Capitolul II :CONCEPTUL DE MAGAZIN ONLINE 2.1.Caracteristicile magazinelor online. O comunitate virtuala (online) se refera la un sistem, eventual bazat pe tehnologia informatiei si comunicatiilor, compus din entitati distincte care interactioneaza, comunica si conlucreaza prin intermediul mecanismelor oferite de mediu. Un element cheie este entitatea. Conceptul este important deoarece defineste un correspondent virtual a unei entitati reale care utilizeaza sistemul, putând fi un operator uman, o aplicatie software, un aparat etc. Magazinul online este un tip de comunitate online si reprezinta corespondentul virtual al entitatii reale care asigura desfacerea produselor si serviciilor, precum si interactiunea dintre ofertant si client. Magazinul online a cunoscut o dezvoltare rapida înca de la aparitia conceptului si a reusit, în scurt timp, sa penetreze întreaga piata de desfacere de bunuri si servicii. Dezvoltarea în paralel a tehnologiilor care permit securizarea tranzactiilor pe Internet a facut ca acest tip de comunitate virtuala sa fie din ce în ce mai populara. Un magazin online reprezinta orice locatie fixa în Internet unde pot fi etalate informatii 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Capitolul II :CONCEPTUL DE MAGAZIN ONLINE
2.1.Caracteristicile magazinelor online.
O comunitate virtuala (online) se refera la un sistem, eventual bazat pe tehnologia
informatiei si comunicatiilor, compus din entitati distincte care interactioneaza, comunica si
conlucreaza prin intermediul mecanismelor oferite de mediu. Un element cheie este entitatea.
Conceptul este important deoarece defineste un correspondent virtual a unei entitati reale care
utilizeaza sistemul, putând fi un operator uman, o aplicatie software, un aparat etc.
Magazinul online este un tip de comunitate online si reprezinta corespondentul virtual
al entitatii reale care asigura desfacerea produselor si serviciilor, precum si interactiunea dintre
ofertant si client. Magazinul online a cunoscut o dezvoltare rapida înca de la aparitia conceptului
si a reusit, în scurt timp, sa penetreze întreaga piata de desfacere de bunuri si servicii.
Dezvoltarea în paralel a tehnologiilor care permit securizarea tranzactiilor pe Internet a facut
ca acest tip de comunitate virtuala sa fie din ce în ce mai populara.
Un magazin online reprezinta orice locatie fixa în Internet unde pot fi etalate informatii
despre o anumita companie si oferite în scop comercial mostre ale produselor sau serviciilor
respectivei companii. Un magazin electronic se implementeaza prin intermediul unui sit web
administrat de companie, pentru marketingul si vânzarile propriilor produse si servicii. Varianta
minimala contine catalogul de produse sau servicii cu descrieri tehnice si comerciale pentru
fiecare pozitie din catalog. Aceste descrieri sunt gestionate în general de un SGBD care se va
ocupa cu stocarea si manipularea datelor si cu oferirea posibilitatilor de acces la date. Varianta
medie a unui magazin electronic contine facilitate pentru preluarea comenzilor (prin e-mail sau
formulare interactive pe care le vor completa clientii), iar varianta extinsa cuprinde si
posibilitatea efectuarii online a platii (prin carti de credit sau alte variante electronice).
Un magazin online este un mod viabil de a prezenta o firma pe piata electronica cu un
minimum de efort. În functie de genul de magazin virtual care se alege, informatiile oferite pot fi
sub forma de text, imagini, sunete, clipuri video, animatie etc. În ciuda potentialului magazinelor
virtuale, cea mai mare parte a firmelor nu profita la maxim de acestea.
1
Modele de magazine online.
Exista cel putin sapte tipuri de magazine online:
A.magazinul electronic universal (emall) este o colectie de magazine electronice reunite într-o
organizare comuna si care, în general, accepta aceleasi metode de plata.
B.aprovizionarea electronica (e-procurement) este necesara pentru procurarea bunurilor si
serviciilor de catre marile companii si autoritati publice, prin organizarea de licitatii. Prin
publicarea pe Web a specificatiilor ofertei, scad atât timpul cât si costul de transmisie, marindu-
se numarul de firme care iau parte la licitatie, crescând concurenta si scazând pretul.
C.piata unui tert (3rd party market-place) se manifesta printr-o interfata utili-zator pentru
catalogul de produse ale companiei, interfata care apartine unui tert (în general, furnizor de
servicii Internet sau o banca). Aceasta metoda are avantajul ca interfata este unica pentru mai
multi producatori, utilizatorii fiind familiarizati cu folosirea ei.
D.comunitatile virtuale (virtual communities), în care valoarea cea mai importanta este data de
membrii sai (clienti sau parteneri), care adauga informatii proprii pe un mediu de baza furnizat
de companie. Fiecare membru poate oferi spre vânzare sau poate adresa cereri de cumparare a
unor produse sau servicii. Calitatea de membru al unei comunitati virtuale presupune plata unei
taxe.
E.furnizorii de servicii cu valoare adaugata (value chain service provider) sunt specializati pe
functii specifice: asigurarea logisticii, plata electronica, expertiza în managementul productiei si
a stocurilor. Plata acestor servicii se face pe baza unor tarife sau a unei cote procentuale.
F.platformele de colaborare cuprind un set de instrumente si un mediu informational pentru
colaborarea între companii, putând avea functii specifice (de exemplu conceptia sau proiectarea
în colaborare). Câstigurile provin din managementul platformei (taxa de membru sau taxa de
utilizare) si din vânzarile de instrumente specializate (pentru proiectare, fluxul de documente si
gestiunea de documente).
G.brokerajul de informatii si alte servicii cuprinde cataloage de clienti clasificati pe profil,
vânzarea de oportunitati de afaceri, consultanta în domenii specializate. O categorie speciala o
constituie serviciile de încredere furnizate de autoritatile de certificare sau de notariatele
electronice.
Magazinele online se pot clasifica si dupa modul în care îsi desfasoara activitatea,
2
adica dupa modul în care îsi pun în vânzare produsele sau serviciile. În acest sens se disting
urmatoarele modele pentru vânzarea de continut:
1.vânzarea pe baza de subscriere, folosit în special pentru vânzarea revistelor si a programelor
televiziunilor prin cablu, este principalul model utilizat de serviciile comerciale online. Se poate
subscrie la servicii online precum MSN (Microsoft Network) sau AOL (America OnLine), la
publicatii online precum USA Today sau Wall Street Journal, sau chiar la jocuri online, cum ar fi
celebrul Meridian 59, produs de 3DO.
2.vânzarea la nivel de obiect (pay-perview) reprezinta o alternativa viabila la vânzarea pe baza
de subscriere si se refera la vânzarea anumitor informatii la bucata.
În functie de necesitatile clientului, acesta poate decide sa cumpere un anumit articol
dintr-un ziar, un anumit capitol dintr-o carte, un joc sau chiar o simpla interogare într-o baza de
date. Modelul pay-per-view este în continua testare. Deocamdata, el se confrunta cu probleme
precum lipsa unei certitudini pentru client ca informatia pe care doreste sa o cumpere merita
banii. De asemenea, pentru vânzatori, plata prin carte de credit pentru tranzactii de valoare foarte
mica nu poate fi acceptata. Acest obstacol poate fi trecut o data cu aparitia microplatilor.
3.vânzarea de continut prin publicitate este modelul cu cel mai mare succes în ceea ce priveste
vânzarea de continut. În topul siturilor cu cele mai mari venituri din publicitate se afla motoarele
de cautare precum Yahoo sau Infoseek si mai putin siturile de continut. Întrucât serviciile de
cautare sunt esentiale pentru gasirea informatiilor relevante pe Web, companiile sunt dispuse sa
plateasca pentru bannere, care sunt reclame pe care clientii pot apasa pentru a ajunge pe situl
companiei respective.
Caracteristicile unui magazin online.
Prima impresie este cea care conteaza si, de aceea, pentru garantarea succesului, un
magazin online trebuie sa prezinte câteva caracteristici de baza, fara de care ramâne doar o
adresa de web, accesata întâmplator.
Printre aceste caracteristici se pot enumera:
1.Designul. Simplul fapt de a avea un magazin virtual pe Internet nu reprezinta o garantie a
succesului. O multime de magazine virtuale existente nu fac altceva decât sa îi îndeparteze pe
clienti în loc sa îi atraga, pentru ca nu ofera nimic folositor ori pentru ca informatiile sunt greu de
obtinut. Un bun design al unui magazin online accentueaza identitatea firmei, ofera informatii
utile într-un mod convenabil si încurajeaza vizitele ulterioare.
3
2.Claritatea. Multe magazine virtual creeaza confuzie din cauza paginii de deschidere pentru ca
nu specifica la ce se refera magazinul. În mod tipic, magazinele online care creeaza confuzie au
numai denumirea companiei (cu exceptia cazului în care denumirea companiei este un cuvânt
semnificativ), logo-ul acesteia sau o grafica de mari dimensiuni, care apare atunci când vizitatorii
navigheaza. Fiecare pagina principala a unui magazin virtual ar trebui sa fie ca o vitrina a unui
magazine care vinde marfuri cu amanuntul. Este bine ca magazinele virtuale sa contina atât
elemente grafice, cât si text pentru o mai buna evidentiere a continutului.
3.Simplitatea. Organizarea magazinului online ar trebui sa fie logica si evident în sine.
Denumirile departamentelor listate în homepage ar trebui sa fie descriptive si, daca este posibil,
ar trebui sa fie suficient de evocatoare pentru ca oamenii sa doreasca sa le viziteze. Atunci când
produsele sunt prezentate într-un catalog si se doreste includerea unui element de legatura cu
formularul de comanda, este bine sa se foloseasca o denumire relevanta.
4.Rapiditatea. Timpul este foarte pretios pentru cel ce practica navigarea pe Internet. Magazinul
virtual ar trebui sa livreze informatiile cât mai repede, deoarece este neplacut ca vizitatorul sa
petreaca minute în sir în fata calculatorului pâna se încarca graficele si textul. Daca se foloseste
multa grafica, trebuie sa se asigure ca exista si text în fiecare pagina. În acest fel, textul va fi
încarcat mai repede, iar utilizatorii vor avea la ce sa se uite în timp ce asteapta sa se încarce
grafica pe aceeasi pagina. Imaginile grafice care au mai mult de 10K trebuie evitate, cu exceptia
cazului în care sunt absolut necesare pentru prezentare.
Daca imaginile grafice de mari dimensiuni sunt necesare, ar fi indicat sa se prezinte
versiuni mai mici ale acestora si apoi sa fie oferita vizitatorilor optiunea de a vedea versiunile
mai mari. Imaginile mai mici se încarca mai repede decât cele mari si vizitatorul economiseste
timp atunci când informatiile sunt fragmentate.
5.Atractivitatea. Textul este metoda principala de exprimare într-un magazin online, însa un
volum prea mare de cuvinte atrage plictiseala vizitatorilor. Exista o multime de modalitati pentru
a face din vizitarea magazinului online o experienta unica. Se recomanda folosirea cuvintelor
evocatoare, orientate catre oameni, pentru a descrie compania, magazinul si departamentele
acestuia, folosirea imaginilor grafice de mici dimensiuni pentru a fragmenta paginile vizual si a
crea o anumita dispozitie, folosirea unui stil si a unei identitati globale pentru magazin care sa se
potriveasca cu identitatea companiei. Designul trebuie sa fie destinat vizitelor repetate, pentru ca
repetitia este cheia mentinerii identitatii online. Încurajarea vizitelor re petate în magazin edifica
4
expunerea repetata a numelui si mesajului companiei. Cel mai bun mod de a încuraja vizitele
repetate este sa existe cel putin un element al magazinului virtual care sa se schimbe în mod
frecvent si sa se asigure ca si clientii vor afla despre asta imediat, prima data când viziteaza
siteul. Schimbarile ar putea fi de tipul: actualizare saptamânala a stirilor din domeniu; o
informatie sau o lectie saptamânala despre produsul sau serviciul oferit; un grup de discutii în
care vizitatorii sa lase mesaje.
6.Securitatea. Clientul trebuie sa se simta cât mai confortabil în magazinul online. Comanda prin
posta clasica este o afacere imensa la nivel mondial, dar vânzarile prin Internet reprezinta doar
câteva procente din aceste sume. Cumpararea si vânzarea prin intermediul retelelor reprezinta o
experienta noua si nelinistitoare pentru cea mai mare parte a oamenilor.
Pentru a mari confortul clientului în magazinul online, pot fi folosite modalitati
referitoare la desfiintarea mitului insecuritatii, oferirea de garantii care sa nu dea loc la
neîntelegeri, explicarea procesului de comandare a marfii, imaginea firmei sa para ceva tangibil,
utilizarea marturiilor de la clienti.
Ca o concluzie magazinul online este un tip de afacere care ofera facilitati atât
clientilor cât si ofertantilor. El asigura accesul la bunuri si servicii indiferent de locatia
geografica fiind disponibil 24 de ore din 24. În functie de modul în care este construit si mentinut
magazinul online, beneficiile aduse firmei care furnizeaza bunurile sau presteaza serviciile sunt
semnificative fata de efortul prestat pentru actualizarea si întretinerea acestuia.
2.2. Organizarea magazinului online.
Plasarea pe Internet a unor colecţii complexe de informaţii presupune stocarea acestora în
baze de date care pot fi apoi accesate on-line de către utilizatori. Termenul de bază de date poate
fi uşor înşelător deoarece în realitate sistemul care face vizibilă această bază de date pe Internet
este mult mai complex.
Orice bază de date care oferă informaţii utilizatorilor de servicii Internet trebuie stocată
pe un server care este vizibil pe Internet şi să folosească o tehnologie de scripting. Informaţiile
din baza de date trebuie extrase în conformitate cu nevoile specifice ale utilizatorului şi apoi
formatate astfel încât să fie corect afişate. Spre exemplu, când cineva scrie cuvântul “România”
pe motorul de căutare google.com sistemul va prelua solicitarea din formularul de căutare, va
caută în baza de date elementele în care apare cuvântul “România” după care va formata aceste
5
rezultate astfel încât ele să poate fi afişate de un navigator precum Internet Explorer. O vedere
generală a arhitecturii serverului este oferită în schema din figura 2.1.:
Fig.2.1. Arhitectura serverului Web cu suport de scripting.
După cum se observă din figura 2.1. arhitectura sistemului este structurată pe mai multe
nivele. În momentul în care utilizatorul extern doreşte să acceseze informaţii situate pe server, el
va folosi un navigator Internet pentru a se conecta la acesta. Accesarea serverul se face prin
intermediul unui URL.
Elementele principale care intră în componenţa arhitecturii serverului sunt: serverul Web,
interpretorul de scripturi tip server-side, driverele de acces la baza de date, baza de date şi
colecţiile de fişiere.Serverul Web care este o aplicaţie complexă responsabilă pentru
comunicarea cu navigatoarele externe. Practic serverul de Web ascultă portul HTTP (implicit 80)
6
al maşinii pe care este instalat. În momentul în care soseşte o cerere pe acest port, serverul de
Web o interpretează pentru a vedea ce informaţii au fost solicitate. Informaţiile solicitate de la
server sunt de fapt fişiere care se află pe hard-disc. Serverul de Web are rolul de a împacheta
aceste fişiere astfel încât ele să poată fi trimise mai departe. Fişierele solicitate pot fi împărţite în
două categorii:
• Fişiere care conţin informaţii statice. Acestea se transmit mai departe către navigatoare fără
nici un fel de modificare. Fişierele statice sunt de obicei imagini, fişiere HTML, filme,
documente oferite spre download, filme, animaţii Flash etc.
• Scripturi. Acestea sunt practici mici programe care se execută de către un intepretor,
trimiţându-se spre server-ul de Web doar rezultatul execuţiei lor. Principalul rol al acestor
script-uri este de a genera în mod dinamic documente de tip . Tehnica generării dinamice
a documentelor de tip HTML face posibilă accesarea bazelor de date pe Internet.
Rolul interpretorului de scripturi tip server-side a fost descris anterior. În cazul în care
un script are nevoie de înregistrări dintr-o bază de date acesta va interacţiona cu acesta prin
intermediul unui driver. El va executa în SQL o cerere la nivelul bazei de date. În urma execuţiei
acestei cereri i se returnează un cursor. Prelucrând acest cursor se generează cod HTML care
odată ajuns la un navigator determină afişarea datelor dorite.
Driverele de acces la baza de date au menirea de a mijloci interacţiunea dintre
interpretorul de scripturi şi baza de date propriu-zisă. Ele sunt instrumente software foarte
specializate care de obicei nu sunt vizibile nici programatorului nici utilizatorului. Driverele sunt
importante deoarece alegerea lor eronată afectează semnificativ performanţele sistemului.
Baza de date constă dintr-un SGBD (sistem de gestiune a bazelor de date) relaţional care
este fie instalat pe maşina pe care se află serverul Web, fie este accesibil prin reţea sau Internet,
fiind pe altă maşină. Teoretic orice SGBD relaţional poate fi folosit pentru a stoca datele
necesare unui server de Web. Practic, s-a observat ca SGBD-urile simple cum ar fi Fox Pro sau
Access nu se pretează pentru site-uri Web care sunt folosite intens. Pentru aplicaţiile Web de
dimensiune mare este nevoie de SGBD-uri de mare performanţă capabile să ruleze multe cereri
simultan. Principalele SGBD-uri folosite în aplicaţiile Web sunt: mySQL, SQL Server şi Oracle.
Colecţiile de fişiere sunt informaţii cu caracter static care sunt trimise utilizatorilor la
cerere. Este important de reţinut ca scripturile ASP au rolul de a produce pagini HTML pe care le
trimit navigatoarelor spre afişare. Beneficiul major al scripturilor ASP este că permit producerea
7
dinamică a codului HTML în funcţie de nevoile concrete. Spre exemplu se pot lua uşor
înregistrările dintr-o tabelă a unei baze de date şi se pot împacheta în format HTML pentru a
putea fi afişate într-un navigator.
Deşi au fost gândite ca şi aplicaţii Web generale, majoritatea covârşitoare a aplicaţiilor a
scripturilor ASP sunt legate de lucrul cu baze de date on-line. În continuare va fi prezentat un
mic exemplu.
Pentru a putea realiza scripturi ASP trebuie să avem următoarele:
• un calculator pe care să fie configurat un server Web (de exemplu Internet Information
Server sau Personal Web Server); orice sistem Windows poate fi uşor configurat să
suporte scripturi ASP;
• un editor de texte; se poate utiliza Notepad sau editoare specializate cum sunt FrontPage
2003 sau Macromedia Dreamweaver.
• un SGBD pentru crearea şi actualizarea bazei de date utilizate prin intermediul
scripturilor;
• un navigator Web cu care să vedem rezultatul execuţiei scriptului;
Având în vedere că scripturile ASP sunt realizate de obicei pentru a lucra cu baze de date
este nevoie şi de o baza de date pentru a executa scriptul. Aceasta trebuie să fie pe acelaşi
calculator cu scriptul, preferabil în acelaşi director.
2.3.Sistemul de distributie.
Pentru multe organizaţii Internetul este doar un alt canal de distribuţie. Pentru altele este
un model de afacere care le permite deservirea clienţilor pe o arie mult mai largă şi într-un mod
mai eficient. Pentru companiile on-line care vând produse distribuţia fizică, gestiunea canalului
şi logistica sunt esenţiale pentru a satisface clientul prin livrarea produselor la timp. În acest caz,
utilizatorii Internetului beneficiază de comoditate şi viteză dar este necesară şi existenţa unei
distribuţii fizice. Protocoalele Internetului asigură un schimb foarte bun de informaţii în timp
real. Cumpărătorii pot folosi Internetul pentru a obţine informaţii despre contul lor şi pentru a
urmări comenzile.
Internetul le oferă companiilor posibilitatea de a ajunge direct la consumatori şi să
elimine intermediarii. Acest lucru este posibil doar în măsura în care ele sunt capabile să preia
rolul jucat de aceştia, să culeagă informaţiile necesare de pe piată şi să îşi dezvolte o experienţă
8
în interacţiunea cu clienţii. Aşadar înaintea luării deciziei de a stabili compoziţia canalului de
distribuţie trebuie analizate aceste informaţii şi trebuie analizată şi posibilitatea de a introduce
anumiţi intermediari care au apărut ca urmare a dezvoltării Internetului.
Activităţile de distribuţie, logistică şi cumpărare au beneficiat extrem de mult de pe urma
apariţiei şi dezvoltării Internetului. Una din atribuţiile marketingului este să ducă produsele la
locul şi timpul potrivit. Deciziile legate de canalele de distribuţie sunt legate de celelalte
elemente ale mixului. Ele au un impact major asupra disponibilităţii şi depozitării produselor,
costului total, preţului final de vânzare şi activităţii de promovare. Mai mult ele pot oferi un
avantaj competitiv important şi posibilităţi de reducere semnificativă a costurilor. Nevoia de
personalizare a produselor a influenţat modul de producţie: a determinat trecerea de la producţia
de serie care presupunea un termen redus la producţia personalizată care presupune o perioadă
mai lungă de timp. În aceste condiţii presiunea reducerii perioadei de timp s-a mutat asupra
aprovizionării şi distribuţiei şi a apărut nevoia şi posibilitatea de a integra trei tipuri de fluxuri de
informaţii: fluxul de informaţii intern, fluxul de informaţii dintre companie şi piaţa în amonte şi
fluxul de informaţii dintre companie şi piaţa în aval.
2.4.Gestiunea stocurilor.
Detinerea produselor in stocul propriu este cea mai buna solutie. Stii exact pe ce te poti
baza si in cat timp poti expedia un produs. Stii ca daca faci reclama la un produs nu vei descoperi
ca nu poti onora comenzile deoarece furnizorul tau a epuizat stocul exact cand tu ai lansat
promotia. Este solutia ideala insa este o solutie costisitoare. Ai nevoie de un spatiu de depozitare
adecvat pentru stocare (temperatura, umiditate), de un sistem de organizare si regasire a
produselor, de paza, asigurare in caz de distrugere sau furt al bunurilor, de capital pentru a tine si
rula acel stoc.
Varianta B (the next best thing) presupune sa lucrezi cu furnizori care sa fie capabili si
dispusi sa iti ofere informatii in timp real - sau macar cu o frecventa acceptabila - despre situatia
stocurilor. Iar situatia stocului din magazinul tau sai fie mereu actualizata pe baza acestot
informatii.
9
Nu este o varianta 100% sigura pentru ca se intampla frecvent ca furnizorii sa nu stie nici
ei ce au in stoc la un moment dat si situatia pe care o primesti sa fie gresita. Iar probabilitatea de
eroare creste excat in sezonul de varf al vanzarilor cand produsele se misca mult mai rapid si
ceea ce era pe stoc de dimineata nu mai este pe stoc la pranz.Insa este mai buna decat varianta C:
sa lucrezi fara informatii recente despre stocuri.
In primul rand stabileste-ti ca prioritate sa ajungi sa lucrezi cu stoc si fa-ti calculele ca sa
vezi cand iti poti permite sa creezi acest stoc. Apoi cauta sa lucrezi cu furnizori care iti pot oferi
informatii despre stocurile lor, sunt dispusi sa iti acorde timp ca sa dezvolti afacerea si care vad
colaborarea dintre tine si ei ca pe un parteneriat.Chiar daca la inceput va fi mai greu sa obtii
conditii favorabile de finantare pentru stoc, crearea lui este un pas necesar daca vrei sa faci din
magazinul tau online mai mult decat o afacere de weekend.Daca partenerii tai vad ca esti serios
si organizat vor accepta sa iti acorde termene de plata rezonabile si posibilitatea de primi inapoi
produsele pe care nu le poti rula, in schimbul altor produse pe care le iei de la ei.
Sa spunem ca ai decis ca pe site sa nu pui deloc situatia stocurilor sau sa pui informatii
verificate rar - gen stocul de la inceputul lunii. Vine o comanda cu 2 produse - unul e pe stoc
altul nu. Acum trebuie sa iei legatura cu clientul si sa-l intrebi daca vrea doar unul din cele doua
produse. Pana primesti raspunsul poate nici ce era pe stoc in momentul comenzii nu mai e. Si
daca iei respectivul produs pe stoc si clientul spune ca nu mai vrea deloc comanda ai ramas cu
banii blocati in acel produs. Aplica aceasta situatie la 50% din comenzi si deja ai un dezastru
comercial. Clienti nemultumiti, comenzi pierdute integral sau partial, investitia in publicitate
dusa pe apa sambetei, personal aglomerat si stresat de explicatiile pe care trebuie sa le dea
clientilor.
10
2.5. Stabilirea preturilor.
Un aspect important in strategia unui magazin online este sa aiba un pret corect. Pentru
client si pentru business. In multe business-uri online, fie ele din Romania sau desfasurate la
nivel europeean, modelul este destul de standard pentru ceea ce inseamna retail online.
Pretul este bazat pe:
pretul de achizitie (din lista de preturi a unui furnizor)
marja (care poate fi per articol, categorie, brand)
costuri legate de manipulare (transport, stocare, procesare)
alte taxe
Dupa stabilirea pretului in aceasta versiune de obicei se mai verifica si competitia pentru
a vedea daca sunt competitiv in piata si se ajusteaza corespunzator.
Internetul e însoţit de provocări atunci când apare problema stabilirii preţurilor. În primul
rând le oferă cumpărătorilor mai multe informaţii, mai multe opţiuni pentru tranzacţii cu
vânzătorii. În al doilea rând le oferă posibilitatea comparării rapide de preţuri.
Pentru a avea o activitate rentabilă un comerciant on-line trebuie să stabilească strategiile
de fixare a preţurilor produselor sale. Pentru stabilirea acestor strategii trebuie să ţină cont de o
serie de factori:
Obiectivele politicii de preţ;
Preţurile concurenţilor (se pot folosi site-urile de comparare a preţurilor);
Valoarea şi percepţia clienţilor;
Dorinţa de a crea o imagine de produse de bună calitate sau de a crea o imagine
de site cu vânzări de produse la preţuri foarte mici;
Înclinaţia clienţilor spre a cheltui sau economisi şi valoarea pe care o are produsul
sau serviciul pentru ei. De exemplu, ziarele sunt gratuite pentru persoanele individuale pentru le
câştiga atenţia. Însă accesul la anumite părţi ale site-ului bogate în informaţii poate fi obţinut
doar prin plata unei sume de bani sau a unei subscripţii.
În stabilirea preţurilor trebuie să se ţină cont de trei elemente:
11
1. Costurile implicate. Stabilirea preţului trebuie să ţină cont de costuri pentru a nu
lucra în pierdere. Există factori care cresc costurile afacerilor pe Internet: distribuţia (folosirea
curieratului rapid poate creşte cu mult preţul produsului), marketingul afiliat, costurile de creare
şi întreţinere a site-ului, costul creşterii clasării pe motoarele de cumpărare, măsuri fiscale.
Factorii care reduc costurile datorită folosirii tehnologiei IT sunt: procesarea electronică a