1. DESCRIEREA ZONEI. JUDETUL SALAJ 1.1. FLORA SI FAUNA Flora bogat în: p duri de foioase (f gete ă ă ă și gorunete unde predomin fagul, ă carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, socul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinari ța, trep d toarea, col ăă țișor, silnic, urzica galben , sâni ă șoara, leurda, sl b nogul) ăă și mul te specii din flora de prim var (p ă ă ăștița, floarea paștelui, g inu ă șe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificat în specii de: mamifere (lupul, mistre ă țul, vulpea, c prioara, iepurele, veveri ă ța, viezurele), p s ri (mierla, gai ăă ța, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, cioc nitoarea, fazanul) ă și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broasca). Fauna apelor este reprezentat de diferite specii de pe ă ști (p str vul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) ă ă și p s ri de ap (ra ăă ă țe, lișițe) 1.2. ISTORIE Istoria prezenței umane pe teritoriul judetului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in județul S laj, la ă Moigrad . Cânt re ă ște 780 grame, dateaz din perioada ă Neoliticului și întruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1. DESCRIEREA ZONEI. JUDETUL SALAJ
1.1. FLORA SI FAUNA
Flora bogat în: p duri de foioase (f gete ă ă ă și gorunete unde predomin fagul,ă carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de
conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, socul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trep d toarea, colă ă țișor, silnic, urzica galben , sâniă șoara, leurda, sl b nogul) ă ă și multe specii din flora de prim var (pă ă ăștița, floarea paștelui, g inuă șe, brebenei, vioreaua).
Fauna este diversificat în specii de: mamifere (lupul, mistreă țul, vulpea, c prioara, iepurele, veveriă ța, viezurele), p s ri (mierla, gaiă ă ța, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, cioc nitoarea, fazanul) ă și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broasca). Fauna apelor este reprezentat de diferite specii de peă ști (p str vul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) ă ă și p s ri de ap (raă ă ă țe, lișițe)
1.2. ISTORIE
Istoria prezenței umane pe teritoriul judetului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in județul S laj, laă Moigrad. Cânt reă ște 780 grame, dateaz din perioadaă Neoliticului și întruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității.
Vestigiile dacice sunt r spândinte în aproape întregul judeă ț. În S laj au fostă descoperite 14 tezaure de monede și podoabe dacice din argint. Pe aici trecea vechea arter comercial cunoscut sub numele de "ă ă ă Drumul S riiă ", pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spreEuropa Centrală.
O important aă șezare dacic este cea de laă Moigrad (Porolissum), situat peă M gura Moigradului, aă șezare pomenit de Ptolemen în lucrarea sa "Geografia".ă
Dup cucerirea roman ă ă și organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meseș frontiera nord-estic ă a Imperiului Roman. Acest Limes delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramas neocupat , cea aă ă dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita (Certinae), Tih uă , Sutoru (Optatiana) și de laRomâna iș (Largina).
Cronicile bizantine și Gesta Hungarorum a lui Anonymus fac primele mențiuni despre românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), și documenteaz pentru prima dat localitateaă ă Zal u (Ziloc).ă
În epoca medieval , prină S lajă treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul s rii si al negustorilor.ă Aici s-au ridicat primele fortificații medievale pentru ap rareaă Transilvaniei.
În lupta pentru independenț ă și unitate național , purtat de români în epocaă ă moderna, S lajul a avut reprezentană ți de frunte din rândul c rora se remarcă ă personalități ca Simion Bărnu iuț , Alexandru Papiu Ilarian, George Pop de Băse tiș , Iuliu Maniu, etc.
1.3. ECONOMIA
Un aport substanțial la economia județului îl are industria de prelucrare a lemnului, industria textil , fabricarea materialelor de construcă ție, industria chimic înă fabricarea anvelopelor, industria alimentar prin prelucrarea laptelui ă și a c rnii,ă comerțul, serviciile și turismul. Un rol important adus economiei acestui județ îl are agricultura
prin potențialul favorabil pomiculturii, viticulturii, cultiv rii cartofului ă și creșterii animalelor.
1.4. DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE
Județul S laj are în componenă ț un municipiu, trei oraă șe și 57 de comune.
1.4.1. MUNICIPII
Zal uă , municipiu și reședinț de judeă ț
1.4.2. ORASE
imleu SilvanieiȘ
Jibou
Cehu Silvaniei
Sinagoga din Şimleu Silvaniei
Șimleul Silvaniei este situat la 28 de km de Zal u, la poalele dealului M gura.ă ă Orașul cuprinde și satele Bic, Cehei și Pusta. Șimleul Silvaniei este situat în apropierea uneia dintre cele mai vechi așez ri din zon ,ă ă Dacidava, care a fost un important centru al dacilor liberi. Un alt obiectiv turistic important al Șimleului Silvaniei este Cetatea Bathory (ridicată în secolul al XVI-lea). Cetatea p streaz pavilionul poră ă ții, care are dou niveluri, două ă turnuri, un bastion și o parte a zidului de ap rare.ă
La Șimleu se afl ă și primulMuzeu al Holocaustului din România, înființat în 2005 în cl direa sinagogii din localitate, care a fost construit în 1876. Oraă ă șul deține și o fabric de ă șampanie, ale c rei galerii subterane se întind pe o lungime de 3,5ă km. Mânăstirea Bic, aflat la 3 km de oraă ș, este un punct turistic și un loc de pelerinaj. Lacul Cehei și împrejurimile sale constituie rezervație natural . ă Ștrandul termal Brosc rie, aflată la 5 km de oraș, ofer locuitorilor ă Șimleului și turiștilor un loc de sc ldat ă și de pescuit.
Jibou este unul din cele patru orașe ale județului și cuprinde satele Cuceu, Husia, Rona și Var. Orașul deține o gr din botanică ă ă aflat pe fostulă domeniu al nobilillor maghiari Wesselenyi. B ile Jibouă este o mic staă țiune care folosește efectele curative ale unui izvor cu ap mineral s rat , cu proprietă ă ă ă ăți asem n toareă ă
Cehu Silvaniei este cel de-al patrulea oraș al S lajului, aflat la 34 de km deă municipiul Zal u. Formeaz o unitatea administrativ comun împreun cuă ă ă ă ă Horoatu Cehului, Motiș, Nadiș și Ulciug. Cehu Silvaniei se afl în bazinul râului S lajului, pe valeaă ă acestui râu aflându-se Rezervația natural "Lunca cu lalea pestriă ț ".ă
1.4.3. COMUNE
Agrij sat Rastoltu Desert - Dealurile Mesesului – Muntii Meses/raul Rastolt - Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" sec.19
Trasee turistice spre Muntii Meses:
- spre N – Popasul Romanilor (Pas) – cu variante spre Magura Stanii (716m alt)… sauspre Vf. Meses (600m alt)
Agrij sat Bozna - Dealurile Mesesului - Muntii Meses - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavril" sec.17
Almasu sat Stana - Dealurile Huedinului/raul Stana - Biserica reformata din 1640, exploatari de alabastru
Almasu sat Sfaras - Dealurile Huedinului/raul Sfaras - Biserica sec.15
Almasu - comuna - Culmea Mesesului/raul Almas si raul Babiu - Castelul "Csaky" cu parc din 1815, ruinele Cetatii Almasului sec.13
Babeni sat Poienita - Culmea Prisnel - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18
Balan sat Chendrea - Dealurile Simisna-Garbou/raul Almas la confluenta cu raul Manastirii -Manastirea "Balan" (M) 1477
Balan - comuna - Dealurile Simisna-Garbou/raul Almas - Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1762, Biserici din lemn "Sf. Arhangheli - Joseni" 1695 si "Adormirea Maicii Domnului - Cricova" sec.17
Benesat - comuna - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Somes - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17
Bobota sat Zalnoc - Dealurile Crasnei/raul Bobota - balneo - izvoare ape minerale sulfuroase, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700
Bobota sat Derdisa - Dealurile Crasnei/raul Crasna - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700
Bocsa - comuna - Dealurile Crasnei - Dealurile Codrului/raul Zalau - Simion Barnutiu-om politic (1808-1864) - Adunarea de la Blaj – muzeu memorial
Buciumi sat Rastolt - Dealurile Mesesului – Muntii Meses /raul Rastolt - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1835
Camar - comuna - Colinele Toglaciului/raul Camar - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18
Chiesd sat Sighetu Silvaniei - Dealurile Majei - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1632
Cizer - comuna - Dealurile Mesesului - Dealurile Plopisului – Muntii Meses/raul Cizer - Biserica din lemn ortodoxa 1773 (Horea)
Coseiu - comuna - Dealurile Salajului - Biserica sec.15, clopotnita din lemn 1865
5
Crasna - comuna - Dealurile Crasnei – Muntii Plopis/raul Crasna si raul Valea Banului - Cetate sec.13-15 stil gotic cu tavan casetat
Creaca sat Jac - Dealurile Mesesului – Dl. Magura Stanii (716m alt) - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1756
Trasee spre Muntii Meses
- spre V - satul Viile Jacului – Muntii Meses – Magura Stanii (716m alt)
Creaca sat Prodanesti - Dealurile Mesesului/raul Agrij - Biserica din lemn "Sf. Gheorghe" 1730
Creaca sat Brusturi - Dealurile Mesesului – Dl. Magura Stanii/raul Agrij - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1701
Creaca sat Brebi - Dealurile Mesesului – Dl. Dumbrava/raul Creaca - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1759, prelucrare artistica a lemnului
Creaca - comuna - Dealurile Mesesului – Magura Moigrad (514m alt)/raul Agrij la confluenta cu raul Ortelec - Biserica din lemn "Sf. Nicolae" 1710
Trasee turistice spre Muntii Meses
- spre V – Magura Moigrad (514m alt)
Cristolt sat Muncel - Dealurile Garboului/raul Branglez - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18
Criseni sat Cristur Criseni - Dealurile Salajului – Muntii Meses - Biserica reformata sec.16
Cuzaplac sat Cublesu - Dealurile Clujului/raul Cubles - Biserica din lemn "Invierea Domnului" sec.18, Turbarie (rezervatie naturala)
Cuzaplac sat Petrindu - Dealurile Clujului/raul Galaseni - Biserica sec.14
Dobrin sat Doba - Dealurile Salajului/raul Salaj - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17
Dobrin - comuna - Dealurile Salajului/raul Salaj - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720
Dragu sat Voivodeni - Dealurile Clujului/raul Voivodeni - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1820 cu picturi interioare din 1831, Schit "Schimbarea la Fata a Domnului" (M) 2002
Fildu de Jos sat Tetisu - Dealurile Huedinului/raul Tetis - Biserica sec.14
Fildu de Jos - comuna - Dealurile Huedinului/raul Fildu - Biserica din lemn "Pogorarea
Duhului Sfant" 1727 - cu décor de crestaturi si picturi interioare sec.19, porti sculptate in lemn si piatra
Galgau sat Barsau Mare - Valea Somesului - Dealurile Ciceului/raul Somes - Biserica din lemn "Fecioara Maria" 1690 (mutata in 1805 din alt sat)
Garbou sat Solomon - Dealurile Simisna-Garbou/raul Briglez - Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" sec.18
Garbou - comuna - Dealurile Simisna-Garbou/raul Briglez - Castelul "Haller" (Burgul) din 1766 stil baroc
Halmasd - comuna - Dealurile Plopisului – Muntii Plopis - Dl. Cupari/raul Drighiu - Biserica "Sf. Dumitru" sec.18
Hereclean sat Bocsita - Dealurile Salajului/raul Mineu - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18
Hida sat Sanpetru Almasului - Dealurile Simisna-Garbou/raul Stupini - Biserica din lemn "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1494 picturi sec.18
Hida sat Paduris - Dealurile Simisna-Garbou/raul Paduris - Manastirea "Stramba - Paduris" (M) 1470 Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului "Dulcele Sarut" Biserica din lemn (monument istoric)
Hida sat Miluani - Dealurile Clujului - Bisericile din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1783 si "Adormirea Maicii Domnului" ale fostei Manastiri "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.16
Hida sat Baica - Dealurile Simisna-Garbou/raul Almas - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavril" 1643 decoratie sculptata si picturi interioare sec.18
Hida - comuna - Dealurile Simisna-Garbou – Dl. Hida/raul Almas la confluenta cu raurile Voivodeni, Dragu, Ugrutu, Glodu, Valea Mare - Conacele "Hatfaludy" sec.19 si "Morca" sec.20 cu parcuri, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18, "Stanca Dracului" rezervatie geologica
7
"Stanca Dracului" rezervatie
Horoatu Crasnei - comuna - Dealurile Crasnei – Muntii Meses/raul Crasna - Biserica din sec.15
Ileanda sat Bizusa Bai - Valea Somesului - Dealurile Ciceului/raul Bizusa – balneo - izvoare ape minerale indicate in afectiuni hepato-biliare, renale, urinare, reumato-degenerativ, periartrita - climat colinar sedativ-indiferent
Ileanda - comuna - Dealurile Ciceului/raul Somes - Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" sec.17 cu picturi din 1796, confectionare obiecte din impletituri de paie si rachita, Cotul Somesului
Ileanda sat Rastoci - Valea Somesului - Dealurile Ciceului/raul Somes - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1833
Ileanda sat Negreni - Valea Somesului - Dealurile Ciceului – Dl. Nucului/raul Somes - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17
Ip - comuna - Dealurile Barcaului/raul Barcau - Biserica reformata sec.16, 13-14 septembrie 1940 horthystii au masacrat 159 locuitori romani - declarata in 1995 "Comuna martir" de catre parlamentul Romaniei
Letca sat Cuciulat - Valea Somesului - Culmea Prisnel/raul Somes - Pestera cu picturi rupestre de la sfarsitul Paleoliticului - 12000-10000 ani i.Hr asemanatoare cu cele de la Altamira-Spania
Letca sat Toplita - Valea Somesului - Culmea Prisnel - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700
Letca sat Soimuseni - Culmea Prisnel – Dl. Soimuseni - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1736 cu picturi interioare din 1863
Letca - comuna - Valea Somesului - Culmea Prisnel/raul Somes la confluenta cu raul Letca - Biserici din lemn "Sfanta Maria" sec.17 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18
Lozna - comuna - Valea Somesului - Dealurile Garboului/raul Somes la confluenta cu raul Lozna - depozit de bronzuri din sec.13-12 I.Hr, Biserica din lemn "Sf. Dumitru"-1813
Marca sat Port - Colinele Toglaciului - Biserica din lemn "Inaltarea Domnului" 1792
Marca - comuna - Defileul Barcaului - Colinele Toglaciului/raul Barcau
Maeriste sat Uileacu Simleului - Cheile Crasnei - Dealurile Crasnei/raul Crasna - Biserica fortificata 1260-1300 reformata, in stil romanic a fostei manastiri Benedictine
Mesesenii de Jos - comuna - Dealurile Mesesului – Muntii Meses/raul Colitca - Biserica din sec.15, balneo-izvoare ape minerale carbogazoase, sulfuroase
Napradea sat Vadurele - Valea Somesului - Jugul Intracarpatic - Culmea Prisnel - Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" sec.17, prelucrare artistica a lemnului
Napradea sat Cheud - Valea Somesului - Jugul Intracarpatic - Culmea Prisnel /raul Somes la confluenta cu raul Cheud - ruine cetate sec.14
Nusfalau sat Boghis - Dealurile Crasnei/raul Barcau la confluenta cu raul Valea Mare - balneo-izvoare ape minerale sulfuroase, bicarbonate, sodice, termale (43grd C) indicate in afectiuni ginecologice, aparat locomotor
Nusfalau - comuna - Dealurile Crasnei/raul Barcau - Padurea Lapis-rest al codrilor Silvaniei-rezervatie complexa, Biserica reformata 1450 cu turn, castelul "Banffy" sec.16 cu parc, urme necropola tumulara de incineratie sec.8-9 cu inventar
Pericei sat Badacin – Dl. Magura Simleului - Biserica "Schimbarea la Fata" 1705, Iuliu Maniu (politician) casa memoriala din 1865
Plopis sat Fagetu – Muntii Plopis (Ses) – drumetii pe Valea Mare spre izvoare - spre Bf. Cretului (756m alt)
Poiana Blenchii sat Magura - Dealurile Ciceului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1707
Romanasi – comuna - Dealurile Mesesului/ raul Agrij la confluenta cu raurile Rastolt, Treznea, Ciumarna – Muntii Meses - Urme castru roman
Trasee spre Muntii Meses:
- spre NV – Popasul Romanilor (Pas) – cu variante spre Magura Stanii (716m alt)… sauspre Vf. Meses (600m alt)
Romanasi sat Ciumarna - Dealurile Mesesului – Muntii Meses/raul Ciumarna - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1771
Romanasi sat Romita - Dealurile Mesesului – Muntii Meses/raul Agrij - la "Cetate"-urme castru roman "Largiana" sec.3, Biserica din lemn "Sf. Nicolae" sec.18
9
Romanasi sat Poarta Salajului - Dealurile Mesesului – Muntii Meses/raul Rastolt - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1670/1758 (stramutata din satul Borza com. Creaca/adusa din Rostoltu Mare in 1835), poiana naturala cu lalele pestrite
Romanasi sat Pausa - Dealurile Mesesului – Muntii Meses/raul Agrij - Biserica din lemn dublu hram "Sf. Nicolae si Nasterea Domnului" 1730
Romanasi sat Chichisa - Dealurile Mesesului – Muntii Meses/raul Agrij - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17
Rus - comuna - Dealurile Garboului – Dl. Rus/raul Somes la confluenta cu raul Rus -Manastirea "Sfanta Maria" (F) 2002
Salatig - comuna - Dealurile Salajului si Asuajului/raul Salaj - Biserica reformata 1753
Salatig sat Mineu - Dealurile Salajului si Asuajului/raul Mineu - Biserica reformata 1514
Salatig sat Bulgari - Dealurile Salajului si Asuajului/raul Salaj - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1547
Sag sat Sarbi - Dealurile Plopisului – Muntii Plopis/raul Valea Banului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17
Sag sat Tusa - Cheile Barcaului – Muntii Plopis (Ses) – Chicera Tusa (614m alt), Dl. Merisorului/raul Barcau - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17
Sanmihaiu Almasului - comuna – Dep. Almas/raul Almas - muzeu istorie, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1778
Somes Odorhei sat Inau - Valea Somesului -Dealurile Salajului/raul Somes la confluenta cu raul Inau - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1832
Somes Odorhei sat Domnin - Dealurile Salajului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1753
Surduc sat Turbuta - Valea Somesului - Dealurile Garboului - Culmea Prisnel – Mv. Prisnel/raul Somes la confluenta cu raul Almas - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17, impletituri din rachita, Cotul raului Somes
Surduc - comuna - Valea Somesului - Dealurile Garboului - Mv. Prisnel/raul Somes la confluenta cu raul Cristoltel - castelul Jozsica sec.17
Samsud - comuna - Dealurile Majei/raul Maja - Biserica "Inaltarea Domnului" 1885
Sarmasag sat Ilisua - Dealurile Sarmasag/raul Ilisua (Ilisva) - Biserica reformata sec.17
Valcau de Jos sat Iaz – Muntii Plopis (Ses) - Cles (378m alt)/raul Iaz – "Mlastina de la Iaz" punct fosilifer - drumetii spre izvoarele raului Iaz, Vf. Hulupistii (727m alt), Vf. Cretului (756m alt)
Valcau de Jos sat Preoteasa – Muntii Plopis (Ses) – Vf. Hulupistii (727m alt) - Cheile
Barcaului– cumpana de ape (izvoarele raului Barcau, izvoarele raului Iaz)
Traseu spre Muntii Plopis (Ses)
- drumetii spre Vf. Hulupistii (727m alt)
- drumetii spre izvoarele raurilorBarcau si Iaz
Valcau de Jos sat Sub Cetate – Muntii Plopis/raul Barcau - ruine cetate sec.13
Valcau de Jos - comuna - Muntii Plopis/raul Barcau - izvoare ape termale de 41grd C, Biserica reformata din 1896
Varsolt sat Recea - Magura Simleului/raul Crasna – Crasna (lac) - Biserica din lemn 1754
Zimbor - comuna - Dealurile Clujului/raul Almas - Biserica reformata sec.15, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1643 si conacul "Szombory" sec.19 cu parc
1.5. OBIECTIVE TURISTICE
Peștera cu picturi rupestre de la Cuciulat
Castrul roman Porolissum de la Moigrad
Castrul roman de la Buciumi
Cetatea Aranyos de la Cheud
Monumentul lui Mihai Viteazul de la Gurusl uă
Monumentele Eroilor Martiri de la Ip și Treznea
Casa memorial Iuliu Maniu de laă B d cină ă
M n stirea Strâmbaă ă de la Păduriș
M n stirea "Sf nta Treime" de laă ă ă Bic
Gr dina Botanic "Vasile Fati" de laă ă Jibou
Gr dina Zmeilor de laă Gâlgău Alma uluiș Rezervația natural "Poiana cu narcise" de laă Racăș
Doua localitati - Cuciulat si Moigrad - plaseaza judetul in topul "zonelor de maxim interes". La Cuciulat, o localitate de pe malul Somesului, intr-o pestera dintr-o zona de exploatare a pietrei de calcar, au fost descoperite picturi rupestre, datand de 12.000 de ani. Ele reprezinta cele mai vechi picturi ale genului din aceasta parte a Europei, provenind din perioada paleoliticului superior.
La Moigrad a fost gasit cel mai mare tezaur de aur masiv de pe teritoriul Romaniei, in greutate de 780 g, apatinand perioadei noelitice, cu idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii. Tot aici se afla o importanta asezare dacica (Porolissum), situata pe magura Moigradului, asezare pomenita de Ptolemeu in lucrarea sa Geographia.
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din satul Stâna, construit în anulă 1778, str mutat în incinta complexului monahal al M n stirii Bic înă ă ă ă anul 1997
Demne de remarcat sunt castrele romane de la Bucium, Romita (Cersiae), Tihau, Sutonu (Opatiana) si de la Romanasi (Largiana). Din motive de aparare a trecatorii Poarta Mesesului si a intregului tinut impotriva invaziilor tatare si turcesti au aparut fortificatii medievale cu rol complex, urmele unor asemenea cetati medievale pastrandu-se la Almas, Moigrad si Simleul Silvaniei.
Numele voievodului valahiei Mihai Viteazul, primul domn care a reusit unirea celor trei tari romane, se leaga de istoria Salajului prin batalia de la Guraslau, la 3 august 1601. Pe o magura din acea zona, un impunator monument vesniceste memoria celui care a implinit cel dintai stravechiul vis de unire a romanilor.
Zestrea monumentelor de arhitectura din judet, in afara unor cetati si edificii monumentale, este deosebit de bine reprezentata si prin bisericile de lemn, in numar de peste 70, datand din secolele XV-XVII, lucrari de arhitectura populara de o inestimabila valoare. Cele mai frumoase exemplare pot fi vazute in localitatile Fildu de sus (biserica datand din 1727, remarcabila prin eleganta siluetei si frumusetea decoratiunilor), Poarta Salajului, Dragu , Lozna si altele.
In ceea ce priveste statiunile balneoclimaterice, reprezentative sunt Boghis si Bizusa. Prima, amplasata pe valea raului Barcau, la 15 km de Simleul Silvaniei, este foarte apreciata pentru efectele terapeutice ale apelor termale - sulfuroase, bicarbonate - si pentru frumusetea imprejurimilor, iar cea de-a doua se afla pe Valea Somesului, intr-o frumoasa padure de brazi si foioase, cu ape minerale ce au un deosebit efect curativ.
B lană este o comun înă jude ul S lajț ă , Transilvania, România. Are în componenț 5ă sate: B lană (reședinț ),ă Chechiș, Chendrea, G lpâiaă și Gâlgău Alma uluiș .
2.1. ATRACTII TURISTICE
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a M n stirii B lan, construcă ă ă ție secolul al XIX-lea, monument istoric
Așezarea neolitică de la Chendea
Rezervația naturală "Gr dina Zmeilor"ă
2.2. NECESITATI
1. Reabilitare drum judetean
2. Restaurarea patrimoniului istoric si cultural
3. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta
4. Reabilitarea infrastructurii educationale
5. Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata
6. Implementarea unui proiect de dezvoltare a turismului rural
Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de m suri privind promovareaă îmbun t irii securit ii şi s n t ii în munc a lucr torilor.ă ăţ ăţ ă ă ăţ ă ă
(2) Prezenta lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protec ia s n t ii şi securitatea lucr torilor, eliminareaţ ă ă ăţ ă factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat potrivit legii, instruirea lucr torilor şi a reprezentan ilor lor, precumă ă ţ şi direc iile generale pentru implementarea acestţ or principii.
Art. 2. - Conven iile interna ionale şi contractele bilaterale încheiate deţ ţ persoane juridice române cu parteneri str ini, în vederea efectu rii de lucr riă ă ă cu personal român pe teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privindţă securitatea şi s n tatea în munc .ă ă ă
CAPITOLUL II Domeniu de aplicare
Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplic în toate sectoarele de activitate, atâtă publice, cât şi private.
Art. 4. - (1) Fac excep ie de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile în careţ particularit ile inerente ale anumitor activit i specifice din serviciile publice,ăţ ăţ cum ar fi for ele armate sau poli ia, precum şi cazurile de dezastre, inunda ii şiţ ţ ţ pentru realizarea m surilor de protec ie civil , vin în contradic ie cu prezentaă ţ ă ţ lege.
(2) În cazurile prev zute la alin. (1) trebuie s se asigure securitatea şiă ă s n tatea lucr torilor, inându-se seama de principiile stabilite prin prezentaă ă ă ţ lege.
Art. 5. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urm torulă în eles:ţ
a) lucr tor - persoan angajat de c tre un angajator, potrivit legii, inclusivă ă ă ă studen ii, elevii în perioada efectu rii stagiului de practic , precum şi ucenicii şiţ ă ă al i participan i la procesul de munc , cu excep ia persoanelor care presteazţ ţ ă ţ ă activit i casnice;ăţ
b) angajator - persoan fizic sau juridic ce se afl în raporturi de munc oriă ă ă ă ă de serviciu cu lucr torul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderiiă şi/sau unit ii;ăţ
c) al i participan i la procesul de munc - persoane aflate în întreprindereţ ţ ă
19
şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale în vederea angaj rii, persoane careă ă presteaz activit i în folosul comunit ii sau activit i în regim de voluntariat,ă ăţ ăţ ăţ precum şi şomeri pe durata particip rii la o form de preg tire profesional şiă ă ă ă persoane care nu au contract individual de munc încheiat în form scris şiă ă ă pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a presta iilorţ efectuate prin orice alt mijloc de prob ;ă
d) reprezentant al lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii şiă ă ăţ s n t ii lucr torilor - persoan aleas , selectat sau desemnat de lucr tori,ă ă ăţ ă ă ă ă ă ă în conformitate cu prevederile legale, s îi reprezinte pe aceştia în ceea ceă priveşte problemele referitoare la protec ia securit ii şi s n t ii lucr torilor înţ ăţ ă ă ăţ ă munc ;ă
e) prevenire - ansamblul de dispozi ii sau m suri luate ori prev zute în toateţ ă ă etapele procesului de munc , în scopul evit rii sau diminu rii riscuriloră ă ă profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau v t m ri aleă ă ă organismului, produs în timpul procesului de munc ori în îndeplinireaă îndatoririlor de serviciu, situa ia de persoan dat disp rut sau accidentul deţ ă ă ă ă traseu ori de circula ie, în condi iile în care au fost implicate persoaneţ ţ angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boal profesională ă sau legat de profesiune;ă
g) accident de munc - v t marea violent a organismului, precum şiă ă ă ă intoxica ia acut profesional , care au loc în timpul procesului de munc sau înţ ă ă ă îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoac incapacitate temporar deă ă munc de cel pu in 3 zile calendaristice, invaliditate oă ţ ri deces;
h) boal profesional - afec iunea care se produce ca urmare a exercit rii uneiă ă ţ ă meserii sau profesii, cauzat de agen i nocivi fizici, chimici ori biologiciă ţ caracteristici locului de munc , precum şi de suprasolicitarea diferitelor organeă sau sisteme ale organismului, în procesul de munc ;ă
i) echipament de munc - orice maşin , aparat, unealt sau instala ie folosită ă ă ţ ă în munc ;ă
j) echipament individual de protec ie - orice echipament destinat a fi purtat sauţ mânuit de un lucr tor pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuriă care ar putea s îi pun în pericol securitatea şi s n tatea la locul de munc ,ă ă ă ă ă precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
k) loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat în cl dirileă ă ă ă întreprinderii şi/sau unit ii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sauăţ
unit ii la care lucr torul are acces în cadrul desf şur rii activit ii;ăţ ă ă ă ăţ
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situa ia concret , real şi actualţ ă ă ă c reia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în oriceă moment;
m) stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sauă ă specialit ii în care se preg tesc elevii, studen ii, ucenicii, precum şi şomerii înăţ ă ţ perioada de reconversie profesional ;ă
n) securitate şi s n tate în munc - ansamblul de activit i institu ionalizateă ă ă ăţ ţ având ca scop asigurarea celor mai bune condi ii în desf şurarea procesului deţ ă munc , ap rarea vie ii, integrit ii fizice şi psihice, s n t ii lucr torilor şi aă ă ţ ăţ ă ă ăţ ă altor persoane participante la procesul de munc ;ă
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunc ionalitatea unei activit i sau a unui echipament de munc sau/şi dinţ ăţ ă comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucr torii, dară ar fi fost posibil s aib asemenea urm ri şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să ă ă ă produc pagube materiale;ă
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unit ii,ăţ abilitate s presteze servicii de protec ie şi prevenire în domeniul securit ii şiă ţ ăţ s n t ii în munc , conform legii;ă ă ăţ ă
q) accident uşor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale careţă necesit numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitateă de munc cu o durat mai mic de 3 zile;ă ă ă
r) boal legat de profesiune - boala cu determinare multifactorial , la care uniiă ă ă factori determinan i sunt de natur profesional .ţ ă ă
CAPITOLUL III Obliga iile angajatorilorţ
SEC IUNEA 1Ţ Obliga ii generale ale angajatorilorţ
Art. 6. - (1) Angajatorul are obliga ia de a asigura securitatea şi s n tateaţ ă ă lucr torilor în toate aspectele legate de munc .ă ă
(2) În cazul în care un angajator apeleaz la servicii externe, acesta nu esteă exonerat de responsabilit ile sale în acest domeniu.ăţ
(3) Obliga iile lucr torilor în domeniul securit ii şi s n t ii în munc nu aducţ ă ăţ ă ă ăţ ă atingere principiului responsabilit ii angajatorului.ăţ
Art. 7. - (1) În cadrul responsabilit ilor sale, angajatorul are obliga ia s iaăţ ţ ă 21
m surile necesare pentru:ă
a) asigurarea securit ii şi protec ia s n t ii lucr torilor;ăţ ţ ă ă ăţ ă
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucr torilor;ă
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securit ii şiăţ s n t ii în munc .ă ă ăţ ă
(2) Angajatorul are obliga ia s urm reasc adaptarea m surilor prev zute laţ ă ă ă ă ă alin. (1), inând seama de modificarea condi iilor, şi pentru îmbun t ireaţ ţ ă ăţ situa iiţ lor existente.
(3) Angajatorul are obliga ia s implementeze m surile prev zute la alin. (1) şiţ ă ă ă (2) pe baza urm toarelor principii generale de prevenire:ă
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs ;ă
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de munc , alegerea echipamentelor de munc , a metodelor de munc şi deă ă ă produc ie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritmţ predeterminat şi a diminu rii efectelor acestora asupra s n t ii;ă ă ă ăţ
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai pu in periculos;ţ
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s cuprind tehnologiile,ă ă organizarea muncii, condi iile de munc , rela iile sociale şi influen a factorilorţ ă ţ ţ din mediul de munc ;ă
h) adoptarea, în mod prioritar, a m surilor de protec ie colectiv fa deă ţ ă ţă m surile de protec ie individual ;ă ţ ă
(4) F r a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, inând seama deă ă ţ natura activit ilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obliga ia:ăţ ţ
a) s evalueze riscurile pentru securitatea şi s n tatea lucr torilor, inclusiv laă ă ă ă alegerea echipamentelor de munc , a substan elor sau preparatelor chimiceă ţ utilizate şi la amenajarea locurilor de munc ;ă
b) ca, ulterior evalu rii prev zute la lit. a) şi dac este necesar, m surile deă ă ă ă
prevenire, precum şi metodele de lucru şi de produc ie aplicate de c treţ ă angajator s asigure îmbun t irea nivelului securit ii şi al protec iei s n t iiă ă ăţ ăţ ţ ă ă ăţ lucr torilor şi s fie integrate în ansamblul activit ilor întreprinderii şi/sauă ă ăţ unit ii respective şi la toate nivelurile ierarhiăţ ce;
c) s ia în considerare capacit ile lucr torului în ceea ce priveşte securitateaă ăţ ă şi s n tatea în munc , atunci când îi încredin eaz sarcini;ă ă ă ţ ă
d) s asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii s fac obiectulă ă ă consult rilor cu lucr torii şi/sau reprezentan ii acestora în ceea ce priveşteă ă ţ consecin ele asupra securit ii şi s n t ii lucr torilor, determinate de alegereaţ ăţ ă ă ăţ ă echipamentelor, de condi iile şi mediul de munc ;ţ ă
e) s ia m surile corespunz toare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific,ă ă ă accesul s fie permis numai lucr torilor care au primit şi şi-au însuşită ă instruc iunile adecvate.ţ
(5) F r a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când înă ă acelaşi loc de munc îşi desf şoar activitatea lucr tori din mai multeă ă ă ă întreprinderi şi/sau unit i, angajatorii acestora au urm toarele obliga ii:ăţ ă ţ
a) s coopereze în vederea implement rii prevederilor privind securitatea,ă ă s n tatea şi igiena în munc , luând în considerare natura activit ilor;ă ă ă ăţ
b) s îşi coordoneze ac iunile în vederea protec iei lucr torilor şi preveniriiă ţ ţ ă riscurilor profesionale, luând în considerare natura activit ilor;ăţ
c) s se informeze reciproc despre riscurile profesionale;ă
d) s informeze lucr torii şi/sau reprezentan ii acestora despre riscurilă ă ţ e profesionale.
(6) M surile privind securitatea, s n tatea şi igiena în munc nu trebuie să ă ă ă ă comporte în nicio situa ie obliga ii financiare pentru lucr tori.ţ ţ ă
SEC IUNEA a 2-aŢ Servicii de prevenire şi protec ieţ
Art. 8. - (1) F r a aduce atingere obliga iilor prev zute la art. 6 şi 7,ă ă ţ ă angajatorul desemneaz unul sau mai mul i lucr tori pentru a se ocupa deă ţ ă activit ile de protec ie şi de activit ile de prevenire a riscurilor profesionaleăţ ţ ăţ din întreprindere şi/sau unitate, denumi i în continuare lucr tori desemna i.ţ ă ţ
(2) Lucr torii desemna i nu trebuie s fie prejudicia i ca urmare a activit ii loră ţ ă ţ ăţ de protec ie şi a celei de prevenire a riscurilor profesionale.ţ
(3) Lucr torii desemna i trebuie s dispun de timpul necesar pentru a-şi puteaă ţ ă ă îndeplini obliga iiţ le ce le revin prin prezenta lege.
(4) Dac în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activit ile deă ăţ 23
prevenire şi cele de protec ie din lipsa personalului competent, angajatorulţ trebuie s recurg la servicii externe.ă ă
(5) În cazul în care angajatorul apeleaz la serviciile externe prev zute la alin. (4),ă ă acestea trebuie s fie informate de c tre angajator asupra factorilor cunoscu iă ă ţ c au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securit ii şiă ăţ s n t ii lucr torilor şi trebuie s aib acces la informa iile prev zute la art. 16ă ă ăţ ă ă ă ţ ă alin. (2).
(6) Lucr torii desemna i trebuie s aib , în principal, atribu ii privindă ţ ă ă ţ securitatea şi s n tatea în munc şi, cel mult, atribu ii complementare.ă ă ă ţ
Art. 9. - (1) În toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activit ilor deăţ prevenire şi a celor de protec ie, inând seama de m rimea întreprinderii şi/sauţ ţ ă unit ii şi/sau de riscurile la care sunt expuşi lucr torii, precum şi de distribu iaăţ ă ţ acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unit ii, se impune ăţ ca:
a) lucr torii desemna i s aib capacitatea necesar şi s dispun deă ţ ă ă ă ă ă mijloacele adecvate;
b) serviciile externe s aib aptitudinile necesare şi s dispun de mijloaceă ă ă ă personale şi profesionale adecvate;
c) lucr torii desemna i şi serviciile externe s fie în num r suficient.ă ţ ă ă
(2) Prevenirea riscurilor, precum şi protec ia s n t ii şi securitatea lucr torilorţ ă ă ăţ ă trebuie s fie asigurate de unul sau mai mul i lucr tori, de un serviciu ori deă ţ ă servicii distincte din interiorul sau din exteriorul întreprinderii şi/sau unit ii.ăţ
(3) Lucr torul/lucr torii şi/sau serviciul/serviciile prev zute la alin. (2) trebuieă ă ă s colaboreze între ei ori de câte ori este necesar.ă
(4) În cazul microîntreprinderilor şi al întreprinderilor mici, în care se desf şoar activit i f r riscuri deosebite, angajatorul îşi poate asumaă ă ăţ ă ă atribu iile din domeniul securit ii şi s n t ii în munc pentru realizareaţ ăţ ă ă ăţ ă m surilor prev zute de prezenta lege, dac are capacitatea necesar înă ă ă ă domeniu.
(5) Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale şi Familiei stabileşte prin normeăţ metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacit ile şiăţ aptitudinile necesare, precum şi num rul considerat suficient, prev zute laă ă alin. (1) şi (4).
SEC IUNEA a 3-aŢ Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucr torilor, pericol grav şiă iminent
a) s ia m surile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingereaă ă incendiilor şi evacuarea lucr torilor, adaptate naturii activit ilor şi m rimiiă ăţ ă întreprinderii şi/sau unit ii, inând seama de alte persoane prezente;ăţ ţ
b) s stabileasc leg turile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi înă ă ă ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgen , salvare şiţă pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie s desemnezeă lucr torii care aplic m surile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi deă ă ă evacuare a lucr torilor.ă
(3) Num rul lucr torilor men iona i la alin. (2), instruirea lor şi echipamentulă ă ţ ţ pus la dispozi ia acestora trebuie s fie adecvate m rimii şi/sau riscurilorţ ă ă specifice întreprinderii şi/sau unit ii.ăţ
a) s informeze, cât mai curând posibil, to i lucr torii care sunt sau pot fiă ţ ă expuşi unui pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre m surile luate ori care trebuie s fie luate pentru protec iaă ă ţ lor;
b) s ia m suri şi s furnize instruc iuni pentru a da lucr torilor posibilitatea să ă ă ţ ă ă opreasc lucrul şi/sau s p r seasc imediat locul de munc şi s se îndrepteă ă ă ă ă ă ă spre o zon sigur , în caz de pericol grav şi iminent;ă ă
c) s nu impun lucr torilor reluarea lucrului în situa ia în care înc exist ună ă ă ţ ă ă pericol grav şi iminent, în afara cazurilor excep ionale şi pentru ţ motive justificate.
(2) Lucr torii care, în cazul unui pericol grav şi iminent, p r sesc locul deă ă ă munc şi/sau o zon periculoas nu trebuie s fie prejudicia i şi trebuie s fieă ă ă ă ţ ă proteja i împotriva oric ror consecin e negative şi nejustificate pentru aceşţ ă ţ tia.
(3) Angajatorul trebuie s se asigure c , în cazul unui pericol grav şi iminentă ă pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, to i lucr torii sunt ap i s apliceţ ă ţ ă m surile corespunz toare, în conformitate cu cunoştin ele lor şi cu mijloaceleă ă ţ tehnice de care dispun, pentru a evita consecin ele unui astfel de pericol.ţ
(4) Lucr torii nu trebuie s fie prejudicia i pentru cazurile prev zute la alin. (3),ă ă ţ ă cu excep ia situa iilor în care aceştia ac ioneaz imprudent sau dau dovad deţ ţ ţ ă ă neglijen grav .ţă ă
SEC IUNEA a 4-aŢ Alte obliga ii ale angajatorilorţ
a) s realizeze şi s fie în posesia unei evalu ri a riscurilor pentru securitatea şiă ă ă s n tatea în munc , inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;ă ă ă
b) s decid asupra m surilor de protec ie care trebuie luate şi, dup caz,ă ă ă ţ ă asupra echipamentului de protec ie care trebuie utilizat;ţ
25
c) s in eviden a accidentelor de munc ce au ca urmare o incapacitate deă ţ ă ţ ă munc mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor uşoare, a boliloră profesionale, a incidentelor periculoase, precum şi a accidentelor de munc ,ă astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);
d) s elaboreze pentru autorit ile competente şi în conformitate cuă ăţ reglement rile legale rapoarte privind accidentele de munc suferite deă ă lucr torii s i.ă ă
(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidarit ii sociale şi familiei, în func ie deăţ ţ natura activit ilor şi de m rimea întreprinderilor, se vor stabili obliga iile ceăţ ă ţ revin diferitelor categorii de întreprinderi cu privire la întocmirea documentelor prev zute la alin. (1).ă
Art. 13. - În vederea asigur rii condi iilor de securitate şi s n tate în munc şiă ţ ă ă ă pentru prevenirea accidentelor de munc şi a bolilor profesionale, angajatoriiă au urm toarele obliga ii:ă ţ
a) s adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execu ie a construc iilor, aă ţ ţ echipamentelor de munc , precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabrica ie,ă ţ solu ii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi s n tateaţ ă ă în munc , prin a c ror aplicare s fie eliminate sau diminuate riscurile deă ă ă accidentare şi de îmboln vire profesional a lucr torilor;ă ă ă
b) s întocmeasc un plan de prevenire şi protec ie compus din m suri tehnice,ă ă ţ ă sanitare, organizatorice şi de alt natur , bazat pe evaluarea riscurilor, pe careă ă s îl aplice corespunz tor condi iilor de munc specifice unit ii;ă ă ţ ă ăţ
c) s ob in autoriza ia de func ionare din punctul de vedere al securit ii şiă ţ ă ţ ţ ăţ s n t ii în munc , înainte de începerea oric rei activit i, conformă ă ăţ ă ă ăţ prevederilor legale;
d) s stabileasc pentru lucr tori, prin fişa postului, atribu iile şi r spunderileă ă ă ţ ă ce le revin în domeniul securit ii şi s n t ii în munc , corespunz tor func iilorăţ ă ă ăţ ă ă ţ exercitate;
e) s elaboreze instruc iuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentruă ţ completarea şi/sau aplicarea reglement rilor de securitate şi s n tate înă ă ă munc , inând seama de particularit ile activit ilor şi ale locurilor de muncă ţ ăţ ăţ ă aflate în responsabilitatea lor;
f) s asigure şi s controleze cunoaşterea şi aplicarea de c tre to i lucr torii aă ă ă ţ ă m surilor prev zute în planul de prevenire şi de protec ie stabilit, precum şi aă ă ţ prevederilor legale în domeniul securit ii şi s n t ii în munc , prin lucr toriiăţ ă ă ăţ ă ă desemna i, prin propria competen sau prin servicii externe;ţ ţă
g) s ia m suri pentru asigurarea de materiale necesare inform rii şi instruiriiă ă ă lucr torilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la securitatea şiă
s n tatea în munc ;ă ă ă
h) s asigure informarea fiec rei persoane, anterior angaj rii în munc , asupraă ă ă ă riscurilor la care aceasta este expus la locul de munc , precum şi asupraă ă m surilor de prevenire şi de protec ie necesare;ă ţ
i) s ia m suri pentru autorizarea exercit rii meseriilor şi a profesiiloră ă ă prev zute de legisla ia specific ;ă ţ ă
j) s angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, dup caz,ă ă a test rii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munc pe careă ă urmeaz s o execute şi s asigure controlul medical periodic şi, dup caz,ă ă ă ă controlul psihologic periodic, ulterior angaj rii;ă
k) s in eviden a zonelor cu risc ridicat şi specific prev zute la art. 7 alin. (4)ă ţ ă ţ ă lit. e);
l) s asigure func ionarea permanent şi corect a sistemelor şi dispozitiveloră ţ ă ă de protec ie, a aparaturii de m sur şi control, precum şi a instala iilor deţ ă ă ţ captare, re inere şi neutralizare a substan elor nocive degajate în desf şurareaţ ţ ă proceselor tehnologice;
m) s prezinte documentele şi s dea rela iile solicitate de inspectorii deă ă ţ munc în timpul controlului sau al efectu rii cercet rii evenimentelor;ă ă ă
n) s asigure realizarea m surilor dispuse de inspectorii de munc cu prilejulă ă ă vizitelor de control şi al cercet rii evenimentelor;ă
o) s desemneze, la solicitarea inspectorului de munc , lucr torii care să ă ă ă participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) s nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortală ă sau colectiv, în afar de cazurile în care men inerea acestei st ri ar genera alteă ţ ă accidente ori ar periclita via a accidenta ilor şi a altor persoane;ţ ţ
q) s asigure echipamente de munc f r pericol pentru securitatea şiă ă ă ă s n tatea lucr torilor;ă ă ă
r) s asigure echipamente individuale de protec ie;ă ţ
s) s acorde obligatoriu echipament individual de protec ie nou, în cazulă ţ degrad rii sau al pierderii calit ilor de protec ie.ă ăţ ţ
Art. 14. - Alimenta ia de protec ie se acord în mod obligatoriu şi gratuit deţ ţ ă c tre angajatori persoanelor care lucreaz în condi ii de munc ce impun acestă ă ţ ă lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de munc şi/sau contractulă individual de munc .ă
27
Art. 15. - (1) Materialele igienico-sanitare se acord în mod obligatoriu şi gratuită de c tre angajatori.ă
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum şi locurile de munc ce impună acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munc şi/sauă contractul individual de munc .ă
SEC IUNEA a 5-aŢ Informarea lucr toriloră
Art. 16. - (1) fiinând seama de m rimea întreprinderii şi/sau a unit ii,ă ăţ angajatorul trebuie s ia m suri corespunz toare, astfel încât lucr torii şi/sauă ă ă ă reprezentan ii acestora s primeasc , în conformitate cu prevederile legale,ţ ă ă toate informa iile necesare privind:ţ
a) riscurile pentru securitate şi s n tate în munc , precum şi m surile şiă ă ă ă activit ile de prevenire şi protec ie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unit ii,ăţ ţ ăţ în general, cât şi la nivelul fiec rui post de lucru şi/sau fiec rei func ii;ă ă ţ
b) m surile luate în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) şi (3ă ).
(2) Angajatorul trebuie s ia m suri corespunz toare astfel încât angajatoriiă ă ă lucr torilor din orice întreprindere şi/sau unitate exterioar , care desf şoară ă ă ă activit i în întreprinderea şi/sau în unitatea sa, s primeasc informa iiăţ ă ă ţ adecvate privind aspectele la care s-a f cut referire la alin. (1), care privescă aceşti lucr tori.ă
Art. 17. - Angajatorul trebuie s ia m suri corespunz toare pentru ca lucr toriiă ă ă ă desemna i sau reprezentan ii lucr torilor, cu r spunderi specifice în domeniulţ ţ ă ă securit ii şi s n t ii lucr torilor, în vederea îndeplinirii atribu iilor şi înăţ ă ă ăţ ă ţ conformitate cu prevederile prezentei legi, s aib acces la:ă ă
a) evaluarea riscurilor şi m surile de protec ie, prev zute la art. 12 alin. (1) lit.ă ţ ă a) şi b);
b) eviden a şi rapoartele prev zute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi d);ţ ă
c) informa ii privind m surile din domeniul securit ii şi s n t ii în munc ,ţ ă ăţ ă ă ăţ ă precum şi informa ii provenind de la institu iile de control şi autorit ileţ ţ ăţ competente în domeniu.
SEC IUNEA a 6-aŢ Consultarea şi participarea lucr toriloră
Art. 18. - (1) Angajatorii consult lucr torii şi/sau reprezentan ii lor şi permită ă ţ participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea şi s n tatea în munc .ă ă ă
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implic :ă
a) consultarea lucr torilor;ă
b) dreptul lucr torilor şi/sau reprezentan ilor lor s fac propuneri;ă ţ ă ă
c) participarea echilibrat .ă
(3) Lucr torii şi/sau reprezentan ii lucr torilor defini i la art. 5 lit. d) iau parte înă ţ ă ţ mod echilibrat sau sunt consulta i în prealabil şi în timp util de c tre angajatorţ ă cu privire la:
a) orice m sur care ar afecta semnificativ securitatea şi s n tatea în munc ;ă ă ă ă ă
b) desemnarea lucr torilor la care s-a f cut referire la art. 8 alin. (1) şi la art.ă ă 10 alin. (2), precum şi cu privire la activit ile la care s-a f cut referire la art. 8ăţ ă alin. (1);
c) informa iile la care s-a f cut referire în art. 12 alin. (1), art. 16 şi 17;ţ ă
d) recurgerea, dup caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4);ă
e) organizarea şi planificarea instruirii prev zute la art. 20 şi 21.ă
(4) Reprezentan ii lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii şiţ ă ă ăţ s n t ii lucr torilor au dreptul s solicite angajatorului s ia m suriă ă ăţ ă ă ă ă corespunz toare şi s prezinte propuneri în acest sens, în scopul diminu riiă ă ă riscurilor pentru lucr tori şi/sau al elimin rii surselor de pericol.ă ă
(5) Reprezentan ii lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii şiţ ă ă ăţ s n t ii lucr torilor sau lucr torii nu pot fi prejudicia i din cauza activit ilor laă ă ăţ ă ă ţ ăţ care s-a f cut referire în alin. (1)-(3).ă
(6) Angajatorul trebuie s acorde reprezentan ilor lucr torilor cu r spunderiă ţ ă ă specifice în domeniul securit ii şi s n t ii lucr torilor un timp adecvat, f răţ ă ă ăţ ă ă ă diminuarea drepturilor salariale, şi s le furnizeze mijloacele necesare pentruă a-şi putea exercita drepturile şi atribu iile care decurg din prezenta lege.ţ
(7) Reprezentan ii lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii şiţ ă ă ăţ s n t ii lucr torilor şi/sau lucr torii au dreptul s apeleze la autorit ileă ă ăţ ă ă ă ăţ competente, în cazul în care consider c m surile adoptate şi mijloaceleă ă ă utilizate de c tre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securit ii şiă ăţ s n t ii în munc .ă ă ăţ ă
(8) Reprezentan ilor lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit iiţ ă ă ăţ şi s n t ii lucr torilor trebuie s li se acorde posibilitatea de a-şi prezentaă ă ăţ ă ă observa iile inspectorilor de munc şi inspectorilor sanitari, în timpul vizitelorţ ă de control.
Art. 19. - În vederea realiz rii prevederilor art. 16, 17 şi ale art. 18 alin. (1), laă nivelul angajatorului se înfiin eaz , se organizeaz şi func ioneaz comitete deţ ă ă ţ ă securitate şi s n tate în munc .ă ă ă
SEC IUNEA a 7-aŢ Instruirea lucr toriloră
29
Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie s asigure condi ii pentru ca fiecare lucr tor să ţ ă ă primeasc o instruire suficient şi adecvat în domeniul securit ii şi s n t iiă ă ă ăţ ă ă ăţ în munc , în special sub form de informa ii şi instruc iuni de lucru, specificeă ă ţ ţ locului de munc şi postului s u:ă ă
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munc sau la transă fer;
c) la introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modific ri aleă ă echipamentului existent;
d) la introducerea oric rei noi tehnologii sau proceduri de lucru;ă
e) la executarea unor lucr ri speciale.ă
(2) Instruirea prev zut la alin. (1) trebuie s fie:ă ă ă
a) adaptat evolu iei riscurilor sau apari iei unor noi riscuri;ă ţ ţ
b) periodic şi ori de câte ori este necesar.ă
(3) Angajatorul se va asigura c lucr torii din întreprinderi şi/sau unit i dină ă ăţ exterior, care desf şoar activit i în întreprinderea şi/sau unitatea proprie, auă ă ăţ primit instruc iuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şiţ s n tate în munc , pe durata desf şur rii activit ilor.ă ă ă ă ă ăţ
(4) Reprezentan ii lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii şiţ ă ă ăţ s n t ii în munc au dreptul la instruire corespunz toare.ă ă ăţ ă ă
(2) şi (4) nu poate fi realizat pe cheltuiala lucr torilor şi/sau a reprezentan iloră ă ţ acestora.
(2) Instruirea prev zut la art. 20 alin. (1) şi (2) trebuie s se realizeze înă ă ă timpul programului de lucru.
(3) Instruirea prev zut la art. 20 alin. (4) trebuie s se efectueze în timpulă ă ă programului de lucru, fie în interiorul, fie în afara întreprinderii şi/sau unit ii.ăţ
CAPITOLUL IV Obliga iile lucr toţ ă rilor
Art. 22. - Fiecare lucr tor trebuie s îşi desf şoare activitatea, în conformitateă ă ă cu preg tirea şi instruirea sa, precum şi cu instruc iunile primite din parteaă ţ angajatorului, astfel încât s nu expun la pericol de accidentare sauă ă îmboln vire profesional atât propria persoan , cât şi alte persoane care pot fiă ă ă afectate de ac iunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc .ţ ă
Art. 23. - (1) În mod deosebit, în scopul realiz rii obiectivelor prev zute la art.ă ă 22, lucr torii au urm toarele obliga ii:ă ă ţ
a) s utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substan ele periculoase,ă ţ echipamentele de transport şi alte mijloace de produc ie;ţ
b) s utilizeze corect echipamentul individual de protec ie acordat şi, după ţ ă utilizare, s îl înapoieze sau s îl pun la locul destinat pentru p strare;ă ă ă ă
c) s nu procedeze la scoaterea din func iune, la modificarea, schimbarea sauă ţ înl turarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, în special aleă ă maşinilor, aparaturii, uneltelor, instala iilor tehnice şi cl dirilor, şi s utilizezeţ ă ă corect aceste dispozitive;
d) s comunice imediat angajatorului şi/sau lucr torilor desemna i oriceă ă ţ situa ie de munc despre care au motive întemeiate s o considere un pericolţ ă ă pentru securitatea şi s n tatea lucr torilor, precum şi orice deficien aă ă ă ţă sistemelor de protec ie;ţ
e) s aduc la cunoştin conduc torului locului de munc şi/sau angajatoruluiă ă ţă ă ă accidentele suferite de propria persoan ;ă
f) s coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemna i, atât timp cât esteă ă ţ necesar, pentru a face posibil realizarea oric ror m suri sau cerin e dispuseă ă ă ţ de c tre inspectorii de munc şi inspectorii sanitari, pentru protec ia s n t iiă ă ţ ă ă ăţ şi securit ii lucr torilor;ăţ ă
g) s coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucr toriiă ă desemna i, pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc şiţ ă ă ă condi iile de lucru sunt sigure şi f r riscuri pentru securitate şi s n tate, înţ ă ă ă ă domeniul s u de activitate;ă
h) s îşi însuşeasc şi s respecte prevederile legisla iei din domeniulă ă ă ţ securit ii şi s n t ii în munc şi m surile de aplicare a acestora;ăţ ă ă ăţ ă ă
i) s dea rela iile solicitate de c tre inspectorii de munc şi inspectorii sanitari.ă ţ ă ă
(2) Obliga iile prev zute la alin. (1) se aplic , dup caz, şi celorlal i participan iţ ă ă ă ţ ţ la procesul de munc , potrivit activit ilor pe care aceştia le desf şoar .ă ăţ ă ă
CAPITOLUL V Supravegherea s n t iiă ă ăţ
Art. 24. - M surile prin care se asigur supravegherea corespunz toare aă ă ă s n t ii lucr torilor în func ie de riscurile privind securitatea şi s n tatea înă ă ăţ ă ţ ă ă munc se stabilesc potrivit reglement rilor legale.ă ă
Art. 25. - (1) M surile prev zute la art. 24 vor fi stabilite astfel încât fiecareă ă lucr tor s poat beneficia de supravegherea s n t ii la intervale regulate.ă ă ă ă ă ăţ
(2) Supravegherea s n t ii lucr torilor este asigurat prin medicii de medicină ă ăţ ă ă ă a muncii.
31
CAPITOLUL VI Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor
SEC IUNEA 1Ţ Evenimente
Art. 26. - Orice eveniment, aşa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de îndat angajatorului, de c tre conduc torul locului de munc sau de oriceă ă ă ă alt persoan care are cunoştin despre producerea acestuia.ă ă ţă
Art. 27. - (1) Angajatorul are obliga ia s comunice evenimentele, de îndat ,ţ ă ă dup cum urmeaz :ă ă
a) inspectoratelor teritoriale de munc , toate evenimentele aşa cum sunt definiteă la art. 5 lit. f);
b) asigur torului, potrivită Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc şi boli profesionale, cu modific rile şi complet rile ulterioare,ă ă ă evenimentele urmate de incapacitate temporar de munc , invaliditate sauă ă deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urm rire penal , dup caz.ă ă ă
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicin a muncii aflat într-o rela ieă ţ contractual cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnalaă obligatoriu suspiciunea de boal profesional sau legat de profesiune,ă ă ă depistat cu prilejul presta iilor medicale.ă ţ
(3) Semnalarea prev zut la alin. (2) se efectueaz c tre autoritatea deă ă ă ă s n tate public teritorial sau a municipiului Bucureşti, de îndat , laă ă ă ă ă constatarea cazului.
Art. 28. - În cazul accidentelor de circula ie produse pe drumurile publice, înţ care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poli ie rutier competente vor trimite institu iilor şi/sauţ ă ţ persoanelor fizice/juridice prev zute la art. 29 alin. (1) lit. a) şi b), în termen deă 5 zile de la data solicit rii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare laă fa a locului.ţ
Art. 29. - (1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectueaz după ă cum urmeaz :ă
a) de c tre angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitateă temporar de munc ;ă ă
b) de c tre inspectoratele teritoriale de munc , în cazul evenimentelor care auă ă produs invaliditate evident sau confirmat , deces, accidente colective,ă ă incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de munc lucr torilor la angajatorii persoane fizice, precum şi înă ă ă situa iile cu persoane date disp rute;ţ ă
c) de c tre Inspec ia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de uneleă ţ evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de c tre autorit ile de s n tate public teritoriale, respectiv a municipiuluiă ăţ ă ă ă Bucureşti, în cazul suspiciunilor de boal profesional şi a bolilor legate deă ă profesiune.
(2) Rezultatul cercet rii evenimentului se va consemna într-un proces-verbal.ă
(3) În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institu iaţ medico-legal competent este obligat s înainteze inspectoratului teritorială ă ă ă de munc , în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului deă constatare medico-legal .ă
SEC IUNEA a 2-aŢ Accidente de muncă
Art. 30. - (1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munc :ă
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizit în întreprindere şi/sau unitate,ă cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activit i culturale, sportive, în ar sau în afaraăţ ţ ă grani elor rii, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;ţ ţă
c) accidentul survenit în cadrul activit ilor culturalsportive organizate, înăţ timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activit i;ăţ
d) accidentul suferit de orice persoan , ca urmare a unei ac iuni întreprinse dină ţ proprie ini iativ pentru salvarea de vie i omeneşti;ţ ă ţ
e) accidentul suferit de orice persoan , ca urmare a unei ac iuni întreprinse dină ţ proprie ini iativ pentru prevenirea ori înl turarea unui pericol care ameninţ ă ă ţă avutul public şi privat;
f) accidentul cauzat de activit i care nu au leg tur cu procesul muncii, dacăţ ă ă ă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de munc organizat de aceştia, în timpulă programului de munc , şi nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului;ă ă
g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a f cut în timpul şi pe traseulă ă normal de la domiciliul lucr torului la locul de munc organizat de angajator şiă ă invers;
h) accidentul suferit în timpul deplas rii de la sediul persoanei juridice sau deă la adresa persoanei fizice la locul de munc sau de la un loc de munc la altul,ă ă pentru îndeplinirea unei sarcini de munc ;ă
33
i) accidentul suferit în timpul deplas rii de la sediul persoanei juridice sau de laă adresa persoanei fizice la care este încadrat victima, ori de la orice alt loc deă munc organizat de acestea, la o alt persoan juridic sau fizic , pentruă ă ă ă ă îndeplinirea sarcinilor de munc , pe durata normal de deplasare;ă ă
j) accidentul suferit înainte sau dup încetarea lucrului, dac victima prelua sauă ă preda uneltele de lucru, locul de munc , utilajul ori materialele, dac schimbaă ă îmbr c mintea personal , echipamentul individual de protec ie sau orice altă ă ă ţ echipament pus la dispozi ie de angajator, dac se afla în baie ori în sp l torţ ă ă ă sau dac se deplasa de la locul de munc la ieşirea din întreprindere sauă ă unitate şi invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc înă locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucr tori ai angajatorilor români sau de persoane fiziceă române, delega i pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara grani elorţ ţ
rii, pe durata şi traseul prev zute în documentul de deplasare;ţă ă
m) accidentul suferit de personalul român care efectueaz lucr ri şi servicii peă ă teritoriul altor ri, în baza unor contracte, conven ii sau în alte condi iiţă ţ ţ prev zute de lege, încheiate de persoane juridice române cu parteneri str ini,ă ă în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sauă perfec ionare a preg tirii profesionale, în timpul şi din cauza efectu riiţ ă ă activit ilor aferente stagiului de practic ;ăţ ă
o) accidentul determinat de fenomene sau calamit i naturale, cum ar fiăţ furtun , viscol, cutremur, inunda ie, alunec ri de teren, tr snet (electrocutare),ă ţ ă ă dac victima se afla în timpul procesului de munc sau în îndeplinireaă ă îndatoririlor de serviciu;
p) dispari ia unei persoane, în condi iile unui accident de munc şi înţ ţ ă împrejur ri care îndrept esc presupunerea decesulă ăţ ui acesteia;
q) accidentul suferit de o persoan aflat în îndeplinirea atribu iilor de serviciu,ă ă ţ ca urmare a unei agresiuni.
(2) În situa iile men ionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie s seţ ţ ă fac f r abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportulă ă ă s se fac în condi iile prev zute de reglement rile de securitate şi s n tate înă ă ţ ă ă ă ă munc sau de circula ie în vigoare.ă ţ
Art. 31. - Accidentele de munc se clasific , în raport cu urm rile produse şi cuă ă ă num rul persoaă nelor accidentate, în:
a) accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel pu in 3 zileă ă ţ calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când sunt accidentate cel pu in 3 persoane în acelaşiţ timp şi din aceeaşi cauz .ă
Art. 32. - (1) Înregistrarea accidentului de munc se face pe baza procesului-ăverbal de cercetare.
(2) Accidentul de munc înregistrat de angajator se raporteaz de c tre acestaă ă ă la inspectoratul teritorial de munc , precum şi la asigur tor, potrivit legii.ă ă
SEC IUNEA a 3-aŢ Bolile profesionale
Art. 33. - În sensul prevederilor art. 5 lit. h), afec iunile suferite de elevi şiţ studen i în timpul efectu rii instruirii practice sunt, de asemenea, boliţ ă profesionale.
Art. 34. - (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie şi se face de c treă medicii din cadrul autorit ilor de s n tate public teritoriale şi a municipiuluiăţ ă ă ă Bucureşti.
(2) Cercetarea cauzelor îmboln virilor profesionale, în vederea confirm rii sauă ă infirm rii lor, precum şi stabilirea de m suri pentru prevenirea altor îmboln viriă ă ă se fac de c tre specialiştii autorit ilor de s n tate public teritoriale, înă ăţ ă ă ă colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munc .ă
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaz lunar de c tre autoritateaă ă de s n tate public teritorial şi a municipiului Bucureşti la Centrul na ional deă ă ă ă ţ coordonare metodologic şi informare privind bolile profesionale din cadrulă Institutului de S n tate Public Bucureşti, la Centrul de Calcul şi Statistică ă ă ă Sanitar Bucureşti, precum şi la structurile teritoriale ale asigur torului stabilită ă conform legii.
(5) Intoxica ia acut profesional se declar , se cerceteaz şi se înregistreazţ ă ă ă ă ă atât ca boal profesional , cât şi ca accident de munc .ă ă ă
CAPITOLUL VII Grupuri sensibile la riscuri
Art. 35. - Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care al pteaz , tinerii, precum şi persoanele cuă ă dizabilit i, trebuie protejate împotriva pericolelor care le afecteaz în modăţ ă specific.
35
Art. 36. - Angajatorii au obliga ia s amenajeze locurile de munc inând seamaţ ă ă ţ de prezen a grupurilor sensibile la riscuri specificţ e.
CAPITOLUL VIII Infrac iuniţ
Art. 37. - (1) Neluarea vreuneia dintre m surile legale de securitate şi s n tateă ă ă în munc de c tre persoana care avea îndatorirea de a lua aceste m suri, dacă ă ă ă se creeaz un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă ă sau de îmboln vire profesional , constituie infrac iune şi se pedepseşte cuă ă ţ închisoare de la un an la 2 ani sau cu amend .ă
(2) Dac fapta prev zut la alin. (1) a produs consecin e deosebite, pedeapsaă ă ă ţ este închisoarea de la un an la 3 ani sau amend .ă
(3) Fapta prev zut la alin. (1) s vârşit din culp se pedepseşte cu închisoareă ă ă ă ă de la 3 luni la un an sau cu amend , iar fapta prev zut la alin. (2) s vârşită ă ă ă ă din culp se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amend .ă ă
Art. 38. - (1) Nerespectarea de c tre orice persoan a obliga iilor şi a m suriloră ă ţ ă stabilite cu privire la securitatea şi s n tatea în munc , dac prin aceasta seă ă ă ă creeaz un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munc sauă ă de îmboln vire profesional , constituie infrac iune şi se pedepseşte cuă ă ţ închisoare de la un an la 2 ani sau cu amend .ă
(2) Dac fapta prev zut în alin. (1) a produs consecin e deosebite, pedeapsaă ă ă ţ este închisoarea de la un an la 3 ani sau amend .ă
(3) Dac nerespectarea const în repunerea în func iune a instala iilor,ă ă ţ ţ maşinilor şi utilajelor, anterior elimin rii tuturor deficien elor pentru care s-aă ţ luat m sura opririi lor, pedeapsa este închisoarea de la un an la 2 ani sauă amend .ă
(4) Faptele prev zute la alin. (1) şi (3) s vârşite din culp se pedepsesc cuă ă ă închisoare de la 3 luni la un an sau cu amend , iar fapta prev zut la alin. (2)ă ă ă s vârşit din culp se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cuă ă ă amend .ă
CAPITOLUL IX Contraven iiţ
Art. 39. - (1) Constituie contraven ii faptele s vârşite de angajatorii afla i în unaţ ă ţ dintre situa iile prev zute de prezenta lege.ţ ă
(2) Constituie contraven ie şi se sanc ioneaz cu amend de la 5.000 lei laţ ţ ă ă 10.000 lei înc lcarea dispozi iilor art. 13 lit. b), c), p) şi r).ă ţ
(3) Constituie contraven ie şi se sanc ioneaz cu amend de la 3.000 lei laţ ţ ă ă 10.000 lei înc lcarea dispozi iilor art. 13 lit. n).ă ţ
(4) Constituie contraven ie şi se sanc ioneaz cu amend de la 4.000 lei laţ ţ ă ă 8.000 lei înc lcarea dispozi iilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), art. 13 lit. a), d)-f),ă ţ h)-m) şi o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) şi ale art. 32 alin. (2).
(5) Constituie contraven ie şi se sanc ioneaz cu amend de la 3.500 lei laţ ţ ă ă 7.000 lei înc lcarea dispozi iilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) şi (3),ă ţ art. 13 lit. q) şi s) şi ale art. 27 alin. (1) lit. a) şi b).
(6) Constituie contraven ii şi se sanc ioneaz cu amend de la 3.000 lei laţ ţ ă ă 6.000 lei urm toarele fapte:ă
a) înc lcarea dispozi iilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 şi 16;ă ţ
b) înc lcarea dispozi iilor art. 14, 15 şi ale art. 34 alin. (1).ă ţ
(7) Constituie contraven ie şi se sanc ioneaz cu amend de la 2.500 lei laţ ţ ă ă 5.000 lei înc lcarea dispozi iilor art. 11 alin. (2) şi (4), ale art. 17, 19 şi 21.ă ţ
(8) Constituie contraven ii şi se sanc ioneaz cu amend de la 2.000 lei la 4.000ţ ţ ă ă lei urm toarele fapte:ă
a) înc lcarea dispozi iilor art. 12 alin. (1) lit. c) şi d), art. 13 lit. g), art. 18 alin.ă ţ (5) şi (6) şi ale art. 36;
(9) Constituie contraven ie şi se sanc ioneaz cu amend de la 5.000 lei laţ ţ ă ă 10.000 lei nerespectarea reglement rilor de securitate şi s n tate în muncă ă ă ă privind:
a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substan elorţ ori preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate;
b) prevenirea prezen ei peste limitele maxime admise a agen ilor chimici, fiziciţ ţ sau biologici, precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman;
c) darea în exploatare sau repunerea în func iune, par ial ori total , aţ ţ ă ă construc iilor, echipamentelor de munc noi sau reparate, precum şi pentruţ ă aplicarea proceselor tehnologice;
d) întocmirea şi respectarea documenta iilor tehnice pentru executareaţ lucr rilor care necesit m suri speciale de siguran ;ă ă ă ţă
e) folosirea surselor de foc deschis şi fumatul la locurile de munc undeă acestea sunt interzise;
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, între inerea şi repararea instala iilor şi a echipamentelor electrice, precum şiţ ţ pentru prevenirea efectelor electricit ii statice şi ale desc rc rilorăţ ă ă atmosferice;
g) asigurarea şi folosirea instala iilor electrice de construc ie adecvate laţ ţ locurile de munc unde exist pericole de incendiu saă ă u de explozie;
37
h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electric aă echipamentelor de munc ;ă
i) transportul, manipularea şi depozitarea echipamentelor de munc ,ă materialelor şi produselor;
j) delimitarea, îngr direa şi semnalizarea zoneă lor periculoase;
k) semnalizarea de securitate şi/sau de s n tate la locul de munc ;ă ă ă
l) asigurarea exploat rii f r pericole a recipientelorbutelii cu gaze comprimateă ă ă sau lichefiate, a instala iilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat, aţ conductelor prin care circul fluide sub presiune şi a altor asemeneaă echipamente de munc ;ă
m) utilizarea, între inerea, revizia şi repararea periodic a echipamentelor deţ ă munc ;ă
n) asigurarea, marcarea şi între inerea c ilor de acces şi de circula ie;ţ ă ţ
o) asigurarea iluminatului de siguran ;ţă
p) organizarea activit ii de p strare, între inere şi denocivizare aăţ ă ţ echipamentului individual de protec ie;ţ
q) întocmirea documentelor de urm rire a parametrilor func ionali aiă ţ echipamentelor de munc şi a rapoartelor de serviciu pentru instala iile cuă ţ regim special de exploatare;
r) aplicarea metodelor de exploatare minier , execu ia, exploatarea şiă ţ între inerea lucr rilor miniere, realizarea şi func ionarea sistemului de aeraj,ţ ă ţ corespunz tor clasific rii minelor din punctul de vedere al emana iilor de gaze;ă ă ţ
s) amenajarea locurilor de munc pentru lucrul la în l ime, în spa ii închise şi înă ă ţ ţ condi ii de izolare.ţ
Art. 40. - Constituie contraven ie şi se sanc ioneaz cu amend de la 5.000 leiţ ţ ă ă la 10.000 lei neprezentarea de c tre să erviciile externe a raportului semestrial de activitate.
Art. 41. - Sanc iunile contraven ionale prev zute la art. 39 alin. (2)-(9) şi la art.ţ ţ ă 40 se aplic angajatorilor.ă
Art. 42. - (1) Constatarea contraven iilor şi aplicarea amenzilor prev zute la art.ţ ă 39 alin. (2)-(9) şi la art. 40 se fac de c tre inspectorii de munc .ă ă
(2) Constatarea contraven iilor şi aplicarea amenzilor prev zute la art. 39 alin.ţ ă (6) lit. b) şi alin. (8) lit. b) se fac şi de c tre inspectorii sanitari din cadrulă Ministerului S n t ii Publice şi al unit ilor subordonate.ă ă ăţ ăţ
(3) În caz de constatare a unei situa ii care se încadreaz în prevederile art. 37ţ ă şi 38, inspectorii prev zu i la alin. (1) şi (2) vor sesiza de îndat organele deă ţ ă urm rire penal competente, potrivit legii.ă ă
Art. 43. - (1) Prevederile art. 39 alin. (2)-(9) şi ale art. 40 se completeaz cuă dispozi iileţ Ordonan ei Guvernului nr.2/2001ţ privind regimul juridic al contraven iilor, aprobat cu modific ri şi complet ri prinţ ă ă ă Legea nr. 180/2002, cu modific rile şi complet rile ulterioare.ă ă
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesuluiverbal ori, dup caz, de la data comunic rii acestuiaă ă jum tate din minimul amenzii prev zute de lege, corespunz tor faptei pentruă ă ă care a fost sanc ionat, inspectorul de munc f când men iune despre aceastţ ă ă ţ ă posibilitate în procesul-verbal.
Art. 44. - Angajatorii r spund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciileă cauzate victimelor accidentelor de munc sau bolilor profesionale, în m sura înă ă care daunele nu sunt acoperite integral prin presta iile asigur rilor sociale deţ ă stat.
CAPITOLUL X Autorit i competente şi institu ii cu atribu ii în domeniuăţ ţ ţ
Art. 45. - (1) Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale şi Familiei este autoritateaăţ competent în domeniul securit ii şi s n t ii în munc .ă ăţ ă ă ăţ ă
(2) Principalele atribu ii ale Ministerului Muncii, Solidarit ii Sociale şi Familiei înţ ăţ acest domeniu sunt urm toarele:ă
a) elaboreaz politica şi strategia na ional în domeniul securit ii şi s n t iiă ţ ă ăţ ă ă ăţ în munc , în colaborare cu Ministerul S n t ii Publice şi prin consultarea cuă ă ă ăţ alte institu ii cu atribu ii în domeniu;ţ ţ
b) elaboreaz proiecte de acte normative în vederea implement rii unitare aă ă strategiei na ionale şi a acquis-ului comunitar din domeniu;ţ
c) avizeaz reglement rile cu implica ii în domeniu ini iate de alte institu ii,ă ă ţ ţ ţ potrivit legii, şi particip , dup caz, la elaborarea unor astfel de reglement ri;ă ă ă
d) monitorizeaz aplicarea legisla iei pe baza datelor, a informa iilor şi aă ţ ţ propunerilor transmise de institu iile aflate în subordine sau coordonare,ţ precum şi ale celor cu care colaboreaz în desf şurarea activit ii;ă ă ăţ
e) abiliteaz persoane juridice şi fizice pentru a presta servicii de protec ie şiă ţ prevenire în domeniul securit ii şi s n t ii în munc , denumite în prezentaăţ ă ă ăţ ă lege servicii externe, la care se face referire la art. 8 alin. (4);
f) recunoaşte, desemneaz , notific şi supravegheaz laboratoare de încerc ri,ă ă ă ă precum şi organisme din domeniul s u de competen , în condi iile legii;ă ţă ţ
g) coordoneaz , în colaborare cu Ministerul Educa iei şi Cercet rii, elaborareaă ţ ă
programelor de cercetare de interes na ional în domeniul securit ii şi s n t iiţ ăţ ă ă ăţ în munc ;ă
h) organizeaz , împreun cu Ministerul Educa iei şi Cercet rii, activitatea deă ă ţ ă preg tire general şi/sau de specialitate în domeniul securit ii şi s n t ii înă ă ăţ ă ă ăţ munc pentru institu iile de înv mânt;ă ţ ăţă
i) desf şoar activit i de informare-documentare, potrivit legii;ă ă ăţ
j) avizeaz materiale de informare şi instruire, cum ar fi suporturi de curs,ă broşuri, pliante, afişe elaborate de alte persoane juridice sau fizice, în sensul asigur rii concordan ei mesajelor pe care acestea le con in cu prevederileă ţ ţ legisla iei în vigoare;ţ
k) reprezint statul în rela iile interna ionale din domeniul s u de competen .ă ţ ţ ă ţă
Art. 46. - (1) Ministerul S n t ii Publice, ca organ de specialitate ală ă ăţ administra iei publice centrale, este autoritatea central în domeniul asisten eiţ ă ţ de s n tate public .ă ă ă
(2) Ministerul S n t ii Publice îndeplineşte, în principal, urm toarele atribu iiă ă ăţ ă ţ în domeniul s n t ii lucr torilor la locul de munc :ă ă ăţ ă ă
a) coordoneaz activitatea de medicin a muncii la nivel na ional;ă ă ţ
b) elaboreaz sau avizeaz reglement ri pentru protec ia s n t ii în rela ie cuă ă ă ţ ă ă ăţ ţ mediul de munc , pentru promovarea s n t ii la locul de munc , precum şiă ă ă ăţ ă pentru medicina muncii;
c) supravegheaz starea de s n tate a lucr torilor;ă ă ă ă
d) asigur formarea şi perfec ionarea profesional în domeniul medicineiă ţ ă muncii;
e) coordoneaz activitatea de cercetare, declarare, înregistrare şi eviden aă ţă bolilor profesionale şi a celor legate de profesiune;
f) autorizeaz /avizeaz şi controleaz calitatea serviciilor medicale acordateă ă ă lucr torilor la locul de munc ;ă ă
g) colaboreaz cu alte institu ii implicate în activit i cu impact asupra s n t iiă ţ ăţ ă ă ăţ lucr torilor;ă
h) îndeplineşte şi alte atribu ii, conform competenţ ţelor sale în domeniu, reglementate prin legi speciale.
Art. 47. - (1) Inspec ia Muncii reprezint autoritatea competent în ceea ceţ ă ă priveşte controlul aplic rii legisla iei referitoare la securitatea şi s n tatea înă ţ ă ă munc .ă
(2) Institu ia prev zut la alin. (1) controleaz modul în care se aplic legisla iaţ ă ă ă ă ţ na ional din domeniul securit ii şi s n t ii în munc la toate persoaneleţ ă ăţ ă ă ăţ ă fizice şi juridice din sectoarele prev zute la art. 3 alin. (1), cu excep ia celoră ţ prev zute la art. 50 alin. (1) şi (2), şi are, în principal, urm toarele atribu ii:ă ă ţ
a) controleaz realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;ă
b) solicit m sur tori şi determin ri, examineaz probe de produse şi deă ă ă ă ă materiale în unit i şi în afara acestora, pentru clarificarea unor evenimenteăţ sau situa ii de pericol;ţ
c) dispune sistarea activit ii sau scoaterea din func iune a echipamentelor deăţ ţ munc , în cazul în care constat o stare de pericol grav şi iminent deă ă accidentare sau de îmboln vire profesional şi sesizeaz , dup caz, organeleă ă ă ă de urm rire penal ;ă ă
d) cerceteaz evenimentele conform competen elor, avizeaz cercetarea,ă ţ ă stabileşte sau confirm caracterul accidentelor;ă
e) coordoneaz , în colaborare cu Institutul Na ional de Statistic şi cu celelalteă ţ ă institu ii implicate, dup caz, sistemul de raportare şi eviden a accidentelorţ ă ţă de munc şi a incidentelor, iar, în colaborare cu Ministerul S n t ii Publice,ă ă ă ăţ sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie;
g) raporteaz Ministerului Muncii, Solidarit ii Sociale şi Familiei situa iileă ăţ ţ deosebite care necesit îmbun t irea reglement rilor din domeniul securit iiă ă ăţ ă ăţ şi s n t ii în munc ;ă ă ăţ ă
h) furnizeaz informa ii celor interesa i despre cele mai eficace mijloace deă ţ ţ respectare a legisla iei din domeniul securit ii şi s n t ii în munc .ţ ăţ ă ă ăţ ă
Art. 48. - (1) Asigur torul, stabilit de lege, reprezint autoritatea competent înă ă ă domeniul asigur rii pentru accidente de munc şi boli profesionale.ă ă
(2) Institu ia prev zut la alin. (1) are atribu ii pentru:ţ ă ă ţ
a) sprijinirea activit ii de prevenire în domeniul securit ii şi s n t ii înăţ ăţ ă ă ăţ munc a angajatorilor;ă
b) reabilitarea medical şi, dup caz, psihologic , precum şi compensareaă ă ă victimelor accidentelor de munc şi ale bolilor profesionale;ă
c) raportarea c tre Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale şi Familiei a situa iiloră ăţ ţ deosebite care necesit îmbun t irea reglement rilor din domeniul securit iiă ă ăţ ă ăţ şi s n t ii în munc .ă ă ăţ ă
41
Art. 49. - Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec ia Munciiţ ţ fundamenteaz ştiin ific m surile de îmbun t ire a activit ii de securitate şiă ţ ă ă ăţ ăţ s n tate în munc şi promoveaz politica stabilit pentru acest doă ă ă ă ă meniu.
Art. 50. - (1) Ministerul Ap r rii Na ionale, structurile militare şi structurile înă ă ţ care îşi desf şoar activitatea func ionari publici cu statut special din cadrulă ă ţ Ministerului Administra iei şi Internelor, Direc ia General a Penitenciarelor dinţ ţ ă cadrul Ministerului Justi iei, Serviciul Român de Informa ii, Serviciul deţ ţ Informa ii Externe, Serviciul de Protec ie şi Paz , Serviciul de Telecomunica iiţ ţ ă ţ Speciale, precum şi Comisia Na ional pentru Controlul Activit ilor Nucleareţ ă ăţ organizeaz , coordoneaz şi controleaz activitatea de securitate şi s n tate înă ă ă ă ă munc din unit ile lor, prin serviciile de prevenire şi protec ie create sauă ăţ ţ desemnate de c tre aceste institu ii, în scopul aplic rii prevederilor prezenteiă ţ ă legi.
(2) Cercetarea, înregistrarea şi eviden a accidentelor de munc şi a bolilorţ ă profesionale produse în unit ile din subordinea institu iilor prev zute la alin.ăţ ţ ă (1) se efectueaz de organele proprii ale acestora.ă
(3) Institu iile prev zute la alin. (1) pot elabora reglement ri proprii pentruţ ă ă aplicarea prezentei legi, în completarea celor existente la nivel na ional.ţ
CAPITOLUL XI Dispozi ii finaleţ
Art. 51. - (1) Se aprob prin hot râre a Guvernului, la propunerea Ministeruluiă ă Muncii, Solidarit ii Sociale şi Familiei, urm toarele acte normaăţ ă tive:
a) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi;
b) transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea şi s n tatea înă ă munc .ă
(2) În aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidarit iiăţ Sociale şi Familiei va elabora proiecte de acte normative necesare implement rii şi/sau adapt rii situa iilor existente la cerin ele prezentei legi.ă ă ţ ţ
Art. 52. - (1) Activit ile de interes na ional în domeniul securit ii şi s n t ii înăţ ţ ăţ ă ă ăţ munc şi sursele de acoperire a cheltuielilor necesare în vederea realiz riiă ă acestora se aprob prin hot râre a Guvernului, la propunerea Ministeruluiă ă Muncii, Solidarit ii Sociale şi Familiei.ăţ
(2) Activit ile de interes na ional privind cercetarea ştiin ific în domeniulăţ ţ ţ ă securit ii şi s n t ii în munc se finan eaz din fondurile prev zute pentruăţ ă ă ăţ ă ţ ă ă acestea, potrivit legii.
Art. 53. - (1) Prezenta lege intr în vigoare la data de 1 octombrie 2006.ă
(2) La data intr rii în vigoare a prezentei legi se abrogă ă Legea protec iei munciiţ nr. 90/1996, republicat înă Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.47 din 29 ianuarie 2001, cu modific rile şi complet rile ulteă ă rioare, Decretul Consiliului de Stat nr.400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea şi între inereaţ
instala iilor, utilajelor şi maşinilor, înt rirea ordinii şi disciplinei în munc înţ ă ă unit ile cu foc continuu sau care au instala ii cu grad ridicat de pericol înăţ ţ exploatare, republicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 11 ianuarie 1982, precum şi orice alte dispozi ii contrare.ţ
*
Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de m suri pentru promovarea îmbun t irii securit ii şi s n t ii lucr torilor laă ă ăţ ăţ ă ă ăţ ă locul de munc , publicat în Jurnalul Oficial al Comunit ilor Europene (JOCE)ă ă ăţ nr. L 183/1989.
43
5. DESCRIEREA GEOGRAFICA
5.1. GEOGRAFIE
Județul S laj este aă șezat în partea de Nord-Vest a României și se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de leg tur dintreă ă Carpa ii Orientaliț și Mun ii Apuseniț , cunoscută sub denumirea de Platforma Some anș ă.
5.1.1. SUPRAFATA
Județul se întinde pe 3864,4 km2, ceea ce reprezint 1,6% din supă rafața ț rii.ă
5.1.2. VECINI
Județul S laj se învecineaz la nord cuă ă Satu Mare și Maramureș, la vest și sud-vest
cu Bihor iar spre sud, sud-est și est cu jude ul Clujț .
5.1.3. RELIEF
Din punct de vedere geografic, județul S laj este o zon de dealuri ă ă și depresiuni situate pe cursul v iloră Alma uluiș , Agrijului, Some uluiș , Crasnei si Barc uluiă . Zona montan este reprezentat în partea de Sud-Vest prin dou ramificaă ă ă ții nordice ale
munților Apuseni: culmile Mese uluiș cu Vârful M gura Prieiă (996 m.) și Plopi uluiș .
Depresiunile au o larg r spândire pe teritoriul judeă ă țului și reprezintă importante zone agricole de concentrare a așez rilor.ă
5.1.4. HIDROGRAFIE
Principala caracteristic a reă țelei hidrografice a S lajului este relativaă uniformitate a repartiției râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slab prezenă ț aă rețelei lacustre naturale, dar cu apariția din ce în ce mai des a lacurilor artificiale.
Râurile Someș,Crasna, Barc uă , Almaș, Agrij si S lajă reprezint principalele ape curg toareă ă din județ. De asemenea, pe raza județului se afl ă și Lacul de acumulare Vâr olș ț de pe cursul râului Crasna.
Dup expoziă ția lui, județul S laj se află ă sub directa influenț a maselor de aer dină vest, încadrându-se în sectorul cu clim continental moderat . Circulaă ă ă ția maselor de aer de în lă țime, precum și relieful, prin aspectul și altitudinea lui, creeaz diferenă țieri
climatice, pe de o parte între vestul și estul județului, iar pe de alt parte, între principaleleă unitați geo-morfologice.
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8C0 si 9C0 în cea mai mare parte a
județului, excepție facând culmile mai înalte ale muntilor Meseș și Plopiș, precum și zona dealurilor înalte Simișna – Gîrbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6C0 si 8C0.
Precipitațiile atmosferice medii anuale prezint valori cuprinse intre 600 mm siă 800 mm, valori mai mari inregistrându-se in muntii Meseș și Plopiș, iar mai mici
in Depresiunea Alma – Agrijș și pe valea Someșului.
Imediat dupa mulgere, laptele trebuie scos din grajdul vacilor si dus in laptarie, unde este masurat si supus unei tratari primare (filtrare, racire, depozitare). Tratarea primara are o deosebita importanta deoarece asigura mentinerea calitatilor initiale ale laptelui, conditie principala pentru prelucrarea ulterioara.
6.1. FILTRAREA LAPTELUI
In functie de conditiile de igiena in care se face mulgerea, de modul de intretinere a grajdurilor si animalelor, in laptele proaspat muls pot partunde numeroase impuritati: fire de par, balegar, resturi de furaje, praf, etc. Impreuna cu acestea trec in lapte si un numar mare de microorganisme care, dezvoltandu-se, constituie puternice focare de infectie si pot duce la alterarea laptelui. Din aceasta cauza este necesar ca, imediat dupa mulgere, laptele sa fie filtrate (strecurat) pentru indepartarea impuritatilor (figura 1).
Nu se admite masurarea sau filtrarea laptelui in grajd, deoarece in lapte pot patrunde praf, particule de furaje si de balegar, etc., depreciindu-I astfel calitatea; in plus, laptele poate imprumuta mirosul de grajd.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o strecuratoare sunt urmatoarele:
sa indeparteze toate impuritatile mecanice;
sa permita o filtrare cat mai rapida;
suprafata de filtrare sa fie usor inclinata, pentru a se evita presarea pe suprafata placii de strecurare a impuritatilor retinute;
sa fie de constructie simpla, usor de curatat si de demontat.
Pentru filtrarea laptelui se folosesc diferite modele de strecuratori. Acesta este format din doua site metalice, intre care se pune tifon in 3-4 straturi sau se pun rondele de vata. Stratul de vata sau tifon trebuie inlocuit cat mai des, pentru evitarea incarcarii filtrului cu impuritati. Filtrand laptele printr-un filtru cu impuritati, in loc sa se obtina o purificare a laptelui, din contra, se obtine o infectare a acestuia.
Schimbarea materialului de filtrare depinde de gradul de impurificare a laptelui. In cazul
folosirii rondelelor de vata si daca laptele este relativ curat, schimbarea acestora se face dupa strecurarea unei cantitati de 100-120 litri lapte, iar pentru laptele murdar dupa fiecare 35-40 litri. Tifonul se schimba ori de cate ori este necesar (se murdareste), in mod obisnuit dupa filtrarea a 50 litri lapte.
Dupa filtrare, rondelele de vata folosite sunt arse, iar tifonul se spala bine cu apa rece, apoi cu apa fierbinte si soda, se limpezeste, dupa care se fierbe timp de 15-20 minute.
6.2.RACIREA LAPTELUI
Datorita compozitiei sale si temperaturii pe care o are la mulgere (32…35°C), laptele constituie un mediu foarte favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor. In laptele pastrat in stare calda dupa mulgere, aceste microorganisme se dezvolta rapid; bacteriile lactice transforma lactoza in acid lactic, ceea ce determina o acidifiere (acrire). Acest defect apare mai ales in sezonul de vara, aducand pagube importante; laptele nu mai poate fi prelucrat corespunzator, incat se produc pierderi in timpul prelucrarii influentand astfel cresterea consumurilor specific, iar produsele obtinute sunt de calitate inferioara. Aplicand imediat dupa mulgere racirea, dezvoltarea microorganismelor este impiedicata, iar laptele isi poate pastra calitatile initiale pana in momentul utilizarii lui ca atare sau prelucrarii in diferite produse lactate.
Pentru laptele recoltat in conditii necorespunzatoare, chiar daca este racit corect, calitatea va fi influentata de stare igienica, care nu se poate imbunatati prin operatia de racire.
Dupa cum s-a aratat mai inainte, racirea rapida a laptelui dupa mulgere are rolul de a opri pe cat este posibil dezvoltarea microorganismelor. De altfel, in laptele proaspat muls, numarul de microorganisme nu creste un timp oarecare sau creste foarte putin. Aceasta se explica prin prezenta in lapte a unor substante care inhiba dezvoltarea microorganismelor si chiar le distrug in parte, fiind denumite substante bactericide. Timpul in care, sub actiunea substantelor bactericide, inmultirea microorganismelor este oprita se numeste faza bactericida a laptelui.
Durata fazei bactericide a laptelui are o deosebita importanta si este influentata in special de temperatura, dupa cum se poate vedea din datele prezentate in continuare.
Temperatura de pastrare a laptelui, in °C Durata fazei bactericide, in ore
30 Maximum 3
25 Maximum 6
10 Maximum 24
5 Maximum 36
0 Maximum 48
47
Din aceste date rezulta ca, pentru a putea prelungi faza bactericida, este necesar ca laptele sa fie racit la temperaturi cat mai joase si cat mai rapid.
Dupa terminarea fazei bactericida, inmultirea microorganisemlor depinde de cantitatea lor initiala,precum si de temperratura de depozitare a laptelui. Scaderea tempreaturii de depozitatre este singura masura care permite ingradirea intr-o oarecare masura a inmultirii microorganismelor.
Cresterea numarului de microorganisme in functie de durata de pastrare si de temperatura laptelui
Numarul de microorganisme/ml lapte
Temperatura de pastrare a laptelui, °C
15 25 35
Dupa mulgere 9000 9000 9000
la 3 ore 10000 18000 30000
la 6 ore 25000 172000 12000000
la 9 ore 46000 1000000 35000000
la 24 de ore 5000000 57000000 800000000
Din datele prezentate se poate vedea crestrea foarte rapida a microorganismelor in laptele neracit (25…35°C) dupa mulgere si importanta racirii laptelui la tempertaura de 15 °C care, cu toate ca este insuficenta, influenteaza totusi intr-o mare masura dezvoltarea microorganisemlor, in special in primele 9 ore de la mulgere.
Alegerea temperaturii de raciere a laptelui depinde in special de gradul de igiena al mulgerii, de timpul intre mulgere si ajungerea laptelui la locul de prelucrare. Cu cat timpul este mai mare si gradul de igiena mai scazut, cu atat racirea laptelui trebuie facuta la temperaturi mai jose.
In continuare se pot vedea 3 loturi de lapte cu incarcatura microbiana diferita si evolutia microorganismelor la diferite temperaturi de pastrare. Apare evident ca cu cat laptele, dupa mulgere, are un continut mai mare de microorganism, cu atat mai mult trebuie pastrat la temperturi mai joase ( in paranteza este indicat coeficientul de multiplicare ).
Influenta contaminarii initiale si a temperaturii de pastrare asupra calitatii microbiologice a laptelui
Incarcatura microbiana
Temperatura de pastrare
4,5°C 10°C 15°C
24 h 48 h 24 h 48 h 24 h 48 h
4000 4000
( 1 )
4500
( 1 )
12000
( 3 )
120000
( 30 )
1500000
( 372 )
33000000
( 8000 )
40000 80000
( 2 )
120000
( 3 )
200000
( 5 )
840000
( 21 )
4500000
( 113 )
100000000
( 2540 )
150000 300000
( 2 )
600000
( 4 )
1200000
( 8 )
15000000
( 100 )
27000000
( 180 )
700000000
( 4700 )
In cazul in care laptele este recoltat in conditii igiencie si ajunge intr-un interval de timp de 4-5 ore de la mulgere la beneficiar, se poate considera suficienta racirea la o temperatura de 10…12°C, cu conditia ca, in timpul transportului, temperatura laptelui sa nu depaseasca 13°C ( situatie care apare mai ales la laptele muls dimineata ).
In cazul in care laptele ajunge la locul de prelucrare dupa 5 ore de la mulgere sau a fost pastrat pana dimineata, este absolut necesar sa se raceasca la temperaturi joase ( 4…6°C ), care de altfel sunt temperaturile de racire cele mai indicate.
Alegerea sistemului de racire a laptelui,respectiv a instalatiilor de racire, depinde de o serie de factori:
temperatura la care trebuie sa se raceasca laptele;
cantitatea de lapte ce trebuie racita zilnic;
modul si mijloacele de transport al laptelui;
posibiitatile de alimentare cu apa si temperatura apei;
posibilitatile de alimenatre cu energie electrica.
Pentru racirea laptelui se pot utiliza apa de put sau de conducta, amestec de apa cu gheata si agenti frigorifici.
In cele ce urmeaza se face o prezentare a principalelor sisteme si instalatii de racire a laptelui, inceptand cu cele mai rudimentare, pana la cele mai perfectionate si mai moderne.
49
6.2.1.RACIREA LAPTELUI IN BIDOANE
Racirea direct in bidon (figura2) se foloseste la fermele mici, unde se porduc cantitati reduse de lapte.
Dispozitivul da rezultate numai in cazul in care apa are o temperatura de 10°C, reusind sa raceasca un bidon cu o cantitate de 40 l lapte in timp de o ora, la o temperatura de 15°C.
Racirea in bidoane asezate in bazine (figura 3). In cazul in care se dispunde de apa de conducta suficient de rece ( 3…14°C ), se pot folosii bazine amenajate special unde circula incontinuu apa rece.Pentru grabirea racirii laptelui, acesta se amesteca periodic cu un agitator.
Pentru reducerea duratei de racire si realizarea unei temperaturi mai joase ( 5…6°C ), bidoanele cu lapte se introduc fie in bazine in care se pune apa cu gheata fie in bazine racite cu ajutorul instalatiilor frigorfice ( fiind folosite si pentru pastrarea laptelui pana la livrare la beneficiar ).
6.2.2 RACIREA LAPTELUI IN APARATE SCHIMBATOARE DE CALDURA
Principalul avantaj al acestor aparate consta in faptul ca pernite o racire foare rapida (practic instantanee ) si sunt economice.Schimbul de caldura se realizeaza pe seama unuia sau a mai multor agenti de racire ( apa rece sau racita, diferiti agenti frigorfici ), care in majoritatea cazurilor circula in contracurent cu laptele; se disting 2 tipuri: racitoare plane si racitoare cu placi (figura 4).
6.2.3. RACIREA LAPTELUI IN VANE
In gospodarii si ferme cu cantiati mai mici de lapte, se poate utiliz pentru racirea laptelui si depozitarea lui la temperatura scazuta , pana la livrare, si procedeul urmator: imediat dupa mulgere,laptele este trecut in vane cu pereti dublii, racirea realizandu-se cu ajutorl agregatelor frigorifice; ele sunt compuse din: o vana termoizolanta, agregat frigorific si agitator.
6.3. PASTRAREA LAPTELUI
Uneori este necesar ca laptele muls si racit sa fie pastrat un anumit timp la ferma.Pastrarea laptelui trebuie realizata la temperaturi sub 10°C, cea mai indicata fiind 4…6°C, cand laptele isi mentine calitatile intiale.
In laptariile fermelor, bidoanele cu laptele racit se pastreaza, in bazine cu apa si
gheata.Laptele se pastreaza in bazine, in aceleasi bidoane in care se expediaza. Incaperile in care se pastreaza bidoanele cu lapte trebuie sa fie curate, aerisite, avand geamuri prevazute in anotimpul calduros cu plasa, pentru impiedicarea patrunderii insecetelor.
In fermele in care se produc cantitati mari de lapte, se folosesc pentru pastrarea laptelui racit, tancuri izoterme (figura 5), cu capacitatea de 2000-5000 l. In aceste tancuri se pastreaza laptele racit la temperatura joasa (4°C ).
6.4. TRANSPORTUL LAPTELUI
Initial, prin sistemul clasic, trasnportul laptelui de la locul de productie sau centrul de colectare la fabrica s-a facut in bidoane vehiculate cu caruta sau autocamionul.Deoarece acest sistem de transport prezinta o serie de dezavantaje, se foloseste din ce in ce mai rar, fiind inlocuit cu sistemul de transport cu autocisterne (figura 6), care prezinta ca avantaj principal un cost mai redus al transportului cu circa 50 %.
6.5. OBTINEREA SMANTANII
Smantana este un produs cu o compozitie asemanatoare laptelui de vaca, avand insa un continut mult mai mare de grasime, intre 20 si 40%.
Smantana se obtine prin smantanirea laptelui. In mod artizanal, smantana se obtine prin smantanire naturala din laptele de vaca, metoda care se practica in trecut, dar se utilizeaza si astazi, in gospodarii si la stana.
Smantanirea naturala. Daca, dupa mulgere, laptele este lasat in repaus, la suprafata se formeaza un strat de culoare galbuie, denumita smantana, care contine globulele de grasime din lapte. Aceasta separare este un fenomen natural de stratificare, datorat diferentei de densitate ce exista intre grasime, mai usoara, si apa cu celelalte component care formeaza laptele smantanit.
Grosimea stratului de lapte, temperatura si durata au o importanta mare in procesul de smantanire. Astfel, cu cat stratul de lapte este mai subtire, temperatura mai scazuta (7…9° C) si durata mai lunga (circa 30 ore), cantitatea de smantana care se obtine este mai mare.
In gospodarii se pot folosi diferite procedeea de obtinere a smanatanii prin smanatanire naturala.
Procedeul cel mai des folosit consta din pastrarea laptelui crud in vase de ceramic sau de metal de forma circular, cat mai largi, adanci de 4-6 cm, timp de 24-36 ore, la temperatura de 12…15° C. in acest mod se separa circa 80% din grasimea laptelui. Smantana culeasa de la suprafata cu ajutorul unei linguri se caracterizeaza printr-un inceput de acrire.
Smantana obtinuta se consuma Imediat, proaspatas au se strange timp se mai multe
51
zile si serveste la prepararea untului.
Procedeul de smantanire naturala se aplica numai in gospodariile taranesti, care dispun de cantitati mici de lapte, smantana obtinuta fiint folosita cu precadere pentru nevoile proprii.
Procedeul prezinta dezavantaje, deoacrece dureaza mult timp; in plus, in laptele samantanit ramane destul de multa grasime, iar samantana rezultata este acrisoara.De asemenea, din punct de vedere igienic, produsul este de calitate indoielnica.
Smantanirea mecanica. Prin aplicarea procedeului de smantanire mecanica, folosind separatorul centrifugar, se inlatura toate dezavantajele amintite anterior, asigurand in acelasi timp realizarea unor sortimente de smantana si unt de calitate superioara.
Smantanirea mecanica se practica in gospodariile cu efective mai mari de vaci si la ferme.
Laptele smantanit rezultat se foloseste la hrana viteilor si la prepararea branzei de vaca.Smantana obtinuta este livrata fabricilor unde este valorificata sub diverse forme ( smantana de consum, unt ).
Calitatea smantanii depinde in primul rand de calitatea materiilor prime deoarece cele mai mici defecte ale laptelui se transmit smantanii. De aceea trebuie multa grja ca, inainte de smantanirea laptelui, sa se faca un control atent al calitatii laptelui.
6.6. DESCRIEREA SI FUNCTIONAREA SEPARATORULUI
Pentru smantanirea laptelui se folosesc diferite tipuri de separatoare, incepand cu tipurile de capacitai reduse- manual, pana la separatoarele mecanice de mare capacitate.
Separatoarele manuale au debite reduse (pana la 750 l/h ) si se folosesc in special la fermele unde se smanatanesc cantitati mici de lapte.
Separatoarele mecanice (figurile 8 si 9) au debite cuprinse intre 1000 si 10000 l/h, fiind actionate numai mecanic.
Dupa felul in care are loc intrarea laptelui in separator si iesirea smantanii si laptelui smantanit, separatoarele se impart in:
Deschise, la care intrarea laptelui, iesirea smantanii si laptelui smantanit se fac deschis;
Semiermetice, la care alimentarea cu lapte se face deschis si evacuarea smantanii si a laptelui smantanit se face prin conducte inchise;
Ermetice, la care intrarea laptelui se face inchis, sub presiunea create de o pompa; evacuarea smantanii si a laptelui smantanit se realizeaza, de asemenea, prin conducte inchise, sub presiune.
In gospodarii si la ferme, cele mai des intalnite sunt separatoarele deschise cu o capacitate sub 800 l/h; aceste separatoare sunt manuale, unele putand fi actionate si mecanic, cu ajutoarul unui motor electric.
Separatorul cu actionare mixata- tip deschis se compune din patru parti principale:
Postamentul separatorului, care serveste drept suport pentru mecanismul de actionare si toba;
53
Mencanismul pentru actionarea tobei;
Toba in care se face separarea grasimii;
Palniile pentru evacuarea smanatanii si a laptelui smantananit montate la partea superioara a tobei.
Deasupra tobei se gaseste plutitorul, asigurand alimentarea uniforma cu lapte, care curge dintr-un bazin de alimentare, printr-un robinet asezat deasupra plutitorului.
Antrenarea tobei se face prin intermediul manivelei, rotii dintate si axului-pinion. Acest mechanism este prevazut cu un dispozitiv de semnalizare, fixat pe manivela. Toba constituie partea principala a separatorului, fiind compusa din urmatoarele parti:
Corpul tobei prevazut cu un tub central prin care se introduce laptele;
Distribuitorul de lapte format dintr-un tub, care imbraca tubul central si prin ale carui orificii interioare laptele ajunge la talere;
Talerele sau farfuriile, al caror numar difera in functie de tipul separatorului; sunt confectionate din tabla de otel inoxidabil, avand forma unui trunchi de con. Pe talere se gasesc nituri, care creeaza o anumita distanta intre ele, precum si orificiile prin care circula laptele de jos in sus, fiind corespunzatoare canalelor distribuitorului de lapte. Marginea interioara a talerelor prezinta mai multe crestaturi prin care una de forma deosebita folosita ca ghid pentru introducerea talerelor pe distribuitor intr-o singura pozitie; celelalte crestaturi servesc ca sa lase loc liber pentru trecerea smantanii pe langa distribuitor, spre iesire. Ultimul taler se deosebeste de celelalte, deoarece nu are gauri, avand nervuri pe partea exterioara si terminandu-se cu un gat;
Capacul tobei care are forma conica, fixandu-se pe corpul tobei. Intre capac si corpul tobei se monteaza o garniture de cauciuc. Capacul tobei se strange cu ajutorul unei piulite, cu o cheie speciala.
Pe capacul tobei sau pe gatul ultimului taler este fixat un surub, care serveste pentru reglarea continutului de grasime din smantana.
Palniile se aseaza deasupra tobei, colectand separate laptele smantanit si smantana.
Inainte de punerea in functiune a separatorului, se toarna in bazinul separatorului 2-3 l apa curate, incalzita la temperatura de 40-45° C, dandu-se drumul treptat la robinetul bazinului, pentru ca apa sa treaca in toba. Este indicat ca pe bazinul separatorului sa se fixeze un tifon, pentru strecurarea laptelui, inlaturandu-se eventualele impuritati. Se incepe apoi imediat rotirea manivelei, din ce in ce mai repede. La inceput, clopotelui fixat pe manivela va suna la fiecare invartitura, iar in momentul in care manivela ajunge la circa 60 invartituri pe minut, clopotelul nu mai suna, deci s-a atins turatia normala.
Se toarna laptele incalzit la 35…40° C si se deschide robinetul. Laptele trece in vasul cu plutitor, de aici in distribuitorul tobei, pe care sunt asezate talerele, apoi se imparte in mod egal intre talere, repartizandu-se in straturi subtiri.
Sub actiunea fortei centrifuge, care ia nastere prin invartirea tobei, partile mai grele din lapte sunt aruncate la marginea tobei (laptele smantanit), iar partile mai usoare (globulele de grasime), care antreneaza cu ele si o parte din celelalte component ale lapteui, se strang spre centrul tobei, formand smantana. Acestea se ridica pe langa distribuitor, ajunge pe langa ultimul taler, care nu mai este gaurit, si iese afara prin orificiul pentru smantana al tobei, in palnia colectoare.laptele smantanit, care este proiectat spre marginea din afara a talerelor, se ridica deasupra ultimului taler negaurit si iese prin orificiul pentru lapte smantanit in a doua palnie colectoare.
Reglarea continutului de grasime al smantanii se face numai cand toba este scoasa afara, cu ajutorul surubului fixat in partea superioara a tobei.
La terminarea lucrului, se opreste alimentarea cu lapte si se introduce apa, pentru a se elimina resturile de smantana si lapte care pot ramane in toba si in piesele prin care trec.
Smantana si laptele smantanit, care rezulta de la separare, sunt colectate in bidoane de aluminiu curate.
In timpul smantanirii, o data cu laptele smantanit, sunt aruncate spre peretii tobei si impurtatile continute in lapte, care se aduna sub forma unui strat denumit “namol de separator”. Deoarece acest “namol” impiedica functionarea normal a separatorului, dupa circa doua ore de smantanire, separatorul trebuie oprit pentru curatare. Cantitatea de “namol de separator” este cu atat mai mare, cu cat laptele contine mai multe impuritati si are un grad de aciditate mai ridicat.
6.7. CONDITII PENTRU REALIZAREA UNEI BUNE SMANTANIRI A LAPTELUI
Pentru realizarea unui process de smantanire corespunzator si obtinerea unei separari cat mai complete a grasimii din lapte, in afara de functionarea corecta a separatorului, mai sunt necesare unele precizari:
Cu cat gradul de puritate al laptelui este mai scazut si contine multe impuritati, toba separatorului se infunda mai repede, formandu-se o cantitate mai mare de “namol de separator”, influentand negativ buna desfasurare a procesului de smantanire. Pentru a preveni aceasta deficient, laptele inainte de a intra in bazinul separatorului trebuie bine filtrate (strecurat);
Temperatura laptelui in timpul smantanirii trebuie sa fie cuprinsa intre 35 si 40° C deoarece laptele cald, avand o vascozitate mai mica, se smantaneste mai bine;
Se recomanda smantanirea laptelui la turatia tobei stabilita pentru separatorul respectiv.
La separatoarele manuale, pe manivela este notat numarul de rotiri ale manivelei pe minut. Pentru respectarea acestei rotiri, pe manivela este montat un clopotel special, care inceteaza sa sune, in momentul in care s-a atins turatia necesara. Micsorarea numarului de rotatii face ca sa
55
se reduca forta centrifuga si cu aceasta viteza de separare a globulelor de grasime, iar marirea turatiei tobei separatorului peste cea prescrisa prezinta pericolul descentrarii tobei si cresterii uzurii separatorului;
Uniformitatea functionarii separatorului poate influenta gradul de smantanire a laptelui; in cazul in care separatorul nu lucreaza uniform si toba vibreaza in timpul functionarii, in laptele smantanit trece o cantitate mai mare de grasime;
Debitul de intrare a laptelui in toba separatorului determina in mare masura gradul de smantanire a laptelui: cu cat cantitatea de lapte ce intra in toba este mai mare, cu atat gradul de smantanire va fi mai redus, deoarece acesta va sta mai putin timp in separator si actiunea fortei centrifuge asupra globulelor de grasime va fi mai redusa. In mod normal, fiecare tip de separator are un debit fixat, care trebuie respectat.
6.8. INTRETINEREA SI DEFECTIUNILE SEPARATORULUI
Separatorul trebuie amplasat astfel incat sa se poata manevra, curate si repara usor.
La montare trebuie asigurata pozitia perfect verticala a separatorului, ceea ce se verifica cu nivela cu bula de aer. De asemenea, separatorul trebuie bine fixat pe postamentul sau, astfel incat sa nu permita trepidatii in timpul functionarii.
Inainte de prima intrebuintare sau atunci cand au stat un timp mai indelungat nefolosite, separatoarele trebuie verificate pentru a vedea daca toate piesele sunt bine imbinate si functioneaza usor. Se recomanda ca, inainte de a se pune uleiul, sa se spele bine baia si mecanismele, cu petrol lampant.
Separatoarele noi sau cele care au fost reparate trebuie sa fie rodate (se lucreze in gol) circa 3-6 ore, urmarind ca functionarea lor sa fie normal (sa nu prezinte batai, frecari, etc.)
Prezinta o importanta deosebita, pentru buna functionare a separatorului, ungerea, care trebuie sa se faca in mod corespunzator. Controlul uleiului din baie se face cu ajutorul unui indicator de nivel.
Prima umplere a baii cu ulei se face prin orificiul din capacul baii (carcasei); se toarna ulei pana se depaseste reperul inferior.
In caul in care, dupa un anumit timp de functionare, se observa ca uleiul a devenit negru, vascos sau prezinta pilituri de metal, trebuie scos din baie prin dopul de ulei.
Nerespectarea regulilor de functionare, intretinere si curatare ale separatorului determina aparitia unor defectiuni care trebuie imediat inlaturate. Cunoasterea cauzelor acestor defectiuni, precum si masurile pentru inlaturarea lor, sunt foarte importante pentru cei care lucreaza cu separatorul:
Defectiunile separatorului, cauze si masuri de inlaturare a lor
DEFECTIUNI CAUZE MASURI DE INLATURARE
0 1 2
Separatorul nu smantaneste deloc sau smantaneste neuniform
1.Laptele este prea rece 1.Laptele trebuie incalzit la 35…40°C
2.Spatiile si orificiile de separare ale talerelor s-au infundat cu impuritati sau cu substante proteice coagulate (daca laptele a fost prea acid)
2.Se va demonta si curata toba
3.Toba se roteste incet 3.Se va misca manivela cu numarul de invartiri inscrise pe ea sau pana ce clopotelul nu mai suna. La separatoarele mecanice, se va verifica ambreiajul
4.Axul vertical este prea jos si smantana din toba se scurge in palnia de lapte smantanit, amestecandu-se cu acesta
4.se slabeste contrapiulita surubului care sustine fusul vertical si se invarteste surubul, ridicandu-se fusul. Orificiul pentru iesirea smanatanii trebuie sa fie cu 2-4 mm deasupra marginii palniei
5.Talerele sunt strambe sau uzate
5.Se indreapta sau se inlocuiesc
6.Intra prea mult lapte in toba 6.Se inchide putin robinetul (micsorarea debitului)
Curge lapte in locasul tobei si se prelinge afara
1.Garnitura de cauciuc a tobei este asezata stramb, nu este stransa sau lipseste
1.Se va aseza si strange bine sau se va inlocui
2.Toba este prea jos si laptele smanatanit se scurge pe sub
2.Se va ridica axul tobei
57
marginea palniei
3.In toba intra lapte mai mult decat este puterea de prelucrare a separatorului si astfel se revarsa
3.Robinetul bazinului trebuie inchis putin
Separatorul lucreaza cu zgomot
1.Toba uzata, nemaifiind central pe ax, loveste palniile
1.Se va inlocui toba sau se va repara (rebalansa)
2.Toba este ridicata prea sus si se freaca de palnii sau este lasata prea jos si atinge locasul tobei
2.Se va regla inaltimea axului tobei
3.Separatorul nu este bine fixat si toba trepideaza
3.Se strang butoanele de ancorare; daca rondelele de cauciuc lipsesc ori s-au uzat, se vor completa
4.Lagarele sau rulmentii sunt uzati, sparti sau axul lagarului este rupt
4.Se inlocuiesc piesele defecte
Nu se obtine smantana cu un continut mic de grasime, desi se regleaza surubul
1.Viteza de rotire este prea mare
1.Se reduce numarul de rotatii
2.Orificiile de separare si spatiile pentru depozitarea impuritatilor sunt in parte infundate si micsoreaza cantitatea de lapte ce intra in toba
2.Se curata bine toba
3.Intra prea putin lapte in toba 3.Robinetul se deschide mai mult (marirea debitului)
Nu se obtine smantana cu un continut ridicat in grasime, desi se regleaza surubul
1.Viteza de rotire este prea mica
1.Se mareste numarul de rotatii
2.Intra lapte prea mult in toba 2.Se inchide putin robinetul (micsorarea debitului)
3.Toba este prea sus si laptele se scurge partial in palnia de smantana
3.Se va regla corect inaltimea axului tobei
Mecanismul separatorului nu Mecanismele murdare sau Se va curata iar angrenajele
functioneaza bine uzate fac sa scape manivela uzate se vor inlocui
6.9. RACIREA, PASTRAREA SI TRANSPORTUL SMANTANII
Dupa iesirea din separator, smantana trebuie racita imediat la o temperatura sub 10° C. aceasta racire este absolute necesara, deoarece se opreste dezvoltarea microorganismelor si se asigura pastrarea smantanii in stare dulce, pana la livrare sau prelucrare.
Pentru racire se folosesc aceleasi sisteme ca si pentru lapte. Cel mai indicat este sistemul de racire in curent continuu. Direct din colectorul separatorului smantana trece pe un racitor plan, de unde este colectata in bidoane. Bidoanele cu smantana sunt asezate apoi intr-un bazin cu apa si gheata, unde smantana se raceste suplimentar, pana ajunge la 5…6°C. In cazul in care laptaria fermei nu dispune de racitor, se foloseste sistemul de racire direct in bidoane.
Pastrarea bidoanelor de smantana pana la expeditie trebuie sa se faca la temperaturi sub 10°C. in acest scop se folosesc bazinele cu apa si gheata, bazine racite cu aggregate frigorifice, camera racite cu ajutorul instalatiilor figorifice, unde se realizeaza temperaturi scazute (4…6°C).
In timpul depozitarii smantanii, capacele bidoanelor vor fi desfacute si asezate in asa fel, incat aerul sa poata patrunde in interior, acoperindu-le cu un tifon curat.
Incaperile unde se pastreaza smantana trebuie sa fie curate, varuite, fara mucegai pe pereti si fara mirosuri straine.
Smantana trebuie expediata zilnic la beneficiari. Se admite pastrarea cel mult 2 zile, chiar daca se aplica cu multa grija racirea si pastrarea smantanii in conditii igienice; pastrarea timp mai indelungat are o influenta negativa asupra calitatii smantanii.
Pentru pastrarea smantanii se folosesc numai bidoane de aluminiu. Bidoanele din tabla de otel cositorit nu sunt indicate, deoarece pot favoriza aparitia defectului de gust metalic.
Smantana se expediaza de la ferma dupa ce s-a efectuat in prealabil cantarirea si s-au executat analizele privind aciditatea si continutul de grasime. Rezultatele analizelor chimice sunt trecute in actul care insoteste transportul de smantana, precum si cantitatea in kilograme. Este foarte important ca analizele de grasime si aciditate sa se faca cu multa atentie, deoarece ele constituie elemente de calcul pentru plata smantanii. In cazul in care ferma nu are posibilitati de a efectua aceste analize, ele urmeaza a fi executate la unitatea care receptioneaza smantana, in prezenta delegatului fermei.
Pentru transportul smantanii se cer a fi luate aceleasi masuri ca si pentru lapte. Bidoanele cu smantana se sigileaza, asigurandu-se astfel integritatea continutului in timpul transportului de la ferma la beneficiar.
59
6.10. CALCULE PENTRU OBTINEREA SI NORMALIZAREA SMANTANII
In unele cazuri, se cere sa se stabileasca parametrii privind obtinerea smantanii cum sunt: capacitatea orara a separatorului, durata smantanirii, randamentul in smantana, normalizarea continutului de grasime etc., pentru care se folosesc urmatoarele relatii utile:
390000000000040000002701ffff030000000000 , in care notatiile sunt
cele de la punctual c.
Exemplu:
CS = 300 kg GL =3,6
CS = 39 gt = 0,05
87
CL (1)= = 3290 l.
Daca se neglijeaza continutul de grasime din laptele smantanit, calculul este simplificat:
CL (1)= .
Exemplu:
CL (1)= =3250 l.
e) Normalizarea unei cantitati de smantana cu un procent mai ridicat de grasime, prin adaugarea de lapte sau de lapte smantanit. Calculul normalizarii smantanii se poate face cu ajutorul formelor sau al metodei patratului, folosind exemplul uramator:
GS este continutul de grasime initial din smantana = 46%;
Gsl – continutul de grasime din smantana normalizata = 35%;
GL – continutul de grasime din laptele folosit pemtru normalizare = 3,2 %;
CS – cantitatea de smantana care trebuie sa se obtina dupa normalizare = 200 kg;
Csl – cantitatea de smantana care trebuie normalizata, in kilograme :
701ffff030000000000 = 148,6 kg smantana cu 46% grasime.
200-148,6 = 51,4 l lapte cu 3,2 % grasime, necesari pentru normalizarea smantanii.
Pentru fiecare 31,8 parti de smantana cu 46% grasime sunt necesare 11 parti lapte cu 3,2 grasime, care formeaza in total 42,8 parti. Considerandu-se partea egala cu 1 kg se aplica regula de trei simpla astfel :
Daca la 42,8 kg sunt necesare . . . 31,8 kg smantana
la 200 kg vor fi necesare . . . x kg
x= =148,6 kg smantana cu 46% grasime.
f) Randamentul, adica cantitatea de smantana care se obtine prin smantanirea a 100 l lapte, se calculeaza astfel:
R= , in care:
GL este continutul de grasime din lapte, in %=3,6;
Gls continutul de grasime din lapte smantanit, in %=0,05;
GS continutul de grasime din smantana obtinuta, in %=40;
R= =8,88.
7. CALCULUL ECONOMIC SI AMORTIZAREA
Investi ia ini ialţ ţ ă 21 210 lei
Vânz ri anuale ă 71 626 lei
Profit brut anual 6 465 lei
Perioada de recuperare a investi ieiţ 3,3 ani
7.1. DESCRIEREA AFACERIILaptele este unul din principalele produse ob inute în gospod riile individualeţ ă
r neşti şi reprezint una dintre sursele de venit pentru familie. Laptele şi produseleţă ă ă lactate se comercializeaz la pre uri ce depind de con inutul de gr sime în acestea. Înă ţ ţ ă prezentul plan de afaceri se propune înfiin area unei unit i mini de prelucrare aţ ăţ laptelui de vac , cu capacitatea de 63 litri/zi. Produsele fabricate vor fi smântânaă dulce şi laptele smântânit. Smântâna dulce fabricat va avea un con inut de gr simeă ţ ă de 20%. Conform prevederilor de specialitate, con inutul de gr sime în lapteleţ ă smântânit trebuie s fie de 0,05%. În afacerea dat se prevede ca laptele s se vândă ă ă ă
95
la un con inut de gr sime de 1%, asigurându-se astfel o creştere a profitului.ţ ăProcesul de fabrica ie a unit ii mini va fi asigurat cu materie prim colectatţ ăţ ă ă
de la gospod riile individuale, cu indici igienico-sanitari prev zu i în standardul SM-ă ă ţ104, cu urm toarea compozi ie chimic : 3,5% gr sime, 3,5% proteine, 4,7% lactoz ,ă ţ ă ă ă 0,8% substan e minerale, la un con inut de 12,5% substan uscat .ţ ţ ţă ăAvantajele afacerii sunt: num rul mare al furnizorilor de lapte în localit ile rurale;ă ăţ pia de desfacere stabil şi vast ;ţă ă ă afacerea poate fi condus de membrii unei familii;ă afacerea decurge în condi iile unor cheltuieli investi ionale mici;ţ ţ afacerea poart un caracter de prest ri servicii, cu toate consecin ele favorabileă ă ţ
pentru proprietar. Afacerea este gândit pentru colectarea şi prelucrarea laptelui în localit ileă ăţ
rurale, şi realizarea produselor finite în pie ele agricole ale oraşelor şi centrelorţ raionale ale rii. Aceast afacere este atractiv pentru persoanele din localit ileţă ă ă ăţ rurale, care au în gospod ria personal 2 şi mai multe vaci mulg toare.ă ă ă
7.2. INVESTITIA NECESARAPentru ob inerea smântânii dulci se va folosi separatorulţ mecanic centrifugal de
tip “ -2Сатурн ”, cu urm torii parametrii de lucru: capacitatea – 50 kg/or ; putereaă ă instalat 0,8 kW/h; num r de talere – 10; tura ia tobei – 10000 tur/min; masa – 6 kg.ă ă ţ Separatorul se va procura în magazinele din or. Chişin u.ă
Deoarece volumul aprovizion rilor este mic, iar colectarea se va face imediată dup mulsul vacilor, determinarea calit ii laptelui (densitatea şi con inutul deă ăţ ţ gr simi) se va face periodic, apelând la laboratoarele de specialitate din oraşe şiă centre raionale, la locul vânz rilor.ă
Denumirea Unit iăţ Valoarea investi iei,ţ lei
Separator de lapte 1 1 400Bidoane pentru lapte 3 450Strecur toare pentru lapteă 1 150Termometru 1 60Cad din inox pentru sp lareaă ă bidoanelor
1 1 300
Cad pentru sp lareaă ă instrumentelor şi borcanelor
1 750
Van de pasteurizare 60 litriă 1 3 400Rezervor de ap potabilă ă 1 500Frigider 2 4 000Boiler 50 litri 1 1 000Pomp de apă ă 1 750Reşou electric 1 150Raft 2 300Amenajarea înc perii de producereă 7 000
TOTAL 65 161Strecur toarea este format din dou site metalice, între care se va puneă ă ă
materialul de filtrare. Ca material de filtrare se va folosi tifonul sau rondele de vat .ă
Pentru unitatea mini analizat , la colectarea laptelui integral şi transportarea lapteluiă smântânit se vor folosi 3 bidoane de aluminiu, cu capacitatea de 38 litri/fiecare. Termometrul se va folosi la m surarea temperaturii laptelui.ă
Pentru activitatea unit ii mini se va utiliza o cl dire din patrimoniulăţ ă proprietarului afacerii, cu suprafa a de ţ ∼ 15 m2.Cl direa folosit va include urm toarele:ă ă ă
camera de colectare a laptelui; înc perea de prelucrare a laptelui (l pt rie);ă ă ă sec ia de sp lare a veselei şţ ă i instrumentelor; sec ia de sp lare a bidoanelor;ţ ă camera pentru p strarea produc iei în frigider.ă ţAmenajarea înc perii va include urm toarele lucr ri şi materiale necesare: faian ,ă ă ă ţă
podele, canalizare, re eaua electric , contor electric; re eaua de ap potabil ,ţ ă ţ ă ă robinete, conducte, fântân absorbant .ă ă
7.3. PIATA DE DESFACEREPia a furnizorilor. ţ În cazul în care proprietarul afacerii nu va fi în stare s -şiă
aprovizioneze sec ia de fabrica ie cu materie prim proprie (num r mic de vaci,ţ ţ ă ă reducerea cantit ii de lapte muls etc.), se va apela la colectarea laptelui de laăţ persoane fizice din localitate, care se ocup cu creşterea vacilor. În acest caz,ă proprietarul afacerii va aprecia, printr-un studiu de pia , poten ialii furnizori de lapteţă ţ şi posibilitatea de colaborare pe un termen îndelungat. Potrivit estim rilor, cantitateaă de lapte colectat şi prelucrat se prezint în modul urm tor:ă ă ă ă
Cantitatea de lapte integral colectat, litriZilnic Lunar Anual
63 1 875 22 500Stabilirea furnizorilor se va face periodic, prin determinarea calit ii laptelui laăţ
laboratoarele specializate, astfel încât laptele va corespunde parametrilor optimi de calitate aştepta i.ţPentru cantitatea necesar de lapte se vor face colect ri de la 5 vaci, cu produc iaă ă ţ anual de lapte de 4500 litri/fiecare.ăEvaluarea furnizorilor se va face dup urm toarele criterii:ă ă
condi iile sanitar-veterinare de între inere a vacilor;ţ ţ starea s n t ii vacilor (îngrijirea corporal );ă ă ăţ ă igiena ad posturilor şi a furajelor;ă calitatea laptelui; igiena mulsului. La alegerea furnizorilor se va consulta medicul veterinar, care posed informa iaă ţ
privind efectivul de vaci din localitate. Activitatea unit ii mini se va baza numai peăţ furnizori oneşti, care nu vor admite falsificarea laptelui şi vor respecta condi iile deţ livrare.
Pre ul de achizi ie a laptelui integral proasp t luat în calcul, cu 3,5% gr sime, esteţ ţ ă ă de 1,80 lei/kg.
Caracteristica clien ilor. ţ În compara ie cu unele produse alimentareţ (mezeluri, peşte, crupe de hrişc etc.) la o putere de cump rare joas a popula iei,ă ă ă ţ produsele lactate r mân accesibile. Cererea pentru produsele lactate poart ună ă caracter sezonier. În compara ie cu perioada rece a anului, în perioada de var -ţ ătoamn cererea este mic şi aceasta datorit apari iei pe pia a altor produseă ă ă ţ ţă
97
alimentare ieftine (fructe, legume etc.). Beneficiarii de baz ai produselor fabricate vor fi clien ii individuali. Printreă ţ
factorii decisivi care vor determina clien ii s cumpere produc ia fabricat men ion mţ ă ţ ă ţ ă calitatea, prospe imea şi durata de p strare a produselor. În cazul unei calit i stabileţ ă ăţ a produselor num rul de clien i va creşte, condi ionând sporirea vânz rilor. ă ţ ţ ă
În privin a ambalajului men ion m, c consumatorii salut cump rareaţ ţ ă ă ă ă produselor lactate în borcane de sticl . Pentru laptele smântânit exist dou c i deă ă ă ă desfacere: vânzarea en-gross la punctele de strângere a laptelui de c treă întreprinderile de prelucrare şi vânzarea en-detail cump r torilor individuali în pie eleă ă ţ agricole. De men ionat, c smântâna fabricat poate fi realizat produc torilor deţ ă ă ă ă frişc , smântân fermentat de consum şi unt. ă ă ă
Pre uri. ţ Pre ul de vânzare a smântânii fabricate, cu con inut de 20% gr sime,ţ ţ ă va fi orientat dup concuren i. Pre ul smântânii luat în calcule este de 15 lei/kg. Pre ulă ţ ţ ţ de vânzare a laptelui smântânit, cu con inut de 1% gr sime, este orientat dupţ ă ă costurile suportate, şi este de 1,4 lei/kg.
În cazul fabric rii laptelui smântânit cu 0,05% gr sime profitabilitatea afaceriiă ă se reduce cu 5%, lucru cauzat de pre ul miţ c oferit pentru acest lapte de întreprinderile de prelucrare. Laptele smântânit cu con inut de gr sime de 0,05% se foloseşte la fabricareaţ ă urm toarelor produse:ă lapte smântânit de consum (serveşte ca aliment dietetic, fiind recomandat
bolnavilor de stomac, a celor cu tulbur ri hepatice sau boli cardiovasculare);ă b uturi r coritoare;ă ă brânzeturi (brânz slab de vaci, caşul sec, caşcaval, brânz Cottage);ă ă ă produse lactate dietetice acide (iaurt, chefir, lapte acidofil, lactofruct); conserve de lapte (lapte concentrat cu şi f r zah r, lapte praf);ă ă ă cazein , cazeina i şi coprecipita i (ă ţ ţ cazeina serveşte la fabricarea vopselei pe bază
de ap , preparatelor de carne, pentru clarificarea vinurilor şi berei; ă cazeina ii ţ se folosesc la fabricarea înghe atei, preparatelor de carne, biscui i, pâine şi înţ ţ patiserie; coprecipita iiţ se utilizeaz la producerea produselor de panifica ieă ţ dietetice, brânzeturi topite şi produse baby foods);
furaje pentru animale (vi ei, porci). ţDistribu ia şi vâţ nzarea produselor. Smântâna dulce şi laptele smântânit vor fi
vândute en-detail (ambalate în borcane din sticl de 1; 2 şi 3 litri), de c tre oă ă persoan special angajat , amplasat în pia a produselor agricole. Pia a de desfacereă ă ă ţ ţ a produselor lactate are tendin e stabile şi este în creştere în perioada s rb torilor.ţ ă ă
Vom men iona unele din c ile de creştere a profitabilit ii afacerii: 1) producereaţ ă ăţ din laptele smântânit a laptelui uscat; 2) fabricarea brânzei moldoveneşti etc. Pentru toate cazurile se va face un studiu de pia , se va ine cont de resursele umane şi deţă ţ tendin a de dezvoltare a pie ei. ţ ţ
7.4. DESFASURAREA AFACERIIActivitatea opera ional va fi realizat de c tre proprietarul afacerii şi membriiţ ă ă ă
familiei sale. Colectarea laptelui. Preluarea laptelui de la furnizorii stabili i şi contracta iţ ţ
(gospod riile popula iei rurale) se va face în orele de diminea şi sear , imediat după ţ ţă ă ă mulgerea vacilor. Aceasta va asigura o calitate înalt a produselor fabricate şi vaă
minimaliza cheltuielile de prelucrare. Acest lucru va permite prelucrarea unui lapte igienic, cu un con inut mic de microorganisme (înc rc tur microbian mic ). Laţ ă ă ă ă ă achizi ie se va face un examen organoleptic al laptelui: aspect, miros şi gust, careţ trebuie s fie specifici unui lapte de calitate. Deoarece toate calit ile laptelui seă ăţ imprim smântânii, la depistarea unor devieri de la norme laptele nu va fi cump rată ă (gust amar, gust înec cios, aspect de seu). Gustul se va aprecia la t=15…18ă 0C. Pentru aprecierea mirosului laptele aflat într-un vas se va înc lzi la t=50…60ă 0C.
Achizi ia se va face într-o înc pere aparte, numit camer de colectare. Laţ ă ă ă colectarea laptelui se vor asigura condi ii igienice – bidoane curate; strecur toareţ ă preg tit cu tifon curat etc. Sp larea insuficient a bidoanelor şi separatorului poateă ă ă ă produce la smântân un gust de s pun.ă ă
Înc perea de producere. ă Laptele va fi valorificat în smântân şi lapteă smântânit într-o înc pere separat , numit l pt rie. Înc perea va fi construit din zidă ă ă ă ă ă ă de c r mid sau piatr . Pere ii interiori vor fi acoperi i pân la în l imea de 1,5 m cuă ă ă ă ţ ţ ă ă ţ pl ci de faian sau vopsi i în ulei. Podeaua va fi acoperit cu gresie sau cimentă ţă ţ ă sclivisit şi va avea o înclina ie de 1ţ ÷ 2%, care va asigura scurgerea. Înc perea va fiă legat la re eaua de curent electric, care va asigura iluminarea şi func ionareaă ţ ţ separatorului. Pentru comoditatea activit ii înc perea va fi branşat la re eaua deăţ ă ă ţ ap potabil . În cazul lipsei re elei de ap , în înc pere se va monta un rezervor cuă ă ţ ă ă capacitatea de 100 litri în care se va pompa ap din fântâna proprie. Apa folosit laă ă sp lare va fi evacuat în re eaua de canalizare. La lipsa acesteia se va folosi oă ă ţ fântân absorbant pentru filtrarea apei uzate, situat la cel pu in 30 m distan deă ă ă ţ ţă cl dire şi 50 m de fântâna de ap . ă ă
Opera ii primare de prelucrare.ţ Laptele dup primire, pentru îndep rtareaă ă impurit ilor, va fi strecurat. Tifonul va fi schimbat dup fiecare 50 litri de lapteăţ ă strecurat. Deoarece laptele cald are o viscozitate mai mic şi se smântâneşte mai bine,ă înainte de separare se va efectua opera ia de înc lzire a laptelui pân la t=38…42ţ ă ă 0C.
Preg tirea separatorului de lapte. ă Înainte de demararea lucr rii deă separare, se vor monta corect componentele detaşabile ale separatorului. După aceasta se va porni separatorul în gol pentru a verifica buna func ionalitate şi aţ atinge tura ia de lucru a tobei. Pentru înc lzirea organelor de lucru în separator se vorţ ă turna 2÷ 3 litri de ap cu t=+45ă 0C.
Prelucrarea laptelui. Smântânirii va fi supus numai laptele proasp t, colectată imediat dup mulgere. Smântâna şi laptele fabricate vor fi colectate din separator înă recipiente din inox alimentar, vase emailate sau din lut. Pierderile luate în calcul, conform normelor admise de specialitate, constituie 0,5%. Potrivit parametrilor de lucru aleşi, cantitatea de lapte integral (cu 3,5% gr sime) necesar pentru ob inerea unui kg deă ă ţ smântân (cu 20% gr sime) va fi de 7,6 kg.ă ă
Lucr ri post-fabrica ie. ă ţ Dup ieşirea din separator, smântâna va fi r cită ă ă imediat pân la t=6…8ă 0C şi inut la rece (în frigiderul de cas ) pentru maturizareaţ ă ă fizic , timp de 12ă ÷ 24 ore. Astfel se va opri dezvoltarea microorganismelor şi se va asigura p strarea smântânii în stare dulce pân la vânzare. Smântâna şi laptele vor fiă ă inute la rece în recipiente acoperite cu tifon. Spa iile de depozitare (frigider, beci) vorţ ţ
fi curate, v ruite, f r mirosuri str ine. Laptele smântânit va fi expediat la beneficiariă ă ă ă zilnic, iar smântâna dulce poate fi re inut la rece cel mult 2 zile. Dac lapteleţ ă ă smântânit nu poate fi transportat zilnic la beneficiari, bidoanele cu lapte (sau alte recipiente) se vor ine în bazin cu ap rece sau în frigider. Uneori pentru r cireaţ ă ă laptelui se pot folosi cuburi din lapte înghe at. Pentru a p stra con inutul de vitamineţ ă ţ produsele lactate se vor p stra la întuneric. ă
99
Smântâna şi laptele vor fi vândute, fiind ambalate în borcane rambursabile, cu capacitatea de 1; 2 şi 3 litri. Valoarea calitativ a produselor fabricate va fi asigurată ă atât prin calitatea laptelui, cât şi prin starea de cur enie a utilajelor, ambalajelor,ăţ înc perilor de produc ie, spa iilor de depozitare şi starea igienic a personalului.ă ţ ţ ă
Regimul de lucru a unit ii mini de prelucrare a laptelui va constitui 360 zileăţ lucr toare. Consumul de energie electric va include urm toarele (în kW/h/zi):ă ă ă iluminare - 0,8; separatorul - 0,8; vana pasteurizare - 2,2; frigidere – 4,5; boiler – 4,8; r cirea apei - 4. Cheltuielile de transportare prev d 30 lei/zi pentru transportareaă ă produc iei la pie ele agricole din oraşe. ţ ţ Pentru persoana angajat şi amplasat în pia aă ă ţ agricol pentru vânzarea produc iei este preconizat un salariu lunar de 350 lei.ă ţCheltuielile legate de examenul sanitar-veterinar şi avizul medicului veterinar privind calitatea produc iei fabricate sunt incluse în cheltuielile generale. ţ
7.5 ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
Prognoza volumului de producere şi a vânz rilor:ă
Produse fabricate
U.M.Cantitatea
zilnic ,ă unit.
Cantitatea anual ,ă
unit
Preţ unitar, lei
Vânz riă anuale, lei
Smântâna dulce, cu 20% gr simeă
Kg 8,2 2 961 15 44 408
Lapte smântânit, cu 1% gr simeă
Litri 54,0 19 442 1,4 27 218
TOTAL 65 161 65 161
Prognoza cheltuielilor:Articole de cheltuieli Cheltuieli lunare, lei Cheltuieli anuale, lei
Consum de materie prim (lapteă crud integral) 3 375 40500
Cheltuieli de diverse materiale consumabile (detergen i, tifon)ţ 108 1 300
Taxa pentru vânzarea în piaţă 60 720Consum energie electrică 400 4 800Remunerarea muncii 350 4 200Cheltuieli de transportare 900 10 800Cheltuieli generale şi administrative 100 1 200
Cheltuieli comerciale 50 600Alte cheltuieli (1% din suma cheltuielilor)
53 641
Autorizaţii 400TOTAL 65 161
În baza datelor prezentate mai sus, în tabelul de mai jos se prezint o varia ieă ţ a cheltuielilor de transport în vederea stabilirii cantit ii de produse finite spreăţ vânzare, la men inerea marjei brute la aceeaşţ i valoare, de 13 000 lei anual.
Denumirea Cheltuieli de transport, lei/zi30 63 101
Cheltuieli de transport, lei/an 10 800 22 680 36 288Consum de lapte, lei/an 40 500 55 890 73 596Cantitatea de lapte colectat ,ă litri 22 500 31 050 40 887
Cantitatea zilnic de smântână ă dulce produs , kgă 8,2 11,3 14,9
Cantitatea zilnic de lapteă smântânit, litri 54 74,5 98,1
In concluzie, as dori sa subliniez importanta consumului de lapte pentru organism: substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, laptele este asimilat de catre organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata, cat si sub forma de diferite produse lactate,iar acestea din urma maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate al populatiei si contribuind astfel la prelungirea vietii oamenilor.
Obtinerea si prelucrarea igienica si cat mai rationala a laptelui si produselor lactate duc la mentinerea integrala a numeroaselor calitati nutritive ale acestora pentru hrana omului. Din acest motiv procesarea laptelui trebuie sa se faca intr-o maniera cat mai practica evitandu-se pe cat este posibil, intrarea in contact cu laptele in momentul prelucrarii. Aici intervin instalatiile care usureaza procesul, reduc timpul de procesare, imbunatatesc calitatea produselor si sunt recomandate pentru calitatea lor igienica deosebita.
Astfel sunt prevenite focarele de toxiinfectii alimentare si a altor imbolnaviri cu poarta de intrare digestiva, care, pe langa faptul ca afecteaza starea de sanatate, implica pierderi financiare directe, sau indirecte, alaturi de alte repercursiuni nedorite. Cred ca aceste motive sunt suficiente pentru a convinge de necesitatea acestor instalatii.
BIBLIOGRAFIE
1. Județul S laj, Monografieă , Victor Cormoș, Valentin Borda. Editura Sport Turism București 1980
2. Chintescu Gh. Prelucrarea laptelui în gospod rii şi ferme, Editura tehnic , Bucureşti,ă ă 1997
3. V. Guzun Tehnologia laptelui şi a produselor lactate, Editura Civitas, Chişin u,ă 1998
4. V. Guzun, Gr. Mustea , S. Rub ova şi al ii Industrializarea laptelui, Edituraţă ţ ţ Tehnica-Info, Chişin u, 200ă 1