguros controlat.
Avicola Bacău produce ouă proaspete în fermele proprii. Găinile sunt hrănite cu furaje
produse de Agricola Bacău, calitatea acestora conferind o siguranţă deosebită
consumatorilor. Ouăle Agricola Bacău sunt uşor recunoscute după mărimea lor, după coaja
maronie identică cu aceea a ouălor produse în gospodăriile ţărăneşti individuale.
Industria cărnii de pasăre este concentrată în jurul 6 mari grupuri producători care acoperă
aproximativ 50% din piaţă.
Conform datelor statistice publilcate de Uniunea Crescatorilor de pasari din Romania,
Productie totala carne pasare 2005 - 220 000 tone
din care,
Productie carne pasare Agricola Bacau 2005 - 27 356 tone (13 % din total)
Evoluţia consumului de carne de pasăre :
2001 – 12,8 kg/locuitor/an
2002 – 15,8 kg/locuitor/an
3
2003 – 19,6 kg/locuior/an
2004 – 19,7 kg/locuitor/an
2005 - 21,2 kg/locuitor/an
Previzionarea consumului de carne de pasăre :
2006 – 21,6 kg/locuitor/an
2007 – 23 kg/locuior/an
2008 – 13,2 kg/locuitor/an
Sursa InterBiz Group pe baza datelor INS
Importuri carne pasare 2005 – 158 000 tone
Consum intern carne pasare 2005 – 350 000 tone
Export carne pasare 2005 – 4000 tone
Tabel nr 2.Cota de piaţă a stocurilor pentru produsul Carne Pasăre
Piata 2005 Piata 2006
Cantitate
to
% Cantitate
to
%
Carne pasare
Cota de piata
350 000
8%
365 000
8 %
Figura nr 3.1
3
COTA DE PIATA A CARNII DE PASARE
87,38%
12,62%
AGRICOLA INTERNATIONAL ALTI PRODUCATORI
Pentru următorii ani se urmăreşte întărirea poziţiei de leader de piaţă şi creşterea cotei
de piaţă cu min. 5 %.
Consumul de ouă pe cap de locuitor în anul 2005 a fost de 200 buc respectiv 2580 mil
buc.
Figura 3.2 Cota de piata la oua consum
Tabel 3. Principalii clienţi :
Din Romania Pe plan internationalMagazine proprii Promox GermaniaYour Friend Bacău Romcarna ElvetiaIntegra Bucuresti Actifood FranţaStenyon BucurestiCrivami BucurestiGeomar Bucuresti
3.4 Politica de distributie
Distribuţia acoperă ansamblul operaţiilor prin care un bun care iese din procesul de
fabricaţie este pus la dispoziţia consumatorului sau utilizatorului.
Politica de distribuţie a devenit una din cheile elaborării mixului de marketing şi ca
aceasta să fie eficientă trebuie realizată o coerenţă între deciziile privitoare la preţ, produse,
comunicare.
Firma, prin politica de distribuţie, caută clienţi pentru vânzarea produselor, dar
încearcă şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei proprii de comercializare a produselor.
În prezent, situaţia reţelei proprii de distribuţie se prezintă astfel:
Magazine proprii
Bacău -str. M. Viteazul nr. 4
-str. 9 Mai nr. 54
3
-str. 9 Mai nr. 25
-str. Energiei nr. 34
-str. Republicii nr. 3
-str. Piaţa Sud
-str. Ştefan Cel Mare nr. 54
-str. Piaţa Centrală
-str. Mărăşeşti nr. 9
-str. Mioriţei nr. 14
-cal. Moldovei
Moineşti -str. T. Vladimirescu nr. 12
Oneşti -str. Oituz nr. 25
-str. Belvedere nr. 10
Tg. Ocna -str. C. Negri nr.8
Comăneşti -str. Republicii nr. 23
P. Neamţ -str. M. Eminescu nr. 3
-bd. Decebal nr. 2
-str. M. Viteazul bl. A1
Iaşi -str. Minervei nr. 10
Galaţi -str. Brăilei nr. 7-8
Buzău -bd. Unirii nr. 8
Bucureşti -bd. N. Bălcescu nr. 3-5
-bd. Aviaţiei sc. 1
-cal. Floreasca nr. 111
-P.G.B. stand 22
MIJLOACE DE TRANSPORT
-autoturisme Mercedes 3 buc.
WV. Passat 2 buc.
Volvo 1 buc.
Audi 7 buc.
-autocamionete Dacia 2 buc.
Aro 1 buc.
-autocamioane RD 6135 2 buc.
RD 10215 1 buc.
-autocamioane RD 12215 1 buc.
3
păsări vii
-autofurgon TV 14AC 2 BUC.
izoterm TV 35F 1 buc.
Iveco 1 buc.
-autofurgon RD 10215 2 buc.
frigorific
-autofurgon
persoane A12230 1 buc.
-autofrigorifice Mercedes 409 1 buc.
Renault Messenger 1 buc.
Peugeot Boxer 1 buc.
-autotren RD 10215 2 buc.
-autotren frigorific RD 12215 6 buc.
Mercedes 4 buc.
-autospeciale Mercedes 1627 1 buc.
Mercedes 2538 1 buc.
-autobuz Roman 112UD 1 buc.
-microbuz TV 105D 1buc.
Totalul vanzarilor interne se imparte in functie de zonele cu venituri mari - 19%,
mijlocii - 70%, mici - 11%, in figura nr.2 astfel :
Figura 3.3 Structura vanzarilor in functie de veniturile populatiei
Vanzarile Agricolei dupa canalul de distributie: 38% - vanzari en gross, 36% cu amanuntul, 26% - prin retea proprie de magazine, reprezentata in figura nr.3 astfel :
3
Figura 3.4 Structura vanzarilor in functie de modul de distributie
În privinţa distribuţiei, punctele tari ale Agricola Internaţional se concretizează intr-o
pondere însemnată a vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine de cca. 40%, intr-o
cunoaştere mai bună şi constantă a nevoilor şi dorinţelor consumatorilor, intr-o reducere a
stocurilor şi implicit a cheltuielilor de stocare. Cu toate acestea însă, reţeaua de distribuţie
nu este suficient organizată, ceea ce produce unele disfuncţionalităţi, cum ar fi de exemplu
neaprovizionarea la timp şi în cantităţi suficiente cu unele produse de cerere curentă.
Distribuţia produselor Agricola Bacău se realizează prin :
Naţionale; evidenţa şi gestionarea imprimantelor tipizate; documentele cu regim special
– 1 pers.
Documente de sinteză:
Rapoarte, evidenţe tehnice, evidenţe economice;
Balanţă de verificare;
Bilanţ şi anexe – 1 pers.
Prin urmare, SC Avicola SA prin compartimentul financiar-contabil urmăreşte
păstrarea integrităţii patrimoniului, cunoaşterea în orice moment a modului de realizare a
indicatorilor prevăzuţi în programul de producţie şi modul în care se gospodăresc fondurile
materiale şi băneşti puse la dispoziţia societăţii, obiective realizate prin organizarea
contabilităţii financiare analitice.
În vederea respectării L.22/69 – a gestiunii şi L.82/91 – a contabilităţii de către
conducerea fermelor şi sectoarelor se impun următoarele măsuri:
Întocmirea corectă si la timp a documentelor de gestionare;
Raportarea corectă a datelor de producţie;
Verificarea stocurilor de materiale, produse finite, obiecte de inventar, mijloace fixe;
Gestionarea în bune condiţii a bunurilor de orice natură;
Predarea la timp a documentelor tehnice şi economice;
4
Verificarea mijloacelor de transport şi a personalului muncitor la intrarea şi la ieşirea din
incintă (control poartă);
Recepţionarea furajelor şi a tuturor materialelor prin cântărire, numărare după caz, precum
şi verificarea calitativă;
Confirmarea cu responsabilitate a transporturilor executate de Autobaza SC AGRICOLA
INTERNAŢIONAL SA (prin trecerea orei sosirii, orei plecării, denumirea şi cantitatea
materialelor transportate), completarea în registrul de poartă;
Nu se contractează nici un fel de lucrări de la terţi fără aprobarea conducerii societăţii;
Pentru asigurarea biosecurităţii efectivelor de păsări din ferme, se interzice accesul în
incintă a persoanelor străine (altele decât personalul fermei);
Nu se livrează nici un produs din subunitate fără să fie însoţit de aviz de însoţire a mărfii
(AIM) completat cu toate datele (denumire, beneficiar, cantitate, preţ, valoare, delegat,
mijlocul de transport, ora predării;
Nu se transferă nici un mijloc fix între subunităţi fără să se întocmească Bon de mişcare a
mijloacelor fixe;
Pentru respectarea integrităţii patrimoniului fiecărei subunităţi, se impune o
evidenţiere strictă făcută prin sistemul de registre, astfel:
- registru de evidenţă a mijloacelor fixe;
- registru de evidenţă a mijloacelor circulante;
- registru de evoluţie a efectivelor de păsări şi animale;
- registru de poartă privind toate intrările şi toate ieşirile;
- registru de evidentă a consumului de energie electrică şi gaz metan (unde este cazul);
- registru de urmărire a tratamentelor;
- registru privind operativa zilnică;
- registru privind protecţia socială si P.S.I.;
- registru de urmărire a activităţii personalului;
- registru de urmărire a situaţiilor economico-financiare;
- registru de bugetare lunară a activităţii;
- registru de îndrumare şi control.
Conform principiilor contabilităţii toate aceste evidenţieri au caracter permanent şi
suportă înregistrarea fenomenelor la momentul producerii lor.
Se utilizează atât documente fiscale cât şi documente comune. Toate formularele
poartă antetul S.C. AVICOLA S.A, sunt numerotate şi parafate cu semnătura conducerii
societăţii.
În vederea unei evidenţieri centralizate la nivelul societăţii trebuie respectate normele
4
interne de întocmire si circulaţie a lor.
Toate aprovizionările de furaje, medicamente, materiale consumabile, obiecte de
inventar, se fac de la S.C. AGRICOLA INTERNAŢIONAL S.A. pe bază de factură sau aviz
(furajele), pentru care subunitatea va întocmi B.I. semnat de comisia de recepţie. Facturile
privind recepţia de bunuri materiale, altele decât furajele, vor fi semnate de comisiile
stabilite prin decizii, în urma verificării raportului de necesitate aprobat şi înregistrat la
secretariat şi în urma verificării calitative şi cantitative, după care împreună cu B.I vor fi
trimise spre avizare şi înregistrare la Serviciul financiar-contabil al S.C. AVICOLA S.A. a
doua zi de la primire.
Pentru transferurile de materiale între subunităţile S.C. AVICOLA S.A. se vor întocmi
Avize de însoţire a mărfii. Documentele vor fi prezentate cel târziu a doua zi de la
întocmire.
Pentru consumurile de furaje, medicamente, materiale etc. se vor întocmi B.E. pe
fiecare categorie de pasăre sau animal în parte, înscriindu-se codul acestora. Acestea vor fi
semnate de responsabilul economic şi de seful subunităţii, vor fi predate la Contabilitate
eşalonat până la sfărşitul lunii curente cele pentru materiale consumabile şi până la data de 1
ale lunii următoare cele pentru furaje.
Pentru toate livrările către Abatorul de păsări, Staţia de sortare, Praful de ouă,
aparţinând SC AGRICOLA INTERNAŢIONAL SA se întocmesc A.I.M care se
centralizează pe beneficiari şi se trimit zilnic, a doua zi de la întocmire, la Facturare. Biroul
facturare va efectua punctajul cu subunităţile furnizoare şi unitatea beneficiară şi va întocmi
factura.
Balanţele de materiale şi obiecte de inventar rezultate în urma înregistrării
documentelor în GESTOC vor fi distribuite în teren până la data de 04 a lunii, urmând ca
cel târziu a doua zi, 05 a lunii ora 12, să fie făcute toate corecţiile şi punerile de acord a
situaţiilor la sediul societăţii (nu se admit punctaje prin telefon).
Pentru situaţiile privind mişcarea efectivelor de păsări şi animale, formularele vor fi
completate în toate rubricile privind evidenţa tuturor fenomenelor legate de evoluţia
efectivelor şi de consumurile aferente de furaje, etc. Formularul “Mişcarea efectivelor” va fi
completat cu toate datele tehnice privind evoluţia efectivelor, producţia obişnuită, consumul
de furaje, laptele fizic şi stas, vârsta efectivelor din stocul de la finele lunii, etc., va fi însoţit
de centralizatoarele tuturor documentelor completate şi emise în decursul lunii şi semnate
de personalul de conducere a subunităţilor. Pentru livrările a căror documente au fost
predate în decursul lunii la facturare, la mişcarea efectivelor se întocmeşte un centralizator
care va cuprinde toate avizele, totalizate pe zile.
4
Documentele cu regim special, după utilizare vor fi predate la Arhiva societăţii pe
bază de proces-verbal de predare-primire, şi se va face o justificare a documentelor care
prezintă modificări sau anulări.
Facturile privind servicii prestate de terti vor fi vizate si confirmate de conducerea
subunităţilor, vor avea înscrise pe ele numărul referatului, a notei de comandă sau a
raportului de necesitate.
Atât la consumul de materiale cât şi la prestările de servicii se va face o delimitare
clară şi precisă între lucrările pentru reparaţii curente şi cele pentru investiţii. În situaţia în
care se execută investiţii în regie proprie iar materialele utilizate provin din gestiunea
fermei, acestea vor fi transferate la Sectorul investiţii care va întocmi B.E. şi deviz total
pentru obiectivul respectiv de investiţii. Angajarea lucrărilor de investiţii se va face cu
respectarea procedurii privind activitatea de investiţii.
Pentru situaţii privind încasări şi plăţi în numerar, se utilizează formularul Dispoziţie
de încasare/plată, care va purta viza de control preventiv a Directorului economic, va avea
ca anexă referatul sau aprobarea conducerii pentru necesitatea plăţii sau încasării
respective. Directorul economic va urmări respectarea prevederilor legale cu privire la
plafonul de plăţi, încasări şi soldul de casă.
4.2 Metode de organizare a contabilitatii stocurilor la SC Avicola SA
Unitatile patrimoniale au posibilitatea organizarii contabilitatii stocurilor in doua sisteme de inventar, respectiv inventarul permanent sau inventarul intermitent.
2.1. Metoda inventarului permanent
În conditiile aplicarii medodei inventarului permanent, metoda folosita si de S.C.Avicola S.A., fiecare intrare de bunuri este inregistrata cantitativ si valoric in contul de stocuri corespunzator, la nivelul costului istoric (care poate fi cost de achizitii sau cost de productie, dupa caz) sau a pretului prestabilit in functie de valoarea de utilitate ( pentru stocurile aduse ca aport, primite ca donatii sau obtinute cu titlu gratuit). De asemenea, fiecare iesire din stoc este contabilizata fizic si valoric, ceea ce permite in orice moment cunoasterea marimii stocurilor, atat valoric cat si cantitativ.
Fiind considerat ca un sistem ce genereaza costuri ridicate deoarece inventarul permanent presupune inregistrarea fiecarei miscari din stoc si calcule reiterate, acest inconvenient este mult diminuat la SC Avicola S.A. prin prelucrarea informatizata a datelor.Conform proiectului de norme, in cazul stocurilor de materii prime si materiale, obiecte de inventar, animale si marfuri, presupune debitarea in cursul exercitiului a contului de stocuri (respectiv 30 "Stocuri de materii prime si materiale", 32 "Obiecte de inventar", 36 "Animale" si 37 "Marfuri") cu intrarile de bunuri prin creditul conturilor ce indica sursa de procurare si creditare a acelorasi conturi cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune.
La sfarsitul exercitiului, soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu marimile rezultate din inventariere, eventuale diferente (plusuri sau minusuri de inventar) fiind
4
regularizate prin aducerea stocurilor la marimea lor reala.Contabilitatea financiara, pentru a-ti respecta principiile, trebuie sa opereze cu costuri
istorice sau cu costuri actualizate.Pentru exemplificarea metodei consideram urmatorul exemplu:
În cursul exercitiul au loc urmatoarele operatiuni:Avicola S.A. achizitioneaza de la un furnizor: saci polietilena in valoare de 7000 lei, TVA 19%.
La sfarsitul exercitiului se va compara soldul scriptic al contului de stocuri cu situatia faptica rezultata in urma inventarului fizic. În situatia in care rezulta un plus de inventar de 20 lei, se inregistreaza astfel :
Conturile de stocuri reflecta astfel, la inchiderea exercitiului, marimea stocului real.
2.2. Metoda inventarului intermitent
4
Daca in vechiul sistem contabil, intreprinderile romanesti utilizau exclusiv inventarul permanent, actualele norme contabile dau posibilitatea intreprinderilor mici si mijlocii sa poata opta pentru inventarul intermitent.
Acesta presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza unei inventarieri fizice a stocurilor la finele perioadei. Iesirile din stoc se determina prin calculul extracontabil, ca diferenta intre valoarea stocurilor plus valoarea intrarilor pe de o parte si valoarea stocurilor finale, determinate pe baza inventarierii fizice, pe de alta parte.
Mai simplu si mai costisitor decat inventarul permanent, inventarul intermitent prezinta cateva inconveniente: o eroare sau omisiune in inventarul fizic duce la deformarea informatiei contabile prezentata in documentele contabile de sinteza; in plus exista tentatia de a subevalua stocurile din motive fiscale, ceea ce duce la cresterea nereala a cheltuielilor si diminuarea profitului impozabil.
În conditiile inventarului intermitent, intrarile de stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, animale si marfuri sunt contabilizate direct in conturi de cheltuieli corespunzatoare la cost de achizitie sau pret prestabilit in functie de valoarea de utilitate, dupa caz.
La sfarsitul exercitiului, dupa efectuarea inventarierii fizice este inregistrata variatia stocurilor ( Sold initial - Sold final ), neafectata de provizioanele pentru depreciere, obtinuta prin anularea stocului initial si constatarea stocului final. Normalizatorii contabili romani nu au prevazut in acest sens un cont special de variatie a stocurilor de materii prime si materiale, obiecte de inventar, animale si marfuri, ceea ce lezeaza conceptul de inventar intermitent. În acest caz, anularea stocului initial se face tot prin debitarea contului de cheltuieli aferente stocului corespunzator si creditarea contului de stoc, cu marimea soldului initial, iar constatrea stocului final se face invers, adica debitand un cont de stoc si creditand contul de cheltuieli corespunzator, cu marimea soldului final, constatat prin inventarierea fizica.
În felul acesta, soldul contului de stoc reflecta marimea stocului real iar soldul contului de cheltuieli reflecta cheltuielile cu materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, cu animalele si cheltuieli privind marfurile.
Pentru exemplificarea metodei consideram urmatorul exemplu:
În cursul exercitiului se procedeaza la inregistrarea achizitiilor de bunuri :
La finele exercitiului se inregistreaza variatia stocurilor:
a/ anularea stocului initial
600 "Cheltuieli cu materii prime" = 300 "Materii prime"
b/ constatarea soldului final
300 "Materii prime" = 600 "Cheltuieli cu materii prime"
Stocurile rezultate din productia proprie a intreprinderii (semifabricate, produse finite) si productia in curs de executie nu sunt inscrise direct in contul de rezultate ci doar diferenta intre stocul final si stocul initial aferente acestor conturi.
5
Normele contabile romanesti prevad in acest sens un cont distinct 711 "Venituri din productia stocata", similar cu cel existent in contabilitatea franceza denumit "Variatia stocurilor pentru productie in curs si produse" si care corecteaza productia exercitiului, fie majorand-o in cazul stocajului (cand stocurile finale sunt mai mari decat cele initiale) fie micsorand-o in situatia destocajului ( cand stocurile finale sunt mai mici decat cele initiale).
Soldul contului 711 "Venituri din productia stocata" este preluat de contul de profit si pierdere la rubrica corespunzatoare din structura veniturilor din exploatare. La stabilirea soldului contului de "Venituri din productia stocata" nu se iau in calcul provizioanele pentru depreciere.
Trebuie remarcat faptul ca stocajul, respectiv soldul creditor al contului 711 "Venituri din productia stocata" este preluat din creditul contului de rezultate (Profit si Pierdere) cu semnul " + " pe cand destocajul, soldul debitor al contului 711, cu semnul " - ", solutie diametral opusa variatiei de stoc aferenta cumpararii de bunuri stocabile.
În conditiile aplicarii inventarului permanent, pentru stocurile provenind din productia proprie, conturile de stocuri corespunzatoare se debiteaza in cursul exercitiului cu intrarile in stoc prin creditul contului 711 "Venituri din productia stocata" si se crediteaza cu iesirile din stoc prin debitul aceluiasi cont.
La sfarsitul anului are loc anularea stocului initial aferent productiei in curs de executie si constatarea stocului final, prin intermediul aceluiasi cont 711 "Venituri din productia stocata" iar soldurile conturilor provenind din productie proprie se compara cu marimile furnizate de inventarul faptic al existentelor, eventualele diferente (plusuri sau minusuri de inventar) fiind regularizate, aducandu-se astfel stocurile la marimea lor reala.
În functie de necesitati si specificul activitatii fiecarei unitati patrimoniale, contul 711 "Venituri din productia stocata" poate fi dezvoltat pe subconturi.Exemplu :
În cursul exercitiului au loc urmatoarele operatiuni :
Intrari de produse finite in stoc :
Se inregistreaza intrarea productiei de oua (pe baza bonului de intrare) la ferma de reproductie rase grele.
345 = 711 590,4"Produse finite" “Venituri din productia stocata”
Se inregistreaza intrarea oualor la incubatie :
300 = 758 590,4"Materii prime" "Venituri din activitati de exploatare"
Concomitent se descarca gestiunea cu valoarea productiei de oua:
711 = 345 59040"Venituri din productia stocata” "Produse finite”
3. Se inregistreaza operatiunea de sortare oua. În urma acestei operatiuni rezulta oua pentru incubat si oua limpezi (fisurate, sparte).
a/ introducerea in incubator a oualor pentru incubat :
600 = 300 53090
5
"Cheltuieli cu materia prima” “Materie prima”b/ inregistrarea oualor fisurate sau limpezi :
600 = 300 5500"Cheltuieli cu materia prima” "Materie prima”
4. Din oua limpezi se obtine melange, iar inregistrarea are loc pe baza "Bonului de intrare".
345 = 711 5500"Produse finite" " Venituri din productia stocata”
5. Se obtin rase grele, inregistrarea acestora avand la baza "Actul de ecloziune"
361 = 711 8250"Animale si pasari” "Venituri din productia stocata” 6. Se inregistreaza intrarea puilor de o zi in ferma de crestere "broiler gaina".
361 = 758 46064 “Animale si pasari” "Venituri din exploatare”
Concomitent se inregistreaza descarcarea gestiunii cu valoarea puilor de o zi la Ferma 2 :
711 = 361 46064"Venituri din productia stocata” "Animale si pasari”
7. Se inregistreaza sporul in greutate al puilor, pe baza notei de cantar.
361 = 758 396761"Animale si pasari” "Venituri din exploatare”
Mentiune: Sporul in greutate se determina astfel:
Se stabileste : Greutatea la inceputul perioadei – Greutatea la sfarsitul perioadei
Diferenta * 7.000 lei/kg = SPOR in greutate
Se precizeaza faptul ca nu se cantareste fiecare pui in parte deoarece este imposibil datorita numarului mare de pasari din ferme. Astfel, cantarirea puilor se face la serii de cate 20 - 50 pui.
8. Livrarea productiei se poate efectua in 3 modalitati :cu factura ;- cu chitanta fiscala (prin casa);- la abator (pentru sacrificari).
Concomitent se descarca gestiunea cu valoarea productiei livrate:
711 = 345 178.250.000"Venituri din productia stocata” “Produse finite”
13. Se inregistreaza livrarea productiei prin magazine proprii, pe baza de Aviz de insotire a marfii:
482 = 701 2.403.200.000 "Decontari "Venituri din vanzarea produselor finite”
Descarcarea gestiunii :
711 = 345 2.403.200.000 "Venituri din exploatare "Produse finite”
14. Se livreaza carnea de pasare la Cantina proprie:
371 = 758 7.613.500 "Marfuri" "Venituri din exploatare”
Descarcarea gestiunii cu valoarea productiei livrate la cantina:
711 = 345 7.613.500 "Venituri din productia stocata” “Produse finite”
15. Se inregistreaza productia neterminata, respectiv puicute o zi rase usoare, la Ferma 2 INCUBATIE:
331 = 711 357.050.000"Produse in curs de executie” "Venituri din productia stocata”
La sfarsitul exercitiului :
Stocuri de produse in curs de executie :
Anularea stocului initial
711 = 331“Venituri din productia stocata “ “Produse in curs de executie”
Constatarea stocului final
331 = 711
5
“Produse in curs de executie” “Venituri din productia stocata”
Stocuri de produse finite
Înregistrarea rezultatului inventarierii fizice (in cazul in care se constata un plus neimputabil)
"Venituri din productia stocata/produse finite" = 345 "Produse finite"
Deci, la sfarsitul exercitiului, conturile de stocuri reflecta marimea reala a stocurilor din productie proprie si productie in curs de executie, iar soldul contului 711 "Venituri din productia stocata" indica :
- fenomenul de stocaj (sold creditor, preluat cu semnul plus in contul de profit si pierdere) sau fenomenul de destocaj ( sold debitor, preluat cu semnul minus in contul de profit si pierdere).
Aplicarea inventarului intermitent pentru stocurile provenind din productie proprie si productie in curs de executie consta in anularea, la finele exercitiului, a stocului initial prin creditarea contului de stoc si debitarea contului 711 "Venituri din productia stocata" precum si in constatarea stocului final determinat prin inventarierea fizica a existentelor debitandu-se conturile de stocuri si creditandu-se contul "Venituri din productia stocata".
Soldul contului 711 "Venituri din productia stocata" are aceeasi semnificatie ca cea prezentata in cazul inventarului permanent.
Exemplu :
1/ anularea stocului initial la sfarsitul exercitiului
711 " Venituri din productia stocata" = 331 "Produse in curs de executie"
2/ constatarea stocului final
331 "Produse in curs de executie" = 711 "Venituri din productia stocata"
- Evidenta stocurilor in contabilitate potrivit
Planului de Conturi
5
Contabilitatea sintetica a stocurilor si productiei in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale, destinate: fie a fi vandute, fie a fi consumate la prima utilizare.
Incepand cu 1 ianuarie 2000 in Romania vor coexista doua planuri de conturi generale si anume:– Planul de conturi general aprobat prin H.G. nr.704 /1993 cu modificarile de rigoare, aplicabil in continuare pentru agentii economici care nu vor intra sub incidenta Programului national de armonizare a legislatiei contabile cu Directivele europene si asimilarea Standardelor de Contabilitate Internationale”;– Planul de conturi general aprobat prin Ordinul Ministrului Finantelor nr.403 /1999, aplicabil pentru agentii economici, pe masura ce acestia vor intra sub incidenta Programului national de armonizare a legislatiei contabile cu Directivele europene si asimilarea Standardelor de Contabilitate Internationale “
Potrivit " Planului de Conturi", Clasa 3 " CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE " are umatoarea structura :
GRUPA 30. STOCURI DE MATERII SI MATERIALE
300 MATERII PRIME (301 )301 MATERIALE CONSUMABILE (302)
3011 Materiale auxiliare3012 Combustibili3013 Materiale pentru ambalat3014 Piese de schimb3015 Seminte si materiale de plantat3016 Furaje3017 Alte materiale consumabile.
308 DIFERENTE DE PRET LA MATERII PRIME SI MATERIALE.
GRUPA 32. OBIECTE DE INVENTAR (303 MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR)
321 OBIECTE DE INVENTAR322 UZURA OBIECTELOR DE INVENTAR 323 BARACAMENTE SI AMENAJARI PROVIZORII328 DIFERENTE DE PRET LA OBIECTE DE INVENTAR.
GRUPA 33. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
331 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE332 LUCRARI SI SERVICII IN CURS DE EXECUTIE
GRUPA 34. PRODUSE
341 SEMIFABRICATE345 PRODUSE FINITE346 PRODUSE REZIDUALE348 DIFERENTE DE PRET LA PRODUSE.
GRUPA 35. STOCURI AFLATE LA TERTI
351 MATERII SI MATERIALE AFLATE LA TERTI
5
352 OBIECTE DE INVENTAR LA TERTI354 PRODUSE AFLATE LA TERTI356 ANIMALE AFLATE LA TERTI357 MARFURI IN CUSTODIE SAU CONSIGNATIE LA TERTI358 AMBALAJE AFLATE LA TERTI.
GRUPA 36. ANIMALE
361 ANIMALE SI PASARI368 DIFERENTE DE PRET LA ANIMALE SI PASARI
GRUPA 37. MARFURI
371 MARFURI378 DIFERENTE DE PRET LA MARFURI
GRUPA 38. AMBALAJE
381 AMBALAJE388 DIFERENTE DE PRET LA AMBALAJE
GRUPA 39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE.
390 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MATERIILOR PRIME391 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MATERIALELOR CONSUMABILE392 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA OBIECTELOR DE INVENTAR393 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI ÎN CURS DE EXECUTIE394 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA PRODUSELOR395 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR AFLATE LA TERTI396 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA ANIMALELOR397 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MARFURILOR398 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA AMBALAJELOR.
3.1 Contabilitatea stocurilor de materii primeşi materiale consumabile
5
Pentru contabilitatea sintetică a intrarilor si ieşirilor de materii prime şi materiale se utilizează conturile din grupa 30 “ Stocuri de materii prime şi materiale”, respectiv conturile sintetice de gradul I: 300 “Materii Prime”; 301 ”Materiale consumabile” si 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale”. Conţinutul şi funcţiunea acestor conturi sunt influienţate de metodele de contabilitate a stocurilor folosite – metoda “inventarului permanent” sau cea a “inventarului intermitent”- ca şi de preţul de înregistrare folosit.
Contul 300 “Materii prime” evidenţiază existenţa şi mişcarea stocurilor de materii prime care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit, integral sau parţial, fie în starea lor iniţiala, fie transformată, aflate în apropierea unităţii patrimoniale. În conformitate cu noul Plan de conturi, contul 300 “Materii prime “ se reflectă în contabilitate prin contul 301, cu aceeaşi semnificaţie. Este un cont de ACTIV, care funcţioneaza relativ, diferit în funcţie de sistemul de inventar cu care se operează: ”inventar permanent” sau “inventar intermitent”.
În cazul “inventarului permanent”, contul 300 “Materii prime” se debitează cu preţul de înregistrare al materiilor prime intrate în gestiunea unităţii, din diferite surse; se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite; soldul debitor al acestui cont reprezintă valoarea materiilor prime existente în gestiunea unităţii la preţ de înregistrare.
In cazul “inventarului intermitent”, contul 300 “ Materii Prime “ funcţionează cu intermitenţă, în sensul că, la finele lunii se preiau în debitul sau stocurile, cu intermitenţă, în sensul că, la finele lunii se preiau in debitul său stocurile, constatate în fapt (prin inventariere) sau deduse din “contabilitatea analitica a stocurilor”, pentru ca în prima zi a perioadei (lunii) următoare din gestiune, să fie creditat (şi implicit soldat) prin trecerea stocului asupra cheltuielilor de exploatare, caz în care, intervenţia acestui cont are menirea de a asigura ca în costurile perioadei de gestiune să rămână înregistrate numai materiile prime efectiv consumate.
În mod similar funcţionează şi contul 301 ”Materiale consumabile”, care, insă, se desfaşoară pe conturi sintetice de gradul II (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb , seminţe şi materiale de plantat, furaje, etc.). Şi acesta se reflectă în contabilitate, în noul Plan de conturi, prin alt cont şi anume 302 “Materiale consumabile”.
Contul 308 “Diferente de preţ la materii prime şi materiale” se utilizează pentru a ţine evidenţa diferenţelor (în plus sau în minus) între costul efectiv de achiziţie şi preţul de înregistrare prestabilit (exemplu: costul standard ) aferent materiilor prime şi materialelor intrate în gestiunea unităţii patrimoniale. Este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime şi materialelor consumabile.
In debitul acestui cont se înregistrează diferenţele de preţ în plus, deci nefavorabile (costul de achiziţie > preţul prestabilit ) aferente materiilor prime intrate în gestiune şi diferenţele de preţ în minus deci favorabile (costul de achizitie < preţul prestabilit) aferente materiilor prime şi materialelor ieşite din gestiune. În creditul acestui cont se înregistrează diferenţele de preţ în minus (costul de achiziţie < preţul prestabilit) aferente materiilor prime şi materialelor intrate în gestiune şi diferenţele de preţ în plus (costul de achiziţie > preţul prestabilit ) aferente materiilor prime şi materialelor în stoc si poate fi debitor, reprezentând diferenţele în plus (nefavorabile), sau creditor, reprezentând diferenţele în minus (favorabile).
Funcţiunea acestui cont este una bifuncţională, înregistrările făcându-se numai în negru. Dacă însă se adoptă tehnica “în negru – roşu“, înregistrările făcându-se în negru, în cazul diferenţelor nefavorabile (în plus) şi în roşu, în cazul diferenţelor favorabile (în minus), contul la care ne referim (308 ) fiind tratat ca un cont de activ, funcţionând astfel:
În debit se inregistrează diferenţele de preţ aferente intrărilor, în negru sau în roşu, după caz;
În credit, se înregistrează în negru sau în roşu, diferenţele de preţ aferente ieşirilor;Soldul debitor reprezintă diferenţele de preţ aferente stocurilor şi poate fi în: negru sau
în roşu.
5
Contul 308 “ Diferene de pret la materii prime si materiale” evidentiaza, de asemenea , si cheltuielile de transport-aprovizionare, atunci cand pentru evidenta stocurilor se foloseste, ca pret de inregistrare, costul de achiztie ,iar cheltuielile de transport-aprovizionare sunt facturate disticnt sau achiatate in alte moduri. In aceste conditii, contul 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale “ functioneaza ca fiind de activ si , in consecinta, se debiteaza cu cheltuielile de transport facturate distinct sau achitate si se crediteaza cu cheltuielile de transport-aprovizionare aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune, soldul sau debitor reprezentand cheltuielile de transport – aprovizionare aferente materiilor prime si materialelor in stoc.
NOTA: Daca se adopta solutia ca in contul de stocuri inregistrarea valorilor materiale sa se faca la pretul de cumparare, contul 308 “ Diferente de pret la materii prime si materiale “ va evidentia toate cheltuielile accesorii de aprovizionare, inclusiv cheltuielile de transport-aprovizionare inscrise in factura furnizorului.
Pentru ca evidenta cheltuielilor accesorii de achizitie nu sunt incluse in aceleasi documente de aprovizionare, nu pot fi imputate direct asupra anumitor stocuri, in situatia in care nu se adopta solutia colectarii lor in contul 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale “, se vor folosi potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilitatii, conturile corespunzatoare felului cheltuielilor:622 “Cheltuieli privind comisioanele si onorariile”623 “ Cheltuielile cu primele de asigurare”624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal”635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”641 “Cheltuieli cu remuneratiile personalului”681” Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele”
In conditiile aplicarii acestei solutii, cheltuielie accesorii de achiztie, evidentiate in conturi din clasa 6, sunt, in totalitatea lor, considerate drept cheltuieli ale perioadei.
Aplicatie:
In ceea ce priveste modul de reflectare in contabilitatea societatii S.C.Avicola S.A., stocurile de materii prime si materiale se utilizeaza la pret de inregistrare a costului de achizitie, iar cheltuielile de transport-aprovizionare nu sunt incluse in aceleasi facturi emise de furnizori pentru materiile prime si materialele achizitionate, ci sunt facturate separat de catre alte intreprinderi, respectiv de catre unitatile prestatoare sau sunt achitate separat. Astfel aceste cheltuieli sunt inregistrate in contul 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale”, la conturile de stocuri valorile inregistrandu-se la pretul de cumparare. Ca metoda de inventariere societatea utilizeaza “metoda inventarului permanent” .
1. Pe baza recapitulatiei facturilor furnizorilor, se inregistreaza primirea urmatoarelor valori materiale:- materii prime 12.000.000 lei;- materiale auxiliare 2.500.000 lei;- piese de schimb 500.000 lei;cu TVA deductibila in suma de 2.850.000 lei.
% = 401”Furnizori” 17.850.000 lei300”Materii prime” 12.000.000 lei3011”Materiale auxiliare” 2.500.000 lei3014”Piese de schimb” 500.000 lei4426”TVA deductibila” 2.850.000 lei
5
2. Aprovizionarea cu valorile materiale respective a ocazionat cheltuieli de transport facturate de unitatile prestatoare in valoare de 1.200.000, cu o taxa pe valoare adaugata deductibila de 228.000 lei.
% = 401 “Furnizori” 1.428.000 lei308 “Diferente de pret la materii 1.200.000 lei
prime si materiale”4426 “TVA deductibila” 228.000 lei
3. Se receptioneaza materiale auxiliare achizitionate cu plata din avansurile de trezorerie, in valoare de 250.000 lei cu o taxa pe valoare adaugata deductibila in suma de 47.500 lei. Din aceleasi avansuri s-a achitat si contravaloarea transportului de 20.000 lei, cu o taxa pe valoare adaugata deductibila in suma de 3.800 lei.
% = 542 “Avansuri de 321.300leitrezorerie”
3011 “Materiale auxiliare” 250.000 lei308 “Diferente de pret la materii 20.000 lei
prime si materiale”4426 “TVA deductibila” 51.300 lei
4. Se receptioneaza materii prime depuse de un asociat ca aport la capitalul social in natura, in valoare de 400.000 lei.
300 = 456 400.000 lei “Materii prime “ “Decontari cu asociatii privind capitalul”
5.Se inregistreaza, pe baza centralizatorului bonurilor de consum, valorile consumate in timpul lunii, dupa cum urmeaza:
600 = 300 10.000.000“Cheltuieli cu materiile prime” “Materii prime”
6. La sfarsitul lunii se determina diferentele de pret aferente valorilor materiale consumate (in fapt cheltuielile de transport – aprovizionare) si se inregistreaza repartizarea lor, considerand urmatoarele solduri initiale:~ la cont 300 “Materii prime” 156.000.000 lei ;~ la cont 301.1 “Materiale auxiliare” 20.000.000 lei;~ la cont 301.4 “Piese de schimb” 15.000.000 lei.
~ la cont 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale “ (debitor) 5.000.000 lei.
K = (5.000.000 +1.220.000) / (168.400.000 +22.750.000+15.500.000)
K = 0,03
Se determina diferentele de pret aferente consumurilor :
~ pentru materii prime 10.000.000 x 0,03 = 300.000~ pentru materiale auxiliare 5.000.000 x 0,03 = 150.000~ pentru piese schimb 2.000.000 x 0,03 = 60.000Total: 510.000
Se inregistreaza apoi repartizarea diferentelor de pret aferente consumurilor:
% = 308 510.000 lei“ Diferente de pret la materii prime si materiale" “Cheltuieli cu materia prima” 300.000 lei
601.1 “Cheltuieli cu materiale auxiliare” 150.000 lei
601.4 “Cheltuieli privind piesele de schimb” 60.000 lei
In urma inregistrarii intrarilor si iesirilor de materiale in cursul lunii, la sfarsitul
acesteia se determina soldurile scriptice. Daca pentru controlul gestiunii se face inventarierea, intre soldurile scriptice si soldurile faptice constatate pot sa apara diferente care se regularizeaza dupa cum urmeaza:
7. Minusurile de inventar se inregistreaza prin debitarea conturilor de cheltuieli cu materialele consumate in corespondenta cu conturile de stocuri.
Daca lipsa se imputa, alaturi de inregistrarea de mai sus privind descarcarea contului de stocuri cu valoarea lipsei se va inregistra si imputarea lipsei , debitand contul 428.2 “ Alte
6
creante in legatura cu personalul “ sau 461 “Debitori diversi “ prin creditul contului 758 “ Alte venituri din exploatare “. Cum se imputa si taxa pe valoare adaugata, alaturi de contul de venituri se va credita si contul 4427 “TVA colectata”.
Plusurile de inventar se inregistreaza prin debitarea conturilor de stocuri corespunzatoare, in corespondenta cu conturile din clasa 6 “Conturi de cheltuieli” considerandu-se ca plusurile sunt urmare a faptului ca iesirile efective sunt sub nivelul celor scriptice, operate in contabilitate pe seama cheltuielilor.
Ca exemplu se considera urmatoarele date :
Conturi de stocuri Sold scriptic Sold fapticDiferente ( + sau - )
300 "Materii prime" 158.110.000 158.100.000 -10.000301.1 "Materiale auxiliare" 17.590.000 17.600.000 10.000301.4 " Piese de schimb" 12.890.000 12.890.000 0
minusul de 10.000 lei constatat la stocul de materii prime si diferenta de pret aferenta de 2.000 lei se inregistreaza prin urmatoarea formula contabila :
600 = % 12.000 lei “Cheltuieli cu materii prime” 300
“Materii prime” 10.000 lei 308“Diferente de pret
la materii prime si materiale “ 2.000 lei
plusul de 10.000 lei constat la stocul de materiale auxiliare se inregistreaza prin urmatoarea formula contabila :
301.1 = 601 5.150.000 lei “Materiale auxiliare” “Cheltuieli cu materiale
auxiliare "
3.3 Contabilitatea stocurilor din productie proprie
Rezultatul material al activitatilor economice cu caracter productiv se concretizeaza in produse finite, semifabricate si eventual, produse reziduale, toate acestea constituind productia depozitabila care face obiectul contabilitatii stocurilor.
Activitatea desfasurata de agentii economici din sfera productiei materiale, asadar si in
6
cadrul contabilitatii societatii S.C.Avicola S.A., se concretizeaza in obtinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, lucrari si servicii. Daca la sfarsitul perioadei de gestiune productia nu este finalizata ea imbraca forma productiei neterminate sau in curs de executie.
Semifabricatele sunt produsele care nu au trecut prin toate fazele prelucrarii stabilite si determinate de procesul tehnologic, prelucrarea acestora fiind incheiata la nivelul unei sectii. Ele pot fi supuse prelucrarii in continuare in aceeasi unitate (in cadrul altor sectii) pana la obtinerea produsului finit sau pot fi vandute ca atare tertilor.
Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si numai necesita prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale fiind considerate corespunzatoare din puncte de vedere calitativ. Ele pot fi depozitate in vederea livrarii ulterioare sau pot fi expediate direct clientilor.
Produsele reziduale reprezinta rezultate obtinute din desfasurarea procesului de productie sub forma rebuturilor, materialelor recuperabile si deseurilor.
Lucrarile si serviciile sunt definte prin ansamblul operatiilor executate in cadrul intreprinderii asupra unor produse furnizate de terti, special pentru a suporta acele transformari, fara a li se modifica insa, destinatia initiala.
Pentru evidenta acestei varietati de “rezultate” obtinute din activitatea desfasurata de un agent economic planul de conturi general prevede utilizarea urmatorului sistem de conturi :
~ contul 331 “Produse in curs de executie” asigura evidenta produselor care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevazute de procesul tehnologic, respectiv a productiei neterminate la sfarsitul perioadei de gestiune.
Este un cont de activ, care se debiteaza cu valoarea la cost de productie efectiv a stocului de produse in curs de executie la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza de inventar si se crediteaza cu valoarea productiei in curs de executie scazuta din gestiune la inceputul perioadei urmatoare.
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la cost de productie efectiv a produselor netrminate la sfarsitul perioadei.
~ contul 332 “Lucrari si servicii in curs de executie” tine evidenta lucrarilor si serviciilor in curs de executie nefinalizate la sfarsitul perioadei de gestiune. Functiunea sa este similara contului 331 “Produse in curs de executie “.
~ contul 341 “Semifabricate” evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de semifabricate. Este un cont de activ care inregistreaza in debit valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor intrate in gestiune din activitatea proprie, precum si plusurile constate cu ocazia invetarierii, iar in credit valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor facturate, precum si lipsurile constate la inventariere si valoarea semifabricatelor trimise la terti.
Soldul contului reflecta valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor existente in stoc.
~ contul 345 “Produse finite” reflecta existenta si miscarea stocurilor de produse finite. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in gestiune, din sectiile de productie constatate ca plusuri de inventar si aduse de la terti. Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a produselor finite vandute, constate lipsa la inventariere, livrate prin magazinele proprii de prezentare si desfacere, trimise la terti, distruse de calamitati sau livrate cu titlu gratuit (donate).
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite existente in stoc.
~ contul 346 “Produse reziduale” tine evidenta existentei si miscarii stocurilor reziduale (rebuturi, materiale recuperabile sau deseuri).
Este un cont de activ care se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale obtinute din sectiile de productie, constate ca plusuri de inventar si aduse de la terti. In creditul acestui cont se inregistreaza valoarea produselor reziduale vandute si a celor trimise la terti.
6
Soldul contului reflecta valoarea la pret de inregistrare a produselor reziduale existente in stoc.
~ contul 348 “Diferente de pret la produse” reflecta diferentele intre pretul prestabilit (standard ) si costul de productie la produse. Este un cont rectificativ al valorii de inregistrare, prezentand aceeasi functiune ca si contul 308 “Diferente de pret la materiale”.
Aplicatie :Fie data urmatoarea situatie initiala:
345 “Produse finite”-cost prestabilit 40.000.000 lei348 “Diferente de pret la produse”- sold creditor 2.500.000 lei331 “Produse in curs de executie”-cost efectiv 30.000.000 lei
1.Inregistrarea cheltuielilor pentru productie neterminata, preluata din anul precedent, 300.000.000 lei
711 = 331 30.000.000 lei“Venituri din productia stocata” “Produse in curs
de executie”
2. Colectarea cheltuielilor ocazionate de desfasurarea procesului de productie in cursul lunii curente :
60 = % 170.000.000 lei “Conturi de cheltuieli” “Diferite conturi care indica natura cheltuielilor “
Concomitent se fac inregistrarile si in contabilitatea de gestiune interna, in vederea calculatiei costurilor.
Obtinerea de produse finite, cost prestabilit 160.000.000 lei :
345 = 711 160.000.000 lei “Produse finite” “Venituri din productia
stocata “
Se vinde o parte din productia finita a carei valoare, la cost prestabilit, este de 120.000.000 lei :
Valoare la pret cu ridicata 132.000.000 leiTVA 19 % 25.080.000 leiSuma totala de incasat 157.080.000 lei
411 = % 157.080.000 lei“Clienti” 701
“Venituri din vanzarea 132.000.000 leiproduselor finite”4427 25.080.000lei
“TVA colectata”
5. Se determina si se inregistreaza productia neterminata la sfarsitul lunii la costule efectiv de 500.000.000 lei :
6
331 = 711 50.000.000 lei“Produse in curs de “Venituri din productia stocata”
executie “
6. Se determina costul efectiv al productiei finite obtinute, diferenta dintre acest cost si costul prestabilit folosit ca prêt de inregistrare si se inregistreaza aceasta diferenta :
Cost efectiv 150.000.000 leiCost prestabilit 60.000.000 leiDiferenta de pret in minus (favorabila) 10.000.000 lei
711 = 348 10.000.000 lei“Venituri din productia stocata” “Diferente de pret la produse”
Daca diferenta ar fi fost in plus (nefavorabila), inregistrarea ar fi fost inversa.
7. Se descarca gestiunea de produse finite cu valoarea la pret de inregistrare (costul prestabilit ) al produselor livrate in suma de 120.000.000 lei
711 = 345 120.000.000 lei“Venituri din productia stocata” “ Produse finite”
8. Se repartizeaza diferenta de pret aferenta produselor livrate
~ se calculeaza coeficientul mediu al diferentelor
K = (Sold 348 inainte de repartizare) / Tsd ct.345 )K =0,0625
~ se determina diferenta de pret aferenta produselor livrate (DV)
Dv = Rc345 x K = 7.500.000 lei
~ articolul contabil va fi
348 = 711 7.500.000 lei“Diferenta de pret la produse” “Venituri din productia stocata “
9. Repartizarea cheltuielilor (de la conturile 60 “Cheltuieli”) asupra contului de rezultate in suma de 170.000.000 lei
121 = 60 170.000.000 lei “Profit si pierdere” “Conturi de cheltuieli”
10. Repartizarea veniturilor asupra conturilor de rezultate :
% = 121 189.500.000 lei711 “Profit si pierdere”
“Venituri din productia stocata” 57.500.000 lei701
6
“Venituri din vanzarea produselor” 132.000.000 lei
In cadrul stocurilor se regaseste si o categorie distincta reprezentata prin animale si pasari. Desi animalele si pasarile sunt intalnite predominant la societatile cu profil zootehnic, ca execeptie, ele pot fi regasite si la unitatile cu activitatea industriala sau institute de cercetare (animale si pasari pentru exepriente).
Stocurile de natura animalelor si pasarilor se refera la animalele nascute si tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji, etc.), crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile puse la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele crescute pentru reproductia de lana, lapte si blana.
Nu sunt cuprinse in categoria stocurilor aniamlele dee munca care se considera mijloace fixe.In contabilitate, animalele si pasarile de natura stocurilor sunt reflectate cu ajutorul contului 361 “Animale si pasari “ .Este un cont de activ care se deboiteaza cu valoarea animalelor intrate in gestiune, astfel : achizitionate de la furnizori sau din avansui de trazorerie, aduse de la terti ; aduse ca aport in natura la capital de catre intreprinzator sau asociati ; obtinute din productie proprie, sporuri in greutate si constate plus la inventar ; primite de la unitate sau subunitati ; primite cu titlu gratuit.
Se crediteaza cu valoarea la prêt de inregistrare a aniamlelor si pasarilor iesite din gestiune astfel :prin vanzare , incluse pe cheltuieli, constatate minus la inventar ; trimise la terti ;livrate unitatii sau subunitatilor’ retrase din aport de intreprinzatorul individual si valoarea pierderilor din calamitati.
Soldul debitor al contului exprima valaorea la prêt de inregistrare a animalelor si pasarilor existente la sfarsitul perioadei.
In contabilitatea S.C. Avicola S.A. contul 361 prezinta urmatoarele analitice :361.11 = Importuri privind animale si pasari ;361.12 = Pasari obtinute in cadrul departamentelor ;361.2. = Sporul de greutate aferent pasarilor.Pentru urmarrirea diferentelor care apar, in plus sau in minus, intre pretul de
inregistrare prestabilit (standard) si costul de achiztie, respectiv costul de productie se utilizeaza contul 368 ”Diferente de pret la animale si pasari” . Este un cont de rectificativ al valorii de inregistrare a animalelor si pasarilor care se debiteaza cu diferentele de pret in plus aferente animalelor si pasarilor care se achizitioneaza de la furnizori sau din avansuri de trezorerie ; diferentele de pret in minus repartizate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie ; diferentele de pret in vanzare sau alte cai ; diferentele de pret in plus animalelor din productie proprie si diferente de prêt in minus aferente avlorii animalelor incluse pe cheltuieli.
In creditul contului se inregistreaza diferentele de prêt in minus aferente animalelor si pasarilor achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie ; diferentele de pret in minus afaernet animalelor si pasarilor din productie proprie iesite din gestiune prin vanzare sau alte cai.
Soldul debitor reflecta diferentele de pret aferente animalelor si pasarilor aflate in patrimoniu.
6
3.5 Contabilitatea marfurilor
Contul 371 " Marfuri " se foloseste pentru a evidentia existenta si miscarea stocurilor de marfuri. Este un cont de activ.
In debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate de la furnizori cu sau fara factura sau din avansuri de trezorerie; valoarea la pret de inregistrare a marfurilor reprezentand aport in natura al intreprinzatorului initial sau al actionarilor si asociatilor, valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate in plus la inventar, cat si cele primite cu titlu gratuit.
In creditul contului se inregistreaza : valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare, lipsuri de inventar; valoarea marfurilor trimise in custodie sau consignatie la terti; valoarea donatiilor si a pierderilor din calamitati constatate la marfuri.
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente.
3.6 Contabilitatea ambalajelor
Ambalajele, prin definitie, sunt bunuri materiale destinate sa protejeze materialele, produsele finite sau marfurile pe timpul transportului, manipularii, pastrarii sau vanzarii lor.
In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achizitionate goale sau odata cu materialele si marfurile aprovizionate, cele confectionate in unitate se cele restituite de clienti, in concordanta cu contractele incheiate cu acestia.
Ambalajele sunt structurate in mai multe categorii si anume :ambalaje nerecuperabile ce se livraza sau primesc o data cu continutul lor, fara obligatii de restituire (hartie, saci, alte materiale) ce sunt reflectate prin contul 301.3 “Materiale pentru ambalt”;ambalaje recuperabile ce pot fi utilizate in mai multe cicluri de exploatare succesive ; ele circula de regula, pe principiul restituirii.Intrucat aceste bunuri nu se consuma la prima lor utilizare ele sunt inregistrate la contul 2128 “Unelte, inventar gospodaresc si alte mijloace fixe” (cele de natura mijloacelor fixe ) sau la contul 321 “Obiecte de inventar” (ambalaje de natura obiectelor de inventar folosite pentru pastrarea marfurilor sau pentru transportul intern).Bunurile de natura ambalajelor sunt asimilate stocurilor datorita faptului ca de multe ori ele nu pot fi identificate unitate cu unitate (sticlele,lazile, etc.)
Ambalajele si materialele pentru ambalat produse in unitatea patrimoniala pentru a fi vandute ca atare sunt considerate produse finite.
Evidenta existentei si miscarii stocurilor de ambalaje achizitionate sau confectionate in unitate, care au ca destinatie transportul si ambalarea produselor finite, precum si cele pentru marfuri se tine cu ajutorul contului 381 “Ambalaje “. Este un cont de activ, care se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor : achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie ; aduse ca aport in natura la capital de catre intreprinzator sau asociati ; aduse de la terti ; nerestituite furnizorilor , atunci cand acestea circula pe principiul restituirii ; constate plus de inventar sau primite cu titlu gratuit ; realizate din productie proprie.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor ; retrase din aportul in natura al intreprinzatorului individual ; vandute ca atare ; incluse pe cheltuieli sau constate ca lipsuri de inventar ; trimise la terti ; distruse de calamitati.
Soldul contului reflecta valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor aflate inpatrimoniu.
Daca evidenta bunurilor de natura ambalajelor se realizeaza la nivelul preturilor prestabilite pentru inregistrarea diferentelor in plus sau in minus dintre acestea si costul de
6
achizitie (productie) se foloseste contul 308 “Diferente de pret la ambalaje” care functioneaza similar contului 308 ”Diferente de pret la materii prime si materiale “. 3.7 Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor s a productiei in curs de
executie
Conturile din grupa 39 " Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie" tin evidenta constituirii, de regula, la sfarsitul exercitiului, a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, productie in curs de executie, produse, animale, marfuri, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora, potrivit legii.
Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv.In creditul conturilor din aceasta grupa se inregistreaza : valoarea provizioanelor
pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs, constituite sau suplimentate potrivit legii, pe feluri de provizioane, pe seama cheltuielilor de exploatare.
In debitul conturilor se inregistreaza : sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs.
Soldul conturilor reprezinta valoarea provizioanelor constituite la sfarsitul perioadei.
4. Contabilitatea analitica a stocurilor
Contabilitatea interna de gestiune, denumita si manageriala sau analitica are ca obiect reprezentarea analitica a proceselor interne ale intreprinderii care produc transformari cantitative si calitative in masa patrimoniului. Informatia constituita este necesara managerului ca beneficiar intern care trebuie sa raspunda la intrebarea cum sa aloce si sa utilizeze resursele incredintate pentru a atinge cat mai eficient obiectivele stabilite.
Contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza pe feluri (sortimente) de bunuri materiale stocate sau pe grupe de stocuri si locuri de depozitare (gestiuni create). Exceptie face contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul care se tine global-valoric pe gestiuni (magazine de desfacere). Aceeasi structura se poate adopta si in cazul contabilitatii rechizitelor de birou, imprimantelor si materialelor folosite pentru ambalare.
Aplicatie :
1. Se inregistreaza cumparare praf oua de catre Abatorul de Pasari, de la Fabrica praf oua, pe baza Avizului de insotire a marfii - AE 116889:
301 = 758 4.500.000 4.500.000"Materiale consumabile" "Venituri din activitati exceptionale"
2.Se inregistreaza descarcarea gestiunii :
711 = 345 4.500.000 4.500.000"Venituri din "Produse finite" stocata"
6
3.Se inregistreaza achizitia a 10 butuce yala, in valoare de 278.688 lei, pe baza Chitantei Fiscale 256266:
301 = 542 278.688 278.688"Alte materiale "Avansuri consumabile; de trezorerie;
4. Se inregistreaza deseuri fier vechi din recuperari, pe baza bonului de intrare 1312112:
9. Se inregistreaza factura de la furnizor cu echipamentele de protectie achizitionate.
% = 401 30.637.145321 25.745.5004426 4.891.645
unde : 321 = Obiecte de inventar401 = Furnizori
10. Se înregistreaza valoarea echipamentului de protectie distribuit salariatilor (cota 50%).
602 = 321 12.872.750
"Cheltuieli cu obiectele de „Obiecte de invenatar" inventar"
si concomitent
428 = 321 12.872.750„Alte datorii si creante „Obiecte de inventar"în legatura cu personalul"
11. Se înregistreaza TVA aferenta valorii echipamentului de protectie suportate de salariati. 428 = 4427 2.445.822„Alte datorii si creante "TVA colectata''în legatura cu personalul"
12. Se inregistreaza consumul de materiale consumabile pa baza bonului de consum .
601 = 301 2.745.500„Cheltuieli cu materialele „Materiale consumabile" consumabile"
Din punct de vedere metodologic, contabilitatea analitica se diferentiaza in raport cu metoda inventarului permanent sau cea a inventarului intermitent folosit pentru evidenta stocurilor.În cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica se poate organiza dupa una din metodele :* Metoda cantitativ - valorica;* Metoda operativ - contabila ;* Metoda global - valorica. Metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) folosita in cadrul S.C. Avicola S.A. consta in tinerea pentru fiecare fel de bun material cate o "fisa de cont analitic pentru valori materiale" in care, pe baza documentelor justificative se inregistreaza, atat in etalon cantitativ cat si etalon banesc, operatiile de intrari si iesiri, stabilindu-se dupa fiecare inregistrare, stocul si soldul.
Pe de alta parte, la locul de depozitare se tine in mod similar, de aceasta data de regula
7
numai in etalon cantitativ, a cate o fisa de magazie.Periodic, prin confruntarea stocurilor din cele doua categorii de fise, se asigura
controlul exactitatii inregistrarilor in cele doua evidente.Metoda prezinta o serie de dezavantaje, printre care asigurarea concordantei datelor
dintre evidenta operativa si contabilitatea analitica, cunoasterea unor informatii detaliate cu privire la cantitatile din fiecare fel de valori materiale.
Dezavantajul acestei metode constand in volumul mare de munca, presupus in conditiile unui nomeclator bogat de asemenea bunuri, poate fi eliminat prin folosirea tehnicii de prelucrare automata a datelor, care sa inlocuiasca numeroasele fise cantitativ valorice, tinute, astfel manual sau mecanizat.
De asemenea, se poate folosi si varianta in care se realizeaza numai evidenta cantitativ-valorica realizata prin contabilitatea analitica. Controlul activitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic din contabilitate.
Metoda operativ-contabila ( pe solduri) consta in organizarea la locul de depozitare a unei evidente cantitative pe feluri de bunuri stocate, iar in contabilitatea analitica a unei evidente valorice a miscarilor (intrari-iesiri) pe gestiuni, pe grupe sau subgrupe de bunuri, dupa caz.
Aceasta metoda operativ-contabila presupune si organizarea unei evidente cantitativ-valorice numai pentru stocuri, pe feluri de bunuri stocate si gestiuni. Evidenta cantitativ valorica se realizeaza la sfarsitul lunii cu scopul de a verifica concordanta dintre contabilitatea analitica si evidenta cantitativa tinuta la locul de depozitare.
Ecuatia de control specifica metodei operativ-contabile este:
Soldul final al gestiunii "N" = Soldul final al gestiunii "N" calculat calculat in contabilitatea analitica pe baza evidentei cantitative de la depozite
Soldul final al gestiunii "N" calculat in contabilitatea analitica are la baza relatia:
Soldul final al = Soldul final al + Valoarea intrarilor - Valoarea iesirilorgestiunii "N" gestiunii "N" gestiunii "N" gestiunii "N"
Soldul final al gestiunii "N" calculat pe baza evidentelor cantitative de la depozite se determina prin ponderarea cantitatilor in stoc cu pretul de evaluare ales in functie de metoda de evaluare (metoda identificarii specifice, metoda epuizarii loturilor (FIFO, LIFO, NIFO), metoda pretului standard). Metoda costului mediu ponderat nu se poate aplica.
Metoda global - valorica consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii (cu ajutorul "Raportului zilnic sau periodic de gestiune" intocmit de gestionar) cat si in contabilitatea analitica unde fiecarei gestiuni i se tine evidenta cu ajutorul "fisei de cont pentru operatii diverse". Concordanta dintre cele doua evidente se controleaza periodic prin confruntarea soldurilor, iar in lipsa concordantei prin asa numitul punctaj.
Indiferent de metoda de contabilitate analitica a stocurilor, pe langa verificarea concordantei dintre datele evidentei operative si ale contabilitatii analitice este necesar si controlul concordantei dintre contabilitatea analitica si cea sintetica prin intocmirea periodica a balantelor de verificare.
Se procedeaza la inventarierea stocurilor si evaluarea lor, potrivit uneia din metodele: metoda identificarii specifice, metoda epuizari loturilor, metoda pretului standard (prestabilit).
Soldul final astfel calculat trebuie sa fie egal cu cel stabilit in contabilitatea analitica pe baza relatiei :
7
Soldul final al = Soldul initial al+ Valoarea intrarilor - Valoarea iesirilorgestiunii "N" gestiunii "N" gestiunii "N" gestiunii "N"
În cazul folosiri inventarului intermitent pentru evidenta stocurilor, contabilitatea analitica este circumscrisa numai la nivelul stocurilor initiale si finale.
Ea se realizeaza cantitativ-valoric direct prin inventarierea stocurilor.Pentru a se exercita controlul asupra integritatii stocurilor este necesar ca prin
conturile grupei 60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri" sa se organizeze o evidenta global-valorica a miscarilor pe gestiuni si stocuri. Aceasta metoda se aplica, in general, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri, in cazul unitatilor care nu au dotare tehnica corespunzatoare. Pe masura dotarii cu tehnica de calcul, unitatile vor trece la utilizarea metodei cantitativ-valorice.
În aceste conditii, controlul asupra stocurilor se realizeaza prin relatiile :
Soldul final al gestiunii "N" = Soldul final al gestiunii "N" calculat pecalculat pe baza de inventar baza evidentei contabile de la depozite
si
Valoarea iesirilor, gestiunea "N" = Valoarea iesirilor, gestiunea "N" calculata pe baza de inventar calculata pe baza recapitulatiei documentelor de iesire
Alegerea uneia dintre cele trei metode folosite pentru contabilitatea stocurilor (in cazul utilizarii inventarului permanent) necesita adoptarea unei evidente cantitativ-valorice realizate prin sistemul de conturi in cadrul compartimentului financiar-contabil.
4.4 Înregistrări contabile privind achiziţiile de stocuri cu reduceri
comerciale şi financiare.
Derularea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare presupune relaţii cu furnizorii şi clienţii, pe
piaţa concurenţială ceea ce duce la operarea cu reduceri de preţ, destinate să plătească
fidelitatea unui client, respectarea întocmai a unor clauze contractuale, achitarea înainte de
7
termen a unei datorii şi, nu în ultimul rând, să incite clientul spre cumpărare, ceea ce duce la
creşterea cifrei de afaceri.
Aceste reduceri de preţuri se împart în două categorii:
-reduceri de natură comercială
-reduceri de natură financiară
Reducerile comerciale au o influenţă directă asupră mărimii nete a unei facturi. În categoria
reducerilor comerciale se includ:
Rabatul reprezintă reducerea practicată, asupra preţului convenit anterior între furnizor şi
client, ţinându-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor
comerciale, faţă de clauzele prevăzute în contract.
Remiza este reducerea practicată asupra preţului curent de vânzare, ţinându-se cont de
volumul vânzărilor sau de importanţa cumpărătorului, în clientela vânzătorului. Remiza
corespunde unui procent aplicat asupra preţului brut, procent prevăzut în oferta de preţuri a
vânzătorului sau care rezultă din negociere între cei doi parteneri de afaceri.
Risturnul reprezintă o reducere de preţ practicată asupra ansamblului operaţiilor efectuate cu
acelaşi cumpărător pe o perioadă determinată.
De regulă, reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din preţul brut, dar se
poate acorda şi în sumă fixă.
Reducerile financiare poartă denumirea de sconturi. Scontul de decontare este reducerea
financiară acordată procentual asupra unei creanţe decontate înainte de scadenţa normală,
reprezentând o bonificaţie acordată clientului. Scontul de decontare este o cheltuială
financiară pentru furnizor, care este beneficiarul plăţii şi un venit financiar pentru client,
care efectuează o plată înainte de scadenţă.
Cu privire la metodologia de calcul şi contabilizare a reducerilor, trebuie respectate