CUPRINS CAPITOLUL.1. BILANTUL CONTABIL SI EVOLUTIA SA 1.1.Definirea conceptului de bilant 1.2.Dezvoltarea gandirii economice cu privire la bilantul contabil 1.3.Reglementarile contabile in Romania privind situatia financiar 1.4. Rolul si importanta situatiilor financiare 1.5. Teorii ale bilantului CAPITOLUL 2.CADRUL CONCEPTUAL AL SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE 2.1. Normalizarea contabila 2.2 Uilizatorii situatiilor financiare anuale 2.3. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare 2.4.Principiile contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare CAPITOLUL 3.INTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE 3.1.Situatiile financiare anuale , definitii 3.2. Bilantul contabil 3.3.Contul de profit si pierdere
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CUPRINS
CAPITOLUL.1. BILANTUL CONTABIL SI EVOLUTIA SA
1.1.Definirea conceptului de bilant
1.2.Dezvoltarea gandirii economice cu privire la bilantul contabil
1.3.Reglementarile contabile in Romania privind situatia financiar
1.4. Rolul si importanta situatiilor financiare
1.5. Teorii ale bilantului
CAPITOLUL 2.CADRUL CONCEPTUAL AL SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE
2.1. Normalizarea contabila
2.2 Uilizatorii situatiilor financiare anuale
2.3. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare
2.4.Principiile contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare
CAPITOLUL 3.INTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE
3.1.Situatiile financiare anuale , definitii
3.2. Bilantul contabil
3.3.Contul de profit si pierdere
3.4.Situatia modificarii capitalurilor proprii
3.5 Situatia fluxurilor de numerar sau trezorerie
3.6.Notele explicative
CAPITOLUL 4.S.C HELIOS S.A
4. 1. Prezentarea unitãţii patrimoniale
4.2. MANAGEMENT ŞI PERSONAL
4.3.PRODUSELE ŞI SERVICIILE
4.4. AMPLASAMENTUL ÎNTREPRINDERII
CAPITOLUL 1. BILANTUL CONTABIL SI EVOLUTIA SA
1.1.Definirea conceptului de bilant
Bilantul contabil este foarte important in practicarea contabilitatii.Bilantul contabil a fost
intocmit de Luca Paciolo,meseria sa fiind matematician ,fiind inregistrat de dubla reprezentare.In
1673 bilantul a primit caracter documentar si informative de catre Jaques Savory.
Simon Stevin a fost primul care a discutat necesitatea bilantului , urmand apoi functile
si teoriile bilantului .In 1919 au aparut prima data teorii ale bilantului.
Din aceste teorii reiese o deosebita importanta in practica contabila evidentiind functii
multiple si roluri diferite ale bilantului.
Bilantul are cam aproximativ 35 de definitii date de Spiridon Iacobescu si Al.
Sorescu.In opinia lor bilantul are doua opinii,cea generala si cea contabila.In opinia
generala ,bilantul are situatia patrimoniala definitiva reprezentand A si P unei persoane, iar in
cea contabila bilantul este un cont de A si P reesind din soldurile situatiei finale.
Din punctul de vedere al profesorului C.G. Demetrescu care ne arata in lucrarile sale
cam 20 de definitii elaborate de mai multi autori.Bilantul avand numeroase definitii,are si
explicatii prin care unii privesc bilantul in doua moduri,alti din punct de vedere juridic,altii din
punct de vedere contabil,fiind privit ca forma,ca functie si scop.C.G.Demetrescu spune
ca ,,Bilantul este o situatie intocmita sub forma contabila,dupa un anumit plan,cuprinzand activul
si pasivulunei intreprinderi,precum si rezultatele obtinute pana la o anumita data”1
Cele mai importante teorii ale contabilitatii sunt confruntari cu trei probleme pe baza
bilantului si anume :egalitatea Activului si Pasivului ,elemente de activ si pasiv si nu in ultimul
rand raporturile acestor elemente.
Egalitatea activului si pasivului este data de contabilitatea dubla care reprezinta impartial
raporturi economice –juridice,iar contabilitatea arata forma de Debit =Credit.
In cadrul elementelor de activ intra o forma nemateriala sau materiala a intreprinderii,iar
in pasiv creditori si capital.
Raportul elementelor de active si pasiv ne arata o putere juridica a patrimoniului.
,,Dupa cel de-al doilea razboi mondial au aparut preocupari pentru normalizarea
contabilitatii in Franta , Suedia , Austria , Anglia , Italia ,Romania ,Ungaria, Iugoslavia, Polonia ,
etc .
In tara noastra primele incercari de planuri de conturi au fost folosite de catre societatile
industrial, comerciale si de banci . Primul plan de conturi il constituie cel al Uniunii Fabricantilor
de Masini din anul 1930 .In anul 1941 profesorul Ion Evian , luand ca baza cadrul general de
conturi al profesorului Schmalenbach , elaboreaza primul cadru unic de conturi pentru
intreprinderile industrial si comerciale , bazat pe sistemul zecimal de simbolizare .’’32
,,Normalizarea contabilitatii are ca obiect definirea de principii , reguli si norme
generale bazate pe o terminologie precisa si identical pentru toti utilizatorii asigurand intelegerea
informatiilor contabile si controlul acestora , aplicarea lor in practica in vederea comparabilitatii
informatiilor contabile si controlul acestora , aplicarea lor in definirea legaturilor precise intre
nevoile de gestiune specific fiecarei intreprinderi , legislatie si contabilitate nationala .’’33
,,Normalizarea contabila este impusa de nevoia de armonizare si uniformitate in
contabilitate.Pe aceasta cale se formalizeaza si materializeaza elementele edificiului conceptual al
contabilitatii adica obiectivele, principiile , metodele , regulile si procedurile privind productia si
utilizarea informatiei contabile.’’34
,,Normalizarea contabilitatii pe plan mondial necesita luarea in considerare a unui
system de adaptari a regulilor international de organizare a contabilitatii la specificul fiecaarei tari
si respectiv a unitatilor economice component . Un asemenea sistem are in vedere : - nevoile de
informatii ale unitatilor ce compun economia fiecarei tari ; - specificul diferitelor sectoare de
activitate ; evolutiile doctrinal ale teoriei contabile pe plan national si international . ‘’35
,, Normalizarea contabila are drept obiectiv realizarea de norme contabile comparabile
la nivel national sau international sau la nivel de piata de capital , urmarind crearea de practice
contabile uniforme . In general , normalizarea (standardizarea ) contabila inseamna impunerea
unui set de reguli contabile limitate ( sau chiar un singur standard ) aplicabile in situatii similar .
Daca armonizarea este un process flexibil prin care se urmareste atenuarea diferentelor majore
32 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.2333 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.2434 Vasile Patrut,Aristita Rotila,Contabilitate financiara,Editura ALMA MATER,Bacau,2000,p.1135 Victoria Barbacioru,Contabilitate financiara,Editura CERTI,Craiova,1994,p.13
dintre reglementarile contabile nationale , normalizarea contabila nu se pliaza pe particularitatile
nationale , ceea ce o face mai dificil de agreat . ‘’36
,,In Romania normalizarea contabila este de factura publica .Ea este infaptuita de catre
Ministerul Finantelor prin Directia Generala a Legislatiei Contabile asistata de Colegiul
cansulatativ al Contabilitatii , acesta din urma fiind constituit din reprezentanti ai MInisterului
Finantelor si ai altor ministere interesate in reforma contabilitatii , ai bancilor si ai Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati ( CECCAR) , ai AGER –ului , ai universitatilor
economice si cercetarii contabile .”37
,,In anul 1973 s-a creat la nivel international o asociatie particulara de normalizare a
contabilitatii , denumita Comitetul de Norme Contabile Internationale .La inceput din aceasta
asociatie faceau parte 15 tari , iar acum este reprezentat de peste 70 tari .Pna in anul 1987 s-au
elaborate si difuzat prin grija comitetului , tarilor component , un numar de 30 norme contabile
international .Eleau fost difuzate tarilor component cu titlu de recomandari , fiecare tar avand
obligatia sa recomande aceste norme agentilor economici din tara respective .In anul 1990
Comitetul de Norme Contabile elaboreaza un program simplificat de norme contabile cunoscut
sub notatia E 32.Acest program simplifica normele contabile pentru a reduce solutiile posibile de
aplicare . “38
,,Normalizarea contabila , avand loc pe fondul nevoii de universal in contabilitate ,
impune si complementul sau armonizare internationala .Aceasta nu inseamna unificarea
contabilitatii la nivel mondial ci ea presupune universal in doctrina contabila , nu in tehnica
contabila ca sistem de carelare a semnelor ce se exercita intr-un cadru conventional de dinainte
codificat ce nu poate fi valabil peste toto in orice moment .’’39
,,Nucleul normalizarii il reprezinta elaborarea de norme contabile , norme care se pot fi
clasificate astfel :
- norme pentru productia informatiei contabile ;
36 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.5037 . Vasile Patrut,Aristita Rotila,Contabilitate financiara,Editura ALMA
MATER,Bacau,2000,p.1238 Victoria Barbacioru,Contabilitate financiara,Editura CERTI,Craiova,1994,p.1339 Vasile Patrut,Aristita Rotila,Contabilitate financiara,Editura ALMA MATER,Bacau,2000,p.12
- norme pentru validarea sociala ( ratificarea ) a situatiilor financiare .”40
,,Normalizarea reglementat este proprie , in special , tarilor Europei
continentale.Politicile contabile de intreprindere in acest tari sunt elaborate intr-un cadru definit
prin dreptul contabil si , totodata , in ceea ce priveste situatiile financiare ( denumite conturi
anuale ) , prin reguli fiscal . Informatia financiara publicata este supusa controlului legal al
auditorilor / comisarilor de conturi .Optiunile contabile aferente intocmiri si publicarii situatiilor
financiare sunt lasate la latitudinea managementului , dar exista totodata limite impuse de dreptul
contabil . “41
,,Normalizarea contabila nu poate fi axata decat pe situatiile financiare anuale ; dar ea
poate fi inteleasa si plasata “ in amantul “ acestor situatii cu ajutorul unui “ plan contabil “ care
fixeaza intitularea , clasificarea , codificarea conturilor utilizate , cat si regulile lor de
functionare.“42
2.2 Uilizatorii situatiilor financiare anuale
,, In intreaga lume , intreprinderile intocmesc situatii financiare anuale ( bilantul , contul
de profit si pierderi , modificari ale capitalului propriu , situatia fluxurilor de trezorerie si note la
situatiile financiare ) pentru a fi prezentate utilizatorilor . “43
,, Utilizatorii de situatii financiare include investitorii prezenti si potentiali , personalul
angajat , creditori , furnizorii si alti creditori comerciali , client , guvernul si institutiile
acestuuia.”44
40 Vasile Patrut,Contabilitate financiara a intreprinderii,Editura ALMA MATER,Bacau,2003,p.1941 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.6042 Claude PEROCHON,Louis DUBRULEE,Contabilitate financiara,Editura
Economica,Bucuresti,2002,p.9443 . Mihail Epuran,Valeria Babaita,Carmen Imbrescu,Teoria contabilitatii,Editura
Economica,Bucuresti,2004,p.3544 . Mihail Epuran,Valeria Babaita,Carmen Imbrescu,Teoria contabilitatii,Editura
Economica,Bucuresti,2004,p.36
,,a) Investitorii . Ofertantii de capital purtator de risc si consultantii lor sunt preocupati
de riscul inerent tranzactiilor si de rentabilitatea investitiilor lor .Ei au nevoie de informatii pentru
a decide daca ar trebui sa cumpere , sa pastreze sau sa vanda instrumente de capital . Actionarii
sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati dividende.
,,b) Angajatii . Personalul angajat si grupurile sale representative sunt interesati de
informatii privind stabilitatea si profitabilitatea angajatorilor lor .Acestia sunt interesati si de
informatii care le permite sa evalueze capacitatea entitatii de a oferi remuneratii , pensii si alte
beneficii de pensionare, precum si oportunitati profesionale .”45
,,c) Creditorii sunt persoane care detin creante asupra intreprinderii: Dintre acestia cei
mai important sunt creditorii bancari . Acestia sunt interesati de informatii ce privesc
solvabilitatea , lichiditatea , gradul de indatorare si rentabilitatea intreprinderilor, prin analiza
bilantului si a contului de profit si pierderi pe ultimii trei ani , pentru a cunoaste in ce masura pot
recupera sumele investite si dobanzile cuvenite.”46
,,d) Furnizorii si alti creditori .Furnizorii si alti creditori sunt interesati de informatii
care le permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadenta .”47
,,e) Clientii , in general , sunt interesati de capacitatea intreprinderii de a supravietui si ,
in consecinta , de posibilitatea continuarii furnizarii de bunuri , lucrari sau servicii.”48
,,f)Institutiile statului si alte autoritati .Institutiile statului si alte autoritati sunt
interesate de alocarea resurselor si implicit de activitatea entitatilor .
,,g)Publicul .Entitatile pot afecta publicul in diferite moduri .De exemplu , entitatile pot
avea o contributie substantial la economia locala in multe moduri , mai ales prin numarul de
angajati si colaborarea cu furnizorii locali.”49
,,In literature Americana de specialitate , utilizatorii informatiei contabile sunt
structurati in trei categorii: 50
45 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf46 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “
Timisoara , 2007 , p.11147 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf48 Victoria Bogdan, Armonizare contabila internationala,Editura Economica,2004,p.14249 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf50 E.Needles s.a,Principiile de baza ale contabilitatii,Editura ARC,Chisinau,2000,p.6-7
1.Utilizatori din cadrul managementului firmei :
- proprietari ;
- parteneri ;
- consiliul de administratie ;
- manager , sefi de departamente etc.
2.Utilizatori care au un interes financiar direct :
- investitori actuali sau potentiali;
- creditori actuali sau potentiali .
3.Utilizatori care au un interes financiar indirect:
- organe fiscal;
- organe de control;
- organe de planificare;
- grupuri diverse .”51
2.3. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare
,, Conform Standardelor Internationale de Contabilitate , atributele calitative ale
informatiilor contabile trebuie sa fie : relevant , credibilitatea, comparabilitatea si
inteligibilitatea .”52
,, Relevanta informatiilor contabile se refera la capacitatea acestora a fi utile
beneficiarilor in luarea de decizii , ajutandu-I pe acestia sa evalueze evenimentele prezente ,
trecute sau viitoare sis a corecteze eventualele greseli din trecut.”53
51 Mihail Epuran,Valeria Babaita,Carmen Imbrescu,Teoria contabilitatii,Editura
Economica,Bucuresti,2004,p.3652 Victoria Bogdan,Armonizare contabila internationala,Editura Economica,2004,p.3153 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.59
,, Credibilitatea presupune ca informatia contabila sa nu contina nici o eroare sau
elemente de subiectivism sis a ofere o imagine fidela a fenomenelor sau proceselor reflectate.”54
,, Comparabilitatea presupune necesitate ca utilizatorii sa poata compara informatiile
prezentate in situatiile financiare in timp , pentu aceeasi intreprindere, dar si pentru diferite
intreprinderi sis a extraga tendinte privind pozitia financiara si performantele intreprinderilor .”55
,, Inteligibilitatea . O calitate esentiala a informatiilor furnizate de situatiile financiare
este aceea ca ele trebuie sa fie usor intelese de utilizatori.In acest scop , se presupune ca
utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea afacerilor si activitatilor
economice, de notiuni de contabilitate si au dorinta de a studia informatiilr prezentate,cu atentia
cu venita.”56
,, Caracteristicile calitative ale informatiilor financiare sunt insotite si de limitele
prezentarii informatiei contabile , limite ce vizeaza o prezentare oportuna ( care sa nu duca la
pierderea relevantei informatiilor prin intarzierea prezentarii lor , dar nici la pierderea
credibilitatii , printr-o prezentare prea rapida ), un raport cost-beneficiu rentabil si gasirea unui
echilibru intre caracteristicile calitative .”57
2.4.Principiile contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare
Conform Ordinului 3055 din 10 noiembrie 2009 ,, elementele prezentate in situatiile
financiare anuale se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale si respectand
regulile unei contabilitati de angajamente .Potrivit contabilitatii de angajamente efectele
tranzactiilor si a altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se
produc ( si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit ) si sunt
inregistrate in contabilitate si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente.’’58
54 Victoria Bogdan,Armonizare contabila internationala,Editura Economica,2004,p.3155 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.5956 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf57 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.5958 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.13
Principiile fundamnetale sunt :,, principiul prudentei , permanentei
metodelor ,independentei exercitiilor , continuitatii, activitatii, intagibilitatii bilantului de
Objectives of Financial Reporting by Business Enterprises, noiembrie 1978.71 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare , Editura CECCAR, 2007 , p 31.72 Definitie regasita in Guide du responsabile comtable et financier , Edition Lamy , 1999.
Situatiile financiare reprezinta o pozitie financiara a intreprinderii , care ofera informatii
legate de pozitia financiara si performantele intreprinderii in game diversificate.
Situatiile financiare generale sunt menite sa satisfaca nevoia utilizatorilor care nu cer
rapoarte de adaptare specifice informatiei .
Situatiile financiare consolidate sunt reprezentate de o societate mama, care are mai
multe filial pe care le controleaza fiind o intreprindere unica .
Situatiile financiare combinate sunt situatii de ansamblu a intreprinderii , dar fara
legatura la capital , existand doar o legatura de coeziune .
Situatiile financiare intocmite de institutiile publice , se fac anual sau trimestrial ,
conform unor norme date de Ministerul Economiei si Finantelor .
Situatiile financiare cuprind bilantul , contul de profit si pierdere , situatia modificarii
capitalului propriu , situatia fluxurilor de numerar sau trezorerie , note explicative.
3.2. Bilantul contabil
Bilantul este considerat cel mai important document prin care situatiile financiare
informeaza utilizatori.
Bilantul este un document de sinteza in care sunt prezentate elemente de active , capital
propriu si datoriile entitatilor .
Bilantul trebuie intocmit obligatoriu in fiecare an . Bilantul indepluneste si cateva
functii:
a)Functia de generalizare , aceasta functie grupeaza date din contabilitatea curenta avand in
vedere criteriistabilite si ofera o imagine a situatiei economice –financiare a intreprinderii.
b)Functia de analiza a mersului activitatii economice – financiare , prin aceasta functie se
realizeaza o analiza periodica a indicatorilor si rezultatelor si se iau masuri pentru
perfectionarea activitatii economice .
c)Functia previzionala , prin aceasta functie bilantul ofera unitati patrimoniale , orietari
privind activitatea in functie de rezultatul activitatii curente .
Bilantul este cunoscut sub 2 forme :
- in forma de tablou care are in component doua parti , in partea stanga activul , iar in
partea dreapta pasivul .
- in forma bilantul vertical .
Bilantul de tip tablou arata o egalitate intre resursele si utilizarile intreprinderii, iar
bilantul vertical pune in ordine structura patrimoniala.
Activul bilantier este reprezentat de destinatia si lichiditatea unor bunuri economice.
Pasivul bilantier este constituit din surse de finantare a unor bunuri economice .
Activele sunt rezultatele evenimentelor din trecut si care vor transmite evenimente
economice viitoare. Activul va fi recunoscut in bilant doar daca este probabilitatea ca va genera
un beneficiu in viitor .
,,Datoriile reprezinta o obligatie actuala a intreprinderi ce decurge din evenimentele
trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza
beneficii economice .’’73
Capitalul propriu este reprezentat de un interes residual al unor proprietari de active dup
ace isi vor deduce toate datoriile.
Formatul cerut entitatilor economice pentru bilant este urmatorul :
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete , licente, marci , drepturi si valori similar si alte
imobilizari necorporale
4. Fondul commercial
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie
II.Imobilizari corporale
1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie
III. Imobilizari financiare 73 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “ Timisoara , 2007 , p. 191
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Imprumuturi acordate entitatilor efiliate
3. Interese de participare
4. Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea
intereselor de participare.
5. Investitii detinute ca imobilizari
6. Alte imprumuturi
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime si material consumabile
2. Productia in curs de executie
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
II. Creante
1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la entitatile afiliate
3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea
intereselor de participare
4. Alte creante
5. Capital subscris si nevarsat
III. Investitii pe tremens scurt
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Alte investitii pe termen scurt
IV.Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli.in avans
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni , prezentandu-se separate
imprumuturile din emisiune de obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de
participare
8. Alte datorii, inclusive datorii fiscal si datorii pentru asigurarile sociale
E. Active circulante nete, respective datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni , prezentandu-se separat
imprumuturile din emisiune de obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incaste in contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de
participare
8. Alte datorii, inclusive datorii fiscal si datorii pentru asigurarile sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
I. Capital subscris (prezentandu-se separate capitalul varsat si cel nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve din reevaluare
1. Rezerve legale
2. Rezerve pentru actiuni proprii
3. Rezerve statutare sau contractual
4. Alte reserve
V. Rezultatul reportat
VI.Rezultatul exercitiului financiar.
3.3.Contul de profit si pierdere
Contul de profit si pierdere arata performantele activitatii de a satisface nevoia cat mai
multor consumatori.
Contul de profit si pierdereprin informatiile sale arata o capacitate a unitati care va
genera fluxuri de numerar pe viitor prin utilizare de resurse de la agentul economic .
,,Contul de profit si pierdere are 2 forme :
- Sub forma de cont , cu prezentarea cheltuielilor si pierderilor in partea stanga si a
veniturilor si profiturilor in partea dreapta ;
- Sub forma de lista , prin deducerea cheltuielilor din venituri pentru a arata modul de
formare a rezultatului.’’74
Contul de profit si pierdere contine:cifra de afaceri , venituri , cheltuieli , profit sau
pierdere di rezultatul reportat.
Veniturile reprezinta cresterea beneficiului economic din perioada contabila prin intrari
de active si sunt recunoscute in contul de profit si pierdere dupa gradul de certitudine .
Cheltuielile reprezinta scaderea valori activelor prin deducerea de capital propriu.
,,Formatul cerut entitatilor economice pentru contul de profit si pierdere este urmatorul :
1. Cifra de afaceri neta
2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie
3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale si capitalizata
Alte venituri din exploatare
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE
4. a)Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
b)Alte cheltuieli externe
c)Cheltuieli privind marfurile 74 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , pag 362
5. Cheltuieli cu personalul
a)Salarii si indemnizatii
b)Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
7. a)Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale
b)Ajustarea valorii activelor circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
TOTAL CHELUIELI DE EXPLOATARE
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele
imobilizate
11. Venituri din dobanzi
TOTAL VENITURI FINANCIARE
12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile detinute ce
active circulante
13. Cheltuieli privind dobanzile
TOTAL CHELUIELI FINANCIARE
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A)
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A)
15.Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A)
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET (A)EXERCITIULUI FINANCIAR
3.4.Situatia modificarii capitalurilor proprii
Capitalul propriu este un element foarte important pentru intreprindere si care afecteaza
fondurile proprii si vor fi przentate in situatii financiare distincte.
Situatiile modificarilor capitatlului propriu sunt prezentate in component separate ale
situatiilor financiare .
,,Situatia modificarilor capitalurilor proprii are ca obiective:
-sa calculeze castigurile si pierderile totale rezultate din activitatile intreprinderiiin cursul
perioadei ;
- sa analizeze elementele acestor modificari pentru a putea evalua performanta
intreprinderii si capacitatea sa de a genera fluxuri de numerar.”75
Situatia modificari capitalului propriu este pentru situatiile financiare o componenta
separate .Aceasta componenta prezinta toate variantele suferite de capitalul propriu in exercitiul
financiar . In urma acestor informatii se poate arata mentinerea capitalului si profit sau pierdere
pentru societate.
Situatia modificari capitalului propriu arata :
-profit net sau pierdere neta
-venit si cheltuiala
-modificarea politicilor contabile si corectarea unor erori considerate fundamentale .
,,Situatia modificarilor capitalurilor proprii este prezentat sub forma unei matrici in care
pe deoparte este reflectata o cauza a modificarii capitalurilor proprii(modificarea politicilor
contabile , distribuire de dividende, emisiune de capital de capital, reevaluare, diferente de
conversie , etc), iar pe de alta parte sunt prezentate elemente component ale capitalului propriu.
In acest fel este analizat impactul acestor cause asupra elementelor de capitalul propriu.’’76
,,In Romania , in prezent , Situatia modificarilor capitalului propriu este obligatory
potrivit Reglementarilor contabile conform cu Directivele europene doar pentru societatile care
depasesc doua dintre criteriile de marime precizate in Ordinul 3.055/2009 77 si reflecta toate
75 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , pag 375-376
76 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “
Timisoara , 2007 , p. 198.77 Criteriile de marime prezentale in Ordinul 3.055/2009 (art1,par.1)sunt:
- total active : 3.650.000 Euro ;
variatiile capitalului propriu , inclusiv tranzactiile cu proprietarii. Se adopta ca format de
prezentare in situatiile financiare un model asemanator modelului Situatia castigurilor si a
pierderilor recunoscute pe care il complecteaza cu celelalte informatii privind capitalurile.’’78
3.5 Situatia fluxurilor de numerar sau trezorerie
,,Trezoreria este considerate un indicator principal pentru analiza financiara , deoarece
ofera informatii privind variatia valorilor elementelor de trezorerie intre inceputul si sfarsitul unei
perioade , dar si strructura acestei variatii generate de specificul tranzactiilor desfasurate de
intreprindere . O intreprindere care genereaza in mod constant o trezorerie semnificativa este in
acelasi timp solvabila, rentabila si apta sa-si asigure dezvoltarea . Din acest motiv ,obiectivul unei
situatii a variatiei trezoreriei este de a furniza informatii despre capacitatea intreprinderii de a
genera lichiditati, si despre utilizarea pe care intreprinderea le-a dat-o acestora in cursul
exercitiului incheiat.’’79
Situatia fluxurilor de numerar reprezinta fluxuri de numerar ale societatii fiind
clasificate ca activitati de exploatare , investitie si finantare.
,, Tabloul fluxurilor de numerar se intocmeste analizand cifrele din bilant , conform
diferitelor sectiuni standard ale situatiei fluxurilor de numerar , potrivit unuia dintre modelele
prevazute in Standardul International de contabilitate nr.7 Conform acestei norme internationale ,
prezentarea informatiilor se poate face prin doua metode:
- cifra de afaceri neta :7.300.000 euro ;
- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50. 78 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.377
79 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.385
-metoda directa, prin intermediul careia se detaliaza principalele clase de incasari si
plati brute in numerar;
-metoda indirect, care presupune ajustarea pierderii brute sau profitului inainte de
impozitare cu efectele tranzactiilor care nu au natura de numerar , cu angajamentele
de incasari si plati din exploatare trecute sau viitoare si elemente de venituri si
cheltuieli associate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari.’’80
,,Fluxul de numerar din exploatare , care reprezinta in principal diferenta dintre
incasarile de la client si platile fata de furnizori si salariati , furnizeaza investitorilor o informative
complementara rezultatului furnizat de contabilitatea de angajamente , fiind un bun indicator
pentru masurarea performantei intreprinderii.’’81
3.6.Notele explicative
,,Notele explicative contin informatii suplimentare , relevante pentru necesitatile
utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute . Notele explicative
trebuie prezentate intr-o maniera sistemica . Fiecare element semnificativ al bilantului , contului
de profit sipierdere, situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatie modificarilor capitalului propriu
trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element
semnificativ ”82
,,Notele la situatiile financiare reprezinta o component a situatiilor financiare ceruta de
privind continutul Notelor si modalitatile de prezentare .Scopul intocmirii si prezentarii Notelor
rezida in dezvoltarea si complectarea informatiilor prezentate in celelalte component ale
situatiilor financiare .’’83
80 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “
Timisoara , 2007 , p .20181 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.38982 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “
Timisoara , 2007 , p.202-203
,,Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este
necesa , pentru buna lor intelegere:
-numele intreprinderii care face raportarea;
-faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii si nu grupului ;
-data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare ;
-moneda in care sunt intocmite situatiile financiare;
-exprimarea cifrelor incluse in raportare ( de exemplu , mii lei ).’’84
In elementele mentionate in note vor fi prezentate sumele corespunzatoare anului
precedent la care se face referite . In cazul in care suma nu este comparabila va trebui ajustat,
facandu-se apoi rezultatlu ajustarii, modul si motivele efectuarii acesteia.
,,In cadrul situatiilor financiare anuale se vor prezenta urmatoarele note explicative :
Nota 1 Active imobilizate
Nota 2 Provizioane.
Provizioanele prezentate in bilant la Alte provizioane ‘’ trebuie descries in notele
explicative , daca acestea sunt semnificative .
Nota 3 Repartizarea profitului ‘’
Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare
Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor
In cazul datoriilor , in nota explicativa vor fi mentionate informatii cu privire la :
-clauze legate de achitarea datoriilor ;
-ratele dobanzii aferente imprumuturilor ;
-datoriile pentru care au fost depuse garatii sau au fost constituie ipoteci
(mentionandu-se valoarea datoriei si valoarea si natura garantiei sau ipotecii);
-valoarea obligatiilor pentru care s-au constituit provizioane ;
-valoarea obligatiilor privind plata pensiilor .
Nota 6 Principii. Politici si metode contabile
Nota 7 Participantii sisurse de finantare
83 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.38984 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “
Timisoara , 2007 , p. 203
Nota 8 Informantii privind salariatii si membrii organelor de administratie , conducere
si de supraveghere.
Nota 9 Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economic-financiari.
Nota 10 Alte informati.’’85
CAPITOLUL 4. S.C HELIOS S.A
4. 1. Prezentarea unitãţii patrimoniale
Societatea comerciala S.C HELIOS S.A Aştileu infiinţatā in 1885 sub denumirea de HEPHAISTOS , având ca obiect de activitate fabricarea varului si a ţiglelor , unitatea este naţionalizată in 1948, transformandu-se in Intreprinderea de Produse Refractare Aştileu.Se schimbă obiectul de activitate, devenind un mare producător de cărămizi refractare silico aluminoase.Prin legea 31/1990 , se transforma in societate pe acţiuni , sub denumirea de S.C.HELIOS.S.A ; datorită mutaţiilor din economia naţională , a reducerii drastic a producţiei de oţel , unitatea este obligată să se reprofileze in funcţie de piaţă şi de dotările existente , astfel їncâ sunt asimilate in fabricaţie material de construcţii (cărămizi de construcţii , blocuri ceramic cu goluri vertical si cărămizile special pentru coşuri de fum ) , precum şi gresia refractarā antiacidā , produs pentru care unitatea este unicā producātoare din tarā .
Prosusele fabricate de societate sunt conform standardelor naţionale ; in anul 2003 societatea a obţinut certificarea pentru Sistemul de Management al calităţii conform SR EN ISO 9001: 2001 ;
Ĩn anul 2008 s-a ĩmplementat de către organismul de certificare TUV RHEINLAND INTERCERT Sistemul de Management integrat de mediu conform ISO 14001: 2004 Şi este in curs de ĩmplementare Sistemul de Management in securitate ocupaţionalā ĩn muncă , respective conformitatea produselor este certificată de către QUALITY CERT BUCUREŞTI – Certificat de Acreditare SR EN 45011:2001.
Societatea deţine Autorizaţie Integrată de Mediu emisă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj Napoca,
85 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “ Timisoara , 2007 , p. 203-218
S.C. HELIOS S.A are sediul în localitatea Aştileu nr. 236 , judeţul Bihor , inmatriculată la Registrul Comerţului, sub nr.J05/216.1991.
4.2. MANAGEMENT ŞI PERSONAL
Grupul este condus de dl. ec. Vasile DAN , proprietar şi administrator unic al DAN Steel Negreşti –Oas.
La S.C HELIOS S. Consiliul de administraţe este format din :
- Dorel COBARZAN – preşedinte
- Daniel Vasile DAN – membru
- Calin CARDOS- membru
Conducerea executive a societăţi este asigurată de:
1. Ing .Dorel COBARZAN – Director General 2. Ing.Constantin STANCOI –Director Tehnic 3. Ing.Aurel CAZAN –Director Comercial4. Ec.Adina BOHUS-Director Economic 5. Ing.Maria LAZA-Director Cercetare-Calitat
Acţionarii societăţii şi participaţia la capitalul social sunt:
Denumire Participaţia la capitalul social (%)
Participaţia la capitalul social în RON
SC DAN STEEL GROUP NEGREŞTI OAS
79,43 2.873.813
PERSOANE FIZICE 13,22 474.799SIF MUNTENIA 7,35 269.553
4.3.PRODUSELE ŞI SERVICIILE
Obiectul de activitate a societăţi este de producerea şi comercializarea a următoarelor produse :
- cărămizi refractare
- blocuri ceramic
- cărămizi pentru construcţii
- gresie refractară antiacida
- sisteme de coşuri de fum
- mortare şi betoane refractare
Produsele realizate de S.C HELIOS S.A. sunt destinate cu preponderenţa pieţei interne, dar şi celei externe.
Produsele fabricate cu perponderenţă sunt cărămizile refractare , cărămizi pentru construcţii , coşuri de fum , gresie refractară antiacida, mortare şi betoane refractare.
Produsele finite din nomenclatorul de producţie al societăţii cuprind peste 4000 de sorto-tipo-dimensiuni. Gama dimensional fiind foarte variată, iar procesul de producţie intindandu-se pe un termen mediu de 20-60 zile.
Cărămizile refractare şi cărămizile pentru construcţii au aspect diverse.Asfel:
- cărămizile refractare standardizate sunt ambulate pe paleţi tip euro care sunt infoliaţi şi etichetaţi , aproximativ 1 tona pe palet.
- cărămizile refractare nestandardizate se ambaleaza in boxe metalice , carton ondulat intre rânduri , cu tonaj diferenţiat in funcţie de comanda.
- cărămizile roşii pline pentru construcţii sunt ambulate pe palet şi infoliate, aproximativ 1,1 tone pe palet .
- cărămizi pentru coş sunt ambulate pe palet aproximativ 1 tona pe palet şi dublu infoliate.
- mortarele şi betoanele refractare sunt ambalate in saci de hârtie, 25 kg .
4.4. AMPLASAMENTUL ÎNTREPRINDERII
S.C HELIOS S.A produce cărămizi refractare şi material de construcţii într-un spaţiu unitar şi compact adecvat activităţii în loc Aştileu , jud.Bihor .Amplasamentul unităţi este langă drumul naţional, aproape la 6 km de soseaua DN.Dispune de facilităţi mari de transport-incărcare-descărcare auto şi CFR, prin dotare cu rampe adecvate auto şi linii CFR uziale. De asemenea intreprinderea este dotată cu uzina de apa , staţie de epurare şi tratare a apei reziduale.
Totodată dispune şi de terenuri şi construcţii care vor putea face obiectul unor dezvoltări ulterioare a unor noi capacităţi de producţie .
Alte avantaje:
- dotare cu poduri rulante pentru manipulări rapide;
- spaţii suficiente pentru birouri şi vestiare;- spaţii mari pentru depozitare;
- conexiune prin CFR;
- Distanţa de 40km faţă de cel mai apropiat aeroport ;
- Infrastructura moderna de comunicaţii internet-fax-telefon
4.5. Situaţiile financiare întocmite la S.C.HELIOS S.A Şi principalii indicatori economic-financiari de analiză a activităţii agentului economic.
Cadrul conceptual al Standardelor Internaţionale de Contabilitate prevede ca situaţiile financiare să-şi realizeze obiectivul prin intremediul următoarelor documente :
a) bilanţul b) Contul de profit şi pierderec) Situaţia modificăii capitalurilor propriid) Situaţia fluxurilor denumerar e) Politicile conabile şi notele explicative
Obiectivul situaţiilor financiare este acela de a prezenta fidel informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificărilor poziţiei financiare a întreprinderii, utile pentru luarea deciziilor economice.
Poziţia financiară (capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului) a unei întreprinderi este reflectată prin bilanţ, cu ajutorul resurselor economice controlate(activele), structurii de finanţare (datorii şi capitaluri proprii), precum, şi cu ajutorul unor indicatori economic-financiari importanţi precum lichiditate şi solvabilitate.Bilanţul oferă informaţii esenţiale despre capacitatea întreprinderiii de a degaja fluxuri viitoare de numerar şi echivalente de numerar, despre necesităţile de creditare viitoare şi capacitatea de onorare a acestora, despre repartizările viitoare către creditori, acţionari sau alte categorii.
Performanţa-contul de profit şi pierdere Performanţele ( capacitatea de a genera profit ) întreprinderilor reflect capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar(venituri realizate) prin
utilizarea resurselor existent(cheltuieli ale perioadei), precum şi gradul de eficienţă în utilizarea de noi resurse.
Situaţia fulxurilor de numerar se referă la modificarea poziţiei financiare a întreprinderii, pentru a fi evaluată capacitatea de generare a fluxurilor viitoare de numerar, in cadrul principalelor grupe de activităţi.În acest sens a fost elaborată situaţia fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, din activitatea de finanţare şi din activitatea investiţională şi influenţele acestora asupra numerarului şi echivalentelor de numerar.
Situaţia modificări capitalurilor proprii detaliază variaţiile fiecărui element al activului net( capitaluri prroprii) in cursul perioadei este prezentat distinct profitul net sau pierderea netă a perioadei sau precum şi elementele de venit sau cheltuială, câştig sau pierdere care sunt recunoscute direct în capitalurile proprii(surplusul din reevaluare sau anumite diferenţe de curs valutar).
Principalii indicatori economic- financiari calculaţi la S.C.HELIOS S.A. sunt:
1.Indicatori de lichiditate
a)indicatorul lichidităţii curente
oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente . Se recomandă valoare acceptabilă-în jurul valorii de 2.
b)-indicatorul lichidităţii imediate:
acest indicator se mai numeşte indicatorul test acid.
2.Indicatori de risc
a) gradul de îndatorare:
3.Indicatori de activitate
a) viteza de rotaţie a stocurilor :
aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar.
b) viteza de rotaţie a debitelor clienţi :
exprimă numărul de zile până la data la care debitoruu îşi achită
datoriile către întreprindere.
c) viteza de rotaţie a creditelor furnizori:
Aproximează numărul de zile de creditare pe care întreprinderea îl obţine de la furnizorii săi.
d)viteza de rotaţie a activelor imobilizate:
evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilozate.
e)viteza de rotaţie a activelor totale:
Organizarea contabilităţi la S.C.HELIOS S.A.
Contabilitatea este organizată pe jurnale. Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris ce stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile se păstrează timp de 10 ani în arhiva unităţii, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează 50 ani.
Registrele de contabilitate precum şi documentele justificative se păstrează în arhivă , în forma lor original, grupate funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care se referă.
Evaluarea posturilor cuprinse în balanţa şi situaţiile financiare ale întreprinderii se efectuează cu respectarea principiilor contabile şi anume:
6. principiul continuităţii activităţii- întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil.
7. principiul permanenţei metodelor – presupune continuitatea aplicări aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultateor, asigurând
comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.8. principiul prudenţei - valoarea oricărui element trebuie determinată pe
baza principiului prudenţei.Se au in vedere următoarele aspect : a) se iau în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exerciţiului.
b) se ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar. c) se ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.
- principiul independenţei exerciţiului – se iau în considerarea toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului fianciar pentru care se face raportarea , făra a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plătilor .
- principiul evaluării separate a elementelor de active şi de pasiv.Pentru stabilizarea valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separate valoarea aferentă fiecărui element individual de active sau de pasiv.
- principiul intangibilităţii – bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a execiţiului precedent.
- principiu necompensării – valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă passive.
- principiul prevalenţei economicului asupra juridicului informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economic a evenimentelor şi tranzacţiilor nu numai forma lor juridică.
- principiul pragului de semnificaţie- orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare.
Registrele de contabilitate care se conduc la întreprinderea sunt ;
9. registru jurnal 10. registru inventor 11. cartea mare
Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate, lunar întreprinderea întocmeşte balanţa de verificare .
Operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar
Pentru contabilizarea fluxurilor de decontări în numerar, se utilizează conturile din grupa 53” Casa”, a cărei structură este : 531 Casa
5311 Casa în lei
5314 Casa în valută
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale şi poştale
5322 Bilete de tratament şi odihnă
5323 Tichete şi bilete de călătorie
5328 Alte valori
Cu ajutorul contului 531Casa se ţine evidenţa numerarului aflat în casieria unităţii, precum şi a mişcării acestuia.
Cu ajutorul contului 532 Alte valori se ţine evidenţa bonurilor valorice , timbrelor fiscale şi poştale , biletelor de tratament şi odihnă,
tichetelor şi biletelor de călătorie , tichetelor de masă.
Fluxurile contabile ale decontărilor în numerar pot fi sistematizate astfel :
Încasări în numerar reprezentând:
stingeri de creanţe monetare ; transferuri băneşti dinspre celelalte conturi de trezorerie spre casieria
unităţii ; venituri şi câştiguri din tranzacţii cu character comercial derulate în
numerar (cash
Plati in numerar reprezentand:
stingeri de datorii monetare ; transferuri băneşti; cheltuieli şi pierderi din tranzacţii cu character comercial derulate în
numerar (cash).
Documentul justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a încasărilor şi plăţilor prin casierie este ,,dispoziţia de plată-încasare către casierie “, care îndeplineşte urmâtoarele funcţii:
a)dispoziţie pentru casierie , în vederea achitări în numerar a unor sume , potrivit dispoziţiilor legale , inclusive a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare , precum şi a diferenţei de încasat de către titurul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit, procurare de material etc .
b)dispoziţie pentru casierie în vedeerea încasării în numerar a unor sume , potrivit dispoziţiilor legale.
Este formular tipizat , în două versiuni de bază, la Helios folosindu-se dispoziţia de plată-încasare individual.
Dispoziţia de plată/întocmeşte într-o exemplar de compartimentulfinanciar contabil.
Circulă la:
- persoana autorizată să exercite controlul financiar preventive (şeful biroului financiar)
- persoanele autorizate să aprobe plata sumelor respective (director economic şi director general )
- casierie, pentru efectuarea operaţiei de încasare sau plată, după caz;se semnează de către casier; în cazul plătilor se semnează şi de persoana care a primit suma.
Pentru încasări casierul emite şi chitanţă.
- Compartimentul financiar contabil ca anexă la registrul de casă, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă.
Chitanţa este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare .Se emite de casier pentru sumele încasate în două exemplare pentru fiecare sumă , se semnează de către acesta.
Circula la : - depunător , exemplarul 1
- exemplarul 2 rămâne în carnet,fiind document de verificare a operaţiunilor effectuate înb registrul de casă.
Se arhivează la compartimentul financiar –contabil după utilizarea complete a carnetului.
Registrul de casă:-se întocmeşte zilnic, în două exemplare de către casierul unităţii, pe baza catelor jusificative de încasări şi plăţi.În cazul în care o sumă plătită se referăla două sau trei conturi corespondente,în registrul de casă se trece distinct fiecare operaţie în parte.Se semnează de casier şi de persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate.
Se completează în ordinea efectuării operaţiilor , fără a se lăsa spaţii libere.Rândurileneutilizate se barează.Soldul de casă al zilei precedente se reportează pe primul rând al registrului de casă pentru ziua in curs.
Se înregistrează toate încasările, după care aceastea se totalizează inclusive soldul reportat , se înregistrează apoi toate plăţile , iar totalul acestora se scade din sumele rezultate prin însumarea încasărilor, pentru a stabili soldul zilei .
înregistrarea încasărilor în numerar:5311 Casa în lei = % 4111 Clienţi 461 Debitori diverşi 581 Viramente interne
înregistrarea plăţilor în numerar: % = 5311 Casa în lei 401 Furnizori 462 Creditori diverşi 581 Viramente interne
Contul 5328 Alte valori se utilizează la unitate pentru reflectarea contabilizării tichetelor de masă:
achiziţionarea tichetelor de masă de la unităţile emitente% = 401 Furnizori
5328 Alte valori
628 Alte chelt.cu serv.exec.de terţi
4426 TVA deductibil
decontarea contravalorii tichetelor de masă către unităţile emitente401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei