GRUP SCOLAR “VIRGIL MADGEARU” IASI PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE-NIVEL II SPECIALIZAREA: COMERCIANT-VANZATOR PROFESOR: BURUIANA OANA EL EVA:
GRUP SCOLAR “VIRGIL MADGEARU” IASI
PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI
DE COMPETENTE PROFESIONALE-NIVEL II
SPECIALIZAREA: COMERCIANT-VANZATOR
PROFESOR:
BURUIANA OANA
ELEVA:
GALAN MADALINA
CLASA a XI-a H
-2011-
COMERCIALIZAREA PRODUSELOR
LACTATE ACIDE
LA
KAUFLAND IASI
2
CUPRINS:
Argument…………………………………………………………………………………....... 5
Cap I Prezentarea generala a magazinului Kaufland……………………………….......... 6
I.1. Scurt istoric………………………………………………………………………….......... 7
I.2. Localizarea geografica a magazinului Kaufland…………………………………….......... 8
Cap II Prezentarea grupei sau a subgrupei de marfuri………………………………........ 8
II.1. Clasificarea merceologica si sortimentul .………………………………………………. 8
II.2. Caracteristici de calitate ale produselor lactate acide…………………………………… 10
Cap III Aprovizionarea magazinului cu produse lactate…………………………… 16
III.1.Principalii furnizori……………………………………………………………………… 16
III.2.Oferta furnizorilor………………………………………………………………………. 16
III.3.Comanda produselor prin telefon ……………………………………………………….. 17
III.4.Livrarea produselor de catre furnizor…………………………………………………… 18
III.4.1. Factura fiscala………………………………………………………………………… 19
III.4.2.Aviz de insotire………………………………………………………………………… 20
III.4.3.Certificat de calitate, declaratie de conformitate, buletin de analize………………… 21
III. 5. Plata furnizorilor ………..……………………………………………………….…….. 22
CapIV Receptia marfurilor livrate………………………………………………………… 23
IV.1.Receptia cantitativa a produselor lactate acide………………………………………….. 23
IV.2.Receptia calitativa……………………………………………………………………… 24
IV.2.1Fise de calitate…………………………………………………………………………. 24
IV.3.Intocmirea documentelor de receptie……………………………………………………. 27
Cap V.Depozitarea si pregatirea marfurilor pentru vanzare la Kaufland ……………… 29
V.1.Asigurarea conditiilor de de depozitare………………………………………………… 29
V.2.Pregatirea marfurilor la Kaufland si transportul in sala de vanzare…………………… 30
3
CapVI.Sala de vanzare……………………………………………………………………… 31
VI.1.Etalarea produselor lactate acide………………….……………………………………... 31
VI.2.Oferta magazinului la produsele lactate acide……..…………………………………… 32
VI.3.Comercializarea propriu-zisa a produselor lactate acide……………………………….. 33
VI.3.1.Dialogul comercial…………………………………………………………………….. 33
VI.3.2.Modalitati de plata a contravalorii marfurilor………………………………………… 34
VI.3.3.Documente intocmite la sfarsitul zilei………………………………………………… 36
Cap VII.Analiza SWOT a magazinului KAUFLAND………………………………….... 42
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
4
ARGUMENT
Importanta economica si alimentara a laptelui si a produselor lactate.
Laptele si produsele lactate reprezinta o grupa de alimente deosebit de importanta in
hrana omului, indiferent de varsta ,fiind ,,considerat constructor al organismului”, intrucat
favorizeaza cresterea, dezvoltarea si functionarea organismului uman.
Valoarea nutritiva este data de:
proteine: constituite din minoacizii cei mai inmportanti ai vietii, in cantitati optime
(cazeina, lactoalbumina, lactoglobulina).
apa(87%)-mediul in care sunt dizolvate sau in suspensie toate celelalte componente;
substante minerale(0,8-0,9%)-reprezinta o importanta sursa de calciu;
vitamine(B3,B6,A,D)-sunt in proportii diferite;
lipide(3,6%)-usor emulsionabile,sunt assimilate usor de organism.
Coeficientul de utilizare digestive este de 90-95%;
Valoarea calorica este de 67 kilocalorii/100 ml lapte integral.
Laptele si produsele lactate sunt produse usor si rapid digerate de organismul uman,
contribuind la cresterea rezistentei organismului fata de maladii, marindu-i vigoarea si
rebustetea.
5
CAP I PREZENTAREA GENERALA A MAGAZINULUI
I.1. SCURT ISTORIC
SC KAUFLAND SCS s-a infiintat in anul 1930 de catre Iosif Scwarz, ce debuteaza ca
asociat al firmei Sudhrchte Gro si Ilaudlung Lidi si din Ileibbronn. Numele firmei se schimba
devenind Lidi si Schwargrg si firma se transforma intrun en-gross de produse alimentare.
Expansiunea firmei este intrerupta de izbugnirea celui de-al doilea razboi mondial. Dupa
terminarea razboiului se continua extinderea firmei. In anul 1945 extinderea firmei, constructia
unei sediu propriu la Hbron si intinderea in lant de magazinul A si 0. In anul 1960 deschiderea
primului depozit in cadrul firmei Flaudels-med. In anul 1964 se deschide primul raion de carne
si Handels-med care are reprezentat statul pentru hala de carne Kaufland avand sediu de
productie si distrubutie in Neckarseulm Mackmiiml. In anul 1972 sediul central se muta la
Neckarseulm. In anul 1977 deschiderea primului magazin cu autoservire din nou la Bacneaug cu
numele de Handelshof : Iosif Scwarsz moare la varsta de 74 de ani. Dupa moartea sa firma
este condusa de fiul sau Detu Schwarz. In anul 1984 deschiderea primului magazin cu auto
servire Kaufland pe o suprafata totala de 15000 mp. Hipermarket-urile cu autoservire au o
suprafata totala de vanzare cuprinsa intre 2500 mp si 12000 mp si sunt cunoscute sub denumirea
Kaufland, KaufMarkt si Handelshof.
Oferta magazinului cuprinde de la marci proprii care contine produse de calitate la preturi
convenabile mici, pana la produse oferite de producatorii regionali si produse de marca. Un
punct forte Kaufland il reprezinta departamentul de productie proaspete : Kaufland garanteaza
zilnic clientilor sai calitatea si prosmetimea absoluta la preturi de top pt carne, mezeluri,
branzeturi si produse lactate pana la legume si fructe.
In 2002 deja lantul de magazine Kaufland se extinde in continuare pe plan international
cat si national. In jurul anului 2005 continuind sa se extinda , aniverseaza 72 de ani de existenta.
6
In Iasi s-a infiintat , in august /2007 cu datele : strada Pavlov nr 14; nr de telefon la care pot fi
contactati:0232/239993; email:www Kaufland.ro; cod postal 021173; cont bancar RO15991149;
numar de inregistrare a registrul comertului:j40-17052/2003; program de lucru - Luni-Sambata:
7:30 - 22:00; Duminica: 8 :00 - 20:00.
I.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA A MAGAZINULUI
Magazinul Kaufland este situat la Nord, strada Pavlovnr 14, la vest strada Risacanu, la
Est strada Perju N-V-S Perju. Este amplasat intre statiile urmatoare: Piata Alexandru in spatele
magazinului Kaufland, Podul de Piatra in fata magazinului Kaufland. Pe strada Pavlov nr 14
magazinul are parcare mare in fata.
Clientii au acces la diverse mijloace de transport cum ar fi: CFR, Maxi taxi:6, Statia pod
Alexandru.tramvai 6, Autobuze:30,19 ; Statia Podul de piatra: tramvaie:11,5,2; Taxiuri.
Figura nr 1 Amplasarea magazinului Kaufland Iasi Filiala Pavlov
7
CAP. II PREZENTAREA PRODUSELOR LACTATE ACIDE
II.1. CLASIFICAREA MERCEOLOGICA SI SORTIMENTUL DE PRODUSE LACTATE ACIDE
Clasificarea marfurilor reprezinta totalitatea marfurilor realizate sau comercializate de o
anumita organizatie in scopul satisfacerii cererii unui anumit segment de consumatori si care
asigura o activitate rentabila. Capacitatea unui produs de a satisface o nevoie umana reprezinta
valoarea lui de intrebuintare, determinata de totalitatea proprietatilor care definesc utilitatea
marfurilor.
Clasificarea merceologica a produselor cuprinde:
1.Sectorul (familia) alcatuit din produse cu caracteristici similare (sectorul produselor alimentare
si cel al produselor nealimentare)
2. Grupa - o parte din sector
3.Subgrupa – o parte din grupa
4. Articolul – un anume model, tip de produse ce se deosebesc de altele prin mai multe propietati
5. Sortimentul - un produs anume distinct ce se deosebeste de altul printr o singura propietate.
Numarul sorturilor de produse este foarte mare, intrucat fiecare articol din fiecare subgrupa a
fiecarei grupe poate avea mai multe de sortimente.
ARTICOL: marfuri alimentare
GRUPA: lapte si produse din lapte
SUBGRUPA: produse de smantanire
ARTICOL: Iaurt 18% grasime
SORTIMENT: Iaurt 18% grasime natural DANONE
8
Sortimentul prodselor lactate acide se prezinta astfel:
1. iaurt
2. lapte batut
3. chefir
Aceste produse se obtin printr-o fermentatie lactica dirijata, au insusiri gustative
superioare si o buna digestibilitate. Sunt considerate dietetice intrucat contribuie la inhibarea
dezvoltarii bacteriilor de putrefactie din mediile intestinale.
SORTIMENTUL CARACTERISTICI
IAURTUL
OBISNUIT
CU FRUCTE
Cheag compact, omogen, fara eliminare de zer
Gust placut, acrisor
Aroma caracteristica
LAPTELE BATUT Consistenta asemanatoare smantanii
Gust acrisor, aromat, placut, racoritor
CHEFIRUL Fluid
Consistenta spumoasa, cu coagul omogen
Gust acrisor, aromat si slab intepator
9
II. 2. CARACTERISTICI DE CALITATE ALE PRODUSELOR
LACTATE ACIDE
Caracteristicile de calitate reprezinta proprietatea marfurilor cu ajutorul carora se
evalueaza gradul de satisfacere a nevoilor consumatorului la un moment dat.
1. Consumatorii statornici de kefir au o imunitate crescută la infecţii şi sunt ocoliţi de
neplăcerile date de alergii, eczeme sau astm, precum şi de complicaţiile date de colesterol.
Alimentul se poate prepara şi în casă, în vase de lut, la temperaturi de 18-20 de grade. Ca tonic,
se consumă cam două-trei căni pe zi. Este recomandat mai cu seamă celor care suferă de anemie.
Kefirul, acest derivat al laptelui, este considerat de nutriţionişti o băutură "binecuvantată de
natură". Pentru valoroasele calităţi nutriţionale, a reprezentat, secole de-a randul, hrana
privilegiată a multor locuitori din Munţii Caucaz. Reţeta preparării acestui aliment foarte hrănitor
10
a fost păstrată în mare secret de musulmani, de-a lungul veacurilor. Acum, în secolul stresului,
băutura aceasta miraculoasă şi-a recăpătat statutul de panaceu şi pentru bolile lumii civilizate.
Faptul că în unele ţări (Armenia şi Georgia, de exemplu) adepţii kefirului sunt longevivi şi foarte
puţini mor de "tineri la 70 de ani" se explică şi prin includerea acestui aliment sănătos în dieta lor
cotidiană. Abia spre sfarşitul secolului al XIX-lea, kefirul a fost apreciat în Germania şi apoi, în
ţări de pe toate continentele.
De fapt, nu întamplător, denumirea sa de "kefir" (care înseamnă "binecuvantare" în limba
turcă) este în concordanţă cu renumele răspandit în lumea întreagă. Studiate "sub lupă", toate
elementele hrănitoare din licoarea aceasta bogată în vitamine (B6, B1, B2) şi substanţe nutritive
esenţiale se dovedesc benefice şi pentru sănătatea omului contemporan.
Elementele nutritive din kefir au rolul să uşureze absorbţia calciului existent în lapte (este
vorba de acele persoane care nu tolerează lactoza), să elimine acidul uric şi surplusul de grăsimi
din organism. Desigur, spun specialiştii, consumatorii de kefir sunt imuni la infecţii, nu se luptă
cu "nopţile albe", alergiile, eczemele, astmul, complicaţiile colesterolului etc.
Concluzia este clară şi îmbucurătoare: kefirul alungă bolile şi încetineşte procesul
de îmbătranire. Pentru cei care vor să prepare kefir în casă şi nu au o sursă de seminţe,
prezentăm o reţetă eficientă.
2. Iaurtul îşi are originea în Asia sau în Europa de est şi a apărut ca răspuns la nevoia de
a conserva laptele peste cele câteva ore care urmau mulsului. Astfel a început aventura
descoperirii nenumăratelor avantaje nutriţionale şi medicale pe care le deţine.
Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperită absolut din întâmplare. În foarte multe
ţări, Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din tradiţie, dar
începând cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se răspândeşte şi în Europa Occidentală.
Cuvântul iaurt, care vine din limba turcă, youghurmak însemnând "a îngroşa", este utilizat în
11
mod curent, atât în America de Nord-yoghurt, cât şi în Europa şi desemnează versiunea modernă
a laptelui prins de altadată.
Piaţa produselor lactate poate constitui un exemplu în privinţa consumului de iaurt din ce
în ce mai ridicat la noi în ţară. Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor.
Este considerat unul din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. De obicei, iaurtul este corelat
cu efectele sale benefice asupra organismului. Mulţi îl consumă drept adjuvant al digestiei.
Iaurtul acidofil ajută la redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o
digestie completă şi la o valorificare mai bună a alimentelor bogate în fibre.
Iaurtul nu e o “revelaţie” a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă, el era bine cunoscut de unele
popoare din Orientul Mijlociu şi constituia un aliment de bază. Dar, deşi astăzi, 30% din
populaţia globului consumă iaurt în mod regulat şi este un aliment foarte apreciat pentru gustul
său, iaurtul avea un statut aparte la începutul secolului nostru - când era consumat doar la
indicaţia medicilor! Secolul XX l-a transformat într-un aliment pentru consumul zilnic.
Este unul dintre produsele lactate cu un continut ridicat de calciu, de aceea ar trebui
consumat in fiecare zi.
Ce conţine iaurtul? Se prepară din lapte de vacă, de oaie, de capră sau de bivoliţă, pasteurizat
sau fiert şi însămânţat cu culturi selecţionate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium
bulgaricum şi Streptococcus thermophilus). Laptele de oaie şi laptele de vacă se folosesc în
amestec cu maximum 30% lapte de bivoliţă. Întâi de toate, deşi obţinut prin fermentarea laptelui,
iaurtul nu este un lapte fermentat obişnuit. Numai în prezenţa unor fermenţi specifici laptele
devine iaurt. Iar toate calităţile lui provin de aici, fără excepţie. Chiar şi aroma specifică iaurtului
şi gustul său sunt datorate în mod exclusiv acţiunii acestor fermenţi.
Atât de importanţi sunt aceştia încât standardele internaţionale condiţionează denumirea de
“iaurt” de prezenţa în iaurt, după fabricare şi până la expirarea termenului de valabilitate, a
culturilor active de fermenţi specifici într-o proporţie de 10 milioane la un gram de iaurt.
Fermenţii sunt de fapt bacterii lactice care, în procesul lor de metabolism, acţionează asupra
laptelui transformându-l într-un aliment mai sănătos şi mai hrănitor. Iaurtul are un aport
considerabil de calciu uşor asimilabil, iar cât de important este calciul pentru sănătate probabil
nici nu mai trebuie spus. Ştim că întăreşte sistemul osos şi previne osteoporoza.
De la iaurt însă nu se primeşte numai calciu, chiar dacă acesta este “filonul” principal.
Magneziul, fosforul, precum şi foarte multe vitamine, cum ar fi cele din complexul B, sunt
12
prezente într-o proporţie foarte mare în iaurt şi sunt de asemenea rezultate în urma acţiunii
fermenţilor.
Este recomandat tuturor persoanelor, in special celor la care osteoporoza incepe sa isi faca
simtita prezenta. Beneficiile nutritionale ale iaurtului:
bogat in proteine (8 g/pahar)
sursa de calciu (are de cel putin 2 ori mai mult calciu decat o cana cu lapte degresat)
contine potasiu la fel de mult ca si bananele
o sursa excelenta de vitamina B
ajuta la digestia lactozei (carbohidratul pe care-l gasim in orice produs lactic) prin
intensificarea productiei de enzime lactice
intareste sistemul imunitar
activeaza stilul de viata
un bun remediu impotriva diareei
reduce riscul aparitiei cancerului de san si de colon
Cum sa alegi cel mai nutritiv iaurt:
uita-te pe paharul de iaurt si alege-l pe cel pe care scrie Bifidus. Acest tip de iaurt este cel
mai indicat pentru o digestie buna
urmareste ca iaurtul ales de tine sa aiba cel putin 300 mg de calciu
alege iaurtul care contine o cantitate scazuta de zahar. In general, o portie contine 250 de
calorii.
acorda atentie valabilitatii iaurtului. Odata expirat, isi va pierde proprietatile si pot aparea
complicatii.
13
3. Laptele batut se obtine din lapte de vaca pasteurizat, cu adaos de culturi de bacterii
lactice selectionate. Dupa continutul de grasime laptele se clasifica în 4 tipuri:
- tip Extra cu 4% grasime
- tip I Sana cu 3,6% grasime
- tip II cu 2,0% grasime
- tip III cu 0,1% grasime
Conditiile tehnice de calitate sunt:
a) Laptele si materiale auxiliare folosite la fabricarea laptelui batut trebuie sa corespunda
documentelor tehnice normative de produs si normelor sanitare în vigoare
b) Laptele batut se fabrica conform instructiunilor tehnologice aprobate la omologare cu
respectarea normelor sanitare si sanitar veterinare în vigoare.
Proprietati organoleptice
Caracteristici
a) Aspect si consistenta
- coagul fin, compact sau cu o consistenta fluida se smântâna proaspata, se admit particule
vizibile de coagul.
b) Culoare:
- alba de lapte
c) Gust si miros
- placut, caracteristic, acrisor, racoritor, fara gust si miros strain
Proprietati fizico – chimice
Caracteristici
- tip Extra cu 4 ± 0,1 % grasime
- tip I Sana cu 3,6 ± 0,1 % grasime
- tip II cu 2,0 ± 0,1% grasime
- tip III cu max. 0,1% grasime
Aciditate (gr.T) max. 120
14
Substante proteice (%) min. 3,2
Temperatura de livrare (gr. C) max. 8
15
CAP III APROVIZIONAREA MAGAZINULUI KAUFLAND CU
PRODUSE DIN CIOCOLATA
III.1. PRINCIPALII FURNIZORI
KAUFLAND se aprovizioneaza de la depozitul principal al concernului Bucuresti
Kaufland Romania, de unde se aprovizioneaza toate magazinele din tara, de la toti furnizorii.
Kaufland Bucuresti are rolul de a distrubui paleti de marfa, cuprinzand marfa de la diferiti
producatori.
Principalii furnizori sunt : Promilch (Delisio), Danone, Milli, Oke, Delaco, Yoplait.
III.2. OFERTA FURNIZORILOR
Nr.crt Furnizor Articol Sortiment/ 125 gr Pret/buc
1. Delisio 1. lapte batut - natural 1,70 lei
2. iaurt - 1% grasime
- 2,2% grasime
0,7 lei
0,9 lei
2. Danone 1. iaurt - cu capsuni
- caise
- cu cirese
- piersici
- natural
1 lei
1,2 lei
1,2 lei
1,3 lei
1,1 lei
3. Milli 1. iaurt - natural
- cu fructe
1,1 lei
1,1 lei
4. Delaco 1. iaurt - natural
- cu fructe
0,6 lei
0,7 lei
2. kefir - natural 0,9 lei
16
III.3. COMANDA PRODUSELOR PRIN TELEFON
Magazinul Kaufland transmite comanda furnizorilor telefonic.
MINISTERUL COMERTULUI
COMANDA Fila 1
CENTRALAINTREPRINDEREA SC KAUFLAND SCS CATRE FURNIZOR SC DANONE SRLLOCALITATEA IASI COD POSTAL LOCALITATEA BUCURESTI COD POSTAL-------STRADA PAVLOV NR. 14 TEL.0332/ 425521 STRADA DOROBANTI NR 34 JUDETUL IASI
COD OPERATII
COD BENEFICIAR
NR COMANDA
DATAZI LUNA AN
-------- ---------- 3 5 05 2011
Rugam a expedia la adresa: Localitatea …………………………IASI…………………….Strada……Pavlov…………..Nr…………14………Cod postal ----------------…----.Judetul…………-IASI………Prin…delegatul IANOVICI VASILE…………la statia------------Cod statie --------Plata se va face : Nr. Cont RO48RZBR0000060003897280.Banca Raiffensen Bank.….Poz. plan…------…Capitol…-------….Nr.rep ------.Receptia se va face conform normelor in vigoare. Ambalaj fara valoareVa rugam sa transmiteti contractul sau confirmarea comenzii
COD PRODUS
DENUMIREA PRODUSULUI
U.M. COD U.M.
CANTITATE PRET UNITAR
– LEI-
VALOARE- LEI-
TERMEN DE LIVRARE
- IAURT DANONE NATURAL
buc. - 70 1,1 77 28 04 2008
- IAURT CU CAPSUNI buc. - 90 1,2 108 28 04 2008
- IAURT CU PIERSICI buc. - 57 1,3 74 28 04 2008
TOTAL 259
DIRECTOR Popescu Ioan CONTABIL SEF Marinescu Alina
III.4. LIVRAREA PRODUSELOR DE CATRE FURNIZOR
17
III.4.1. Documente ce insotesc marfa
a. Factura fiscala este un document cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, tiparit
in blocuri cu cate 150 file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite:
Albastru – exemplarul 1 – la cumparator
Rosu – exemplarul 2 – se arhiveaza la compartimentul desfacere
Verde – exemplarul 3 – se arhiveaza la compartimentul financiar contabil
SE INTOCMESTE manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea
produselor, marfurilor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor, de catre compartimentul de
desfacere.
SERVESTE CA:
Document de insotire a marfii pe timpul transportului
Document de incarcare in gestiunea primitorului
Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizotului si a cumparatorului
CIRCULA LA:
1. CUMPARATOR:
la compartimentul de aprovizionare, pentru confirmarea operatiunii,
avand atasat ( exemplarul 1) :
a. exemplarul din avizul de insotire a marfii – daca e cazul
b. nota de receptie si constatare de diferente – in cazul in care
marfa nu a fost insotita de factura pe perioada transportului
la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar
preventiv pentru acordarea vizei ( exemplarul 1, impreuna cu avizul de
insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si constatare de diferente)
la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii, precum
si pentru inregistrarea in contabilitate ( exemplarul 1, impreuna cu
avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si constatare de
diferente – dupa caz)
2. FURNIZOR:
18
la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control
financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele)
la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al
unitatii (toate exemplarele)
la compartimentul de desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele
operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor - exemplarul
2 al facturii, la care se anexeaza dispozitia de livrare.
la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in
contabilitate.
b. Avizul de insotire este un document cu regim special, tiparit in blocuri cu cate 150
file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite:
Albastru – exemplarul 1 – la cumparator
Rosu – exemplarul 2 – se arhiveaza la compartimentul desfacere
Verde – exemplarul 3 – se arhiveaza la compartimentul financiar contabil atasat la
exemplarul 1 al facturii
SE INTOCMESTE in 3 exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii
facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale din cauza unor
conditii obiective si cu totul exceptionale facandu-se mentiunea „FARA FACTURA”. Se emite,
pe masura livrarii, de catre comprtimentul desfacere, care semneaza pentru intocmire.
SERVESTE CA:
Document de insotire a marfii pe timpul transportului
Document ce sta la baza intocmirii facturii
Document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate
teritorial, ale aceleiasi unitati
Document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din
cadrul aceleiasi unitati in cadrul transferului
CIRCULA LA:
1. CUMPARATOR:
la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau
altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre
comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor ( exemplarul 1)
19
la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor
aprovizionate in evidenta acestuia ( exemplarul 1)
la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in
contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura ( exemplarul 1)
2. FURNIZOR:
la delegatul unitatii care face transportul sau la cel al clientului,
pentru semnare de primire ( exemplarul 1)
la compartimentul de desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor
livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea exemplarul 2 si 3
al facturii
la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura (exemplarul 3)
c. Certificatul de calitate constituie principala modalitate de certificarea a calitatii
produselor in raporturile dintre unitati. Certificatul de calitate trebuie sa mentioneze incercarile si
probele la care a fost supus produsul in conformitate cu standardele. Se semneaza de
conducatorul unitatii si de seful compartimentului de control al calitatii sau de delegatii acestora.
III.4 1.Factura fiscala Furnizor…SC DANONE SA Cumpărator SC KAUFLAND SCS (denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica)
20
Nr. Ord.registru com./an J22/1576/2002. Cod fiscal R 2816464.Cod fiscal R 1664459. Sediul str. PAVLOV NR 14Sediul IASI Judetul IASIContul RO43ABNA0400264100133554. Banca Raiffensen Bank.Banca ABN AMRO Bank FACTURĂ FISCALĂ
Nr. Facturii 4Data (ziua, luna,anul) 28-05-2011Nr. Aviz insotire a marfii 2
Cota T.V.A. …24….%Nr. Crt.
Denumirea produselor sau a serviciilor
U.M.
Cantitate
Pretul unitar
(fara TVA)-lei-
Valoarea -lei-
Valoarea TVA-lei-
0 1 2 3 4 5(3*4) 61. IAURT DANONE
NATURALbuc.
70 1,1 77 14,63
2. IAURT CU CAPSUNI buc.
90 1,2 108 20,52
3. IAURT CU PIERSICI buc.
57 1,3 74 14,06
CNP :1790523226567 Sem . si stamp furniz.
Date privind expeditiaNumele delegatului…Ianovici VasileBuletinul/cartea de identitateseria MX.nr.031443 eliberată de Pol. Mun. IASI.Mijlocul de transport AUTO Nr. IS 43 VIP…Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data de 28-05-2011Semnaturile………………
Total din care: Accize
259 49,21
X X
Semnatura de primire Total de plata 308,21
III.4.2.Avizul de insotire
21
Furnizor: SC DANONE SA Cumparător: SC KAUFLAND SCS(denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica
Nr. Ord.registru com./an: J22/1576/2002. Cod fiscal: R 2816464.Cod fiscal: R 1664459 Sediul str. PAVLOV NR 14Sediul: IASI Judetul: IASI Banca: ABN AMRO Bank Banca: Raiffensen Bank.
AVIZ DE INSOTIRE A MĂRFII
Nr . 2Data (ziua, luna,anul) 28-05-2011
Nr. Crt.
Denumirea produselor sau a serviciilor
U.M CantitateLivrata
Pretul unitar(fara TVA)
-lei-
Valoarea -lei-
0 1 2 3 4 5(3*4)1. IAURT DANONE
NATURALBuc.
70 1,1 77
2. IAURT CU CAPSUNI Buc.
90 1,2 108
3. IAURT CU PIERSICI Buc.
57 1,3 74
Sem .si stamp furniz.
Date privind expeditiaNumele delegatului……Ianovici VasileBuletinul/cartea de identitateSeria MX nr 031443 eliberata POl. MUN IASIMijlocul de transport AUTO Nr. IS 34 VIPExpedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data de 28-05-2011 ora Semnaturile
Total 259
Semnatura de primire
III.4.3.Certificat de calitate
22
INTREPRINDEREA: SC DANONE SAADRESA: STR. DOROBANTI NR 34
CERTIFICAT DE CALITATE
In conformitate cu prevederile legale privind raspunderea pentru calitatea produselor livrate, se atesta ca (1) IAURT NATURAL beneficiar SC KAUFLAND SCS contract nr. 1 cantitate livrată 70 fabricat la data de 28.05.2011 in concordanta cu (2) normele in vigoare. Prin prezenta garantam (3) calitatea produselor cu conditia respectarii prescriptiilor depozitare, transport. Produsele au fost livrate la data de 28.05.2011 cu factura fiscala nr. 4 impreuna cu …0… accesorii. Pentru stabilirea calitatii s-au facut verificarile. S-au folosit metodele de control prevazute in normativ. Prezentul certificat intocmit in conformitate cu legea nr. 7/1977 atesta legal ca produsul corespunde scopului pentru care a fost realizat si se incadreaza in parametrii de calitate prevazuti.
SC DANONE SA
DIRECTOR.Popescu Ioan SEF.Tanase Paul
III.5. Plata furnizorilor
23
Chitanta serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la
caseria unitatii. Este un act scris prin care se dovedeste primirea unei sume de bani, chitanta
reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agentii economici. Mai poate fi definita si ca
un document avand valoare contabila, emis cu ocazia vanzarilor produselor sau prestarii
serviciilor cu plata in numerar. Trebuie sa includa in pret si TVA -ul aferent.
Emiterea unei chitante justifica automat primirea unei sume de bani in numerar de catre
emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un document primar pe baza caruia se
inregistreaza o operatiune contabila.
CAP IV. RECEPTIA PRODUSELOR LACTATE ACIDE
Chitanta Nr ...0562517….Data :….28.05.2011……...
Am primit de la………….Kaufland SCS….Adresa……………Str Pavlov …..Nr.14…..Suma de ………………308,21Adica…………treisuteoptlei si douazeci si unu bani……..……reprezentand………..contavaloarea facturi fiscale ………nr.4/28.05.2011
Casier Popescu Ana
24
Receptia este operatia de indentificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor
ce se primesc in depozit.
Scopul receptiei consta in: verificarea modului in care furnizorul isi indeplineste obligatiile
asumate prin controlul la: sortiment, cantitate, calitate a marfurilor primite.
Obiectivele receptiei:
1.evitarea patrunderii in care retiaua comerciala a produselor necorespunzatoare din punct de
vedere calitativ.
2.evitarea realizarii stocurilor in cazul depozitelor existente la magazinul de marfuri alimentare.
Raspunderile furnizorului se stabilesc in urmatoarele cazuri:
1.Folosirea unor ambalaje nefolositoare.
2.Completarea gresita a documentelor de transport cu date eronate incomplete sau inscrise in alte
rubrici.
3.Absenta sigiliilor corespunzatoare pe mijlocul de transport..
IV. 1. RECEPTIA CANTITATIVA
Se realizeaza prin verificarea documentelor de contractare a celor care insotesc cota de
marfuri livrate precum si confruntarea cu calitatile sale ale lotului livrat. Documentele necesare
receptiei sunt:
1. Documentele de transport(factura, dispozitie de livrare, aviz de expediere).
2. Documente de livrare(factura, dispozitie de livrare, aviz de insotire, buletin de analize).
3. Certificatul de calitate constituie principala modalitate de cercetare a calitatii produselor in
raporturile dintre unitati.
4. Buletin de analiza se elibereaza precum anumite produse cum sunt cele alimentare si este
necesara si precizarea a anumitor caracteristici.
Receptia cantitiva in magazinul Kaufland se realizeaza prin numararea, masurarea sau
cantarirea in baza prevederilor din contract. Controlul mesei nete la marfuri ambalate se face
25
prin cantarirea acestora fara ambalaj. Verificarea cantitativa se face integral sau prin sondaj in
cazul marfurilor care vin ambalate colectiv.
IV.2. RECEPTIA CALITATIVA
Consta in urmatoarele operatiuni: verificarea integritatii sigiliilor; verificarea marcarii si
etichetarii; examinarea ambalajului.
A: Aprovizionarea
Inainte de a-si stabili furnizorii pentru produsele lactatelor acide SC KAUFLAND SCS a
cercetat piata mai intai. In functie de volumul vanzarilor de la acest raion, seful de sala face
comanda la produsele care sau vandut cel mai bine.
B:Transportul
Marfurile sunt aduse la unitatea comerciala de la delegatul auto interiorul caruia se
respectaparametrii atmosferici legate de temperatura si umiditate. Pe timpul transportului
marfurile au fost insotite de documentele necesare (dispozitia de livrare; aviz de insotire a
marfurilor; factura fiscala).
IV.2.1. FISE DE CALITATE PRODUSE LACTATE ACIDE
Calitatea reprezinta totalitatea insusirilor proprietatilor unui produs, ce confera acestuia,
aptitidinea de a fi consumat sau utilizat satisfacand nevoile consumatorilor. Caracteristicile de
calitate ala unor produse alimentare sunt cele importante proprietati folosite in evaluarea corecta a
nivelului calitativ a unui produs.
26
Fisa de calitate- “Iaurt natural Danone”
NR. CRT. CARACTERISTICA VERIFICATA CONSTATARI
1 Identificarea produsului si a grupei Specialitati de ciocolata
- Iaurt Danone natural
-Grupa: lapte si produse din lapte
-Subgrupa: produse lactate acide
2 Ambalarea In pahar / recipient din plastic, etans.
3 Marcarea -prezinta toate datele de identificare si
informare
-denumirea produsului : Iaurt Danone
Natural
-denumirea producatorului : SC Danone
SA
-ingrediente : lapte pasteurizat, lapte praf
degresat, fermenti selectionati de iaurt, nu
contine conservanti.
-a se pastra la temperaturi 2-6 grade C
-a se consuma de preferinta inainte de :
22 08 2008
4 Masa 150 gr
5 Aspectul si consistenta Fluida
6 Culoare Alba specifica laptelui
7 Gust si miros Placut specific laptelui folosit.
8 Infestare Nu prezinta infestari sau corpuri, mirosuri,
gusturi sraine
9 Constatari Apt de comercializare
Data 13.04.2011 Semnatura: Galan Madalina
27
Fisa de calitate – “Lapte batut Milli”
NR. CRT. CARACTERISTICA VERIFICATA CONSTATARI
1 Identificarea produsului si a grupei Specialitati de ciocolata
- Lapte batut Milli
-Grupa: lapte si produse din lapte
-Subgrupa: produse lactate acide
2 Ambalarea In pahar / recipient din plastic.
3 Marcarea -prezinta toate datele de identificare si
informare
-denumirea produsului : Lapte batut Milli
-denumirea producatorului : SC Milli SA
-ingrediente : lapte, culturi de bacterii
lactice selectionate, nu contine
conservanti.
-a se pastra la temperaturi 2-6 grade C
-a se consuma de preferinta inainte de :
20 09 2008
4 Masa 200 gr
5 Aspectul si consistenta Fluida
6 Culoare Alba specifica laptelui
7 Gust si miros Placut specific laptelui folosit, racoritor,
acrisor.
8 Infestare Nu prezinta infestari sau corpuri, mirosuri,
gusturi sraine
9 Constatari Apt de comercializare
Data 13.04.2011 Semnatura: Galan Madalina
28
IV.3. INTOCMIREA DOCUMENTELOR DE RECETIE
Nota de receptie si constatare de diferente (NIR) este:
un document intern in care se trece numarul si felul documentului de insotire a marfurilor, precum si denumirea furnizorului si numele delegatului.
in NRCD comisia de receptie, formata din cel putin 2 persoane, consemneaza cantitatea lotului de marfuri conform documentelor si cantitatea receptionata, rezultata in urm a operatiilor de masurare, cantarire, numarare.
se prezinta sub forma unor caiete format A4, tiparite pe ambele fete in blocuri de 100 de file.
SE INTOCMESTE:
in 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul pe masura efectuarii receptiei
in 3 exemplare in cazul in care se constata diferente in cazul in care bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un formular
pentru fiecare transa se anexeaza la factura sau avizul de insotire a marfii
se completeaza pe verso numai daca sunt inregistrate diferente
SERVESTE CA: Document pentru receptia bunurilor aprovizionate Document justificativ pentru incarcare in gestiune Act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferente constatate la receptie Document justificativ de inregistrare in contabilitate
CIRCULA:
la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate la compartimentul financiar contabil, pentru intocmirea formelor privind
lichidarea diferentelor constatate
29
UnitateaSC,,Kaufland” SCS NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Numardocument
Data Cod furnizor
Cod primitor
Nr.Contract/Comanda Nr.FacturaAviz de insotire
ContcreditorZiua Luna Anul
1 28-05-2011 XXX XXX XXX/ 4 XXX
Subsemnatii, membrii comisiei de receptie, am procedat la receptionarea valorilo rmateriale furnizate de..SC,,Kaufland”SCS
..............din 28.05.2011…IASI......cu vagonul/auto nr...IS 34 VIP....documente insotitoare..Factura Fiscala ……
delegat....Ianovici Vasile constatindu-se urmatoarele: Nu s-au constatat diferente calitative sau cantitative.
Nr.crt.
Denumirea bunurilor
Receptionate
Contdebitor
Cod U/M Cantitate Conf.doc.
Receptionat Adaos comercial
Pret A+
A.C.
(7+8)
24%T.V.A. Pret V.+T.V.A.
Cantitate
Pret achiz.
Unitar
Total(6*8)
Unit.
Totala(6*11)
Unit. Totala(6*13)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 141 IAURT
DANONE NATURAL
- - buc 70 70 1,1 0,22 15,4 1,32 0,2508
15,048
1,5708 109,956
2 IAURT CU CAPSUNI
- - buc 90 90 1,2 0,24 21,6 1,44 0,2736
24,624
1,7136 154,224
3 IAURT CU PIERSICI
- - buc 57 57 1,3 0,26 14,82 1,56 0,2964
16,8948
1,8564 105,8184
TOTAL X X X X X X X 51,82 X X 56,5668
X 369,9948
Comisia de receptie Primit in gestiuneNumele si prenumele
Semnatura Numele si prenumele
Semnatura Data Semnatura
Popa Ion - -28.05.2011Vasile Ionica - -
Lafter Ana - -
30
CAP V. DEPOZITAREA SI PREGATIREA PRODUSELOR
LACTATE ACIDE LA KAUFLAND
V.1. ASIGURAREA CONDITIILOR DE PASTRARE
Pastrarea poate sa influienteze negativ calitatea si cantitatea marfii in conditiile unei
depozitari necorespunzatoare. De aceea depozitarea marfii trebuie facuta in asa fel incat sa
previna risipa, alterarea, degradarea, contaminarea chimica sau microbiologica, impurificarea cu
praf sau vapori cu substante chimice straine. Pe parcursul pastrarii trebuie pastrata integritatea
cantitativa si calitativa a marfii depozitate.
Depozitarea si transportul produselor lactate acide se fac in camere frigorifice igienizate,
la temperaturi cuprinse intre 2 – 8 grade C. Pe intreg lantul circulatiei se respecta instructiunile
sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.
Produsele sunt depozitate in functie de natura caracteristicile lor, precum si in realizarea
unor conditii, are sa permita usurarea operatiilor de aprovizionare a salii de vanzare, de evidenta
si control.
1. Asezarea marfurilor la locul de pastrare pe grupe, subgrupe, articole si sortimente ;
2. Asezarea marfurilor in functie de modul de ambalare ;
3. Sub forma de stive saci, lazi, stelaje, marfuri preambalate, cuti in vrac marfuri
neambalate.
4. Distanta de sursele de caldura sa fie de 1.5 m de caldura ;
5. Distanta dintre stive, se permita accesul comercial al lucratorilor ;
6. Respectarea regurilor de vecinatae, in asezarea marfurilor;
7. Depozitarea produselor alimentare in ordinea intrarii in depozit;
8. Realizarea unui regim optim de temperatura si umiditate relative a aerului.
31
V.2. PREGATIREA PENTRU VANZAREA PRODUSELOR LACTATE
ACIDE SI TRANSPORTUL ACESTORA IN SALA DE VANZARE
Pregatirea marfii in vederea vanzarii are menirea de a contribui la reducerea gamei de
operatii tehnice in timpul vanzarii, la prezentarea mai atragatoare si igienica a marfurilor, la
cresterea beneficiilor.
Operatiile de pregatire pentru produsele lactate acide sunt:
Dezambalarea
Sortarea si formarea sortimentului comercial
Stergerea de praf
Etichetarea si afisarea pretului
Transportul si expunerea in sala de vanzare
32
CAP VI. SALA DE VANZARE
VI.1. ETALAREA PRODUSELOR LACTATE ACIDE
Etalarea reprezinta un ansamblu de procedee si reguli de prezentare a marfurilor in
magazin, care sa contribuie la cresterea volumului vanzatorilor si in final la cresterea beneficiului
comerciantului.
Etalarea si expunerea laptelui si produselor din lapte:
Laptele si produsele din lapte se expun in vitrine frigorifice separate,grupate,respectandu-se cu
mare atentie vecinatatile admise, datorita faptului ca aceste produse imprumuta cel mai usor
mirosul.In rafturi sip e polite se expun numai branzeturile topite. In vitrinele frigorifice produsele
se expun pe tavi folosindu-se, pentru agrementare, diferite legume. Se respecta vecinatatea
produselor si urmatoarele criterii:
modul de prelucare
modul de ambalare
furnizori
sortimente
33
VI.2. OFERTA PRODUSELOR LACTATE ACIDE IN
MAGAZINUL KAUFLAND
Oferta reprezinta gama de produse pe care o prezinta un intreprinzator pe piata.
Produsele lactate acide pe care le comercializeaza Kaufland sunt:
Articol Sortiment Marca Pret /buc
1. lapte batut - natural Delisio 2,2253 lei
2. iaurt - 1% grasime
- 2,2% grasime
Delisio 0,9163 lei
1,1781
3. iaurt - cu capsuni
- caise
- cu cirese
- piersici
- natural
Danone 1,309 lei
1,5708 lei
1,5708 lei
1,7017 lei
1,4399 lei
4. iaurt - natural
- cu fructe
Milli 1,4399 lei
1,4399 lei
5. iaurt - natural
- cu fructe
Delaco 0,7854 lei
0,9163 lei
6. kefir - natural 1,1781 lei
34
VI.3. COMERCIALIZAREA PROPRIU-ZISA A
PRODUSELOR LACTATE ACIDE
In comert e necesar sa fie respectate urmatoarele reguli:
1.Sa aiba o atitudine demna fata de comparator;
2.Sa aranjeze si sa expuie ordonat,estetic si atragator marfurile.
3.Sa afiseze etichetele produselor in mod vizibil;
4.Sa elibereze marfurile cumparatorilor ambalate in mod corespunzator;
5.Sa nu lese cumparatori sa astepte si in acest timp sa poarte discutii particulare cu alti lucratori.
6.Sa prezinte corespunzator marfurile sociale de cumparatori sis a dea explicatii corespunzatoare
privind denumirea produsului, pretul.
7.Sa faca si sa pastreze curatenia la locul de munca.
8.Sa nu fumeze sau sa manance in fata cumparatorilor.
VI.3.1. DIALOGUL COMERCIAL
Dialogul comercial reprezinta o discutie planificata intre doua persoane ce are ca scop
transmiterea de informatii, obtinerea unor informatii, incercarea de a rezolva o problema. Etapele
dialogului comercial sunt:
Etapa de primire ;
Etapa de cunoastere a nevoii cumparatorului ;
Etapa de oferire si prezentare a produselor ;
Oferire de produse complementare ;
Etapa de calcul a contravalorii produselor si oferire bonului.
In continuare voi prezenta un scurt dialog comercial:
V:Buna ziua!Bine ati venit in magazinul nostru.
C:Buna ziua!Doresc sa cumpar produse lactate.
V:Va servesc cu placere. Magazinul nostru comercializeaza o gama sortimentala foarte variata
din grupa acestor produse. Avem Iaurt de la DANONE de 145grame, la pret de 1,4 lei; lapte
35
batut de la DANONE de 200 grame, la pretul de 2 lei; chefirul de la MEGGLE de 220 de grame,
la pretul de 2,3 lei.
C:Intr-adevar sunt multe sortimente, de aceea m-ati convins sa cumpar cate un produs din fiecare
sortiment.
V:Poftim. Aveti 3 sortimente de lactate acide, mai doriti si altceva?
C: Nu multumesc, doar atat!
V:Costa 5,7lei!
V:Poftiti restul.
C:Va multumesc
V:Va multumesc pentru alegerea facuta si va mai asteptam cu placere in unitatea noastra.
C:Voi veni cu cea mai mare placere.Buna ziua!
V: La revedere!
VI.3.2. MODALITATI DE PLATA A CONTRAVALORII PRODUSELOR
SC Kaufland SCS accepta ca modalitati de plata din partea clientilor :
1. Cardurile
Reprezinta un instrument de plata bazat pe electronica, al carui detinator are dreptul de
a autoriza efectuarea de plati din contul personal. Au aparut pentru prima data sub forma de
carti de credit in SUA, iar in Romania au aparut in 1992 prin aderarea la sistemul Visa
International iar in 1994 prin sistemul Europey. Cardurile inglobeaza in banda magnetica
informatii standardizate (securizate si individualizate), aceste informatii prin decodificare cu
ajutorul unor dispozitive speciale permit accesul titularului la contul sau bancar, autorizatii
de plati, efectuari de plati, obtinere de numerar.
36
2. Numerar
Se realizeaza pe baza de moneda nationala sau valuta si este una dintre cele mai utilizate
forme de achitare a produselor si anume cu bani cash. Aceasta metoda este cea mai veche si chiar
daca este mult mai simplu si comod sa se foloseasca cardul este mult mai des intalnita pe piata
comerciala din Romania .
3. Tichete de masa
4. Bonul fiscal
Este un document emis de catre AMEF ce trebuie sa cuprinda denumirea, adresa si codul
fiscal al agentului economic emitent, logotipul si seria aparatului, numarul de ordine, data si
ora emiterii, denumirea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, cantitate, pret unitar,
valoare, cotele TVA, valoarea totala precum si alte taxe. Datele inscrise in bon trebuie sa fie
vizibile si univoce ( nu se pot schimba) .
37
VI.3.3. DOCUMENTE INTOCMITE LA SFARSITUL ZILEI
1. Monetarul
Este un document justificativ, tiparit in carnet a cate o suta de file si inseriat. Acesta
reprezinta volumul incasarilor pentru ziua sau tura respectiva. Este intocmit si semnat de casier
(primitor/predator).
2. Raportul de gestiune zilnic este documentul in care se inscriu atat cumpararile si vanzarile
de marfuri la pretul de vanzare cu amanuntul, cat si alte intrari sau iesiri de marfa.
38
UNITATEA :SC KAUFLAND SCS
MONETAR nr……4…… Data: 28-05-2011 Mag. ……1………. CASA …1…
………2………… buc. x 500 lei = …… 2000…….………1………… buc. x 200 lei = … 200…….………1………… buc. x 100 lei = …… 100……………………-…… buc. x 50 lei = …… 50…-………….…………-……… buc. x 10 lei = …………-…………..…………-……… buc. x 5 lei = …………-…………..……………-…… buc. x 1 leu = …………-………….……………-…… buc. x 50 bani = ………-…………………………-…… buc. x 10 bani = ………-…………………………-…… buc. x 5 bani = ………-…………. TOTAL LEI ……2350……….(in litere): DOUA MII TREI SUTE CINCIZECI LEI……
Casier predator, Casier primitor,Ion Georgescu Maria Ionescu Responsabil,
VASILACHE ANDREI
UNITATEA: SC KAUFLAND SCSGESTIONAR: VASILACHE ANDREI DATA:28-05-11
RAPORT DE GESTIUNE ZILNIC
NR.CRT. NUMARDOCUMENT EXPLICATII
VALOAREA IN LEI
MARFURI AMBALAJE
INTRARISOLD PRECEDENT 3500
1 1 NIR NR 1 369,9948
VANZARI+IESIRI TOTAL INTRARI+SOLD3869,9948
1 MONETAR NR 4 2350
TOTAL VANZARI+IESIRI 2350SOLD FINAL 1519,9948
GESTIONAR, VERIFICAT,
39
CAP VII. ANALIZA SWOT A SC KAUFLAND SCS
Analiza SWOT este destinata indentificarii ratiunii pentru adoptarea diferitelor directii de
actiune. Cuvantul SWOT reprezinta o abreviere a unor termeni in limba engleza:
S-strenghts-puncte tari
W-waknesis-puncte slabe
O-oportunities-oportunitati
T-threats-amenintari
Am identificat urmatoarele coordinate ale analizei SWOT:
Puncte tari:
1)existenta camerelor video;
2)existenta magazinului intr-o zona centrala;
3)existenta geamurilor si usilor de termopan;
4)existenta de alarma;
5)existenta aerului conditionat;
6)spatiu suficient pentru parcarea auto;
7)existenta personalului calificat;
8)fast food la intrare;
9)accesul la servicii bancare BRD;
10).spatiu special pentru fumat;
11) comunicare directa cu clientii;
12)etalarea corespunzatoare a marfurilor;
13)madalitati de acces la carucior prin folosirea monedei de 50 bani sau fisa;
Pncte slabe:
1)integritatea produselor este afectata din cauza manevrarii, transport si depozitarii,
necorespunzatoare a marfii;
2)nerespectarea personalului pe raioane pentru a oferi informatii clientilor;
3)personal insuficient pentru curatenie;
4)conditii dramatice pentru angajati, cerinte multe;
5)lipsa personalului de paza;
40
Oportunitati:
1)aparitia unor noi clienti;
2)fidelizarea unor noi clienti prin oferte;
3)alimentarea unui competitor pe piata produselor alimentare si nealimentare;
4)primirea elevilor practicanti;
5)colaborarea cu agenti speciali;
6)expedierea Nord Moldovei;
7)sponsori din partea unor asociati
Amenintari:
1)aparitia unui alt magazine cu acelasi domeniu de activitate;
2)lipsa de angajati;
3)falimentarea unui client debitor;
4)greva angajatilor paralizeaza achizitia;
5)furturi.
41
ANEXE
42
BIBLIOGRAFIE
1. Bozgan Vasile - Comerţ şi serviciu manual pentru SAM, Editura
Economică 2000;
2. Gherasim T, Maxim E. - Bazele marketingului, Editura Sedcom Libris, Iaşi
1997;
3. Munteanu C. - Marketing: concepte şi exemple. Editura Junimea, Iaşi 1996;
4. Păcurariu Gheorghe Ion, Gheorghe Dinei V - Merceologie - manual pentru
clasa a-XII-a Profil: Economic, Editura D.P., Bucureşti 1997.
5. Tudose C. - Tehnologia comnercializăeii mărfurilor manual pentru licee
economice administrative şi servicii clasele a-X-a şi a-XI-a, Editura D.P., Bucuresti
1998
6. Vestimean L. - Merceologie manual pentru clasa a-X-a, licee economice
administrative şi de servicii. Profil: Comerţ şi şcoli profesionale. Editura didactică şi
pedagogică Bucureşti 1998.
7. http://www.kaufland.ro
43
44