This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Introducere...................................................................................................3Capitol 2. Conceptul de metodologie în ştiinţele sociale.............................5Capitolul 3. Schema operationala de cercetare..........................................13
Elementele schemei de cercetare.............................................................13Capitolul 4. ipuri de cercetări sociologice...............................................2!
Consideratii conceptuale despre tipuri de cercetări sociologice.............2!Clasi"icarea cercetărilor...........................................................................21
Introducere*e ce un curs de metodologia cercetării+
• pentru o înţelegere a limbajului ştiinţific "olosit în transmiterea cunoştinţelor din
domeniul social.
ransmiterea unor cunoştinţe teoretice implică utili%area unor elemente speci"ice lim,a-ului
ştiinţi"ic cum sunt cele de noţiune concept de"iniţie dimensiune indicatori operaţionali%are
"uncţionare structură etc. care dacă nu sunt ,ine preci%ate riscă să inducă multe con"u%ii greu de
stăp/nit ulterior.
• pentru a putea delimita produsele o,iecti#e cu caracter ştiinţific, de alte forme de
cunoaştere socială care coe0istă la un moment dat lim,a-ul ideologic -urnalistic
stereotipuri etc..
entru #iitorul specialist în domeniul a"acerilor este "oarte important săşi "orme%e o g/ndire
alternati#ă care săi permită să identi"ice din ansam,lul in"ormaţiilor şi cunoştinţelor disponi,ile la
un moment dat în domeniul de acti#itate pe acelea care sunt o,iecti#e şi rele#ante pentru re%ol#area
unei situaţii particulare. El tre,uie săşi însuşească lim,a-ul ştiinţi"ic pentru a putea pri#i critic at/t
produsele intelectuale de pe piaţă c/t şi pe cele neştiinţi"ice pe care le poate utili%a ca in"ormaţie
primară în propriul său demers analitic.
• pentru a c/ştiga mai multă rigoare şi precizie în comunicarea cu pro"esorii şi în
ela,orarea lucrărilor solicitate.
etodologia este 6gramatica7 lim,a-ului ştiinţi"ic. 8a un curs pro"esorul transmite
cunoştinţe despre o anumită temă "olosind regulile acestei gramatici o anumită logică e0plicati#ă
pe care adesea studentul în a,senţa unor prenoţiuni metodologice nu o conştienti%ea%ă ca atare.
rin urmare el #a tinde să reţină doar cunoştinţele noi in"ormaţiile primite pe care #a "i tentat să
le reproducă utili%/nd g/ndirea proprie anterioară neconştienti%ată şi netrans"ormată. 8a seminar sau la lucrările scrise studentul riscă să se raporte%e e0clusi# la cunoştinţele acumulate
menţin/nduşi propria logică adesea neştiinţi"ică. *iscursul re%ultat #a "i unul ine0act cantonat în
s"era opiniilor nestructurate. C/ştigul său se #a limita la acumularea şi sistemati%area unor
cunoştinţe noi risc/nd asst"el să piardă dimensiunea creatoare pre%entă la această #/rstă în
procesul de "ormare şi de%#oltare pro"esională.
• pentru a putea copera e"icient cu di#erşi specialişti
Capitol 2. Conceptul de metodologie în ştiinţele sociale
2.1. Definirea metodologiei, a obiectului de studiu
Sociologia este ştiinţa despre societate care studia%ă realitatea socială în ,a%a unei teorii dar
şi pe ,a%a cercetării empirice prin măsurarea "rec#enţei sau intensităţii "aptelor sociale.
Cercetarea sociologică are următoarele premise9
e0istenţa o,iecti#ă a societăţii independentă de cercetător:
realitatea socială este structurată în relaţia cau%ăe"ect iar e#oluţia ei este gu#ernată de
principiul determinismului:
ade#ărul ştiinţi"ic deri#ă din anali%a o,iecti#ă prin mi-loace de o,ser#are şi de măsurare.
;e%ultă că scopul cercetării sociologice constă în descoperirea acelor in"ormaţii desprerealitatea socială ce pot "i utili%ate în predicţii despre e#enimente şi procese sociale.
Emil *ur<heim 1('4 ;egulile metodei sociologice su,linia că sociologia 6nu tre,uie să
consiste întro simplă para"ra%ă a pre-udecăţilor tradiţionale ci să ne "acă să #edem lucrurile alt"el
de cum apar omului de r/nd: căci o,iectul "iecărei ştiinţe este de a "ace descoperiri şi orice
descoperire deconcentrea%ă mai mult sau mai puţin opiniile acceptate7.
Ca de"initie Metodologia cercetării în ştiinţele sociale este studiul metodelor şi tehnicilor
utilizate într-o cercetare socială, pentru îndeplinirea obiectivelor şi scopurilor, şi pe baza uneiipoteze.
e de alta parte con"runtat cu o temă de cercetare cu metodologul din cercetător #a tre,ui
să ştie să aleagă din şirul de metode şi tehnici pe cele care îi acoperă şii rele#ă întreaga
pro,lematică a "enomenului sau procesului social studiat. *e aceea etodologia este şi o artă o
6ştiinţă7 a alegerii metodelor şi tehnicilor pentru îndeplinirea o,iecti#elor şi scopurilor propuse în
,a%a unor ipote%e.=lt"el spus etodologia este o teorie a ceea ce este numit în mod curent
6e0perienţă7 . =nali%a metodologică #i%ea%ă punerea în relaţie a metodelor tehnicilor procedeelor şi instrumentelor de in#estigaţie adec#area lor la o,iectul de studiu.
etodologia are printre preocupări şi clari"icarea înţelesului conceptelor corectitudinea
de"inirii lor anali%a lim,a-ului utili%at. Este una dintre cele mai di"icile misiuni a#/nd în #edere că
istoria "olosirii termenilor a "aptului că termeni curenţi ai lim,a-ului ştiinţi"ic au înţelesuri "oarte
di#erse.=nali%a metodologică #i%ea%ă în punerea în
etodologia cercetării în ştiinţele sociale este alcătuită din9
enunţurile teoretice "undamentale socotite ca re"erenţial pentru structura unei teorii şi
trans"ormate în principii metodologice de anali%ă a realităţii sociale:
procedee de prelucrare a datelor şi in"ormaţiilor empirice de ordonare sistemati%are şi
corelare a acestora:
procedee de anali%ă interpretare şi construcţie>reconstrucţie pe ,a%a datelor empirice care
stau la ,a%a procesului de ela,orare a descrierilor tipologiilor e0plicaţiilor şi predicţiilor teoretice.
aul 8a%ars"eld 1(5( a remarcat că metodologia are şase teme principale9
delimitarea o,iectului de studiu:
anali%a conceptelor:
anali%a metodelor şi tehnicilor de cercetarea:
anali%a raportului dintre metodele şi tehnicile utili%ate:
sistemati%area datelor o,ţinute în cercetarea empirică:
"ormali%area raţionamentelor.
2.2. Noţiuni atasate conceptului de Metodologie; metodă, tehnică, procedeu, instrument de
cercetare
Noţiunea de metodă #ine de la cu#/ntul grecesc methodos, care însemna cale mi-loc.
Metoda este modul de cercetare, sistemul de reguli şi principii de cunoaştere. Ea este o modalitate
generală strategică de a,ordarea realităţii.
Tehnica de cercetare. ermenul de tehnică #ine de la cu#/ntul grecesc 6 tekne7 care
înseamnă procedeu #icleşug. ehnicile sunt forme concrete ale metodelor ceea ce determină ca o
metodă să capete "ormă. ehnicile de cercetare investighează operaţional realitatea. =ncheta este o
metodă iar chestionarul este o tehnică. *e aceea unei metode îi sunt a"erente mai multe tehnici.
=nchetei îi corespunde mai multe tehnici9 chestionarul inter#iul "işele statistice de înregistrare.
Instrumentul de cercetare este un mi-loc de culegere a in"ormaţiilor înc/t se poate spune
că el se interpune între cercetător şi realitate.
rocedeul este modul de utilizare a instrumentelor de cercetare adică uneltele materialeutili%ate de cunoaştere ştiinţi"ică a proceselor sociale9 ghidul de inter#iu "oaia de o,ser#aţii "işa de
înregistrare.
?n cercetarea socială tema de studiu este delimitată dintro teorie9 6încă laton compara
cunoaşterea cu disecarea unui animal: după el un ,un dialectician găseşte articulaţiile iar unul prost
osul: însă orice cunoaştere răm/ne un decupa-7 apud Chelcea p. 35.
Cercetarea empirică se de"ăşoară după anumite principii
unităţile dintre teorie şi empiric: raţionamenetele re%ultate din teorie stau la ,a%a cercetării empirice:
unităţii dintre înţelegere şi e0plicaţie care are în #edere raportul dintre su,iectul şi
o,iectul cunoaşterii:
unităţii dintre cantitati# şi calitati#:
!lasificarea metodelor
Constantin Schi"irneţ 2!!! clasi"ică metodele după mai multe criterii9
a! temporal 9
metode trans#ersale @ se descoperă relaţia dintre procesele umane sau sociale sta,ile9 teste
sociometrice o,ser#aţia ancheta:
metode longitudinale @ care studia%ă e#oluţia proceselor sociale în timp9 ,iogra"ia studiul
de ca% studiile panel:
b! din punct de vedere al reactivităţii a gradului de inter#enţie a cercetătorului asupra o,iectului de
studiu e0istă9 metode e0perimentale e0perimentul:
metode c#asie0perimentale9 ancheta sonda-ul de opinie ,iogra"ia socială pro#ocată:
metode de o,ser#aţie9 studiul documentelor sociale o,ser#aţia:
c! după numărul unităţilor sociale luate în studiu
metode statistice anchete sociodemogra"ice sonda-ele de opinie anali%e mametamico
statistice:
metode ca%uistice @ "olosite în studiul integral al c/tor#a unităţi sociale9 ,iogra"ia studiul
de ca% monogra"ia socială.
Cercetarea sociologică se reali%ea%ă prin metode9
cantitati#e @ măsoară intensitatea sau mărimea "enomenelor şi proceselor sociale prin
#alori cantitati#e. entru a a-unge la e#aluări cantitati#e este ne#oie de cuanti"icare operaţie ce
constă în alegerea unor indicatori cărora li se atri,uie #alori numerice.
Cantitati#ul îm,racă două "orme9 cea de numarare şi cea de măsurareAule şi Bendall 1((& apud
;otariu Iluţ1((& p.2'. umărarea indică o cantitate de entităţi şi se e0primă întotdeauna printro
"rec#enţă. ăsurarea presupune atri,uirea unei #alori numerice care redă intensitatea cu care semani"estă o caracteristică o însuşire a unei entitaţi empirice. ăsurarea #i%ea%ă întotdeauna o
caracteristică a 6o,iectului7 #i%at şi nu Do,iectul7 în sine.=st"el nu măsurăm o ,ucată de p/n%ă ci
lungimea ei.
calitati#ă @ e0primă caracteristicile "enomenelor şi proceselor sociale.
*eci%ia de a cerceta cantitati# sau calitati# ţine de cadrul teoretic sta,ilit şi de scopul pentru
care este iniţiat studiul unei teme.
raian ;otariu etru Iluţ 1((' p.25 adapt/nd după raFman 1((2 pre%intă noteledi"erenţiatoare între in#estigaşiile de tip cantitati# şi calitati# reali%ea%ă un ta,el
1. o propo%itie relati#a la e0plicatia "enomenelor admisa pro#i%oriu inainte de a "i
supusa e0perientei:
2. o con-ectura pri#ind e0plicatia sau posi,ilitatea aparitiei unui e#eniment:
3. o supo%itie "acuta asupra unui lucru posi,il sau nu si despre care se desprinde o
serie de consecinte care tre,uie #eri"icate:
4. un enunt care a"irma o relatie intre anumite "apte si care testate empiric tre,uie
#eri"icat sau respins:
5. o a"irmatie despre relatiile intre doua sau mai multe "enomene sau despre o
anumita proprietate a elementelor e0istente intrun domeniu de studiat:
&. un enunt empiric cu #aloare pro#i%orie care sta,ileste o clasa unitara de
proprietati sta,ilite sau a"irma e#enimente certe corelate sau succesi#e:
'. o presupunere enuntata pe ,a%a unor "apte cunoscute cu pri#ire la anumite
cone0iuni intre "enomene care nu pot "i o,ser#ate direct:
). o supo%itie sugerata in mod pro#i%oriu ca o e0plicatie a "enomenelor:
(. o propo%itie care tre,uie testata pentru asi do#edi #ala,ilitatea si care poate "i
corecta sau incorecta dar duce oricum la plicarea unui test empiric.
*eci nu orice enunt despre e0istenta unei relatii pro,a,ile dintre doua sau mai multe
#aria,ile repre%inta o ipote%a: un enunt pentru a "i o ipote%a este necesar ca el sa "ie testat. In
sociologie ipote%a este un enunţ care re"lectă cu un anumit grad de pro,a,ilitate "iinţarea
unei relaţii cau%ale între "enomene si procese sociale.
*imensiunile ipote%ei
Hohan altung 1(&' a preci%at %ece condiţii pe care tre,uie să le satis"acă o ipote%ă pentru
a "i #alidă9
1. #eneralitatea @ repre%intă calitatea ipote%ei de a re"letca procese şi "apte sociale
generale relaţia dintre ele #aria,ile "iind adec#ate dincolo de condiţiile spaţiotemporale.E09 Cu c/t calitatea #iaţii politice este mai mare cu at/t participarea politică este mai mare @
se re"eră la toate grupurile şi persoanele indi"erent de caracteristicile socio @ demogra"ice.
2. Comple"itate @ se re"eră la gradul de cuprindere a pro,lematicii studiate.
3. $pecificitatea @ #i%ea%ă numărul de #alori. *e pre"erat sunt ipote%ele în care
#aria,ilele au trei #alori.
4. %eterminarea @ repre%intă delimitarea cu rigoare a procesului sau "enomenului
social ce tre,uie relectat. Ipote%ele cu un grad mai mare de determinare sunt pre"era,ile celor înalt pro,a,ilistice.
5. &alsificabilitatea @ este o dimensiune a ipote%ei ca un criteriu de demarcaţie între
enunţurile ade#ărate şi cel "alse. B. opper 1()1 p.)3 7un sistem al ştiinţelor empirice tre,uie să
poată eşua în con"runtarea cu e0perienţa7 El spune că în cercetările empirice sunt reţinute numai
ipote%ele testa,ile.
&. 'redictibilitatea @ se re"eră la "uncţia de descriere şi e0plicare a proceselor şi
"enomenelor sociale.
'. Comunicabilitatea #irtutea ipote%ei de a transmite specialiştilor şi nespecialiştilor o
imagine c/t mai adec#ata despre procesele sau "enemonele sociale cercetate.
). (eproductibilitatea @ indică necesitatea ca ipote%ă să o"ere posi,ilitatea repetării
cercetării şi decelării aceloraşi conclu%ii.
(. estabilitatea @ enunţul despre un proces sau "enomen social să "ie testa t
permanenet.
1!. )tilitatea @ rele#ă rolul ipote%ei în cercetarea empirică.
Tipuri de ipote"e
*poteze teoretice @ re"lectă interpretările noi date proceselor şi "enemenelor sociale şi sunt
indirect testa,ile.
*poteze de lucru @ sunt enunţuri direct testa,ile de către cercetările empirice. Cercetătorii
caută de pildă să e0plice de ce delic#enţa se mani"estă mai puternic la #/rsta adolescenţei.
adeleine raJit% s ela,orat o clasi"icare a ipote%elor de lucru9
1. ipote%e despre supo%iţia uni"ormităţii ca%urilor cercetate. E09 se încearcă #eri"icarea
ipote%ei că rata di#orţurilor este mai mare la categoriile socilae cu #enituri mai ridicate.
2. ipote%e care con"irmă corelaţii empirice. *acă rămanem la e0emplul cu
di#orţialitatea se pot "ormula multe ipote%e9 relaţia dintre alcoolism si di#orţialitate: comportament
agresi# @ di#orţialitate.
3. Ipote%e care re"lectă relaţiile dintre #aria,ilele analitice. Ele presupun un e"ort deela,orare mai amplu pentru sta,ilirea unor relaţii pro,a,ile între #aria,ilele comple0e ni#el
*in ştiinţa sociologică se pot e0trage ipote%e de ni#el intermediar de generalitate şi din
acestea ipote%e de lucru testa,ile prin cercetări empirice. *e e0emplu9 6oate societăţile cunosc
procese de strati"icare socială7 este o ipote%ă cu un ni#el ma0im de generalitate. *in aceasta ipote%ă
se pot deduce ipote%e de lucru9 6în anumite condiţii istorice di"erenţele dintre grupurile sociale sunt
mai mici7.
, e0perienţa directă. Cunoaşterea realităţii prin contactul nemi-locit îi o"eră
cercetătorului posi,ilitatea de a constata legături intre procese sociale. Septimiu Chelcea 1(() p
4) a"irma că 6în sta,ilirea legăturilor dintre #aria,ilele cercetate se pleacă de la ceea ce este
K#i%i,il cu ochiul li,erL e#idenţiinduse di"erenţelor Kcare strigăL pentru ca apoi pe măsura
cunoaşterii să căuta di"erenţele Kcare şoptescL7.
c =nalogia. Mnul dintre întemeietorii sociologiei E. *ur<heim remarca că analogia
6este singurul mi-loc practic de care #om dispune pentru a a-unge să "acem lucruri inteligi,ile7 G
ipote%ă "ormulată întrun anumit domeniu al ştiinţei poate să a-ute la ela,orarea altei ipote%e dintro
altă ştiinţă. Nil"redo areto prin analogie cu ipote%a din ştiinţele economice despre homo
oeconomicus a emis ipote%a despre homo sociologicus. 6=nalogismul poate constitui însă un
pericol pentru orice şţtiinţă în măsura în care poate "acilita reducţionismul şi trans"erul ilegitim al
paradigmei unei ştiinţe la domeniul altei ştiinţe S. ;ădulescu 1((4 p.1!.
#aliditatea ipote"elor
entru a "i #alide ipote%ele tre,uie să se ,a%e%e pe "apte reale şi să "ie #eri"ica,ile adică să
utili%e%e concepte operaţionale şi să "ie speci"ice să nu se piardă în generalităţi.
*upa epistemologul ircea $lonta ipote%ele tre,uie să "ie enunţuri cu un conţinut nou.
entru el o ipote%ă este îndră%neaţă dacă are9
un înalt grad de generalitate dacă e0plică o mare #arietate de "apte şi legi ştiinţi"ice
cunoscute inclusi# între "apte între care nu s #a%ut p/nă acum nicio legătură.
conţinut ,ogat mult peste ce sa spus p/nă acum: descriere strcucturală a lumii dincolo de aparenţe şi realitatea descrisă de acesată ipote%ă:
dace predicţii despre e#enimenlte şi "enomene o,ser#a,ile încă necunoscute.
îndră%neală şi caracterul ei riscant sporesc pe măsură ce cresc numărul #arietatea şi
e0actitatea acestei predicţii ircea $lonta 1()1 p34 35!.
In opina altor autori =drian herasim 2!!5 p 2425 ipote%ele se pot "ormula in termeni
"oarte e0pliciti @ e0. Crestea cheltuielilor de pu,licitate cu 1!O conduce spre sporirea #olumului de
#an%ari cu 4O sau in termeni generali @ intensi"icarea e"ortului pu,licitar conduce la cresterea#an%arilor. G as"el de "ormulare a ipote%elor 6mi%ea%a pe doua tipuri de e"ecte po%iti#e9
Schema operaţională de cercetare cuprinde totalitatea elementelor ce alcătuiesc o cercetare
sociologică empirică. Este modalitatea pregătitoare a culegerii datelor. rin schemă domeniulcercetat este pus în relaţie cu toate componentele considerate a a#ea semni"icaţie pentru cercetarea
unei teme
Elementele schemei de cercetare
Schema operaţională de cercetare cuprinde9
1. conceptele
2. dimensiunile
3. indicatorii
4. indicii domeniului cercetat
aul 8a%ars"eld a de"init schema operaţională de cercetare a de"init schema operaţională ca o
acti#itate de construcţie a #aria,ilelor şi a spaţiului de atri,ute pe patru ni#eluri9
repre%entarea imagistică a conceptului:
speci"icarea dimensiunilor:
selectarea indicatorilor:
ela,orarea indicilor empirici.
Cercetarea sociologică se reali%ea%ă ca in#estigaţiei a realităţii prin concepte dimensiuni #aria,ile
indicatori indice.
#ariabila
?n sens restr/ns #aria,ila desemnea%ă cantitate. e de altă parte #aria,ila desemnea%ă proprietatea
unui proces sau "enomen social de a se schim,a a lua #alori di"erite de la un moment la altul de la
un indi#id la altul.
E09 #aria,ile9 #/rstă ni#el de şcolari%are.Naria,ilele pot "i con#ertite în mărimi cantitati#e pe c/nd atri,utele nu dispun de o asemenea
#irtute ele "iind anali%e calitati#e. $aptele şi procesele sociale sunt studiate prin anali%a cu o
singură #aria,ilă anali%ă cu două #aria,ile prin #aria,ile independente sau #aria,ile dependente.
Naria,ilele sunt mani"este direct o,ser#a,ile şi latente nu pot "i o,ser#ate direct însă pot "i
cercetate prin indicatori direct o,ser#a,ili: #aria,ila latentă este esen/ială în tehnicile de scalare în
anali%e de corelaţie în e0aminarea relaţiilor dintre legăturile o,ser#ate dintre indicatorii anali%aţi.
$peraţionali"area conceptelor este actul de rede"inire cu preci%ie a conceptelor din cercetarea
sociologică.
$a%e ale procesului de operaţionali%are a conceptelor9
1. repre%entarea imagistică a conceptului9 se e0trag din literatură
sau o,ser#aţii directe cunoştinţele oportune cercetării pentru
ca să ela,ore%e cadrul teoretic semni"icati#:
2. reali%area unui raport de corespondenţă între de"iniţia
nominală şi cea operaţională pentru ca studiul să se "acă pe
pro,leme reale. Gperaţionali%area este dependentă de
speci"icul domaniului de studiat şi de o,iecti#ele studiului.
Dimensiunile sunt concepte care re"lectă un anumit grad de generalitate al unui "enomen sau proces
social studiar şi sunt su,ordonate unui alt concept cu grad mare de generalitate.
Ceea ce apare ca dimensiune a unui concept mai general întrun conte0t poate "i concept de
re"erinţă pentru alte de"iniţii întrun alt conte0t. G alta accepţiune "olosită în general în gruparea
indicatorilor este cea de speci"ic>unghi de cercetare a temei e0 dimensiune economică socială.
Indicatorii sunt semne o,ser#a,ile şi măsura,ile cu a-utorul cărora pot "i caracteri%ate unităţile
sociale şi calitatile acestora. Mn "apt o,ser#a,il tipul de locuinţă ăn proprietate răspunsul la o
între,are care este pro"esia d#s.+ sau raportul între două mărimi "uncţionea%ă ca indicatori pentru
de"inirea conceptelor de e0. Conceptul de 6status social7. I construcţii conceptuale deri#ate prin
raportarea la un concept sau dimensiune. Indicatorii sociologici reali%ea%ă unitatea determinărilor
cantitati#e şi a celor calitati#e cu care se studia%ă un anumit domeniu al #ieţii sociale.
Indicii sunt esenţa cercetării empirice. rin indice inde0 se înţelege 6o #aria,ilă unidimensională
cu r #alori pe care sunt ordonate v clase de posi,ile com,inări de caracteristici dintrun spaţiu de
atri,ute multidimensional7 aFnt% şi cola,. 1(&( p44 apud S.Chelcea 1(() p.11(. entru că
ma-oritatea conceptelor cu care operam în ştiinţele sociale sunt multidimensionalee0.status socialcoe%iunea grupului satis"acţiea muncii se pune pro,lema clasi"icării unităţilor sociale a o,iectelor
din realitatea concretă concomitent pe mai multe criterii.
=#em o con"u%ie între indicatori şi indici. *e multe ori sunt "olosiţi ca sinonimi iar rigoarea
sociologică indicii sunt construit prin raportare a unui indicator la altul. El restr/nge s"era de
%&. 1 indicele inde0ul de%#oltării comunitare calculat de *orel =,raham in cadrul raportului
Stiinti"ic (omnia+ .valuarea şi monitorizarea impactului social! (aportul stadiului baseline!
*anuarie /0012 ela,orat pentru =genţia aţională de *e%#oltare a Ronelor iniere.
Scopul calculării este ierarhi%area localitaţilor miniere în "uncţie de scorul o,ţinut pentru "iecare
dimensiune şi pe total. Indicele a "ost calculate pe ,a%a unor indicatori colectati de Institutul
ational de Statistica.
$a%e9
Iselectare a indicatorilor rele#anti pentru calcularea incelui:
II gruparea pe dimensiuni a indicatorilor reali%ati.
*emogra"ici - ortalitate la 1!!! de locuitori- ortalitate in"antilă la 1!!! de locuitori
- ăscuţi #ii la 1!!! de locuitoriigraţie - Emigranţi din cau%a schim,ării permanente a re%idenţeila 1!!! de locuitori
- Emigranţi în ,a%a schim,ării reşedinţei la 1!!! delocuitori
- Imigranţi în ,a%a schim,ării permanente a re%idenţei la1!!! de locuitori
- Imigranţi în ,a%a schim,ării reşedinţei la 1!!! delocuitori
Sociali - umăr de locuitori la un medic- ;ata anga-arii O
- Supra"aţă locui,ilă>locuitor - r. persoane pe locuinţă
Culturalieducaţionali
- Copii înscrişi în grădiniţe la 1!!! de locuitori- Ele#i înscrişI în scoli la 1!!! de locuitori- Ele#i înscrişi în şcoli pe cadru didactic
=lţii - umar posturi tele"onice la 1!!! de locuitori- 8ungimea retelei de distri, a apei pota,ile la 1.!!!
locuitori- 8ungimea retelei de canali%are la 1.!!! locuitori- 8ungimea retelei de distri, a ga%elor la 1.!!! locuitori- Supra"aţă ara,ilă la %ona agricolă O
III calcularea indicatorilor:.
IN rescalarea unor indicatori în #ederea asigurării sensului logic ascendent ast"el înc/t #aloarea
ma0imă să repre%inte situaţia cea mai "a#ora,ilă
N normali%areastandardi%area "iecărui indicator. Scopul normali%ării este posi,ilitatea
compati,ili%ării datelor pentru prelucrarea unitară. entru a reali%a e#aluarea "iecărei localităţi în
"uncţie de scorul lor de de%#oltare comunitară #aloarea "iecărui indicator a "ost normali%ată
standardi%ată prin a,aterea "aţă de #aloarea minimă prin "ormula utilităţii ma0imale.
E0. =ncheta penală urmăreşte cunoaşterea de la inculpat #ictimă şi martori a cau%elor
moti#elor şi conte0telor în care sa să#/rşit o in"racţiune pentru ca în temeiul să se adopte o
hotăr/re.
E0. =ncheta antropologică se re"era la interogarea unor grupuri de oameni cu pri#ire la
mani"estarea tradiţiilor şi a o,iceiurilor speci"ice unei comunităţi umane.
=ncheta sociologică o,ţine in"ormaţii despre opiniile atitudinile interesele opţiunile indi#i%ilor
despre procesele sociale ce au loc în grupuri sau în structuri organi%aţionale.
?n toate celelalte scopul este de a reduce la minimum dimensiunea su,iecti#ă şi de aceea nu sunt
interogate interesele sau opţiunile ci numai ceea ce ei cunoesc despre un "apt sau proces
antropologic sau istoric.
Clasificarea cercetărilor 1. după scopul cercetărilor socio'umane
a! Cercetări descriptive se a0ea%ă pe descrierea ralităţiii sociale.
E0 cercetării monogra"ice orientate cu precădere de sinteti%area in"ormaţiilor despre o unitate
socială.
Conclu%iile unei ast"el de cercetări sunt comentarii statistice la structurarea răspunsurilor
su,iecţilor la di"eriţi itemi.
b! cercetările e"plicative #eri"ică relaţiile dintre "enomenele cercetate.e0. Cum in"luenţea%ă ni#elul #eniturilor comportamentul poliţiei: ce relaţii e0istă între mediuş
re%idenţial şi opţiunile politice.
In#estigarea acestor răspunsuri înseamnă a da un răspuns la cau%ele care determină mani"estarea
unor comportamente politice sau e0aminarea unor anumite opţiuni politice.
=şadar studiul empiric nu se opreşte la simpla descriere a "aptelor "enomenelor şi proceselor
legate de tema menţionată ci el urmăreşte desci"rarea cau%elor e0istenţei lor.
?n practică se înt/lnesc cercetări deopotri#ă descripti#e şi e0plicati#e.
Grice cercetare e0plicati#ă se ,a%ea%ă indu,ita,il pe un demers descripti# pentru că numai
ast"el ea poate să o"ere e0plicaţii la "apte şi procese ,ine delimitate.
Cercetările e0plicati#e urmăresc testarea ipote%elor iar cele descripti#e sau in"ormaţii necesare
"ormularea ipote%elor.
E0 studiind clasa managerială o #om descrie pentru a cunoaşte componentele ei programele
economice moti#aţiile pentru acti#itatea economică. *in datele o,ţinute putem să "ormulăm o
ipote%ă pri#ind relaţia dintre e"icienţa acţiunii manageriale a unor categorii de manageri şi
e0perienţe lor economică ipote%ă ce #a "i testată de o cercetare e0plicati#ă.
2. După importanta ipote"elor testate( cercetări fundamentale si cercetări aplicati)e
Cercetri /undamentale
=cestea urmăresc cunoaşterea legităţii de producere a "aptelor "enomenelor şi proceselor
sociale. *upă cum aprecia Buhn 1('& 6determinarea "aptului semni"icati# potri#irea "aptelor cu teoria şi articularea teoriei7 sunt componente ale cercetării "undamentale.
Cercetările "undamentale în ştiinţele socioumane studia%ă structura societăţii relaţiile sociale.
Scopurile9 cercetării "undamentale9
a4 stabilirea acordurilor dintre teorie şi societate
=semănător ştiinţelor naturii teoriile socioumane nu pot "i testate direct pentru a #eri"ica acordul
acestora cu "aptele şi de aceea cercetătorii se opresc la ipote%e cu ni#el mediu de generalitate şi la
ipote%e de lucru.E0 teoria grupurilor apud Chelcea 1(() p. 14! @ 141 a "ost iniţiate de coala de la Chicago. Sa
de%#oltat apoi un număr de teorii cu ni#el mediu de generalitate cu pri#ire la normele de grup
con"ormare şi de#ianţa schim,area normelor de grup. Cu timpul sa a-uns la un acord mai mare
între teoria grupurilor şi realitatea socială a grupului.
b4 eliminarea ambiguităţilor şi clarificarea problemelor!
*e "apt a pune în discuţie relaţia dintre atitudini şi comportamente. rin cunoaşterea atitudinilor se
pot pre%ice comportamentele celor studiaţi.E0perienţa sonda-elor preelectorale şi e0it pollurile con"irmă legătura dintre atitudinile politice şi
comportamentul de #ot. allup ;aport 1(3& @ 1()4 @ su,linia ca sonda-ele politice prelelectorale
au a#ut o a,atere 21O "aţă de re%ultatele #otului.
Cercetri aplicati0e
Sunt cercetări reali%ate cu scopul precis de răspuns la o comandă socilaă sau la cunoaşterea unor
*chema unui plan de cercetare sociologică +i operaţiunile pe etape
5! definirea şi delimitarea problemei cercetate
=ici cercetătorul9
operaţionali%ea%ă conceptele e"erente temei:
selectea%ă su,iectele ce merită să "ie studiate ştiinţi"ic.
*eci se "ormulea%ă o,iecti#ele şi scopul cercetării.
2. %ocumentarea în literatura de specialitate este oportună pentru a nu repeta greşelile altora
şi pentru a nu repeta ceea ce sa mai studiat şi de alţii..3. &ormularea ipotezelor este "a%a în care in#estigatorul aşea%ă relaţiile dintre #aria,ile întro
"ormă care permite măsurarea prin "apte semni"icati#e o,ser#a,ile. G cercetare poate să
teste%e în "uncţie de tema şi o,iecti#e mai multe ipote%e.
4. stabilirea eşantionului lotului de cercetat. *in populaţia totală se selectea%ă con"orm unor
criterii statistice un număr de persoane considerate repre%entati#e ce urmea%ă a "i su,iecţii
cercetării.
5. stabilirea metodologiei şi a tehnicilor de cercetare . ractic ele sunt decise după parcurgerea primelor patru "a%e întruc/t în raport de temă ipote%ă şi eşantion sunt sta,ilite metodele.
?nainte de aplicarea acestora este ne#oie de o pretestarea pentru a cunoaşte mai e0act
#irtuţile şi limitele lor pe care apoi să le per"ecţione%i pentru îndeplinirea mai ,ună a
scopurilor şi o,iecti#elor propuse.Mrmare a pretestării se "inali%ea%ă se de"initi#ea%ă
metodologia şi tehnicile de cercetare.
&. (ecoltarea datelor în con"ormitate cu planul de cercetare
=ccentul deose,it este pus pe respectarea cerinţelor pe selecţia su,iecţilor pentru inter#iu.
'. 'rezentarea datelor şi comentarea lor tre,uie să "ie completă şi clară. E0punerea tre,uie
însoţită de scurte comentarii care su rostul de a le ordona şi a le "ace accesi,ile.
). *nterpretarea datelor cercetării se reali%ea%ă în scopul anali%ei empirice în raport cu cadrul
teoretic în "uncţie de pro,lematica in#estigată şi de ipote%e.
Interpretarea înseamnă "ormularea de e0plicaţii la situaţiile desprinse din cercetarea
empirică care tre,uie să demonstre%e condiţiile de mani"estare a relaţiilor de determinare
între procesele sau "enomenele care "ac o,iectul in#estigaţiei. E#ident că tre,uie comparate
Se recomandă să "ie închisă *e ce+ pentru a răspunde "ără mare e"ort.
u se recomandă între,ări "actuale la început începi direct cu pro,lema.
2. ?ntre,ări de trecere @ au scopul de a marca în structura lor apariţia unei noi grupe de
între,ări.
Se sta,ileşte cadrul re"erenţial pentru răspunsuri şi se încearcă a se moti#a aceste răspunsuri.
?n chestionar a#em o înlănţuire de stimuli intercondiţionat. =cţiunea unuia dintre aceşti stimuli
este pregătiră de acţiunea stimulului anterior.
?ntre,ările de trecere repre%intă momente de destindere în cadrul chestionarului şi duc la
concentrarea atenţiei su,iectului asupra pro,lemelor ce urmea%ă a "i studiate.
E0
3. ?ntre,ările "iltru
=u o "uncţie contrară între,ărilor de trecere9 ele opresc trecerea unor categorii de su,iecţi la
între,ările succesi#e repre%ent/nd în acelaşi tip un control al calităţii răspunsului.
$oarte adesea interesea%ă opiniile unei anumite categorii de populaţie.
E0
4. ?ntre,ări ,i"urcate @ interesea%ă opinile tuturor dar segmentate pe opţiuni 6pro7 sau
6contra7.
E0
Construirea unor între,ări ,i"urcate este "oarte utilă c/nd între sensurile 6pro7 şi 6contra7 ale
unor opinii se intercalea%ă serii de între,ări ce ar îngreuna din partea su,iectului şi a
operatorului de anchetă urmărirea logicii chestionarului.
5. ?ntre,ările 6*e ce+7 au "uncţia de a pro#oca e0plicaţii în raport cu di"eritele opinii e0plicate.
=tenţie9 sunt nelipsite din chestionare sunt un e0emplu eloc#ent de impreci%ie.
Se -usti"ică opinia a"irmată anterior dardin perspecti#a primului argument careii #ine în minte.Soluţia constă în preci%area conte0tului în care este "olosită între,area.
E0 *e ce "olosiţi ...
&. ?ntre,ările de control nu aduc in"ormaţii noi ci #eri"ică "idelitatea consistenţa opiniei
e0primate
e0 peste 1! ani rolul cunoştinţelor legate de "olosirea C în ocuparea unui loc de munc #a "i 1.
mult mai mare 2. mai mare 3. ca şi astă%i 4. mai mic 5. mult mai mic (. S
dacă se aşteaptă "idelitatea "aţă de această opinie este pro,ată de o între,are de control.
G listă de între,ări precisă a căror "ormulare şi ordine sunt presta,ilite.
ser#eşte uneori ca su,stitut al chestionarului. *atorită "aptului că o"eră contactul personal
discuţia directi#ă este mai atrăgătoare dec/t chestionarul cu o rată mai mare de răspuns.
este de pre"erat chestionarului c/nd dorim să #eri"icăm cum înţeleg participanţii între,ările ce
le sunt puse.
se alege acestă tehnică dacă tematica este "oarte precisă operaţionale la un ni#el ridicat şi dacă
indicatorii di"eritelor #aria,ile au "ost de-a #alidate anterior. #a "i pre"era,ilă altor metode de inter#iu atunci c/nd inter#ie#atorii de care dispunem le
lipseşte e0perienţa.
2. inter)iul semistructurat
pro,a,il cea mai utili%ată tehnică de inter#iu în cercetare :se situea%ă la mi-loc între dicuţiile
standardi%ate şi cele nondirecti#e:
inter#ie#atorul dispune de un ghid structurat în "uncţie de "lu0ul con#ersaţional şi al reacţiilor
interlocutorului:
rolul inter#ie#atorului #a "i acela de a "ocali%a discuţia pe tematicile studiate pun/nd înte,ări
adec#ate în momente precise.
/. inter)iul liber sau non'directi)
doar tematica ser#eşte doar ghid 6a priori7. Cele ce #or orienta atitudinile şi între,ările
acestuia#or "i mai mult dinamica interacţiunii şi "lu0ul con#ersaţional.
otuşi cercetătorul tre,uie9
să "ormule%e şi să descrie pro,lematica pe care o #a in#estiga:
tipul optim de acţiune ce tre,uie sta,ilit în cursul inter#iului rolul de inter#ie#ator şi de
inter#ie#at spaţiul acordat a"ecti#ităţii:
să re"lecte%e asupra genului de in"ormaţii pe care #a tre,ui să le o,ţină de la interlocutor.
0. Discuţia e&ploratorie
tehnică utili%ată pentru a completa lectura "ăcută în legătură cu o temă de cercetare:
se adresea%ă e0perţilor în domeniu actorilor #i%aţi de pu,licul ţintă şi unor persoane din pu,licu
%lemente descripti)e @ săşi dea seama dacă interlocutorul respectă criteriile de includere în
eşantion. =st"el reia o serie de între,ări descripti#e care să reia caracteristicile necesare
participării.
regătirea materialului
Sarcini9 redactarea între,ărilor:
aran-area întrun ghid de inter#iu.
Scopul redactării9 circumscrierea conţinuturilor pertinente pentru o,iecti#ele cercetării:
Mtili%area unui lim,a- clar şi purtător de sens pentru populaţia ţintă+
$ormele de pre%entare care să ma0imi%e%e #aliditatea şi #ia,ilitatea răspunsurilor.=ran-area înte,ărilor tre,uie să asigure un "lu0 con#ersanţional şi reducerea e%itării în pri#inţa
ordinii între,ărilor.
Ela,orarea ansam,lului între,ărilor
Criterii
"lu0ul con#ersaţional @ "ra%e de tran%iţie. =m #or,it de... haideţi să #or,im şi despre...7
%efinitie + etodă de cercetare ,a%ată pe discuţii colecti#e li,ere ce e0plorea%ă o anumită
între,are sau un asnsam,lu de între,ări.
Sunt comunicări situate în plan social în cadrul cărora participanţii negocia%ă semni"icaţii
creea%ă altele noi şi dau naştere di#ersităţii şi di#ergenţei de opinii precum şi consensului.
*curt istoric al tehnicii focus grup' ului
;. erton şi aul 8a%ars"eld au "ost pionierii acestei tehnici. Scopul constituirii acestei tehnicila constituit studierea "ectele comunicării de masă în timpul ră%,oiului cum ar "i propaganda
de ră%,oi patriotismul.
?n pre%ent este o metodă 6la modă7 în mar<eting şi urmăreşte în principal9
@ descoperirea moti#aţiilor în ca%ul consumului şi a sursele inconştiente ale
alegerii unui produs :
@ cum se "ormea%ă opini şi se negocia%ă semni"icaţii.*e "apt cercetarea de mar<eting #or,eşte de 6acti#itatea de "ocusgrup7 ca suport pentru ela,orarea
şi e#aluarea programelor de mar<eting. Ele au tendinţa de a înlocui tehnicile de discuţie indi#iduală
din uşă în uşă pentru a lansa noi produse.
entru ;. erton 1()' "ocusgrupurile tre,uiau să "urni%e%e sursele cercetării aduc/nd idei şi
ipote%e noi. =ceste ipote%e tre,uiau con"irmate prin sonda- @ deci să producă doar interpretări
super"iciale.
ractic "ocus grupurile sunt "olosite şi în alte domenii "ără a păstra "undamentul teoretic.*upă 7(! se constată o reîntărirea metodelor calitati#e ce permit studierea mai amplă a
semni"icaţiilor a interpretării şi a înţelegerii o,ser#ate la participanţi.
Spre deose,ire de chestionare inter#iuri indi#iduale "ocusgrupurile sunt mai 6sociale7. Ele
deschid o "ereastră asupra "ormării şi e#oluţiei repre%entărilor sociale a credinţelor a ceea ce ştim
şi a ideologiilor care circulă în societate. ?n cadrul "ocusgrupurilor se ela,orea%ă şi se temati%ea%ă
o să e#ite săşi pre%inte propriile -udecăţi şi e#aluări asupra su,iectului discutat sau
asupra discuţiei înseşi:
o
să nu se pre%inte ca un e0pert:o să nu pună între,ări tendenţioase:
o să încura-e%e clari"icarea punctelor de #edereP şi să e0plice enunţurile şi a"irmaţiile
"ormulate am,iguu:
.şantionaj 6 despre mărimea grupurilor
C/ de mare tre,uie să "ie numărul participanţilor la "ocus grup+
ărimea tre,uie decisă pe ,a%a chestiunilor de cercetat şi a o,iecti#elor cercetării. =st"el9 rup e0perţi mic & persoane pentru a permite participanţilor e0primarea opiniei:
rup comercial mare pentru di#ersitatea opiniilor.
C/te "ocusgrupuri se "ac pentru acoperirea temei de cercetat+ 9@ în principiu 35 "ocus grupuri
pentru a epui%a du#ersitatea su,iectului şi pentru a atinge saturaţia teoretică. rupurile pot "i at/t
omogene c/t şi eterogene.
Gmogenitatea 9 ca se0 #/rstă re%idenţă asemănare conceptuală sau chiar cunoaşterea lor:
Eterogenitate @ este necesară pentru dinamica discuţiei pentru suscitarea perspecti#elor di"erite şi
pentru a determina con"runtarea acestora.
?n unele manuale se #or,eşte de 6eşantiona- calitati#7 @ strati"icat după se0 #/rstă educaţie.
Ce aflăm prin focus-grup-uri
importanţa pro,lemelor pentru participanţi:
pertinenţa pe cae o constituie în ochii lor:
moti#ele răspunsurilor pe care le dau:
legătura cu alte pro,leme pertinente:
înţelegerea modului lor de a g/ndi:
7ntrebări pe care şi le pune cercetătorul înainte de a începe cercetarea
Care este pro,lema supusă cercetării+ Ce #reau să descopăr+
Care ar tre,ui să "ie proprietăţile "ocusgrupurilor şi în ce scop mărime eşantiona- omogenitate
$calarea @ este o tehnică prin care se descrie cantitati# se cuanti"ică o realitate şi constă în
măsurarea intensităţii de mani"estare a di"eritelor proprietăţi ale proceselor sociale.$e realizează prin ordonarea proprietăţilor pe un spaţiu liniar unidimensional ce se întinde de la
o e0tremă negati#ă ne"a#ora,ilă la e0trema po%iti#ă "a#ora,ilă. Spaţiul linear este scala. Se
utilli%ea%ă numai c/nd "enomenele cercetate au una sau mai multe proprietăţi ce se ordonea%ă în
"uncţie de gradul de intensitate.
$cala este instrumentul de măsurare utili%at în operaţiunile de scalare. Este alcătuit dintrun set
de propo%iţii e0presii simple sau sim,oluri ce constituie un spaţiu linear unidimensional gradat
dea lungul căruia se distri,uie elementele sale componente în "uncţie de intensitatea pe care oe0primă. $iecărui element component al scalei îi corespunde o anumită #aloare număr sau
numeral.
8rice procedură de scalare se compune din 3 elemente proprii de alt"el tuturor operaţiunilor
de măsurare.
a. "enomenul ce urmea%ă să "ie scalat o,iectul de măsurat:
,. scala sau instrumentul de măsurat:
c. reguli de atri,uie a #alorilor scalei "enomenului studiat în "uncţie de intensitatea
caracteristicilor sale.
a. $enomenul care poate "i scalat9 opinii -udecăţi aspiraţii moti#aţii con#ingeri satis"acţii
atitudini #alori comportamente umane.
,. rin intermediul scalelor se reali%ea%ă o conceptuali%are a domeniului studiat9 itemii incluşi
în scale concreti%ea%ă indicatorii domeniului respecti#.
c. ;eguli de atri,uire a #alorilor de scală permit reali%area corespondenţei dintre domeniul
in#estigat şi instrumentul de măsurare. 8a o serie de tehnici de scalare se ela,ora%ă reguli
e0plicite de atri,uire pe c/nd la altele atri,uirea de #alori sau se deduce din conte0tul
"ormulărilor #er,ale.
8peraţiile principale ale scalării cu menţionarea etapelor de cercetare ştiinţifică ce le corespund 9
ela,orarea modelului descrierii cantitati#e marcarea gradelor de intensitate dea lungul
continuumului de"init @ cuantificare:
culegerea de in"ormaţii necesare construcţiei scalei @ ancheta pilot :
de"inirea scalei @ obţinerea instrumentului de măsurat :
aplicarea scalei ela,orate în ceretarea "enomenului a#ut în atenţie @ măsurarea propriu%isă
cercetarea concretă:
anali%a şi interpretarea in"ormaţiei o,ţinute @ e0plicarea:
integrarea re%ultatelor în ansam,lul cunoştinţelor re"eritoare la "enomenul studiat @
teoreti%area.
3vantajele scalării
repre%intă o anumită standardi%are a acti#ităţii ceea ce permite o mai ,ună compati,ilitate a
in"ormaţiilor o,ţinute în di#erse cercetări:
se o,ţine o in"ormaţie la ni#el ordinal sau chiar cardinal aptă de a "i prelucrată printrun
calcul matematic di#ersi"icat:
?n ca%ul în care în domeniul cercetat se do#edeşte a a#ea o natură multidimensională "iecare
dimensiune este anali%ată prin intermediul unei scale.
!lase, tipuri +i forme de scale
=nsam,lul scalelor utili%ate în cercetarea socială sle poate grupa în două mari clase în "uncţie
de structura lor9
a scale simple @ constau dintrun singur item indicator ale cărui caracteristici sunt ordonate
pe un continuum şi cărora le sunt acordate #alori în "uncţie de gradul de intensitate pe care îl
repre%intă.
, Scale compuse @ sunt alcătuite dintrun set de indicatori care se re"eră la aceeaşi proprietate
dimensiune a "enomenului anali%at. $iecare item are o anumită po%iţie pe continuumul ce
repre%intă scală şi deci o #aloare proprie atri,uită în acord cu po%iţia ocupată.
a Scale simple @ pot "i grupate în două tipuri principale în "uncţie de destinaţia pe care
o au9
a.1. scale de ierarhi%are ierarhi%ările:
Scale de ierarhi%are @ sunt utili%ate pentru a descrie comportamentul #er,al al su,iecţilor
in#estigaţi în cadrul di"eritelor cercetări.Ele constau dintrun set de e0presii #er,ale sau
sim,olice dispuse pe un continuum în "uncţie de gradul de intensitate pe care île0primă.rin intermediul ierarhi%ărilor se ordonea%ă #ariante de răspuns la între,ări de9
Cea mai cunoscută schemă de eşantionare nepro,a,ilistă este cea pe cote. ?n "a%a de proiectare
această schemă se aseamănă cu constituirea straturilor în eşantionarea pro,a,ilistă. *i"erenţa constă
în "aptul că dacă la eşantionarea pro,a,ilist în selecţia persoanelor se urmea%ă o procedură
aleatoare în eşantionarea pe cote se reparti%ea%ă operatorilor doar numărul şi structura de reali%at
urm/nd ca ei să "acă selecţia cu o procedură nepro,a,ilistă.
Eşantionarea pe cote are un caracter ştiinţi"ic. Ea permite o,ţinerea de re%ultate satis"ăcătoare şi la
costuri mult mai mici.
*e"icienţele eşantionării pe cote sunt9
"aptul că nu se poate determina eroarea de eşantionare:
nu se pot "ace inter"erenţe de la eşantion la colecti#itatea totală.
otuşi se pot o,ţine in"ormaţii uneori mai rele#ante dec/t întrun studiu pro,a,ilist inadec#ant
reali%at. *acă nu se asigură selecţia pro,a,ilistică întro schemă ast"el de"inită ca şi atunci c/nd
eroarea este inaccepta,il de mare ne conduce în "apt tot spre situaţia unei eşantionări
nepro,a,iliste.
?n eşantionarea nepro,a,ilistă se respectă una din cerinţele eşantionării9 mărimea eşantionului de
unde şi îndreptăţirea utili%ării termenenului.
G,iecti#ele di"erite ale cercetării urmărite întrun ca% sau altul conduc la adoptarea unor tipuri
di"erite de eşantionare cum ar "i9
eşantioanele unice utili%at eo singură dată:
eşantioanele panel utili%ate în mai multe cercetări.
8 altă clasificare a eşantioanelor se referă la caracterul unităţii statistice finale de selecţie!
=ceasta poate "i constituită dintrun singur element şi se poate #or,i de eşantion indi#idual sau din
mai multe elemente @ eşantion de grup cluster.
Eşantionul de grup semni"ică "aptul că unitatea statistică "inală este un grup care se studia%ă ca şi în
totalitate clase de ele#i dintro şcoală echipe de lcuru dintro "a,rică.
Y. laloc< spunea că straturile tre,uie să "ie c/t mai omogene în interior şi mai di"erite unele dealtele iar clusterii c/t mai asemănători între ei şi c/t mai di"eriţi în interior.
8 altă clasificare a eşantioanelor tot în fucţie de obiective este în!
eşantioane de ,a%ă unde se e0trage un eşantion mare din care ulterior se #a ela,ora eşantioane
repre%entati#e:
eşantioane multi"a%ice @ dintrun eşantion utili%at la un moment dat se e0trag eşantioane mai
mici pentru unele studii parţiale raian ;otaru etre Iluţ 1(('.
Eşantionul panel ser#eşte la măsurarea schim,ării şi la anali%a sensului principal al determinării înca%ul #aria,ilelor ce se in"luenţea%ă reciproc. =#anta-ele eşantionării panel sunt9