ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-1 CAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURA Suprastructura contine spatiile pentru echipaj,
spatii auxiliare, timoneria, caile de circulatie, si cosul de fum
(integrat sau separat de suprastructura). In exteriorul
suprastructurii sunt amplasate echipamente si lumini de navigatie,
mijloace de salvare, cai de circulatie exterioare. Aspectele care
trebuie analizate la proiectarea suprastructurii sunt: -amplasarea
-dimensiunile geometrice ale blocului suprastructurii lungime,
latime, numar de etaje -amenajarea interioara -amenajarea
exterioara -caile de circulatie si evacuare Amplasarea
suprastructurii Exceptand navele cu amenajare speciala (pasagere,
Ro-Ro, PSV, etc.) la cele mai multe tipuri de navesuprastructura
este amplasata in corelatie cu amplasarea compartimentului de
masini, respectiv deasupra CM. Aceast aranjament ofera o serie de
avantaje: maximizarea si continuitatii zonei de marfa, facilitarea
circulatiei intre suprastructura si CM, simplificarea sistemelor si
instalatiilor (apa, reziduuri, ventilatie, etc.) prin gruparea lor,
posibilitatea extinderii in suprastructura a unor sisteme din CM
(in special evacuarea gaze), continuitatea structurala a navei,
etc. ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-2
Dimensiunile suprastructurii Dimensiunile suprastructurii sunt
dictate de asigurarea necesarului de spatiu in interior si exterior
precum si de asigurarea vizibilitatii din timonerie. Suplimentar,
la stabilirea dimensiunilor suprastructurii trebuie avute in vedere
masuri de reducere a vibratiilor si in principal de evitare a
rezonantei. Se vor stabili dimensiunile si rigiditatile
suprastructurii astfel incat sa se evite cel putin 4 frecvente
proprii: turatia motorului, turatia arborelui portelice, frecventa
de pala (turatie arbore * numar de pale) si frecventa de rezonanta
a corpului navei Lungimea suprastructurii se stabileste in general
din urmatoarele considerente (fig. 6.1 dr): peretele pupa se va
amplasa din considerente de continuitate structurala in
corespondenta peretelui pupa al CM sa un corespondenta unui alt
perete transversal din zona picului pupa peretele provase va
amplasa din considerente de continuitate structurala in
corespondenta peretelui prova al CM sa un corespondenta unui alt
perete transversal din acesta zona; ee va avea in vedere corelarea
pozitiei peretelui prova al suprastructurii cu peretele prova al
dunetei daca aceasta exista lungimea suprastructurii poate fi
diferita (descrescator) de la un etaj la altul; aceasta chiar este
recomandat la nivelul puntii barci unde este necesar un spatiu de
adunare In cazul unor amenajari speciale pe punte (fig. 6.1 st.)
spatiu necesar in pupa suprastructurii pentru sistemele de
manevra-legare, spatiu in prova suprastructurii pentru containere,
etc. cerintele de mai sus pot fi incalcate. ARHITECTURA
NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-3 Fig. 6.1 Amplasarea
supratsructurii: portcontainer (st) si tanc petrolier (dr) Se vor
remarca: stanga - nava portcontainersuprastructura scurta pentru a
face loc containerelor pe punte deasupra CM peretele picului pupa
fortat in continuitate structurala cu peretele pupa al
suprastructurii duneta in corespondenta cu prova suprastructurii
cosul de fum integrat in suprastructura dreapta - nava
petroliersuprastructura extinsa pe toata zona CM cu continuitate
structurala a peretilor lipsa dunetei cosul de fum separat de
suprastructura ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-4
Latimea suprastructurii se stabileste in general din urmatoarele
considerente: spatiul interior al suprastructurii sa fie suficient
dar nu excesiv asigurarea de culoare de circulatie suficiente
(minim 800 mm liberi) intre peretele lateral al suprastructurii si
bordajul navei asigurarea de spatiu suficient la nivelul puntii pe
care este amplasata suprastructura pentru capetele de aerisire
tancuri, trombele de ventilatie, gurile de ambarcare-debarcare
lichide, elementele de manevra-legare, spatiu pentru deschiderea
usilor, etc. peretii laterali sa vina pe cat posibil in
corespondenta unor pereti longitudinali sau a unor logitudinale de
punte intarite latimea suprastructurii poate fi diferita
(descrescator) de la un etaj la altul; chiar este recomandat la
nivelul puntii barci unde este necesar un spatiu de adunare daca
acesta nu s-a creat pe lungime Denumirile puntilor in
suprastructura sunt intr-o oarecare masura standardizate si anume:
puntea principala (main deck) puntea duneta (poop deck) puntile
etajelor: puntea A, puntea B, ... (A-deck, B-deck ...), notate de
jos in sus puntea de comanda (bridge deck) pe care se afla
timoneria puntea etalon (sky deck sau top deck), acoperisul
timoneriei Unele din puntile A, B ... pot avea denumiri
particulate, de ex: Boat deck (unde se afla puntea de ambarcare in
barcile de salvare), Captain deck (unde se afla cabina
comandantului), etc. Daca latimea puntii de comanda este mai mica
decat latimea navei, aceasta se va prelungi spre borduri cu
pasarele (wing) de minim 1.2 m latime astfel incat de la capatul
acestor pasarele sa se poata vedea bordurile navei (cf. reguli). Pe
aceste pasarele se vor amplasa posturile externe de comanda.
ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-5 Inaltimea
suprastructurii se stabileste din urmatoarele considerente: spatiul
interior al suprastructurii sa fie suficient dar nu excesiv numarul
de etaje sa fie cat mai mic sa se asigure vizibilitatea necesara
din timonerie (v. anexa C6-1 Vizibilitate) Inaltimea unui etaj de
suprastructura este de obicei 2400 .. 3200 mm. Aceasta valoare
rezulta din: necesitatea de a asigura inaltimea libera minima
necesara de 1900..2000 mm (mai mult la nave de pasageri) inaltimea
a elementelor de osatura intarita 300..600 mm grosimea acoperirii
puntii 20..100 mm spatiul necesar tavanului fals ce include
elementele de ventilatie si tubulaturile, 100..500 mm ARHITECTURA
NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-6 Amenajarea interioara a
suprastructurii Principii generale Amenajarea interioara se face
pornind de la urmatoarele elemente: numarul de membri din echipaj
si structura echipajului gradul de confort impus de armator (minim
sau extins) normele ILOC092, C133, C147 normele CE reglementarile
SOLAS privind caile de evacuare cerintele si standardul armatorului
Amenajarea interioara trebuie sa tina cont de confortul echipajului
si de normele de siguranta. Dimensionarea spatiilor ce compun
amenajarea interioara trebuie sa tina cont de minimele impuse de
Reguli, de dimensiunile reale si necesare ale componentelor, de
asigurarea accesului si spatiului de miscare necesar, de corelarea
pe verticala intre punti (scari, evacuari, elemente structurale,
instalatii, etc.) Distributia pe punti a diferitelor categorii de
spatii trebuie sa tina cont de functionalitate, de gruparea pe
categorii de membri ai echipajului, de alaturarea necesara a unor
spatii si nu in ultimul rand de traditie. De ex. este de la sine
inteles ca salonul comandantului sa fie la ultimul etaj locuit al
suprastructurii, in prova tribord.ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-7 Elemente dimensionale Pentru amenajarea
corecta a spatiilor interioare ale suprastructurii, trebuie luate
in considerare o serie de dimensiuni uzuale (unele reglementate de
reguli) ale elementelor de amenajare. Inaltimea libera a unei
incaperi 190 cm (ILO), 200 cm (CE) Mobilier Pat:dimensiuni
interioare min: 198 x 80 cm (ILO) sau 200x90 cm (CE); nu mai mult
de doua paturi suprapuse, primul la min 30 cm de la podea, spatiu
liber deasupra patului min 60 cm. Se recomanda amplasarea in sens
longitudinal cu capul spre prova. Dulap: inaltime min 152 cm;
suprafata orizontala min 0.20 m2 (ex: 50x40 cm) Masa:suprafata min.
0.20 m2 Scaun:latime x adancime = 50 x 75 cm (cu locul de picioare
inclus) Spatiu de depozitare individual (sertar, noptiera,
etc.):volum min 0.056 m3 Grosimi pereti cu includerea osaturii,
izolatiei si captuselii: Pereti exteriori: 125..200 mm Pereti
interiori metalici: 100 .. 150 mm Pereti interiori usori: 50 .. 75
mm Grupuri sanitare: Toaleta cu suprafata minim 1 m2, latime min 75
cm, lungime min 110 cm.Se adauga suprafata chiuvetei si dusului
(cada) daca acestea sunt prevazute ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-8 Spatii din suprastructura Spatii de dormit
(fig. 6.2) Pentru toti membrii echipajului si eventual pentru
non-membrii echipajului (oaspeti, armator, cadeti, pilot) se prevad
cabine de dormit. Normele minimale de suprafata si dotare a
cabinelor sunt reglementate de ILO. Suprafata, dotarile si gradul
de confort sunt distincte pentru diferite categorii de membri din
echipaj: -categoria I - ofiteri superiori (capitan, secund, sef
mecanic) si armator -categoria a II-a ofiteri, pilot, sef se
echipaj si cadeti -categoria a III-a ceilalti membri din echipaj
Cabinele de categoria I sunt pentru o persoana, dotate cu dormitor
separat de spatiul de zi si cu grup sanitar individual; dormitorul
este dotat cu pat (uneori dublu) si dulap, iar spatiul de zi este
dotat cu birou, canapea, dulap, frigider, TV, etc. Grupul sanitar
este dotat cu WC, chiuveta dus, accesorii. Cabinele de categoria a
II-a sunt pentru o persoana, in mod exceptional pentru doua
persoane, dotate cu pat, birou, dulap si accesorii. Poate avea grup
sanitar propriu dotat cu WC, chiuveta dus, accesorii. Cabinele de
categoria a III-a sunt pentru una sau doua persoane, in mod
exceptional patru, dotate cu pat, masa, dulap si accesorii. Pot
avea sau nu grup sanitar propriu. Volumul unei cabine individuale
va fi minim 7 m3, iar la cele comune 5 + 3(N-1) m3 ARHITECTURA
NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-9 OFFICERCAPTAINTVR2x CREW2x
PASSENGERS1000Fig. 6.2 Exemple de cabine La determinarea
suprafetelor necesare se va tine cont ca suprafetele efective pot
fi semnificativ mai mari decat normele ILO (minimale) si anume: un
grup sanitar individual are suprafata de circa 1200x1500 mm = 1.8
m2 sau mai mare o cabina pentru una-doua persoane (fara grupul
sanitar) are suprafata de 6-10 m2
un spatiu de zi (fara dormitor) de categoria I are suprafata de
10-20 m2
ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-10 Spatii
comune (fig. 6.3) Nota(*): dependent de dimensiunile navei si
standardul armatorului Trebuie prevazut minim un spatiu comun de
zi*; Suprafata unui spatiu de zi: minim 2 mp/pers; mimim 8 mp total
(nu se include mobilierul fix) Volumul de aer: min. 3.5 mc/pers
Spatii sanitare Daca exista cabine fara grup sanitar propriu,
atunci se vor prevedea spatii sanitare comune astfel (cerinte
minimale): o toaleta la 6 persoane o chiuveta la 4 persoane un dus
(cada) la 6 persoane Spatiile sanitare vor fi amplasate pe aceeasi
punte cu cabinele pe care le deservesc. Se vor prevedea suplimentar
spatii sanitare (toaleta cu chiuveta) in zona timoneriei si in
vecinatatea salii de mese Sala de meseCapacitatea salii (salilor)
de mese va fi suficienta pentru toti membrii echipajului Se vor
prevedea sali separate pentru ofiteri si pentru restul echipajului*
Sala de mese va fi amplasata cat mai aproape de bucatarie Sala de
mese va fi dotata cu mese, scaune, frigider, aparat de bauturi
calde, aparat de apa rece ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-11 Spatii de recreere* Se va prevedea un
spatiu de recreere separat de sala de mese Se vor prevedea sali
separate pentru ofiteri si pentru restul echipajului Spatiul de
recreere poate fi compus din mai multe incaperi dotate
corespunzator pentru camera de fumat, camera de lectura / TV /
jocuri, sala de gimnastica, bazin de inot DAY
ROOMFitnessGALLEYTVOFF 's MESSMESS + REC ROOMCREW 's Sanitary1000
Fig. 6.3 Exemple de spatii comune ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-12 Spatii auxiliare( fig. 6.4) Spatiu de
depozitare haine de lucru (Changing room) In zona de trecere spre
spatiile de lucru se va amplasa un spatiu de depozitare a hainelor
de lucru prevazut cu dulap pentru fiecare membru al echipajului si
un spalator Daca exista posibilitatea se vor prevedea spatii
separate pentru punte si pentru masina Bucataria (Galley) Bucataria
se amplasseaza in vecinatatea salii (salilor) de mese; la navele
mici, bucataria poate face spatiu comun cu sala de mese. Bucataria
trebuie separata de restul spatiilor cu pereti metalici rezistenti
la foc. Bucataria va contine dotarile necesare desfasurarii
activitatii. Minimal va fi dotata cu: - o masina de gatit - o
chiveta (dubla) - un frigider - o masa de lucru - dulap pentru
ustensile - dulap pentru provizii marunte- cos de gunoi Cambuza
(Food store) Cambuza (magazia de alimente) poate fi formata din una
sau mai multe incaperi dotate corespunzator (rafturi, frigider,
congelator) pentru depozitarea alimentelor uscate, a alimentelor
racite, a alimentelor inghetate. Va fi amplasata in vecinatatea
bucatariei. ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-13
SpitalDaca numarul de membri in echipaj depaseste 15 si durata
voiajului este mai amre de 3 zile se va prevedea o cabina cu rol de
spita. Aceasta cabina are destinatie exclusiva si nu va putea fi
utilizata in alte scopuri. Cabina spital va fi dotata cu grup
sanitar propriu cu cada, dulap de medicamente securizat, dotari
medicale. Spalator (Laundry) In afara spatiului de dormit, dar usor
accesibil, se va amenaja o incapere cu rol de spalator/uscator
dotata cucu masina de spalat, uscator, calcator, dulap de
detergenti, chiuveta. Ships office Se va prevedea minim un spatiu
(la navele mari pana la 3 -captain, deck, machinery-) cu rol de
birou, dotat cu masa de lucru, dulap de documente, birotica, etc.
1000Garbage Cold/Freeze storeOFFICE Fig. 6.4 Exemple de spatii
auxiliare ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-14
Spatii tehnologice (fig. 6.5) In interiorul suprastructurii se
prevad o suma de spatii care nu deservesc echipajul in sine ci buna
functionare a navei. Dintre acestea se pot aminti: -chesoanele de
ventilatie pentru spatiile de sub punte si trecerile pentru
evacuare gaze -chesoanele de treceri tubulaturi si cabluri -magazii
de materiale -compartimentul DG de avarie, AC, baterii, giro,
radio, CO2, etc. Dimensionarea acestor spatii se face in functie de
dimensiunile echipamentelor, spatiul necesar pentru acces si
mentenanta. Amplasarea lor este dictata de corelarea pe verticala
de la CM pana la puntea etalon si de considerente de confort (se va
evita a se amplasa compartimentul DG avarie lipit de o cabina,
etc.) Ventilatie CM si evacuare gaze1000WORKSHOP Fig. 6.5 Exemple
de spatii tehnologice ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-15 Amenajarea exterioara a suprastructurii
Amenajarea exterioara a suprastructurii consta in detalierea
urmatoarelor elemente: timoneria cosul de fum catargele puntea
etalon puntea barci caile de circulatie si a platformele exterioare
deschiderile in suprastructura Amenajarea exterioara a
suprastructurii se face dupa ce in prealabil: s-a stabilit
geometria blocului suprastructurii (dimensiuni, numar de punti,
etc.). s-a efectuat amenajarea interioara (cel putin ca principiu)
s-a decis daca anumite etaje ale suprastructurii vor fi incluse in
calculul de stabilitate s-au determinat conform COLREG numarul si
dispunerea semnalelor luminoase s-au stabilit echipamentele de
radio-navigatie s-a stabilit tipul si numarul mijloacelor de
salvare ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-16
Timoneria (fig. 6.6) Amplasarea si amenajarea timoneriei trebuie sa
tina cont de functia acesteia ca post central de comanda si control
al navei. Pentru aceasta trebuiesc asigurate: -vizibilitatea in
exterior -accesul in timonerie si in afara timoneriei -spatiul
interior pentru echipamente -ergonomia postului de comanda si
celorlalte posturilor de lucru Vizibilitatea in exterior va
respecta cerintele aratate in Anexa C6-1. Pentru navele cu dubla
comanda sau pentru cele cu punte de lucru la pupa, vizibilitatea
din timonerie spre pupa trebuie sa fie asigurate si spre aceste
zone. Accesul in timonerie trebuie asigurat atat prin interiorul
suprastructurii (scara interioara) cat si de pe puntea de comanda
prin usi laterale sau un pupa timoneriei. De asemeni pe cat posibil
este recomandat accesul de jur imprejurul timoneriei pentru
mentenanta. Spatiul din timonerie trebuie sa fie suficient pentru
amplasarea echipamentelor necesare: -postul de guvernare -pupitrul
MP si pupitrul DG -pupitrul lumini de navigatie -pupitrul AVI
-pupitrul pompe -pupitrul ce comunicatii -pupitrul de navigatie
(radar, sonda, GPS, etc) In cazul timoneriilor cu dubla comanda, o
serie din echipamentele de mai sus sunt dublate Se pot prevedea
puncte de comanda auxiliare in exteriorul timoneriei ARHITECTURA
NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-17 Pe langa echipamente, in
timonerie trebuie sa fie suficient suficient spatiu pentru:
operatorii echipamentelor, circulatia in timonerie, casa scarii
postul de observare, camera hartilor, camera radio (daca este
prevazuta separat) grup sanitar, cabina pilot (daca este amplasata
pe puntea de comanda) mobilierul necesar TIMONERIE AHTSWCI SPT a l
k B a c kPPPToiletPipes&venttrunkroomDNUPStaircasePUNTE COMANDA
VRACHIERPUNTE COMANDA PORTCONTAINERDOWNTIMONERIE RERMORCHER1000Fig.
6.6 Exemple de timoneriiARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-18 Cosul de fumIn cazul in care evacuarea
gazelor este de tip uscat, nava va fi prevazuta cu cos de fum. In
cosul de fum se amplaseaza tubulatura de evacuare gaze pentru MP si
DG, tancuri de expansiune, ventilatia CM, caldarina recuperatoare,
etc. Pe inaltime cosul de fum se extinde pana deasupra puntii
etalon astfel incat curentul de are produs de nava sa indeparteze
fumul si acesta sa nu fie aspirat de sistemele de ventilatie a
navei. In special la pasagere da nu numai, se fac probe in tunelul
aerodinamic pentru a evita fenomenul de afumare a navei. Pe
orizontala cosul de fum se amplaseaza astfel incat: -traseul
tubulaturilor de evacuare gaze sa fie cat mai simplu -vizibilitatea
din timonerie sa fie cat mai putin obstructionata (in cazul
timoneriilor cu dubla comanda prova-pupa se amplaseaza fie doua
cosuri de fum laterale fie cos de fum asimetric fata de PD)
-continuitatea si descarcarea elementelor structurale sa fie cat
mai bine asigurate In sectiune, cosul de fum poate fi rectangular
sau cu suprafete curbe, dimensionat astfel incat sa asigure
spatiule pentru trasee, echipamente, circulatie si mentenanta.
Impreuna cu suprastructura si timoneria, cosul de fum formeaza un
ansamblu a carui geometrie are o pondere semnificativa in estetica
navei. Ca atare geometria si amplasarea cosului de fum se va face
si din considerente estetice. ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-19 Catarge (fig. 6.7) Catargele au rolul de a
sustine luminile si semnalele de navigatie, paratrasnetul si unele
echipamente de radio-navigatie (radar, antene, receptor GPS, etc.)
Pozitionarea catargelor, inaltimea lor si luminile si semnalele de
navigatie care se amplaseaza pe catarge si pe nava sunt
reglementate de IMO prin regulamentul ColReg (partea C). Aceste
caracteristici depind de tipul, destinatia si dimensiunile navei.
Luminile si semnalele cu care este dotata nava trebuie sa acopere
totalitatea manevrelor pe care le poate efectua nava mars,
remorcaj, ancorare, deriva, etc. Din punct de vedere al geometriei,
catargul se dimensioneaza astfel incat structura sa reziste la
solicitarile statice si dinamice. Pe catarg se amplaseaza mijloace
de acces, de regula scari metalice verticale Catarge
prova1000Catarge principaleCatarg principal side si front Fig. 6.7
Exemple de catarge ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG.
6-20 Puntea etalon (fig. 6.8) Puntea etalon (punte de deasupra
timoneriei este utilizata pentru amplasarea catargului principal, a
antenelor de radio-navigatie, reflectoare, sirene, repetitor giro,
tunuri de apa, etc. Amenajarea puntii etalon trebuie sa tina cont
de urmatoarele: accesul la puntea etalon poate fi pe scara
verticala sau inclinata protectia echipajului asigurata cu
balustrazi sau parapet pe toata circumferinta amplasarea
echipamentelor sa asigure spatiul necesar pentru acces si
mentenanta, spatiul de rotatie (radare si tunuri de apa), pastrarea
campului de vizibilitate al luminilor, evitarea interferentei si
obstructionarea functionarii antenelor aspectul estetic Fig. 6.8
Exemple de amenajari punte etalon ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-21 Puntea barci (fig. 6.9) Puntea barci este
destinata amplasarii mijloacelor de salvare colectiva - barca de
salvare si plutele de salvare si uneori tot pe aceasta punte se
amplaseaza si barca de serviciu. Puntea barci trebuie sa prezinte
cateva caracteristici: sa aiba spatiu suficient pentru adunarea
prsoanelor de la bord sa fie direct si nestanjenit accesibila din
orice punct de pe nava atat prin interiorul cat si prin exteriorul
suprastructurii 0 10 2025 20 30 35 40 45 50
55PASAGERPORTCONTAINERREMORCHER Fig. 6.9 Exemple de amenajari punte
barci ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-22 Cai de
circulatie si evacuare Principiile si prescriptiile prezentate in
acest paragraf nu se refere in mod necesar numai la suprastructura,
ele se refera la intreaga nava. Amenajarea cailor de circulatie si
evacuare se face pornind de la urmatoarele principii: orice
compartiment trebuie sa fie vizitabil modalitatea de acces (tipul
deschiderii) este corelata cu desinatia compartimentului si poate
fi: acces curent usa normala accers ocazional usa de inaltime
redusa sau tambuchi acces pentru inspectie si mentenanta gura de
vizita caile de acces nu trebuie sa afecteze siguranta navei din
punct de vedere proiectiei la incendii stabilitatii intacte si de
avarie circulatia personalului sa fie cat mai putin stanjenita si
cat mai ferita de pericole sa permita evacuarea in siguranta a
personaluluiARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-23
Cerinte pentru caile de acces in spatiile de sub punte in zona
cargo accesul se va face direct de pe punte daca respetivul
compartiment are contact cu puneta; pentru spatiile de dublu fund,
tunele, etc. care nu au contact cu puntea accesul se va face din
alt compartiment care nu este destinat produselor petroliere sau
altor incarcaturi periculoare; Tancurile mai lungi de 35 m vor avea
doua iesiri; Magaziile, indiferent de lungime, vor avea si acestea
doua iesiri. Amplasarea celei de-a doua iesiri va fi facuta cat mai
departte posibil (in diagonala) Accesul prin treceri orizontale va
avea cel putin 600x600 mm si va fi la maxim 600 mm deasupra unei
suprafete orizontale (daca este cazul se va prevedea platforma pe
ambele fete ale deschiderii Usi Dimensiuni libere de trecere min
190x60 cm (incluzand un prag de max 40 cm) Usi de pasageri: min 1 m
latime, usile ambarcare persoane cu mobilitate redusa min 1.5 m
latime Usile se deschid in general spre directia de evacuare
exceptand usile cabinelor si alte usi care deschise spre exterior
obstructioneaza culoarele de evacuare Tambuchiuri: Suprafata minima
0.36 mp, latura mica > 50 cm Inaltimea ramei tambuchiului 50 ..
600 mm in functie de zona de amplasare ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-24 Culoare -Culoare de trecere: min 60 cm
latime libera, recomandat 70..80 cm -Culoare de pasageri: min 80 cm
latime min 1.3 m latime in zone de persoane cu mobilitate
redusa-Culoarele vor fi prevazute cu o mana curenta; daca latimea
culoarului depaseste 1 m va fi prevazut cu maini curente pe ambele
parti (acestea se deduc din latime) -Nu se admit culoare infundate
cu lungime mai mare de 7 m; daca este cazul se vor prevedea iesiri
de avarie -Culoarele de evacuare vor avea iesirea (usa, scara) la
capatul lor si nu vor continua dupa aceasta iesire de evacuare
Scari Latimea scarii min. 600mm, latimea intre balustrazi min 600
mm, adancimea treptei min 150 mm, la mai mult de trei trepte se
prevede balustrada. Balustrada se va extinde pe toata lungimea
scarii si va avea minim 1 m inaltime pe latura (laturile)
neprotejate Unghiul scarii de echipaj max 50inclinare, in caz
extrem pana la 55 . Scari de pasageri: min 90 cm latime, max
38inclinare Nu se admit scari in spirala.Se recomanda aplasarea
scarilor pe directia longitudinala a navei. Casa scarii va fi
separata de spatiile pe care le conecteaza prin pereti si usi
rezistente la foc. Daca scara face legatura numai intre doua
nivele, un capat al scarii poate fi deschis. Orice scara care trece
prin puntea barci trebuie sa aiba iesire la acesta punte
ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-25 Jos Sus
JosSus100-200 Fig. 6.10 Scari ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-26 ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-27 Anexa C6-1 Vizibiltatea din timonerie
Inaltimea timoneriei, latimea puntii de comanda, amplasarea
ferestrelor, amplasarea elementelor care pot obstructiona
vizibilitatea (incarcatura pe punte, macarale, cos de fum, etc.),
trebuie alese in asa fel incat vizibilitatea de la posturile de
comanda sa nu fie obstructionata de natura sa pericliteze siguranta
navei. Vizibilitatea din puntea de comanda (timonerie) se supune
reglementarilor SOLAS, standardului ISO 8468, iar pentru navele
care tranziteaza canalul Panama trebuie respectate reglementarile
emise de PANAMA CANAL AUTHORITY Cerintele SOLAS Referinta: SOLAS,
Pt. I, Ch. V, Regula 22 Navigation bridge visibility 1 Ships of not
less than 55 m in length ... shall meet the following requirements:
.1 The view of the sea surface from the conning position shall not
be obscured by more than two ship lengths, or 500 m, whichever is
less, forward of the bow to 10 on either side under all conditions
of draught, trim and deck cargo; .2 No blind sector, caused by
cargo, cargo gear or other obstructions outside of the wheelhouse
forward of the beam which obstructs the view of the sea surface as
seen from the conning position, shall exceed 10. The total arc of
blind sectors shall not exceed 20. The clear sectors between blind
sectors shall be at least 5. However, in the view described in . 1
, each individual blind sector shall not exceed 5; ARHITECTURA
NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG. 6-28 .3 The horizontal field of
vision from the conning position shall extend over an arc of not
less than 225, that is from right ahead to not less than 22.5 abaft
the beam on either side of the ship; .4 From each bridge wing, the
horizontal field of vision shall extend over an arc of at least
225, that is from at least 45 on the opposite bow through right
ahead and then from right ahead to right astern through 180 on the
same side of the ship; .5 From the main steering position, the
horizontal field of vision shall extend over an arc from right
ahead to at least 60 on each side of the ship; .6 The ship's side
shall be visible from the bridge wing; .7 The height of the lower
edge of the navigation bridge front windows above the bridge deck
shall be kept as low as possible. In no case shall the lower edge
present an obstruction to the forward view as described in this
regulation; .8 The upper edge of the navigation bridge front
windows shall allow a forward view of the horizon, for a person
with a height of eye of 1,800 mm above the bridge deck at the
conning position, when the ship is pitching in heavy seas. The
Administration, if satisfied that a 1,800 mm height of eye is
unreasonable and impractical, may allow reduction of the height of
eye but not to less than 1,600 mm; .9 Windows shall meet the
following requirements: .9.1 To help avoid reflections, the bridge
front windows shall be inclined from the vertical plane top out, at
an angle of not less than 10 and not more than 25; .9.2 Framing
between navigation bridge windows shall be kept to a minimum and
not be installed immediately forward of any work station; .9.3
Polarized and tinted windows shall not be fitted; .9.4 A clear view
through at least two of the navigation bridge front windows and,
depending on the bridge configuration, an additional number of
clear-view windows shall be provided at all times, regardless of
weather conditions. ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6 SUPRASTRUCTURAPAG.
6-29 0 5 20 10 15 25 1751ISO 8468 ITEM 4.1.522.51017REG
V/22.1.1REG.V/22/1.3REG V/22.1.2 and 22/1.6REG.V/22/1.4 and
22/1.56060REG.V/22/1.647 15REG.V/22/1.8 and 1.9trim +1.0trim
+0.50.51.01.5SOLAS limit2.53.04 6 8 10 12 14trim 0.0trim -0.5trim
-1.03.5trim -1.5trim -2.0trim -2.5Dist/LDraught at L/2 [m]Trim =
Draught at FP - Draught at APtrim -3.0trim -3.5trim -4.0trim
-4.5FPSWL 5T - 14MAPAMS4040DistTrimDraughtPanama Ballast
limit2.0Panama Laden limit1800451354513550 Fig. C6-1.1 Elementele
de vizibilitate conform SOLAS si ISOARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-30 Cerintele PANAMA Referinta: Panama Canal
Authority, MR NOTICE TO SHIPPING No. N-1-2004, Rev. 1 Bridge
minimum visibility requirements: (a) If the vessel is laden, the
view of the water surface from any conning position in the
navigation bridge shall not be obscured by more than one (1) ship
length forward of the bow, under all conditions of draft and trim.
Note: Vessels billed at the laden rate are considered laden for the
purposes of this requirement. (b) If the vessel is in ballast (not
laden), the view of the water surface from any conning position in
the navigation bridge shall not be obscured by more than one and
one-half (1.5)ship lengths forward of the bow, under all conditions
of draft and trim. (c) If the visibility from normal conning
positions is obscured by cargo gear or otherpermanent obstructions
forward of the beam, the total arc of obstructed visibility from
Conning Position 1 shall not exceed 15 degrees. (d) The side hull
plating at the vessel's waterline, fore and aft, shall be visible
from bridge wing conning positions. ... (Note) Blind distance1 in
ship lengths at conning positions 1, 2 and 3, calculated for
tropical fresh water;The Blind Distance is the forward distance
from the bow of the vessel to the closest point on the waters
surface which can be seen from all conning positions in the
navigation bridge. An observers height of eye of 1.80 meters above
the bridge deck must be used to determine this distance, and must
be reported in ship lengths. ARHITECTURA NAVEICAPITOLUL 6
SUPRASTRUCTURAPAG. 6-31 Fig. C6-1.2 Elementele de vizibilitate
conform Panama Canal Authority