CLASA a V a.pptx

U.M.F. “Gr. T. Popa” Iaşi, Facultatea de Medicină Stomatologică

Disciplina de Cariologie

Cavitatea de clasa a V-a ► tratamentul chirurgical al cariei simple care evoluează pe feţele vestibulare şi orale ale tuturor dinţilor

Leziunile cervicale iniţiale în smalţ (necavitare) tratament conservantiv remineralizarea lor- schimbarea dietei- îmbunătățirea igienei orale- tratament cu fluor

Materiale utilizate:

- amalgam

- compozite

- cimenturi glassionomer tip II

- compomeri fotopolimerizabili

I. RESTAURĂRI CERVICALE CU AMALGAM

INDICAȚII:- la dinții posteriori- când marginea ei cervicală este la joncțiunea smalț-cement sau în cement- la pacienți cu risc cariogen mediu

PREPARAREA CAVITĂȚII

INSTRUMENTAR

- pentru izolare

- freze sferice extradure sau din oțel1/2 sau ¼

- freze con invers extradure sau din oțel nr.35, 37

- freze cilindrice extradure sau din oțel

- instrumentar de mână:- linguri Black

- toporiști de dentină

- instrumentar pentru inserarea, modelarea și finisarea

amalgamului

ETAPE DE LUCRU1. izolarea- are o importanță deosebită- dificultatea majoră în restaurarea acestor cavități o reprezintă umezeala- umezeala produsă de salivă, fluidul gingival sau hemoragia

gingivală trebuie eliminată în toate etapele terapeutice- deseori marginea gingivală a cariei este situată sub marginea

liberă a gingiei ► se indică retracția gingivală- asigură un bun acces- elimină trecera fluidului spre

cavitate

2. Deschiderea procesului carios- accesul este direct- trebuie ușurat dacă gingia marginală inflamată a proliferat în cavitatea carioasă ► simpla obturare provizorie cu material de obturație provizorie

sau prin mijloace chirurgicale

3. Exereza dentinei infectate:- freze globulare de mărime adecvată procesului carios la viteze convenţionale

4. Extensia preventivă:- se face cu freze cilindrice sau conice din oțel sau carbură de tungsten ► se deplasează perpendicular pe peretele axial

► se îndepărtează tot smalțul afectat și demineralizat - Prepararea cavității în funcție de extinderea cariei dentinare- smalțul marginal afectat va fi lustruit cu discuri de hârtie și supus terapiei cu fluor

Forma de contur a cavității este dictată de întinderea și localizarea leziunii- Profunzime minimă

- 0,5 mm pulpar de JSD sau 1-1,25 mm de smalț- 0,75 mm de joncțiunea smalț-cement

5. Retenția- peretele axial va fi ușor convex în sens mezio-distal și ocluzo-

gingival, urmărind joncțiunea smalț-dentină- se realizează cu o freză con invers acționată circumferențial ► pereții laterali vor fi ușor convergenți spre exterior

- alți autori indică realizarea unor șanțuri la nivelul unghiurilor axio-ocluzal și axio-gingival cu o sferă sferică ¼

► inserția amalgamului în zonele rotunjite este mai eficientă decât în zonele angulare (ascuțite)

Când procesul carios se extinde mezio-distal și vestibulo-lingual ► se indică realizarea unui șanț circumferențial cu o freză sferică

¼ la unirea pereților laterali cu cel axial

6. Rezistența

- asupra restaurației nu de exercită direct forțe masticatorii

- rezistența nu constituie un aspect critic

7. Finisarea marginilor

- marginile de smalț să fie netede

- unghiurile de întâlnire dintre pereții laterali vor fi rotunjite

- unghiul marginal va fi menținut la 90° atât în smalț cât și în

cement

- nu se indică nici o bizotare

8. Toaleta cavității și inspecția finală

II. RESTAURĂRI DIN COMPOZIT ETAPE1. Izolarea procesului carios: - când marginea gingivală a cariei este sub marginea liberă

a gingiei retracţia gingivală2. Deschiderea procesului carios:- accesul este direct- acces este dificil► dacă gingia marginală e inflamată şi proliferată în carie

uşurarea accesului:- material de obturaţie provizorie- mijloace chirurgicale

3. Exereza dentinei infectate de la periferia leziunii, la nivelul joncţiunii smalţ/dentină, curăţind pereţii laterali şi apoi peretele parapulpar

4. Extensia preventivă- cu freze cilindrice, conice, oţel sau carbură de tungsten, ţinute perpendicular pe peretele axial- prepararea cavităţii – în funcţie de extinderea cariei- profunzimea cavităţii:

- 1 – 1,25 mm – de smalţ- 0,75 mm – de joncţiune smalţ/cement - minim 0,3 mm – în dentină

5. Retenţia – este superioară prin creşterea suprafeţei de adeziune

6. Rezistenţa - nu se exercită forţe masticatorii direct

7. Finisarea marginilora. cavitate de clasa a V-a bizotată - când peretele gingival este situat în smalţ►se realizează un bizou circumferenţial, mai puţin pe peretele

gingival cu freze diamantate flacără în unghi de 40°, 2 mm sau ►bizou larg numai al marginii incizale, până la ecuatorul

anatomic al dintelui

b. cavitate mixtă, clasic bizotată - când peretele gingival este situat în cement ► şanţ de retenţie gingival, unghi extern marginal de 90° nebizotat (compozitul nu aderă la cement)► peretele incizal va fi bizotat

8. Toaleta cavităţii

II. RESTAURĂRI DIN CIMENT GLASS-IONOMER

- pot fi: - convenţionale şi - modificate cu răşini

- indicaţii:- vârstnici cu leziuni carioase multiple

- pacienţi cu risc cariogen mare- leziuni cervicale necariogene

- tehnica de preparare a cavităţilor- asemănătoare cu cea pentru compozit- nu se face bizotare - pereții cavității se întâlnesc în unghi de 90°

Pereții cavității se întâlnesc in unghi de 90°

RESTAURĂRI DIN CIMENT GLASS-IONOMER

TRATAMENTUL CARIILOR

CAVITARE DE SUPRAFAȚĂ

RADICULARĂ

Leziunile carioase de suprafață radiculară apar cu o frecvență

crescută datorită:

creșterii speranței de viață

creșterea frecvenței recesiunilor gingivale în cadrul

afecțiunilor parodonțiului marginal după vârsta de 50 ani

la vârsta a-III-a apar modificări cantitative și calitative ale

salivei ce favorizează atacul cariogen pe suprafețele

radiculare denudate.

Caracteristici :

- evoluție rapidă pt. că cementul este mai slab mineralizat

- avansează în profunzime și suprafață

►caria circulară, senilă, serpiginoasă

- pot avea ca finalitate secționarea coroanei dintelui

I. RESTAURAREA CU AMALGAM

PREPARAREA CAVITĂȚII- situate frecvent aproximal- se vor realiza cavități retentive sub formă de șanț aproximal

Carie activă carie inactivă

Etape de lucru1. Deschiderea procesului carios- accesul este direct dinspre vestibular sau lingual în funcție

de care suprafață este mai apropiată de procesul carios

2. Exereza dentinei infectate - la viteze convenționale - cu freza sferică

nr.2 sau nr.4- instrumentar manual Black- Se îndepărtează dentina infiltrată

3. Extensia preventivă

- se va păstra cât mai mult posibil din peretele opus suprafeței

de acces ► va constitui o zonă rezistentă în timpul condensării

- pereții ocluzal și gingival sunt paraleli între ei

- unghiul marginal va fi de 90° cu pereții ocluzal și gingival

4. Retenția - se realizează 2 șanțuri cu freza sferică ¼ la 0,5 mm de

suprafața externă pe pereții ocluzal și gingival- profunzime șanțuri= 0,25 mm sau ½ din diametrul

frezei

5. Finisarea - nu se realizează nici un fel de bizotare

II. RESTAURAREA CU MATERIALE COMPOZITE

Sunt contraindicate deoarece:

- marginile cavității sunt reprezentate de cement la care compozitul

nu aderă

- există un control slab al adaptării marginale în zone de retenție

bacteriană maximă

Se poate apela totuși la ele pe fețele linguală și vestibulară

► cavități cu design mixt, clasic-bizotat

► refacere coronară prin tehnica sandwich deschis sau închis

III. RESTAURARE CU CIMENTURI GLASSIONOMER - glassionomerii tradiționali și cei modificați rămân materialele

de elecție pentru restaurarea acestor leziuni - aderență bună la dentină, cement, smalț- etanșeitate superioară- efect carioprotector

- în cariile radiculare aproximale cavitățile vor fi sub formă de șanț

- în cariile vestibulare sau linguale au un design mixt

Carie de suprafață radiculară

Aplicare glassionomer Photac Fil Quick, 3 M

Fotopolimerizare

Aspect final al restaurării