8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
1/100
Serie nouă Anul XXVI nr. 5-6 (291-292) Suceava mai - iunie 2015· · · ·
BUCOVINA
LITERARĂ
Rev
istăaSocie
tăţiiScriitorilorBucovi
neni
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
2/100
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
3/100
autograf Elena Ştefoi
m e tie mi-e complice demult te rânjind
âie u a în lini tea nop ii
cu fa i cu ceas de agent ternuturi
găleata sudorilor reci pustiul gâlgâitor nu-i sclipesc în cele două orbite premonitorii oglinzi în care mă chinui
esc printre lacrimi i vaiete singura poză care mi-a rămas de la mama
m-a antrenat pentru front pe vremi complicate te a a
în elege ti îmi ine trena pe care a esut-o i a întins-o peste câteva continente limba mea ascu
mă va dezbrăca de fiecare pagină scrisă de fala deşartă cum lepezi e un prunc somnoros înainte de
o să-mi aştearnă sub tălpi o altă formă de echilibru eze la timp la locul meu pe scara aceea
ă însoţ şte mă ş n-are coasă şi nu mă ademeneş n-o să zgâlţ ş ş ţ
ţă de hârcă ş nici n-o să-mi răstoarne în aş
să desluş ş
mă primeş ş şchioapă şi chioară cum m-am întors ţ şi rabdă îmi duce numele pe tăvi boiereş
ţ ţ ş ţită
de hăinuţ scăldătoarea de seară
o să mă aş
O să învăţ să cânt la pian
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
4/100
interviu
„Trebuie găsite forme care să atragă atenţianu doar asupra unui nume sau altul, ci, înprimul rând, asupra viabilităţii europene a
literaturii noastre”
Av a n t a j u l u n e i c o n v o r b i r i c udumneavoastră este acela că sunteţi deopotrivă
prozator şi teoretician, profesor universitar,analist al spaţiului cultural, editor. Ceea ceînseamnă că interviulnostrupoate aborda multipleteme. Cu toate acestea, vă rog, să-mi răspundeţi lao întrebare din sfera prozei. De ce „Pupa russa“?Cereprezintăacestromanpentrudumneavoastră?
Epură pentru Longos
Nu ştiu dacă e cea mai bunăcarte a mea de până acum, dar e cu siguranţă ceamai ambiţioasă. După
publicat în 1987),în acest ultim roman am simţit din nou că-mi daudrumul la mână şi-mi depăşesc vechi inhibiţiistilistice. Unele secvenţe le-am scris ca în transă,fără să ştiu dacă ele îşi vor găsi în final un loc înmateria cărţii. Altele mi-au fost impuse deconstrucţiaînsine.Aufostşisecvenţepecarele-amlucrat matematic, cuvânt cu cuvânt, pentru că ştiamlimpede unde vreau să ajung În cele din urmă
Pupa russa
Compunere cu paralele inegale
(cele patru capitole cu subiect antic din romanul
am procedat bine aşa, p
multe viteze. În acelaşi părea prea descriptivsenzualitate năucitoaranonim descoperită pe
poate fi lăsată din nenumăratemărturisirfelul de cititori. Ce scriPoate că - răspunzexplicaţiile mele ar fi conţinutulcărţii.Dardalte interviuri. Indifeream izbutit să scriu o carciuda celor 400 de pagînvingnarcisismul–ce- şipoate căînsubconş
„
Consideraţi căal dumneavoastră apărla Editura Humanitamediatizat? Suferă
promovare precară a simte acest lucru cel
străinătate? Şi când forrefer, evident, la scri păcate, este cunoscuta
DialogGheorghe Crăciun,
la 65 de ani de la naştere
cuscriitorul
(n. 8 mai 1950 - d. 10 ian. 2007)
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
5/100
neaşteptat de mare, dovadă faptul că după
epuizarea banilor de la editură, am fost invitaţi şi înalte oraşe (Oradea, Sighişoara) pe banii unor sponsori locali.Alături denoi aufostde fiecare datăşi câte doi-trei critici sau scriitori care au formulatimpresii despre carte, totul în forme colocviale,destinse. Pe de altă parte, nu pot să nu spun cămediatizarea în presă a cărţii a lăsat mult de dorit.
N-am cerut o explicaţie din partea editurii însă
trăiesc în continuare cu senzaţia că pentrumarketingul romanului meu s-a făcut destul de
puţin. La sfârşitul lui 2004, primise dejatrei premii pentru cea mai bună carte de proză aanului (al revistelor „Cuvântul” şi „Tomis” şi alUniunii Scriitorilor), dar Editura Humanitas n-aavut nici o reacţie. Sigur, nu mă aşteptam să
primesc felicitări dar cred că evenimentul putea fispeculat şi în sensul unei creşteri a vânzărilor. Cinenu se gândeşte în ziua de azi la profit? În sfârşit, nuvreau să par un autor care caută nod în papură şi-şi
bagă nasul unde nu-i fierbe oala, dar relaţia mea cueditura a devenit în ultima vreme confuză. Câtdespre promovarea scriitorilor români înstrăinătate, aici lucrurile stau infinit mai prost.Editurile fac şi ele ce pot. Instituţiile culturale alestatului nu fac nimic. Sau dacă fac ceva, enesemnificativ şi lipsit de eficienţă. E foarte greu
pentru un scriitor român să se impună în străinătatede unul singur. E nevoie de o falangă literară, cumobserva recent Dumitru Ţepeneag într-un interviu.Trebuie găsite forme care să atragă atenţia nu doar asupra unui nume sau altul, ci, în primul rând,
asupraviabilităţiieuropenealiteraturiinoastre.
Pupa russa
La un moment dat, în romanul „Puparussa”, afirmaţi că v-aţi născut într-o „sală deaşteptare”. Vă aflaţi/ ne aflăm într-adevăr într-unastfeldespaţiu?
vitalitate, derută, spera
unele stridenţe au înexcepţia marilor profitcomunismului, a celmanipulat eveniment
baronilor şi baroneţilocontinuăm să trăim înintrată într-un lung proe adevărat, cu distribui
şi Coca-Cola. Asta e îazi, o ţară ca o gară cu informaţii care nu fungeambileţeleculiniştit
Nefiind o personeştiind, prin urmare, despre climatul literar repede pe hârtie nişte a
propria-mi subiectivitatmă deranjează cel mascriitorilor unii faţă demeserie. Ideea de literaCine mai respectă aProfesia de scriitor e formă de carierism şi pscriitorilor e dominsuspiciune,grandomanetc. Asta explică în bunsolidaritate, închidereavalorilor de folosinţăizolarea îmbufnată, resemnarea gregară în schimbare. Şi de ce n-aşi poziţii de influenţă şimai subtilă decât în alteşi culturale sunt men
Cum vă doriţi,climatulliterardelano
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
6/100
română în întregul ei şi nu doar viziunea celor care
conduc instituţia despre ce e important şi ce nu înaceastă cultură. Mai mult decât atât: în ce priveşteimaginea culturii noastre în afara graniţelor ţării, înmomentul de faţă nu cred să existe vreo diferenţăsemnificativă între activitatea ICR şi cea aFundaţiei Culturale Române de sub directoratul d-luiBuzura.Badimpotrivă,dacăesăavemînvedere
poziţia institutului condus de dl. Patapievici faţă de
proiectulţi cu această ocazie în Franţa.
Evenimentul a fost complet ignorat. Să nu fim însăatâtdegrăbiţişisămaiavempuţinărăbdare…(Îmi)
prescriu, iată, această recomandare, în ciuda unor evidenţe cu mai largă semnificaţie. Anul trecut,spre sfârşitul verii, când cu întâlnirile de la Neptunşi venirea lui Vargas Llosa în România, căzusem îneroarea de a aştepta ceva de la noua Uniune aScriitorilor - poate meritam şi eu să fiu invitat laeveniment,oricumarfifostprimadată!-darmi-amdat repede seama că am fost un naiv. Acum ştiu cănici de la această instituţie în care domneşte aceeaşi
brambureală organizatorică şi degringoladăvalorică din perioada Uricaru nu am nimic deaşteptat.Înnoiembrieanultrecutunjuriucondusdecriticul Ion Pop mi-a acordat premiul de proză alUniunii.N-amfostlaceremonie,deşimi-aşfidorit,
pentru că nu am fost anunţat. Şi alţi scriitori premiaţi s-au aflat în situaţia mea. Poate că n-a fostvorba de o simplă întâmplare… Ei bine, fără să seintereseze cum se explică aceste absenţe,
preşedintele Uniunii s-a apucat să-i eticheteze pe
ceiîncauzăşisălepunăîncârcătotsoiuldeintenţiiurâte. Mi s-a părut o reacţie cel puţin ciudată,necugetată. Am încercat să-i explic d-luiManolesculatelefonces-aîntâmplat,daramrămascusenzaţiacăn-amfostsuficientdeconvingător…
„Les Belles Etrangères” şi de scriitoriiromâni invita
F i di i '80 i d bi bil
optzecişti în pierdere ddoi-trei ani în urmă de a
public că ei îşi dau demnici măcar n-a fost băgasimilat cu o glumă de o mulţime de foşti comfuncţie decontext sau d
mârâie, fie aplaudă, mitem literar (sau cuminepuizabil. Pentru muliterar, tineri şi bătrâimpostori, generaţia 8vacă”. În armată, num
interviu
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
7/100
făcutmultpentruprofilulcolectivalgeneraţiei.Dar
nuştiucumsefacecăamreuşitsă-mipierdpedrumaproape toţi prietenii. Constat acum că generaţiamea e victima unei blazări colective. Trăim cu toţiiîntr-un soi de izolaţionism treaz, ne pansăm rănileşi ne savurăm victoriile, constatăm că sensibilitateanoastră se toceşte pe zi ce trece şi nu luăm nici omăsură. Speranţa de viaţă a membrilor generaţieidevine îngrijorătoare. Astăzi nu mai sunt printre
noi: Aurel Dumitraşcu, Augustin Pop, MarianaMarin, Radu G. Ţeposu, Radu Săplăcan, Mircea
Nedelciu, Ioan Flora, Ion Stratan. Frisonant,nu?
Îmi permiteţi, vă rog, să mă citez?Am scrisrândurile care urmează exact în urmă cu trei luni şi
jumătate. Între timp, vă asigur, opiniile mele nu s-au schimbat deloc. Iată ce spuneam nu de mult într-
Provincialismul ecea mai stridentă trăsătură a literaturii române deazi. Scriem, publicăm, ne umflăm în pene, nezbatem într-o văicăreală generală şi încercăm să neliniştim cu gândul că timpul nostru n-a sosit încă.Când mult mai simplu şi mai eficient - înainte de ane întreba de ce Europa continuă să ne refuze cascriitori - ar fi să avem curajul de a vedea de celiteratura noastră e atât de localistă, îmbâcsităstilistic şi lipsită de suflu. Ar fi însă nevoie şi sărenunţăm măcar pentru câteva clipe la eternele
noastre cacialmale metafizice şi spectacole deimprovizaţie, să punem cărţile pe masă şi sămedităm cu toată obiectivitatea la provincialismulgeneralizatalspirituluiromânesc.(…).
Animaţi de ambiţiiminore, pe termenscurt,retractili, mefienţi şi conformişti prin tradiţie, când
b d hi b h i l t l til l i
Este provincial scriitorul român? Cumdemonstrăm Europei că şi scriitorul român esteeuropean?
un eseu din revista „Cuvântul”: „
deranjată de posibilul e
aproape toată lumea vminimalist, autist şi câdecenii de comunism şînţeles. Dar ea nu repreşi suficientă pentru comăsura amplitudinii şautohton, pe care săcomplexe.”
Citez în continmarea ei majoritate litexpresia unui mani
protorealist intrat în conale modei literare de mtoate cărţile pe ideea deurâţenie ontologică şi situaţie nici nu mai ar
privită din afară literlipsită de identitate. Eştiinţă şi nu pare delostatut neocolonial.Astăsă scrie americăneşte, cinic cu putinţă. Dupideologie reacţia e poreprezintă şi o condiţieconturarea unei identit
potenţialităţilor spiritu putem asuma fără co
totuşi, şi altceva: noul v perceput la grămadă. care se poate miza încăeu sunt prozator, nu
partea criticilor mai mmai sporită luciditate e
t i t
Cum aţ i cara scriitori?
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
8/100
interviu
UniuniiLatine.Cândvorputeafranceziiiubitoride
literatură să citească şi recentul dumneavo străroman „Pupa russa”? Aţi purtat discuţii în acest senscu traducătoriişi edit
Simona Popescu scrie în „Exuvii” că nu i-a plăcut de la început poezia. Dumneavoastră,domnule Gheorghe Crăciun, v-a plăcut de laînceputproza?
a
orii francezi?
Pupa russa
prorsus
discutio
Romanul e în curs de traducere. Există cel puţin trei edituri franceze interesate de publicarealui. Din păcate, traducerea, semnată şi de dataaceastadeinegalabilaOdileSerre,vaduradestulde
mult, poate ani. La nivel stilistic, cartea ridică mari probleme de echivalare. Unele jocuri de cuvinte şisecvenţe eufonice mie mi se par imposibil detradus. Cu toate acestea, lucrând pe primul capitolal romanului (publicat în antologia lansată pe piaţăcu ocazia evenimentului geres”),Odile Serre a ajuns la adevărate performanţe.Textul sună extraordinar. Mi-au spus-o cititorii
francezi cu care m-am întâlnit în turneul de lecturidin noiembrie. Nu cred că e o carteconjuncturală. Dacă ea ar vorbi doar desprecomunismul românesc ar fi foarte puţin. Romanulmeu e un poem onto-politic sau cel puţin asta amurmărit. Am prin urmare toate motivele să aşteptoricâttraducereadefinitivăacărţii.Şispercamăcar unul dintre potenţialii editori francezi să aibă, la
rândullui,răbdareamea…
Da, mi-a plăcut de la început proza, dar atrebuit să scriu mai întâi poezie pentru a înţelege ceeste proza. Nu este o simplă înaintare în liniedreaptă”, cum ne sugerează etimologia (vezi
prepoziţia ). Monsieur Jourdain se înşela cu bună ştiinţă. Când vorbim, noi nu facem proză, noispargem totul în bucăţi discutăm (lat
„Les belles Etran
„
)
proza e un fenomen li
poeziei, în opoziţie cu această idee. O vreme, poet. Am ajuns destulacestui limbaj şi atuncila proză, am încerca
poeziei.Am debutat cavolume în manuscris ddemicăanvergură.
Nu prea îmi proiectele mele. Dar p public unele secvenţe dvoi spune că acest rom
mea carte de proză. N probabil nici nu cred prcare am încercat să mimplicat, care de la unagaseze.Acum am abala punct câteva cărţi dedin intervenţiile mele îani. Ca universitar şi te
de mai multă vreme
dicţionar, de proporţiiam semnat deja un coaşteaptă de ani buni. Aşlabunsfârşit.
Top 10 e un joc la msăstaupreamultpegân
Ce proiecte lit prezent? Ce vă doriţi să
Dacă ar fi să îmai valoroase romanarătaacela?
Conceptele teoriei lite
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
9/100
Străinul Lecţia
de limbă moartă
nt cărţileşi autorii care v-au marcat profund cariera?
lui Camus,
a lui Kunsniewicz, un roman deKundera, altul de Hemingway, altul de HenryMiller,
Bâtlanul
Patul lui Procust, Drumul la zid
Care su
lui Bassani şi
şi…şi…Cred că nu prea am aptitudini pentru jocul acesta.Suntpreagurmand…
Nu ştiu cât de serios o să vi se parărăspunsul meu, dar eu am descoperit literatura detimpuriu, în ultimele clase de gimnaziu, în douămoduri complet diferite. Pe de o parte, analizelemorfo-sintactice la care mă obligau orele degramatică, pe texte de Creangă, Sadoveanu,Odobescu, Slavici, mi-au atras atenţia asupra
scrisului ca activitate în sine şi mi-au arătat căliteratura e un limbaj special, anume un limbajdificil, lucrat, deşi nu neapărat frumos, sclipicios.Pe de altă parte, îndopându-mă cu Stevenson,Dumas, Fenimore Cooper, cu doxuri şi literaturăsovietică îndoielnică, dar şi cu Cehov, Gogol,Turgheniev, am înţeles că literatura e o altă lume,reală şi ireală în acelaşi timp, o lume imaginară,
plină de lucruri neaşteptate. În Creangă vedeamlimbajul, în Dumas aventura, ficţiunea, fără să fiuîn stare să înţeleg că literatura e simultan stil şiimaginaţie, limbaj şi lume (ceea ce cred totuşi căam înţeles până la urmă din povestirile lui Cehov).Relaţia dintre lume, adevăr şi limbaj a rămas pentrumine esenţială. Îmi plac scriitorii care se chinuie săspună propriul lor adevăr şi îşi caută limbajul, curiscul de a se arăta stângaci sau nesiguri(Dostoievski, Max Blecher, Svevo, HortensiaPapadat Bengescu), dar îmi plac şi cei care cred în
precizia sintaxei, în dicţiune (Flaubert, Tolstoi,Stendhal, Radu Petrescu). Nu în ultimul rând îmiplac experimetalişti ca Lawrence Sterne Joyce
Leroi-Gourhan –
, H, Petru Popescu Nabokov –
, RimDan Lungu –
, J. H
Gest
idee Invitaţie l
Băieţi
Bucureşti, decem
Galaxia Guttenberg
MirceaZaciu, ultimul lmode d'emploi
Poeme de trecere Prea puţine noutăţi, du
multe reluări. N-am situaţiei. Citesc mai mudoar literatură, nu doaam comportamentul utimpul conştient de fapciteşte. Aş vrea să-micărţilor referitoare la isca romancierde aceste
importantşiceaivreas
(Interviu realizat de A
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
10/100
in memoriam
Luca Pi u – Ultimul mesaj, ultimul cuvînt
ţ
„Eu m-am retras la
oi, rupt de lume...
LP
ţară până cătretoamnă, nemuritor în
păpuş
Duminică, 14 iunie, ora 10,15...”
Mihai Șora- Cuvînt despre LucaPi uţ
„Le Focsaniassyen“, cum îii, Luca Pi u nu mai este printre noi.
Unul câte unul, se duc to
ara era o
puu, un minunat text-
pretext, cu dedica
plăcea să spunădespre el însuş ţ
ţi oamenii pe care i-amîndrăgit, alături de care am râs, am cântat, am
povestit, am pus ţara la cale, – când Ţ
şcărie.Păstrez, de la Luca Piţ
ţiaurmătoare:
„Se dedică Mai-Știutorului, dinspre un
învăţăcelcompletamen
Aş ş Uncopilmare,într-
Dumnezeusă-lţină
ş
un eseist de-o origina
încadrarealuiîntr-oseriş neîngăduitor.
Vafigreusăneobişşirămân
Pe 14 ianuarinumeledintitlu,careavdin revista „Dialog” dLuca Piţ ţă
ş
eu,pa v e
Dia ve
aa ifost:rebel,s
Înultimavreme,vmairare.
Cele care-mi veneadinceîncemaidescuraj
Aziavenit iultimaCu Luca dispare u
Omul a fost i seri
Luca a fost
u drept prefa
Ia i,
ani
DorinTudoran-Luca
Liviu Antonesei - LP,noastră
Sende
«
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
11/100
prietenii; alţii (anche io sono), cum să nu, au
preferat să continuie gîndul acela înspre oradicalitateintempestivăşiabsolută.
Să mă apuc – în acest moment cuprins destraneitate al arhitecturii constelaţiilor – să îţ
şti, să numescpe Blanchot,Bataille, Lautréamont – cin şte atît de
bine pe acesta? – să mă refer la dialogul , la
Borges, la lucrările Colegiului de Patafizică, la ceanume ar servi? Ce am putea afla mai mult decît înaceasearădesărbătoare–eraucîţ
şit să articulăm cevadespre insondabil ş ţ
ş ţei gîndului,scriitor, dar scriitor pe care nu-l tentează iluzia uneicărţ ţ
şesc să o înlătur – că tu scrii dinneîncredere absolută faţă de cuvînt, că, pentru tine,cuvîntul poate comunica, totuşi prin chiar corporalitatea sa. Crezusem, pînă atunci, că te
preocupă, mai ales, spaţş şiruri
asasine elaborate după o savantă - şi hazoasă
cîteodată – artă combinatorie.Iată, încă o dată, unscepticism străbătut de o flacără, un scepticaredent, un juisor captiv în cuvînt pe care nu-l
bănuiesem...ş “
ţ
şi cred că nimeni dinceea ce avea să se numească „Grupul de la Iaşţia luiAl Călinescu, cu două cărţ
ş
ş
iinventariez iubirile livre
e îl mai cunoa
ivaamicipeacolo – cînd, am impresia, am reu
i nenumit? Atunci, Luca Pi u,spirit incomod, inamic al obi nuin
i, am constatat – cu o stupefac ie pe care nici
acum nu reu
iul dintre cuvinte, albul paginii i posibilitatea de a-l acoperi cu
Ia i,14Ianuarie1981
Pe cînd scriam aceste cuvinte, Luca Pi u nu
publicase nici o carte, nici eu, i”, cuexcep i în frumoasaserie „Contemporanul nostru”, despre Caragiale iAnton Holban.Au trecut aproape 35 de ani de cîndam scris textul citat mai sus i aproape 25 de cînd
Cratylos
vorbă... Dar poate şi înfimoleacămaiatenţilade pe urmă,
ţ ţ
ţară înpăpuş
din ultimudictatso iei în diminea
„Eu m-am retras laoi, rupt de lume
LP
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
12/100
in memoriam
Vasile Gogea – LucaPi u,ultima ep
LP
Înmormântare
Ani Pi u.”
ţ istolă
Duminică,14iunie,ora10,15…
a va avea loc marţi 16 iunie, laFocşani.
ţ
„Da, din păcate,Luca a plecat într-o lumemaibunăazi,la10,15…
Din păcate, nu e glumă. Stau împietrit deorebune…”
Primesc, astăzi, 14 iunie 2015, la ora 5:20P.M.,acest e-mail:
Şi nu înţeleg, refuz să înţeleg. Sper să fie oglumă. Îi scriu lui Liviu Antonesei şi-l rog să-mi
descifrezemesajul.Îmirăspunde:
A pornit, adică, aşa cum însuşi scrie premonitoriu în finalul ultimei sale cărţi,
„Eu m-am retras la ţară până către toamnă,nemuritorînpăpuşoi,ruptdelume…
Lexiconul
apostrof
MaUR
adevspermexistvii,fr
În cuvîntul pr
Şiulea gloseazviitor schiţat de LucaReşapaţi, conform sincronizatoare”, după
mportament fără „d
„adio”.Fi-vorei:„inculsuperficiali, dezoriengîndirii unice cît congAmericane, hedoniş
vori, beutori, pulscîrcotaş ş calamburgii, bolunzi, zăbăuci, uşurateci, lu
pirpirii, nevricoş ş ş
ticăiţi, ai conjuncţieechivalenţi, interschimderutaţi, încrîncenaţi, oîngheţaţi costelivi răg
Magistrului din Cajvtipografic Ciprian
co
omnii, coda i, frig
i, f bubo i, colero i, mo
haute coutu
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
13/100
pentru a insemina; a trecut prin Jung fără a jungiza,
prin Lacan fără a lacaniza; Revel nu l-a făcut sărevelizeze)nu putea rămîneşideologic. Tematica impusă ori indusă de
, spre a lespune ca el, îi repugnă. Or, oportunismul (temei) emaladie grea, adevărat , greuvindecabil. Se află în gena românului stereotip
ş inţa şi plăcerea de-a colabora cu ultimul ocupant.De reţinut că în România un singur gazetar a fostcondamnat la moarte (în contumacie) pentru delictde opinie: Pamfil Ş Şi a murit sărac lipit,înmormîntat pe cheltuiala luiVasile C. Dumitrescu,ed
ş
ştare. Am mai
cosit o bucată de Foucault”). Le-a scăpatfăuritorilor de minţi tipizate ca apartamentele de
bloc, evadînd în orizontul erudiţiei. A scos dinaţipirecîteocarterarăsauvreunstudiuuitat,fărăcalivrescul trăirist (lectura intens trăită) să-ldesprindădemundanuladnotatrepulsiv.
ş ş), nu
comite „îndreptări de stînga” ori „stîngăcii dedreapta” (patente Dan C. Mihăilescu) ş
ştiinţele , evită decis„compromisul cu compro-misul”, ca să-l citez peautorul celuilalt cuvînt, postfaţial, GrigoreGrigurcu.
şt i inţ if ic ş ş lozincilecircumstanţiale(ca,laIeş,toavaElenaPuha,adeptă
t i l i) fii d t i idi ă bi i i
post annum
tabu Politrucii Corectitudinii Ideologhice ti
le
bourgeois les communistes
peurmele culuntrist
colaboià vendre
I
1989, decîtacela i adversar al ideilor primite, sfidînd orice
ti
eicaru.
itorulziarului„Curentul”,înexil.Magister ot Cajvana a traversat socialismul
constant „nesocialist”, dar i epatînd. Nu
, ci . A navetatîntre culturi i biblioteci („Ce faci, Luca?”;„Tocmai am coborît de la Documen
Lucullus Pitulus nu a gîndit i nu gînde te, nu-i ambidextru (el zice
i-iconsecvent în a folosi apa tare pentru .Inflexibil cu con
epoca nici nu prea-i alta: profii de socialismi -au însu i t p rimii
ş
Rău de România
esenţial
revoluţionar de la lecto
Călinescu, vic timacolaboraţionismul sonoExecutat cu zel Universitatecu contribtrecut prin „Flacăra”,
Luca Piţu este crde sînge nevinovat)
operaţie marxistă, daideologia „corectă” latemeinice în cestiune”argumentul, citatul credinţă.
şi noccomunistă a tinerimii.A
ş
judecăţi i Lukas Pi„potlogăremele” de la la inspecţiile de gradfricţiuni şi ficţiuni
profesionalismul lui Lrăsufle uşuraţi cînd „eleloviluţie, corpul profesAndriescu, a fost nevoPiţu cunoscînd ş
ştigă numai pisabsurdul democraţiei sdin„Cuza”,darşicuproau percheziţionat/ interformularele mari, ca săacomp
Nespăimit cum edictatorului, a „denig„realizările”, dînd inS hill d l
dup
lim
maiorescianism”.Echu
A fost „epurat”„element imoral
i-n cea de beton, a forîn colectiv”. În fapt, co
i domnilor colegi. În jocnu cî
letat.
Lib
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
14/100
apostrof
mots
intello
printre profesori
full o carte
au parte
internet(ot)ic
brin de causette
patchwork Naractor
,cumleziceMichelSchneiderplagiatorilor.
terului Manolo”, nu i se aduclaude la kil, nu-i
secole, XX
i
Liga pentru Decumetrializarea aceleia
i cu unrucsac
(verb
cu Lucasito Pituso. Spectacolululuitoarei sale
i de-
Magisterkas Van Aeus nu figurează înmanuale, cumar trebui, lipseşte din compendii, nu-i de găsit pe lista „Feş
ultramediatizat ca AdrianCioroianu, nici revelaţia a două şi XXI,ca Patapievici. N-are serie de autor la Humanitas.Comitetul de Iniţiativă pentru DesecuritizareaUniversităţii iaşiote mai va să funcţioneze, ca ş
şi instituţii,dar Comisia Împotriva Incorectitudinii Politice
pare a activa, dacă Lucaconferenţiar . Drumul solitar nuduce la vîrf în ierarhia universitară, ba ş
de cărţi în spate. Autori de ,scoasăcuaportbănescînvreotrei-patruexemplare,
, sînt apreciaţi pentru
Întregul Operei. Mulţi) cînd îi aud de
nume. Dan C-ul mărturiseşte că,după publicarea lui Luca în„LAI”, i s-a tot reproşat: „Tecompromiţi cu Luca Piţu”, cuvarianta „Te discreditezi cu LucaPiţu”. Şi mie mi s-au număratceasurile pînă cînd o să-mitoflegească un articulete sau o să-mi comande harakiri. Îmi asumriscul pentru un
ştiinţe de carte erarissim. Te trece, dacă îl poţiurma, din gîndem în gîndem.Conversaţia lui e ca un fel de
ameţitor de colorat.de elită, înşiră ş şiră
fire; te prinde cu momeala unuiamănunt picant de istorie literară,
ţ ă d
a rămas singur
se crizează
superficialitate.
uvoi de
Tezele Poprirea de la anume
i din
ex
vo
Trecut prin filtruJacques Rousseau la Ferice de studenţii smirabilă seminarială, aducă roadă în minte. arteziană, un ş cum numai un Creangă„Luaţi, dragiimeişi ab
pe meseni, în Cajvananşi temele
s bate gîndul, nu vîntul: excesivamente calificalumina vine ş hiperboreeană,şidelaM
mc otr
daet
pelusă
pa pr„îstnumm
eu
Pa g o
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
15/100
Gulag-ul şi nazismul cu comunismul, taxarea
„neguţătorilor de Shoah” ş şviţierii Istorieiuniversale”. Unşi granturi pentru deplasări, întru
aprofundarea oportună a relaţiilor româno-ebree.Mai ales foş şti deveniţi agenţihaustologici. Măoprescaici, casănuaducă cescriua raport ori a notă informativă; să declanşezeautosesizarea Corecţilor Politici şi să-l trimită
Piţu într-o notă de jurnal '81:Al. Călinescui-a refuzat pentru „Dialog”, revista studentină undeLuca practica subversivul estetizant, articolul
pe motiv că e prea filosemit. A apărut în „Luceafărul” prinintervenţia lui Cezar Ivănescu, L.P. găsindu-se în
'86 în divanul chesaro-ivănesc de la Casa Scînteii,ceaveasăfiedesfiinţat.Cîtăadendă,atîtaamendă!
Cultura dez-ideologizatăe încăo utop ş
Ş . N-am scăpatnici de„comandă socială”. Dar vrem cu adevărat săscăpăm? Mult timp am crezut (ş şelat) căoccidentalii sînt foarte exigenţi cu esticii d
care ne caracterizează. Cîţi la sută dintrescriitori au fost şi sînt de partea Puterii?Majoritatea. Echipele adverse de după '89 nici nurespectă regula jocului măcar. Ca să cobor ş
-solul cuvintelor, cum ne învăţa profesorulnostru de Filologie romanică, Ş
înseamnă…
Luca Piţu teoretizează situarea înş r în concepţie. Ideii deangajare îi dă înţeles cioranian: „O angajare faţă detine însuţi şi nu faţă de celălalt (
) C ă ti ă i i i ă
i a „auionescian primesc profitorii de burse
tii protocroni
pe
LucalaCremenal.Un biografem incomod, premeditînd efectul,
a
,
ie,nu irelativizarea ideologiilor, cum propune Ciprian
iulea în
i m-am înin cauza
comunismului. Rezervele vin din
i eu însub
tefan Cuciureanu,m. 1987, , iar (Suditue numecomun,preacomun), .
i-n , minorita
Nu
pixuat
Retori, simulacre, imposturi
imitatio inintegrum
pitac sudit
Neputere Neputoare
Grecii din Pont faţă cu alteritatea
ordonanţă supusstrăin
Exerciţii ded i i
biblioteca Bubiblioteca Bu
Ilie Luceac,
Cernăuţi, Alexandru Bun/Drukart, 2015
Eudoxiu Hurmuzaki (1812-18
Leca
HeruCipr
Remus Valeriu Gior, C
Eikon, 2014 şapte morţi uriaşi
Sabin
Univeroman
Corne
C iSoţii, p
apostrof
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
16/100
Zaharia Plaianu, bibliotecarul.
impenitent şiateologic Sticleţ - sau Stieglietz? - după numeleiniţial. Celibatar, militant ateist şi stalinian. Mereucurat, cu manşete, cu cravată. Mîndru că publica
poezeme în cotidianul sucevean «Zori noi»
(ciprian-porumbescizat în «Crai nou» dupăLoviluţie) şi în unele antologii ale Casei de creaţii populare. Nu izbutise cu nici un chip decolarea,îmi spunea poetul Ion Beldeanu. Era din Botoşa
imon Solcan şi a lui Radu Mareş. Armataşi-o săvîrşise, ca voluntar anti-imperialist, imediatdupă terminarea şcolii medii. Citise tot ce avea în
biblioteca sătească şi în presa literară disponibilă.Vorbea literar şi afectat. Scria calofilic pînă şi înlimba de lemn a epocii. Aveau nevoie de el întruredactarea corectă de procese-verbale pecerii,
poezii ocazional-omagiale şi diverse montajeartistico-ideologiciene, la care ne-a înhămat şi penoi, liceoşii, într-o vară, c-aveam nevoie deadeverinţă la reînceperea şcolii. Am scăpat, dinfericire, fără urcare pe scena căminului cultural..Im reună cu doi amici, i-am şterpelit şi cărţi,înlocuindu-le coperţile. Ne-a prins, am dus cărţileînapoi şi a rămas ca-n tren.
c-am intrat la facultate, căci nu orice
nalui Pantel
p
Nu era, mai apoi,convins
retrospective
Despre unbibliotecar ateu
şi o poştoroancă pierdută
Luca
PIŢU
ladataaceea.Deundes
fără dicţionare la îndemgreacă veche, ce-i cu altă ordine lingvistică,şi alţi Arthur ouase poeme-scatologice, nu doar sştiu eu, atunci, de in
de fotografiaJean-Jacques Lefr de farsa cu falsa de doi actori vindicati
aharia PHumorului. Avea post
însurase şi, chestionâ juvenil, îmi mărturiseaîn Pantocrator, câtmiraculoase.
Fiu întî preşedinte de
alfost Mircea, în clasmemorabile fapte bînvăţătoarea însăşi. Acce este treaba respectivea în cotidian, apoi,întreba, pe rînd cum
bune la hectar şi/sau rîndul cajvano-cacican
bomba cheptul şi excsăvârşit o faptă bunăşcoală.» «Ce faptă bun
P
bidasses en fol
soutane
me
, ère la
! Tîrziu, pe la finreîntîlnit pe Z
viitor fost + deputat pesediu, si
-
,
Vînă
Mircea Mârza, afaceride bine.
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
17/100
În ultimii trei ani (începând cu mai 2012, decând e Victor Ponta premier, de exemplu), mini trii
Culturii s-au schimbat în mod aberant. Nu mai pu in de opt mini tri ai Culturii: 07.05.2012 -25.06.2012: Mircea Diaconu; 25.06.2012 -21.12.2012: Puiu Ha otti ; 21.12.2012 -17.12.2013: Daniel Constantin Barbu; 17.12.2013- 26.02.2014: Gigel Sorinel tirbu; 26.02.2014 -05.03.2014: Mihnea Cosmin Costoiu (Interimar);05.03.2014 - 09.10.2014: Kelemen Hunor (Viceprim-Ministru, Ministrul Culturii);10.10.2014 - 18.11.2014: Victor-Viorel Ponta(Ministru interimar al Culturii, Viceprim-Ministru); 24.11.2014 - 16.12.2014: HegedüsCsilla (Viceprim-Ministru, Ministrul Culturii). idin
inut aici i perioada în care au func ionat camini
i! E la mintea coco
ş
ţ ş
ş
Ş
Ş16.12.2014 – până în prezent: Ioan Vulpescu, al
nouălea ministru al Culturii în trei ani! Le-am
reţ ş ţştri ai Culturii, să se conştientizeze că imediat
ce au reuşit să înţeleagă problematica ministerului,au fost schimbaţ şului să înţelegicăe imposibil săai o strategie a ta, caministru, într-
i dă tă ă l i ă t di
Liviu Ioan
STOICIU
jurnal comentat
Nouă miniştri aiCulturii în trei ani.
Festivalul Antares pe bani da icu i
ţţârâita de Primăria Galaţ
referi numai la scriitor
Ponta a dat din rezf inanc iare proiect(manifestări, reviste), Ministerul Culturii (ncheltuielileUSR).Acedecembrie 2014, avemdeclară ferm că şi cultu
din bani publici, nu nuţă că, la presiuGuvernul României a Loteriei Române să ficulturii
şit să sţării revistelor lite
uşura povaracheltuieli
revistelor vor avea salagata să fie îngropată deau contestat-o pentVulpescu,prinMiniste
manifestări literare de
instalare!Adică vrea unîn trei ani, care să fie,Radu F.Alexandru? Cao scrisoare deschisă, domnului Ionuţ Vulpes
urgenţă o singură deCulturii”! De ce? Fiinscurse de la numirea dministru al Culturii, bievidenţiază printr-o t
anun
. Mare minuneVulpescu, a reu finan
premii literare de
Pe 4 iunie, dramaturgu
Alexandru, din opodemiterea ministrului
Radu F. Alexandru co
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
18/100
jurnal comentat
patrimoniu construit i mobil” nefinalizate, sau de
monumentele istoricenerestaurate, i tota airea literaturiiVulpescu),
fire techiar în ziua în care i se cerea demisia
premierului Victor Ponta. În condi iile î
Pe fondul acestor lupte de partid
i cu ârâita, care in cont dehachi ele puternicilor zilei, exclusivi
i de la consilii jude ene). În perioada 29 mai - 3 iunie 2015 am participat la
Festivalul Interna, la Gala i (organizator, Corneliu
Antoniu, pre edintele Filialei USR Sud Est i edirector al revistei
irecitaluri poetice, cu Târgul de carte „Axis Libri”(organizat de Zanfir Ilie, director al revistelor
i , director al BiblioteciiJude ene Gala i). Festivalul a ajuns la a XVII-aedi ie i an de an a fost organizat cu bani tot mai
pu ini (Corneliu Antoniu, care a învinsânea
itcheltuielile
; motiv de nemul umire în rândulinvita ilor, pu
i sau de la Tulcea la Sulina). Festivalulinterna ional al lui Corneliu Antoniu (cu poe i dinFran a i Israel, cu doi poe i din
ş
ş ş — fărăsă scoată o vorbă de propăş (la careare „realizări” actualul ministru Ionuţ
ş . Nu mămiră că scrisoareaaceasta deschisăaapărut
ţ n carecultura română ar putea să fie scutită de reglările
politicianiste. şi de stat„la vârf”, în Capitală, reuşesc să se organizeze şimanifestări literare pe banii consiliilor locale în„provincie” — bani daţ ţ ţ
ţ şti (puterniciai zilei de la primării ş ţ
ţional Serile de Literatură aleRevistei ţ
ş şşi editurii Antares), care s-au
dublat două zile la rând, cu lansări de carte ş
şţ ţţ şţ şi al doilea
cancer, se încăpăţ ză să-l ţină în viaţă, deşitremură la decontul facturilor că a depăş
şi e obligat să scoată bani din propriul buzunar ţ
ţ şi să-şi plătească drumul până laGalaţ
ţ ţţ ş ţ Turcia) s-a
desfăşurat două zile la Galaţi, una la Brăila (cu o
Antares
Axis
Libri Antares. Axis Libri
Dobrescu i Radu V
am întâlnit pe Theodori de iei l
lansat edi
Marafet) sau vernisajuio
cuprins Deltse întâlne
i Cimitirul Europene din secoluSulina
it cu i pri prietenie i respect co
i c
auz” i „Nicanor, ultimi — Emine
ogl
ş
Viorel Coman, A.G. Srevăd pe scriitorul Editurii Limes, premia
Nu mai pun la socoteal
cărţ critică a soţţia a doua
Editura Rafet, la iniţ(VasileAnghelacheş turistică a
şte Marea NeLetea ş
, plus Mănăstirea
la Tulcea spre bacul Asemenea întâlniri tîmbogăţ cărţ
ş Dopcea — „Culegătomasivă); Zanfir Ilie —analiză la Liviu Re
publicist”, „Oameni înDobre, două cărţi —„Trofee”; Costel Bundeşartă”; Adi George Slea” (poezie; el e ş ricasă”; Mircea Petean, d
ş două cărţ „
inzile lui Victor Te(întâlnit la Târgul d„Monahul lăuntric”; Io
podul palmei” (două vDumitrache — „Nume
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
19/100
cronica literară
Ioan
HOLBAN
Cea mai recentă
, într-o structurăintens simbolică, de o re ă unitate a temelor ş
ăînorizontulunorsimboluricuomareforţădesugestie, de largă circulaţ în lirica deazi, dar pecare poetul le aşază într-o constelaţie proprie,acordîndu-le alte înţelesuri decît cele consacrate.Astfel, se înscrie, îndeobşte, întresimbolurile ascensionale, ale contemplăriimonarhice, cum îi spune G.
ria Spiridon, pasărea e un simbol al , eîngerul căzut: „aşa cum spuneau/ Euclid şi alţiînvăţaţi/ două linii egal distanţate/ în general nu se
pot întîlni niciodată/ la fel între oameni/ întresufletul lor şi neant/ între marele zbor circular/ şimersul înainte al zil jelie asorţii/ subadierea necurmată a întîmplă ca laosprintenă mple sufletul de nesaţ/ r undeîţiestecapul/pasăre!pasăre!/sauteuiţiînjos/
pasăre! Lazăre!/ Ia puşca de os şi de foc/ ce rupe pieptarii/ pasărea/ în cădere/ mai avu timp săclipeascăodatăpămîntului”(
fixat de Nichita Stănescu întrefigurile lirice înalt semnificative e un animal solar i h i fii d l d ihi i i f l i
carte de poezie a luiCassian Maria Spiridon, (EdituraCharmides, 2013), se deschide cu
marcabili motivelor lirice; toate poemele volumului se
dezvoltie
Bachelard; la CassianMa
ei/ sub necunoscuta virilor/
, vrabie/ se u da
).
Poeme în balans Poeme din
vremea cînd e
Pieptarii sufletuluiCalul
ram foarte tînăr
,
pasărea
căderii
stejari/ c
la piept/ plini de meanmpletesc î
tutelar al ciat pr
cum scria Mircea Eliad
Cassian Maria Sp
vremea erosului; „
s
Cassian Maria Spiridon
topirii principiului mas
e piere şi apa
aerul ce adăposteşte/ odupă pătrar sau sfertPămîntul în mişcare/ st
n horă/ dafericită/ nu-i nimeni s
incipiului fem
aproape de om decît glo
adună, într-o simboevoluţia, moartea, fe
prenatală şi cea de dincciclurile cosmice. Nu
Alergătoarea, Păzito
îmbujorată, încăpăţînao L
galben/ într-un haloucerului/ cu botul în mmesager hermetic/îmblînzitoare a nopţii/încremenitele izvoare hlance ascuţită fîşie p
ochii/ au puteri nucleaaproape de stele/ cu ar
paşii/ ce calcă apăsat pinimacîndvii/Alergăto
Luna e şi un sivăzută cu aceea ascuns
fi citită (şi) ca o
desculţ şi femeia cu v(„deschideţi poarta/ desculţ/ deschideţi pefemeiacuvăl”,scriepot di
Poemelor în b
I l l
saga
Sub negur -n noapte, am pornit c lcînd peste oase
ăă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
20/100
cronica literară
aripi/ de parcă aerul ar fi/ niciodată/ pipăibil cu
umărul tot/ al meu şi al tău/ Luna îşi ţine jumătatea/înbraţe de aur” sul e o povestesau, iată, o feerie pe o altă scară a lui Iacob, pentru a afla acolo odragoste mereu înnoită: „să înţelegem îndestul/de fragile-s toate/ cum ne mutăm din a/ înlumea care vine/ precum un feribot de pe acesttărîm/ pe altul/ împinşi de vînt/ la fel ca floarea desămânţă/ a păpădiei/ ca sporii/ ca achenele pe aripi/
lăsîndourmă/precumoaripăînaer/sauunpeşteînOcean/ răm uşi Tu/ pe scara suitoare/ vin în şirag/ în rînduristrînse/ după plevuşca ameţită/ păsările mării/ elecunosc sfîrşitul”. şi
, chiar şi fiorul (pe)treceriise pierde în imaginealuminoasă a eternităţii lui
Unu şi dincolo,
stă, valoric şi în paradigma de sensibilitate,lîngă poeme (prea) binecunoscu te de Nich i ta
Stănescu şi Ion Mircea:„dragă a mea/ nu-i aşa/ căochii noştri/ unul în altul sevor scălda/ şi după ce/ de totvompleca/nu-iaşa/dragăamea/cămîinilenoastrevor căuta/ îm reună să fie/ şi cînd de tot ne-omculca/ nu-i aşa/ nu-i aşa/ că sufletele noastre/mereu/împreună-or zbura/şidupă.../ dragă
Cassian Maria Spiridon cautăspaţiile largi ale mării şi Oceanului, deopotrivă, ale
, structurându-şi lirica prin ceea ce aş: poetul calcă
di i t il î ţ t l ţ il t
ca
,Ero
cîtlumea ast
îne doar iubirea/ doar dragostea lui E
În acest balans al lumii între
în unuldintre cele mai frumoase
poeme de dragoste scrise înlirica de azi:
p
amea”.În precedenta sa carte de poezie,
numiun
eutu
dragă a mea/ nu-i aşa
O săgeatăîmbrăcată în roşu,
înaltuluicomplex simbolic ascensional
perechi/ în grup/ nestin
câteneîndeamnă/daraîngemănată/ toată acea parcă nicicând nu ar fi fverzi/ îngălbenite s-or de bogat în ramuri/ băvremea cuvenită/ în pnumeroase toamne/ p
plop/ îşi este suficient/
spăl privirea în Ocea pielea se acoperă/ de smâinile îmi sunt ca de mă aflu tot cuprins deîncremeniţi în valuri/
crengilor împreunate/împletire de spirit şi tapusului/ lunga aripă
sufletele noastre“) estelume, un loc „unde câinnu cântă“: aici fiinţa pmişcă pe ape, trăind me
bătaia brizei/ cu un sunun vapor/ plutitor pe m
a
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
21/100
nivele multiple/ rătăcitori printre insule îngropate/
în piatră/ din viaţă/ din pliurimă cunoaşte/ în orizont de ape/ pierdut/ pe căile balenei/ în imensităţile reci/ între care plutesc monştri de gheaţă/ vezi/ pe oglinda vizitatăde stele/ gheizere mişcătoare“ (
).e această geografie
interioară al cărei reper esenţial rămâne sudul solar
al Mării Egee, se leagă , atât de prezentă, de aproape două secole, în culturanoastră: poetul e un vagabond oriental (asemeni luiKazantzakis şi Panait Istrati), rătăcind printreinsule, visând la căile balenei şi ale norduluiîngheţat, la dunele sărate călcate de greci şifenicieni, dansând sirtaki, căutând leneş mirodeniiîn târgul oriental „cu oameni, maşini, num
, alteori, venind acolo „ca o bombardă/aruncată/ dintre meterezele Cetăţii Albe“: locul încare începe lumea e turcoazeînşirate/ piatră după piatră/ am căutat pe străziîntortocheate/ la umbra Partenonului/ vor locui lagâtul tău prelung/ umbrite de părul/ la culoare/ cumsunt castanele în toamnă/ intrăm într-o lume/încrustată în piatră/ în straturi suprapuse/ un loc în
care-ncepe lumea/ întrepietrele grele/ lucrate curat/geometric/ loc străbătut de paşii adoratorilor/ zeiţeiAtena/ascultăm/ sub soarele grec/ înAgora/ păsări/laumbramăslinilor“(
Sub soarele grec, vagabondul Orientului(re)descoperă în
poezia ca scenariu mitic şi ca pe un cod cultural:iubita e o „zeiţă chtoniană”, dar şi şiBeatrice, creaţia şi erosul; stânca şi valul, cum senumeşte chiar prima secţiune a volumului, sunt
principiile feminin şi masculin ale genezei (Yin şiYiang, într-o altă mitologie); nimfele apelor dulcirătăcesc prin umbra Partenonului, Orfeu, PoseidonşiHeliossuntconvocaţisăchemevântul„dinlargul
li d i l “ i ă t i ită l l i t hii
le cele mai umbroase/toate par a
Cum se vede, d
tema balcanismului
eroase
tarabe”sub soarele grec: „
).
mater genitrix
Pe oglinda vizitatădestele
O săgeată îmbrăcată în roşu
Unlocîncareîncepelumea
( ndrumătorul).
săgeată îmbrăcată în r
Î
Cassian Mariornamentelor clasice(post)modernă care nrâzând de metaforă, c(luna„regina mândră”o „umbră vie palpitândde fotoni”, iar zăpada,
brazde” etc.). Pe coper
„îndecembrie'89afostşi condus o mişcare decomuniste”; experienţanu putea rămâne fără u„un om/ întreatâţia alţio nerăbdare urcătoare/Ioan Scărarul/ cum
zbucium se revarsă/ aadună/ când singurăt precum clopotele spartmoarte/ urma să fiu exzăpezi/ şi multe gloanţemai putea răspunde pÎnviere/ şi-un glonte
Născut de Înviere şi n
într-un poem, Cassian Mvisele demolate, schimironia amară a (anti)România s-a trezit/ vecmai numeroasă/ ca a Ininclusiv de Franţa/ cu Roma n-a avut parte/
perfidului Albion/ cu fcei vieţuitori prin landdecât ţara unchiulucutremurele/ râurile
blânde în albia lor/ nic pământurilepatriei/ ordanotimpurile minunate
/ î â l
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
22/100
pe căile balenei/ în imensităţile reci/ între care
plutesc monştri de gheaţă/ vezi/ pe oglinda vizitatăde stele/ gheizere mişcătoare“ (.
Cod cultural: iubita e o „zeiţă chtoniană”,dar şi şi Beatrice, creaţia şi erosul;stânca şi valul, cum se numeşte chiar primasecţiune a volumului, sunt principiile feminin şi
masculin ale genezei (Yin şi Yiang, într-o altămitologie); nimfele apelor dulci rătăcesc prinumbra Partenonului, Orfeu,Poseidon şi Heliossuntconvocaţi să cheme vântul „din largul plin deinsule“ şi să trimită razele lungi peste ochii
posomorâţi ai oamenilor, vorbindu-le despredragoste, despre locul în care începe lumea, alîndrăgostiţilor „din prima generaţie”:
calcă pe covoarele de iarbă de pe„ . Aceste teme, explorate şi încărţileanterioare, sunt aleunei lirici care îşi găseşteÎndrumătorul în corbul lui E.A. Poe: „înaintez prinurbea străină/ plină de forfota mulţimii/ cu un negrucorb pe umărul stâng/ prin urbea unei geometrii
Pe oglinda vizitatădestele)
mater genitrix
perechea ce
începe lumeamalurile Lethei”
nordice (…) bul
încercată)/ c-un fâlfâistrămută/ înaintez/ pe
Poezie de no
autobiografice
viitoare care nu va maiînbalansuniversulşiinSpiridon poartă merîndepărtate, capăt de amintind de
care îşi strigă prezen
apocaliptice: „aduc/ docopleşit de onoruri/ îmeste pregătit pentru cuprinde maxilarul/ şi
cor
unei lumi care m
poem precum la un vechi, uit
viitorul improbabil, bî
( ndrumătorul). Î
Eglogă, Stoneheng E nevoi
Ultima Th
încă
aduc/ datopos
cronica literară
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
23/100
De ceva vreme, cunoscutul logician ieşeanPetru Ioan se ţine de „copilării”, coborând, precumaltădată un Gaston Bachelard, din înalta sferă araţionalismului idoneist în „poetica elementelor”,de astă dată trecerea de la un nivel de realitate alabstracţiunilor şi formulelor logice la unul
antroponimic scăldat în concreteţea istoricăfăcându-se sub masca literaturii pentru copii, dupăaparentul model al lui Rudyard Kipling
CumKipling a scris şi (1895),modelul e urmat şi-n atare privinţă, Petru Ioanducându-şi epopeea cuvintelor până la al patruleavolum, cel mai masiv dintre toate, cu titlul complet
(Editura „ŞtefanLupaşcu”, Iaşi, 2014, 586 de pagini, formatacademic). Există chiar şi un subtitlu
de la lexic şi biografie, la onomastică şi prosopografie, subtitlu care sintetizează structuradeansamblualucrării.
O asemenea carte este greu de calificat. Înliteratura pentru copii nu veţi mai găsi alt exemplu.Cel puţin eu unul nu cunosc. Autorul se justificăastfel, sub formă verslibristă: „A scrie pentru ceimici nu-i simplă scamatorie,/ Iar ca nobilă profesie,implică un anume dar./ Pentru unii, însă, respectiva
Î
(1865-1936), celebrul autor al (1894).
, rimat totintern:
Cărţii Junglei
Cartea junglei de cuvinte făr-de personalitate, î
A doua carte a junglei
nnume proprii transmutate
Theodor
CODREANU
„Cartea junglei”onomastice
posibilă. De aici „
lexic/biografie – oTrebuia,aşadar, găsitpabstracţiune şi concretimaginarului literar, ccompoziţie numită
faţă şi, aşadar,
descrierea trăsăturilor e
Originalitatea soluţieiIoan constă în metisaj
şi accesibile copilului, încititorul are uşă deschi(şi chiar ontolog(clasificabile din ace
posibilitatea, pentru ceafle date erudite de etisubsol, dar şi în texcapitolele, la finalul fienumelui coboară copimaginile reproducândtrecutul mai mult sau din prezent
întrebare-ghicitoare. exemplu din primu
propastrele. De pildă, Marfotografia, iar deasuptranscris cu litere roşii
sorescia poet şi dramaturg reve burg?” (p. 8). Întrebarinterioare dcititorul în mrejele jocuP d l î
prosopon – gProsopografia
nume, în cazul nos
fotografia ghicito
cvasi
, identitatea
astroprosoponime. Adesigur, numele
ghicitoare de famil personalitatea
dramaturg/
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
24/100
cronica literară
deopotrivă şi vârstnicilor interesaţi de
tainele lingvisticii onomastice, seextinde completărilela diverse capitole, dar şi
soană ( şi de persona je !) cuascendenţă în calendarul traco-geto-dac,C uv in te s l a vo ne c u e co u î n
prosoponimia românească, Glosar
pentru cel dornic de mai mult habar:termeni referitori la regnuri, încrengăturişi clase de nume proprii, Glosar pentrucel dornic de mai mult habar: numecomune referitoare la genuri şi specii derealităţi asociate numelor proprii,Sistemul numelor personale româneşti,
plus lista cu abrevieri
Structura epopeică a cărţii esteatestată şi de arhitectura unei opere înversuri, străjuită de un şi deun pentru ca fiecare materie acapitolelor/cânturilor să fie introdusă şiîncheiată cu
,variindîntremăsurade16-17silabe şi cea de 12-13 silabe, în care tenta
gnomică răsare pe fondul unei împletiri între tonulsfătos cu iz arhaic şi terminologia savantă. În
este simulată, în versuri, teorianumelor comune şi proprii, cu legăturile dintre ele:„Tot proprii sunt, însă, şi numele de persoană? /Fără nicio îndoială, se răspunde cu regularitate. /Ele se dau, inclusiv la botez, în chip de coroană, /Parcă spre-a consfinţi o anume individualitate! //Bine,bine,tegrăbeştisăfiide-acord,/Dardeunde-atît amar de onomastice cuvinte / Şi , mai ales, cumeposibilunasemenearecord/Catoţisăleştimşisăle ţinem minte?... // Răspunsul neaşteptat ce vinede-astă dată / Pare că de la sine tuturor s-ar impune:/N l ii di t tă t tă /M it t
, cum observam, înîn Bibliografie,
în cele cinci anexe: Nume proprii de per
(pp.555-582).
un catren, în vers clasicalexandrin
Avertisment Epilog
Avertisment
,
,
până la semioticienii s
cuvintelor proprii onoinevitabil, a pune la înapropierea de fără a le numi ca atare. Itrage numele lui Mari
. Toaspiraţie spre onomastică, numele îndin numele , cIdeiideSoare,fărăasecaşadar, că numele indlucruri, de proprietăţi şd
arbitrariului semnu
realism,
Platon, în absolut realitatea
general
t
BUCOVINA
LITERAR
Ă
BUCOVINA
LITERAR
Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
25/100
îmbucurătoare şoapte?” Interogaţia lasă
deschisă sorgintea, la aprecierea cititorului cu carealoghează implicit. Cu atât mai mult încazurile când numele se dovedesc arbitrare, fărănicio legătură cu individualitatea persoanei, încât,se concluzionează în finalul capitolului despre
Întrebările cu răspunsul pregătit / Iarăşi v-au permis, sper, a înţelege / Cănumele propriu nu-i îndreptăţit / Ca tîlcuri ale
persoanei să dezlege.” Dincele ce mai sus v-au fost înşirate / Fără greutate văveţi fi putut lămuri / Că numele ce cu apă cumva-s
presărate / Nu ţin de-al insului fel de a fi.”, ne aflăm pe teritoriul nominalismului, la
antipodul realismului grec, cel al corespondenţelor dintre cuvânt şi realitatea exprimată. Comentând
realismul ariapreciază într-un articol recent: „Dacă se spune căceva este alb, acel lucru este alb. Pentru greci, zeiinu au dat omului cuvântul – ci au dat acest ,spusa, zicerea; or, spusa nu este vorbă, cuvânt – cicalup de cuvinte, expresie de limbă, proverb,cuvinte apropiate, legate, unite între ele. De aceea,desigur, spusa nu poate fi tradusă. Noi trecem,
,dintr-olimbăîntr-altacuvinteleunulcâteunul.” Modernii au părăsit acest
m n u l u i . C â n t ă r i n d(nume legate de variate materii
şi materiale), Petru Ioan invocă chiar arbitrariul:„Întrebări ce cu răspuns cu tot răsună / Precum celece mai sus au fost arătate / Vin iarăşi ca în gardă săvă pună / Că numele-s arbitrar de inşi agăţate.”
Au o mare doză de-arbitrar şi relativitate.”
Există situaţii când numele primit în modaleatoriu tinde să transforme individul, aducându-l
h ti t â d i id
(p. 10).
autorul di
meteoroprosoponime: „
(p. 18). Sau precizarea dinfinalul capitolului despre hidroprosoponime: „
(p. 24).Altfel zis
stotelian, Nicolae Georgescu
legetai
traducemlegetai, în numele
a r b i t r a r i u l u i s ehiloprosoponimele
(p.
32). Sau la capitolul despre epistemoprosoponime,care „(276).
tit t î l
98).
dendrohortiprosoponi, ca Dumitru
cosmonaut, sau mitrop„
rilor” oico(nume de lighioane domIon Mânzatu, Gregor
„ipoteze”, cu numero
onomastica, ciocnindu proprii
is
mplar un tan
Nu lipsesc n
conceptualiste, intermnominalism, ţintind sps tr ic t a l min ţi i. A
pomi
Cum că numele proprfi şi o etichetă cât se p
Numele-etichete ţi„botezăto
nume de persoane nu c propusecu oarecare isc
Epilogul sintet
care nu par a facazuri de repetiţie cu di
prozatorul, şi Ion Creanmai multe cazuri, prenuIon Antonescu, fost maŞ i- a lt u- i C ri n A
prezidenţiabililor lume
tatălui: „Între Traianhuşean finanţist, / Şi Tfacem multă vorbărie, /ca edil şi ca politicianisnu putea trece peste proonomastică între dcreştin mului, Sfinţiiultimul şi evanghel
deosebeşti,însă,peuna fost ghid în actualul ptizi s-ar putea profila loferi exeUnasemeneanumesca
l t id t i l i
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
26/100
cronica literară
Spectacolul lumii (actuale) în care poetul Nichita Danilov se implică profund ca un actor cenu doar interpretează, ci şi contemplă
universului în care îi este dat să existeantă alură tragică. Atmosfera nu e atât
depresivă, cât macabră ş pustiu/ în careoamenii atârnă ca nişte tablouri/ în cuiele rămase-n
pereţ înfăţ şţi/ la capătul
unui peisaj galben./ Peste ei pică seara./ Primul everde ca iarba,/ al doilea roşu ca focul/ al treileavânăt ca luna.// Capetele le-au căzut la pământ/ ş
ş
ţi/lacapătulunuipeisajgalben”–
ş şare darul de a prezenta o sinteză a creaţ
ţă această modalitate şocantă deexprimare artistică.
încărcatămetaforic,
ăcosmică ş îl identifică în
,, reflectând
asupra , are oimpoz
(„un ora
i” – ), peisajul i at fiind unulapocaliptic („Stau trei îngeri decapita
iacum în jurul lor cre te iarba (…) Zac trei îngeri
decapita ).O antologie cu poeme reprezentative –
Amurgul ora elor (Editura TracusArte, Bucure ti,2013) – ieisale, recomandându-l prin totul ca pe un veritabilneoexpresionist, poate singurul la noi, în clipa defa , capabil a ilustra
Poemele au un dramatisminterior ce produce, în rostirea lor
efecte adesea halucinante, totul în perspectiva apropierii unui crepuscul de factur
pe care îl presimte i
Timp
chinlamargineacâmpului Arle
Constantin
CULEŞAN
Universul crepuscular(Nichita Danilov)
de noapte/ se lasă pe um
ţipă ca pe un ho peste case vechi părăsVăd câinii vagabonzi/ c
Şi ling crucea înroş ţi/ îmi acopăr cu
ş răspunde:/ ş ascunzi în claruri de însăunpunctdesprijin
demnă ţă: Cucer,/ aşa se sprijină/ sDoamne” (
notă de interpretare fDumnezeu/ nu se năs
când Dumnezeu/ eradeş N şa grăit-a pasul pe lună./ Din cer sLa orizont se vestea/ uEinstein murise/ ş
Trimiterilespreaceastmult livrescă şi tezi
ţiilor poetice în percepută şi d
bunăoară, amplul civariaţiuni pentru orgă.
se degajă din construcţ
poemelor în versuri:interiorul u Aici vieţ ş
buha
seara./i
nu sunt eu i aceasta nacestae titu
o reveren „
Raportarea la acest pu
sfâr ite/ Marquez scrisietsche – A
i D( ). Nichita D
Nu în sensul pedestr
descrip fiind metaforice, alegoric
în parte. Discursul e tri
nei fântâniuie tedepevr
Peisaj cu
Secolul XX
BUCOVINA
LITERA
R Ă
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
27/100
mort pipăie asfaltul./ Trecătorii îl iau de mână / şi-l
ajută să treacă pe celălalt trotuar,/ spunându-i:Luaţş
ţş ţ
ţ ş Şi căreia îi este interpretul.
ţă ţînpropriile-itrăiriafective:„Mânameami-
o întind peste lucruri,/ cu degetele mele închid pleoapele/ fiecărui lucru bolnav./ Mă înalţ
şţea cea mai vastă,/ cel mai dureros extaz./
Bucuria ce creş nge niciodată lacer.// Cu disperare mă revărs,/ ţ ş
rile îngrozitoare din jur,/ dar pretutindeni sunt Eu!” ( ). Până şiluzorie, căci fiinţa îndrăgită e mai degrabă ofantasmă, fascinantă prin neverosimilul portret
„Ochiităisuntde fum ş ş ţii tăi şi glasul tău/ defum sunt.// Şi sânii tăi de fum ş ş ţtale care mă îmbrăţ şează acum/ de fum sunt.//Umerii tăi sunt de fum/ şi părul tău e ca ş şitoată carnea ta şi toată dragostea ta/ de fum sunt.//Căci şi pentru mine/ ai fost făcută/ca să te iubesc pe tine/ ş ş Şitu ca fumul mă învălui/ şi ca fumul mă întristezi şimă mistui/ cu coapsele tale de argint/ şi cu ochii tăi/mai trişti ca tămâia” ( ).
decăzut ş„Ciorile se îmbracă în rochii de seară,
iar corbii îş şează în salon,fumează ciubuc ş şi cântă la pian. L
i-o pe aici,/ domnule Lethe, pe aici… Ladreapta/ sunt casele noastre i copiii,/ la stângaumbrelemor ii…”( ).
Poetul are con tiin a decrepitudinii lumii încare vie uie te. E unobservator implicat al acesteia, în dinamicaimperiului întunericului pe care îl denun , resim it
profund
dinîntuneric i în propriile/ mele adâncuri pier! (…)Sunt triste
teînmine/nuvaajuâ nesc din sinea
mea/ spre lucru i iubirea e
decare se apropie oarecum predestinat:
i buzele tale/ i dini coapsele/ i bra ele
ii aurul/
tudintrupulmeuinumai inumai/petine//
Universul locuit e unul auster, acela alfaptului derizoriu în funerar, grotesc i falscarnavalesc:
ipun/redingota.Apoiseai beau cafea/ a
Unrâu
Oră
Umbrădeaur, melancolia
reac
i aminoaldehide/ de el
i/ iubireainut
ei/ nu-i greu de obre ete chimice” ( al uciderii fratelui – Cadisperare într-o permrostului existen ial al fratele meu capemineiubit pe fratele meu ca
fratele meu palo
deasupra lui u or s
jertfirea, în sacrificaii umane, sfâr it
decât cel în eles a prizonierii neantului, p
cei, de to i, de to
prizonierii neantului/
u
ţie chimică/ o form
ş se combină între ele/însăş de Dum
pot fi obţ e în laborlăuntrică/ frumuseţea fiinţ
ţ
ţ
iată-mă înjunghiat/ de fCain,/ să-i
şul negru./ Trece
ş obsedant, în poezia
blestem al păcatului
purităţ ş ţ
strigăm din neant, în ne putea evada niciodată păzesc, ne păzesc, în poartă/ pe creştet cranicare ne păzesc, ne păzceva într-o limbă ciudaridică, ridică, ridică/ de toţ ţ ţ
şneant:/ de aici nu vo(
Singular în liriDanilov este poet l tr
Lec ia ţ
Orologiul anotimpuril
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
28/100
cronica literară
Încruntările mele amoroas
Dozaj stilistic, echilibru, un ins –
nte de a fi citit volumul de poezii al luiC.M. Popa „ e”edituraAius,înanul2014.
iar lectura acestei i le-aconfirmat cu lejeritate, cu
am..M.
Mi-o spusesedirect, în preambul unei întâlniri la editura Aius cuMarco Luchessi, înainte caAlexandru Mu
(R
)s
.M.
trumentar bine stăpânit iată câteva coordonate pe care aş fi
pariat înai ,apărutla
Presupoziţiile s-au dovedit a fi fost cât se poate de întemeiate cărţ
dimpreună câtevasurprize ţinând de un soi de aventură în avangardă,de explorări neconformiste pe care suspectez că
însuşiautorulamizat.Să vedem aşadar ceea ce ne surprinde la
volumul de poeme în cauză, lucrurile pe care nu le prezumasemşi la care nu ne aştept
Ştiam că C Popa avea o sensibilitatespecială faţă de Alexandru Muşina.
şina să fimurit pentru noi neaşteptat cred că era dupăapariţia volumului său de poezie „ egeledimineţii” la Tracus Arte. Interesul viu, aproapenecondiţionat ce reieşea din entuzia mul uşor
juvenil cu care C Popa îmi dezvăluial f ă d i d i ă i î f l
vest
binevoitoare ,Este vorba de
” („
(cele mai mcapitolul „
”).Acest echilibruvalorificat plastic care pare a fi miza în
autobiografie ironice d„
contr
Acest
igial în lexic. Şi în
pe care cauză)mi-a livrat-o să
furnizează şi
Este o poezie
- sunt cşi nedisimulata tensiun
şi uş
regăsim aproape la tot p
aponderate de răcBlecheriană din p
e pudoare, nota general
ansamblu în care coeîntre expresivitate şi racestei propuneri stildezinhibări i de n(artificialitatea textuali
i f t l it ţi
acolo se moare/şi l-direcţie
„cuvinte camurg,plictiseală, Cio
Filiera c
zgomotul reactoarelor
locul meu gol creşte in
Mă aşa cumdrumul / priveşte fântâ
„Dimineaţa m-am apmi-
tranşee acoperită
Exclusivita ,moare în caligrafii rân
loisiriste
incomodul Airbus / al
hublouri /…/”
/
ciorilor
privesc /
t re c u t p r i n i ro n
marginile admise / / de fr
pathos
Horia
DULVAC
Corabia lui ezeuT – criticul şi poetul
„Într-acolo se moare / ”
şi l-am trimis chiar înacea direcţie
BUCOVINA
LITERA
R Ă
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
29/100
Spre finalul volumului r
acestui topos poeticlocal,ca în „
”: „
.m.d.Aici, n
”, „
”,
.
l textului,
” (care, , sescris spre creionarea figurii
:„
”.
„
”. O laIsarlâkul lui I.D. Sîrbu) e
eintrare în pielea spaimei / în coridoarele ei atât deînguste” („ ”)
” (care pare ai
egăsim cu mai
multă insistenţă atmosferadezvoltat din el însuşi cu energie plastică şidirecteţe, de pildă
/..”ş.aeliniştea e „
totul într-o notaţie în care detaliul intelectualistcoexistăcuveridicitateatensiuniidatădeexistenţă
Chiar dacă raţionalitatea taie o anume
geometrie în corpu tuşa stilistică e pealocuri puternică, expresionistă, ca de pildă în poemul „ deşi nu e explicitvădeşte a fi poetuluiIonel Ciupureanu, a cărui abstragere înesenţialitatea textului o evocă şi împrumută)
Sau dacă mai este nevoie de încă unexemplu:
raşul (cu trimitereo capcană biografică în
care descoperi că nu ţi-ai „plătit /…/ biletul d
.Celmaiconsistent grupajdinvolum,alături
de evocata deja „î t i d i ţi î i j l iţiil
Domnişoara din strada Neptun (fostă Neptun) nu-şi mai aminteşte de Nuţachiar dacă în nopţile când neliniştea aleargădespletitărătăcindprintreparagini
urmărită de cortegiul
viselor hulpave ale deţinuţilor din puşcăria demaximăsiguranţă domnişoaralui F poartă în poşeta ieftină / doar amintireasfârtecării /, dună în nisipurile bechetiene(S laolaltă cu aburii zădărnicie
Mică istorie
sângerează dinobişnuinţă e şterge să are
nevoie de cârpe să pe baricada coşmaruluicroşetează
/ se practică f bârfa generaţionistă rigorileinghiţite în gâtlejurile interjecţiilor isprăviteleisprăvi ale poeţilor urbei
Filiera canadiană
Pe strada Vasile Alecsandri / / nimeni /
/
/ elixAderca/
durerea „se aahara Olteniei) / i
Maestrul ciupi are nas fin / / acum s / rupe un maieu /
/
La cafeneaua Isarlîk umatul pasiv / /…/
/
Joc ternar
Întreb
olum de poezie cât prin
utem schimba astfel în a
C
mele numiriTezeu,acum C
area esen
v (maitr-un soi d biografică şi intelectunoastră identitate rămâ
p (şi astcâtsă vem coe
ât tragism adificilă prin ea însăş
schematis dispuşi să recunoaştemdupă ce
aiPoeziei – unii severi,lepădarea de convenidentităţiamizelorultim
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
30/100
cronica literară
Marius Manta, criticul literar de la„Ateneu”, scrie o carte – de versuri, de data aceasta
pre maturitate, amândoi se întorc
nu este
imulpas”).
– pentru a ilustra un legământ: unul de tip cu totulspecial, între tată şi fiul său: amândoi ard succesivetapele lirice s şiîncearcă să rămână în copilărie, într-un joc de-a
vârstele şi de-a viaţa „infinit frumoasă”. Primul pasal tatălui nu-i uşor: „M-am hotărât ca departe deştiinţa versului/ Ori de căutătura vreunui criticliterar/ Să-ţi mărturisesc cumva, câte ceva”.Mărturiile seadună apoi, sub forma unui jurnal liricsauaunuihronicşicântecalvârstelor,destinatunuicititor anume, iniţiat, prin trăire, în semnificaţia
fiecărui moment consemnat în volum. Din cauzaîncărcăturii emoţionale, cuvintele par uneori greude găsit, semantica lor suficientă pentru ailustra intensitatea şi profunzimea sentimentelor:„Cel mai probabil nu vei găsi decât o sumă/ aacestor încercări/ Bun şi-aşa. Efortul meritărăsplătit./ Oricum, e ca atunci când vrei să rosteştice-i/ important dar nu îţi găseşti cuvintele./ E ca
atunci când vrei să trăieşti doar pentru/ fiul tău să-imaiajuţidorinţele./Ecaatunci,atâtmi-aşfidoritsăînţelegi,/ E ca atunci când iubirii nu-i poţi pune
punct” („Pr Fiind vorba despre o carte scrisă de un
să transmită idei de g
ignorat; într-un mod omenesc, dintr-o motivnu face decât să creezeminut lirice, în care fiuPoezia reprezintă un m
personal: „Universul sub ochii tăi să se deStănescu ci mult mai s
cu pricepere/ Supunânmai apoi fericirii copilmecanism elveţian/ Csfârşit, prietenul tău deşiprietenulmeu”(„Împ
Tatăl recuperenumai un univers pie
cunoaşterii, ci şi inocenizgonit. „Dinoland” mărturie despre capareinventa pe sine în ipotimpul său pentru a indinozauri prietenoşi
pijama), cu neasemuumor+atitudine englez
ca în orice regat fabPredispoziţirealitatea.
În numele fiului
Valeria
MANTA TĂICUŢUBUCOVINA
LITERA
R Ă
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
31/100
orice inhibiţie de protecţie: cele mai preţioase
momente tată-fiu se consumă într-o voioasăîncăierare, în amuzanta aruncare cu pufuleţi, în jocuri interminabile de puzzle, în crearea unei lumiimaginare în care domneşte bucuriapură şi lipsa degriji: „le vom pune piedică lui Tom şi Jerry/ Se vor sfârşi pe dată baterii abia aduse-n casă/ Înmotoarele maşinilor teleghidate ori în/ Mofturiletancurilordejucărie”(„Fenomenală”).
sfăşoară, însă, numai înterenulcopilului;tatăltrebuiesă-şiiniţiezefiul,să-lfamiliarizeze cu viitoarea stare de adult, aşa că o
banală plimbare pe străzi demonstrează osavuroasăcomplicitate bărbătească: „După somnuldedupă-amiază,/Amfaceschim Şi-am merge
pe stradă/ Uitându-nedupă blondeori brunete/Vom
chicoti în apropierea lor/ Ne vom amăgi cu gesturidesuete/ Şi-apoi ni s-o părea că ne-o fi dor/ De-alnostru important statut în lume:/ Doi cetăţeni camsobri şi căutat prea impozanţi/ Pentru o societatefărăviziune”.
În preţiosul album cu momente tată-fiu seadună şi concertele de Crăciun, şi sărbătorile de
peste an, şi goana prin magazine, şi urcatul pe scări
şapte etaje când liftul nu merge, şi ciocolata dedimineaţă, dar şi reperele sentimentale (unelelivreşti, dar oferite cu candoare): Biserica Neagră,Dover, străzile din Margate etc., într-o sărbătoarecontinuă a vieţii şi a dragostei: „În fiecare clipă e...ziua ta/ Cu-atât mai mult pe 2 din făurar/ Nu, nu eaşa în certificat/ Iar buletin încă nu ai/ Dar uită-te în
spate, s-auzi pe cei bătrâni/ Cum fix atunci somnulursului se curmă/ Şi iese-n căutarea soarelui./ Puiuluşor nelămurit/ adulmecă unanotimpodat` pierdut/În nări aer rece, impuls vital/ Joaca începe iar”
Marius Manta ar fi putut scrie o cartepentru
Jocul nu se de
b//
,
,
(„Aniversare”).
biblioteca Bubiblioteca Bucronica literară
Dioni
Galaţireflect
Dionisie Duma,, Iaşi, Tipo
2012
Ex primenire
Mar
2013mare
Maria Pilchin,, Piteşti, Pa
2015
Poem Ivan Gogh
Georg
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
32/100
polemos
R
, inevitabil, „desfigurat”
, considerând-o
avertizase Al. Oprea
, textul eminesc
idicat în ochii posterităţii la rangulexemplarităţii, adevăratul Eminescua fost,deseori,„pierdut” sub crusta aprecierilor „generaliste”,fiind convocat ca argument suprem în oricedemonstraţie şi princomentarii partizane, colorate ideologic. Şi dacă înipostază lirică s-a dovedit a fi „cel dintâi fapt
pozitiv al poeziei noastre” (după aprecierilelovinesciene), tot criticul de la amenda
publicistica eminesciană o „eroarefatală”. Cum o veche doleanţă, restituirea
a operei eminesciene s-a împlinit, avem prilejul de a cerceta, întorcându-ne, cu scrupuldocumentaristic, la text, atât atelierul poetic, cât şiscrierile îngropate în ziare, exerciţiul gazetăresc –
– relevând „multiple şi frusteipostaze”. E drept, o gazetărie tratată diversionist-ideologic, sub presiunea circumstanţelor, suportăşocul manipulărilor; încât, citit mai încoace cu lupa
ian – de un patriotism ardent, se ştie – poate fi suspectat şiacuzat de naţionalism fervent şi reacţionarismxenofob.Eroarea se dovedeşte dublă; fie extrăgândtextul din context (din rama epocii, altfel zis) şicercetând detectivistic dacă analizele ieşite din
pana poetului sunt „corecte politic”, fie aplicându-ifiltrul corectitudinii politice prinactualizări forţate,ignorând standardele epocii „de emisie”.
Sburătorul
inintegrum
corectitudinii politice
îndeosebi, tematica id
„lupta se urmează pentdacă Şerban Ciocule publicistul, deopotri paralele”,pentru un N.mai trebui reeditatăManolescu (subscriindurmă) nota în
publicisticapolitică a lu
doctrinar de partid. Denlăudând oamenii „neatfi”) ori (elogiile, repetate, ad
pildă) câtă vreme artic, oficiosul conse
februarie 1880 şi dec
prim-redactor), gazetarindependenţă de gând partidului, ci – ne românilor”. Ceea ce,suspiciunea că
personal, „confiscat”. „carantină ideologică”cerându-i-se imperios fie „conforme cu tendactual” în ziaristică (afi1929), cu un acut stelegramele , el se exclud: ba că a desf
ba că a scris „fără convrealităţile socio-cultutemperatura unui munghiul sociologiei podin acel timp, „călăto
pentru instinctele saleutopiei, lirice, mitizanface figură de disidenLansează diatribe la ad
Istoria c
Evident, Emin
faptele bune
Timpul
Timpul
Havas
Despre dualismuleminescian
Adrian-Dinu
RACHIERUBUCOVINA
LITERA
R Ă
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
33/100
violente. Dar, ne avertiza G. Călinescu (observaţie
esenţială!), poetul „nu ieşea din poziţiile saleeconomice”. Altfel spus,(vezi celebra „afacere Stroussberg”) este temeiulvehemenţelor sale şi doar imersiunea în acel climatne îngăduie să ne lepădăm de prejudecăţilesolidificate în timp ori de etichetele moştenite,
preluate inerţial. Extras din ţesătura epocii,Eminescu este falsificat. El a fost, neîndoielnic, un
şi articolele sale, docte şi realiste,cu simpatii declarate pentru ,denunţând „machinaţiunile bizantine”, evidenţiazăun gazetar inflexibil, netranzacţional, anexat,nedrept, taberei „reacţionarilor” (de la Gherea şi E.Lovinescu citire) sub acuza de a fi „un advocat alfeudalilor”; implicit, ca iremediabil îndrăgostit detrecut,unadversaralprogresului.
„unobstacol”încalea integrării europene (deci în calea ),„partea cea mai bună” (sic) a intelighenţiei românecere să ne lepădăm grabnic de el. Anexat judiciostradiţionalismului, el devine purtătorul de stindardal reacţionarismului, în prelungirea unui războicultural, care macină de atâtea decenii energiile,contrapus fiind – după logica maniheistă – europeismului, ţinând în viaţă o „antitezămonstruoasă”, conform sintagmei lui Theodor Codreanu.
Adevărat, Eminescu glorifica acel trecut,dar nu uita să precizeze că viitorul nu e doar olineară continuare a trecutului. Pe bună dreptate,N.Manolescu recunoaşte: „Nu există un singur Eminescu”. El se luptă cu imaginea unui Eminescuanistoric, intangibil, „pururi exemplar”, doar cu rolsimbolic,sufocat deo „slavăstătătoare”, deşi epocanoastră pretinde, inevitabil, alte standarde delectură.
Observândcă febrilasapublicisticăpoliticăa fost interpretată „în fel şi chip”, confiscată şi
vampirismul economic
om de campaniearistocraţia istorică
schimbăriiCumEminescuarfitocmai
curma orice controve
datele problemei. „Reînseamnă, simplu spApărând statul natural,Eminescu denunţa a
parazitând procesul orcosmopolit, nu „meriromânităţii, făcând din
. Şi, trezind acare asista, cauzată de ala „tocmeala ţării” mânvehemenţa tonului şi, m
pe care o cerea imp(„hamalii omenirei”)
putea spune, precum a„a scris fără convinDimpotrivă, aparţinândarticolele sale dovedesdezvoltă un întinderea cuvântului”însuşi. Cercetând cauztrece în revistă degradafanariotismului (distrudezrădăcinare şi „ccapacitatea de reaccomercianţii greci şi estrict cauze economicedesigur, ceea ce urmeaîngrijorare: ferocele relarendaşi, cârciumari)„acţiuni vătămătoare”intereselor statului, fărinam că nu e încercat de urgazetarul va pleda armonizabile”. Acuza
primă replică / explicvizat. Eminesc „De aceea, dacă tenden
dezvoltare
liberali
ic al „cauzei izrae
u scria î
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
34/100
polemos
fricţiunile intraetnice care au stăpânit şi stăpânescneamul, acel „neamic puternic” întreţinând„spiritul de divizie”, făcând din naţia română, cumscria cu amărăciune D. Bolintineanu, o naţie„neîncetat învinsă”. Eminescu, la rându-i, constatacă poporul nostru a fost „totdeauna dezbinatînăuntru”. Astfel de inconfortabile observaţiuni,
pornind de la realitatea tristă, descurajantă a„dezghinului naţional” (după vorba lui EudoxiuHurmuzachi) au alimentat o gazetărie pasională,încercândaîndreptalucrurile.
Deloc întâmplător, Camil Petrescu,analizând – în treacăt – varietatea motivică aadmiraţiei pentru scrisul eminescian, remarcându-ivraja şi „puterea demiurgică”, va nota că„îndrăgostitul de veacul o mie patru sute” asuportat, în timp, prin „atitudini succesive”, odeplasare a unghiului de contemplaţie, geniul
poli t
) fiind publicat, seştie, în 1939. Azi, însă, dincolo de „rudimentele degândire politică” pe care le denunţa flegmaticCristian Preda, o lectură nouă (critică) a
jurnalismului eminescian,deloc ,ne obligă să avem în vedere standardele epocii
(sale). Or, Eminescu ilustra un anume curentideologic, aşezat fiind în vecinătatea lui EdmundBurke, sub flamura ,confiscat la noi de extrema dreaptă după primulrăzboi mondial. Reamintindu-ne că
, concluzia manolescianărecuză, totuşi, excesele interpretative deultimăoră:„Problema care sepune astăzi nue dea-l absolvi pe
gazetarul politic de erorile sale de gândire, nici, cuatât mai puţin, de a le privi prin prisma înţelegeriiactuale a lucrurilor. Un Eminescu examinat
ar fi ultima măciucă la carul cuoale”
Ad ă l i fl ă
ic fiind (acum) „la zenit”. -ulcamilpetrescian vizasegmentul interbelic, articolulrespectiv (
are un„mesaj xenofob clar”
.
Acum
politically correct
conservatorismului radical
Doina
politically correct
Eminescu şi esenţele
impecabil ca mecanismSévillia, instaurând şi insidios). În cazul
culpabilizarea sa recuilicite; fiindcă, după cu„orice opozant poategândeşte, ci pentru gânCercetată în context îndatorată unor circumcunoscute înainte Centralitatea emines
– într-o vreavând rol coagulant. Iadoar livresc, devenit „„absorbţie” naţională,reazemăpe„vederealim
Implicat în profrisonau epoca, Emversantul conservator, rcuminţenia locului. Acde presiunea economorganicităţii, şubrezităVenerând ordinea med
purcede la o relectură pulsiune regresivă, inv
similificţional”. RevizStanomir dorea să ideneminesciene”, pe filonun curent european şi, î
posteritatea unei gân(prin urmaşii săi idePopovici, ilustrând linilui Ioan Stanomir disc
(locală şi europeanămare
judicios în „tabloul deunei sensibilităţi”, sperde receptare, dar şi d
b d bă
ter
Eminescu
Eminescu
„logica de excludere
, de
BUCOVINA
LITERA
R Ă
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
35/100
Ioan Stanomir
*
,,
,încheiat î
i i i i /
devine o delicată obligaţiemetodologică , inventari ind „avataruri le
postumităţii” şi „tribulaţiile ideologice”. Fiindcă,să nu uităm, Eminescu nu poate fi anexatconservatorismului oficial, în zona partinică, aşacum încercase Grigore Păucescu, în acel primvolum de articole eminesciene; şi care, apărândlegatul eminescian, rostea o frază memorabilă,adeverită în timp cu asupra de măsură: „Omulacesta blajin, care fugea de lume, a devenit un tiran
căruia i se supun toţi românii”. Din fericire,„tirania”eminesciană continuă...
, o bs er va î nc ă M ih a i lDragomirescu (e drept, pornind de la o lămuritoaresugestie eminesciană), ar defini personalitateamarelui poet şi gazetar. În timp, îndemnul de adezvălui coerenţa interioară a operei sale prinarmonizarea fragmentelor, dorinţa de a identificaîn cosmosul său liric „constantele universuluiimaginar” (cu o vorbă a lui Gh. Ciompec, 1985) adevenit o preocupare obsesivă pentru frontuleminescologilor (unii ocolind cuprudenţă sauchiar ignorând, observăm,producţia gazetărească).Doar
poetul să intereseze? Cel care îşi recunoştea„puţinul talent”, fiind gata chiar să renunţe la
poezie, considerată „un incident al tinereţei”,închipuind, însă, , expresie, fireşte, „ageniului rod”. Dar gazetarul, cel prea „grăitor deadevăr”, trezind aprigeadversităţi,poate fi uitat?
Într-o vacanţă „de sacrificiu”, aflăm,trudind la o primă variantă (un studiu
n 1980), Mircea Cărtărescu finaliza un„volumaş” bazat pe : „drama eului(eminescian) scindat”, opusul în discuţie fiind „unloc geometrical unor obsesii şi fascinaţii comune”.Ignorându-şi înaintaşii şi absolutizând
A n t i t e z a
descriptiv
scindarea
o altă lume
o singură idee
subconştiinţei”. Operasub semnul scindărreunificării, neputinţa
şit”. Rămâne o î
„despărţire” a fiinţei; m poetul mărturisind, cepistolă trimisă lui (însoţind poemul „mama imaginilor”, da
aşadar) oferă „schelet preciza junele poet, nic
Ion Negoiţescu„unitateaexcepţionalăorizontul romantismusuperioritatea postumeşi „somnolaritate”, dede mari voluptăţi viz
închipuind o „demoni pana romanti publicistică. Cu influen preciza imediat criticude un „şovinism pvizionarism politic nai
patimă”, câtă vreme, pr ă dă ci n il o r, p e nt
„cvasimitologic” cond„lepădăturile”.
Din felurite prifisurat perspectiva torupturii între poet şi gunitară” a fost existenţ
poetului-gazetar. Sau îngăduinţă, doar un
un „organ complet”Ibrăileanu.Încât,efortordonator, liant al opadâncimea sa, a în
i l il F
nesfâr
cului ab
dublul eminescian
Epig
romantismul fundamen
BUCOVINA
LITERA
R Ă
8/20/2019 Bucovina Literara Nr. 5-6, 2015
36/100
polemos
D. Caracostea, ca promor al criticii genetice la noi(v. ). Nesaţiulintelectual, „setea de absolut”contraziceau răspicatverdictul lui Titu Maiorescu. Or, D. Caracostea,dimpotrivă, atrăgea atenţia asupra „polarităţii vieţiişi creaţiunii lui Eminescu” (patimă, tortură,afirmare şi negaţiune în exces). Ceea ce gazetăriaeminescianăaprobatplenar.
Eminescu stăpânea, precum puţini,„cunoştinţa trecutului românesc” şi aşeza – dupăspusaluiIorga(1934)–faptelemărunte,trecătoare,în „maiestuoasa curgere a dezvoltărilor istorice”.Iubea ritmul organic, nu febra salturilor; cinstea,
prin imersiunile sale temporale, fiinţare