: )rotestante. Cu aft r acestor obiecte de rania, Statele Unite d in mare parte de mvaanumeacestei olorati a primelor himia industriali a feriti colorafie, este e aparate menajere, ricare, primele tele- automobiie etc. (ca xoduse in cantitili regru-cafeniu-cenu- : il permitea chimia rli (dupe cum va fi ). Exemplul cel mai nt gi cromofob este irmei de automobile id de etici in toate r pofida vehiculelor sii, el va refuza Pini e, sd vindd alffel de BOIAI{GIII MEDIEVALI Istoria sociald a unei meserii reprobate in rvu Mediu, meseria de boiangiu este o meserie artizanari, diferiti de cea a vinzdtorului de postavuri sau de materii colorante. ln plus, este puternic compartimentati gi reglementatr sever: ince- ptnd cu secolul al X[I-lea, sintfrecvente textele cepreazeazd orga- nizarea acesteia, iin fazele ei succesive, localizarea in oraq, drepturile qi obligafiite, lista coloranfilor licifi gi a coioranfilor interzigil. Din nefericire, aceste texte stnt in cea mai mare parte inedite, iar boian- giii, contrar postivarilor sau fesrtorilor, inci nu au refinut cu ade- virat atenfia istoricilot'. voga istoriilor economice intre anii 1930 gi1970 a permis in mod cert sd inlelegem mai bine locur vopselei in langul producfiei textile, precum gi relagiile de dependenfi ce-i leagi pe boiangii de vinzitorii de postavuri3; dar lipsegte inci o lucrare de sintezi care si fie consacratd in mod special acestei profesii, mereu suspecti qi fnai mult sau mai pugingeprobat5. Aceastd neincredere suscitati de ansamblul activitdfiior rie vopsiie este comuni numeroaselor societifi incepind cu epocile skivechia. Doar ci in Europa medievali cregtini, ea pare gi mai puternicr decit oriunde aiurea gi se manifesti la fel de bine in practicile adevdrate, cit gi in domeniul legenderor gi al irnagi- narului- Abundd sursele, scrise sau figurative, care pun tn valoare caracterul ingrijorntor, daci nu chiar diabolic, al acestei meserii interzise clericilor gi nerecomandati oamenilor cinsti gis. t97
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
:
)rotestante. Cu aftr acestor obiecte de
rania, Statele Unite
d in mare parte de
mvaanumeacestei
olorati a primelor
himia industriali a
feriti colorafie, este
e aparate menajere,
ricare, primele tele-
automobiie etc. (ca
xoduse in cantitiliregru-cafeniu-cenu-
: il permitea chimia
rli (dupe cum va fi
). Exemplul cel mai
nt gi cromofob este
irmei de automobile
id de etici in toate
r pofida vehiculelor
sii, el va refuza Pinie, sd vindd alffel de
BOIAI{GIII MEDIEVALI
Istoria sociald a unei meserii reprobate
in rvu Mediu, meseria de boiangiu este o meserie artizanari,diferiti de cea a vinzdtorului de postavuri sau de materii colorante.ln plus, este puternic compartimentati gi reglementatr sever: ince-ptnd cu secolul al X[I-lea, sintfrecvente textele cepreazeazd orga-nizarea acesteia, iin fazele ei succesive, localizarea in oraq, drepturileqi obligafiite, lista coloranfilor licifi gi a coioranfilor interzigil. Dinnefericire, aceste texte stnt in cea mai mare parte inedite, iar boian-giii, contrar postivarilor sau fesrtorilor, inci nu au refinut cu ade-virat atenfia istoricilot'. voga istoriilor economice intre anii 1930gi1970 a permis in mod cert sd inlelegem mai bine locur vopseleiin langul producfiei textile, precum gi relagiile de dependenfi ce-ileagi pe boiangii de vinzitorii de postavuri3; dar lipsegte inci olucrare de sintezi care si fie consacratd in mod special acesteiprofesii, mereu suspecti qi fnai mult sau mai pugingeprobat5.
Aceastd neincredere suscitati de ansamblul activitdfiior rievopsiie este comuni numeroaselor societifi incepind cu epocileskivechia. Doar ci in Europa medievali cregtini, ea pare gi maiputernicr decit oriunde aiurea gi se manifesti la fel de bine inpracticile adevdrate, cit gi in domeniul legenderor gi al irnagi-narului- Abundd sursele, scrise sau figurative, care pun tn valoarecaracterul ingrijorntor, daci nu chiar diabolic, al acestei meseriiinterzise clericilor gi nerecomandati oamenilor cinsti gis.
t97
Artizani impd$ili Ei certdre{i
Aceasti abundenfi de surse se explici din mai multe motive.
Principatul fine de locul important pe careJ ocupd activitifile de
vopsire in viala economici. industria textilS este singura mare
industrie a Occidentului medieval, iar toate oragele care fabrici
postavuri sint orage in care boiangiii sint in numir mare 9i foarte
bine organizafi. Or, sint frecvente conflictele care ii opun altor
corpusuri de meserii, in special postivarilor, lesitorilor 9i tibica-
rilor. Fretutindeni, extrema divizare a muncii 9i rigidele reglemen-
t5.ri profesionaie le rezervd troiangiilor monopoiui practicilor cie
ltr vopsire. Doar ci fesitorii.care, cu anu.rnite excep$., nu au dreptul:
si-si vopseasci marfa. o fac cu toate acestea. De unde 9i numeroase
litit"li, procese si deci arhive, acieseori cogate in iniormadi pentru
istoricul culorilor. Astfel aflim cd in Evul Mediu se vopsegte
aproape mereu postavul tesui, mai rar firui (cu excepfia firuiui cie
miiase) sau lina nescirminatdo.
Uneori, lesdtorii obgin cie Ia autoritaliie murucipale sau senio-
iegita la modd sau porninci de ia o materie coioranti pini de
curinci pulin foiositi, ciaci nu chiar ignoraii cie boianeii. Acest
prir.ilegiu al noutdtii, ce permite ocolirea statutelor 9i ieglemen-
tiriior vechi, 9i care uneori ne prezintd corpusui cie gesltori mai
putrn conservator decit cel ai boiangiilor, provoaci firegte minia
acestora din urmd. Asuel ia Pans, pe ia i230, regina-mamd Bianca
de Castilia i-a autorizat pe lesatori sd vopseascd in albastru, in
doud din oficinele lor, foiosind in moci exciusiv drobugoi. Misura
in cauzd., ce rispundea unei noi cereri a ciienteiei penfru aceastd
culoare mult timp deldsatd, iar de-acum inainte foarte cdutati
(sintem agadar in plind Promovare a culorii albastre), va Provoca
un conflict acut intre boiangii, fesdtori, autoritatea regald 9i
Lg8
autorititile municipmeseriilor (Liares des
Parisului, compilatipentru a consemna
meserii pariziene, se
Oricine estt
cuioare. De
iucml acesr.
. ci regina B,':
- Ie perriu,.
llcrt sa prac:
;ti: r
Cit ciespre tdbdca.i,'i!i
pornind cie Ia cadal;: :
la lesut, ci line deji:, .
nevole \']tala de arnumerogi artizani. Icmo Prmul o muroa'
nu o mai pot folosi p
rnvers/ atunct cino :argisire, boiangiii nr-
conflicte, procese sit!oln ufina, atestam F
rale, regiementdri s;
parizieni sd se stabiitde periferiiie acestu.
sine atita infeclie sa
mitoare corpuiui ur:
in alegerea locurilorninle sinitatea pub-
rnai multe motive.
:upi, activitiflle de
este singura mare
ragele care fabrici.mdr mare gi foarte
care ii opun altor
isatoruor fl taDaca-
. rigidele reglemen-
:oiui practicilor de
:r!ii, nu au dreptul
unde qi numeroase
r iniormafi pentru
"lediu se vopsegte
r exceplia iirului de
:nicipale sau senio-'intr-o culoare abia
coiorantS. pini de
Je boiangii. Acest
uteior gi regiemen-
sul ,le lesatori mai
voacd firegte minia
:gina-mamd Blanca
rscd in albastru, in
z drobugor. Misura
:eiei pentru aceasta
inte foarte ciutatibastre), va Provoca
autoritilile municipaie pe durata mai muitor decenii. Cartea
meseiilor (Liores des mestiers) a lui Eti"nn" Boileau, magistrat al
parisului, compilati la cererea lui Ludovic IX cel Sfint in 1258
a in scris statutble diferitelor corpusuri depenfru a consefirn
meserii pariziene, se vrea o replici la aceie evenimente:
I' Oricine este lesitor Ia Paris nu poate vopsi la el in nici o
culoare. Decit in (aibastru) folosinci drobugor. In tot cazul,
lucrui acesta nu se poate iace decit in cioui ateliere, dat fiind
ci regina Blanca (de Castilia) - Dumnezeu s-o aibd in pazd
- le permiie fesitoriior sd delind doud hoteluri in care este
licit sd practice atit fesdtoria, cit 9i vopsitui cu drobugor '"')7'
Cit despre tdbdcari - aiti artizani suspecfi, cieoarece lucreazd
pomind de la caciavreie unor animaie -, conflictui nu se reierd
ia lesut, cr line de apa d.e riu. Atit boiangiii, cit ;i tdbdcarii au o
nevoie vitali cie apd pentru a-;i practica meseria, ca 9i alli
numeroqi artizani. Doar ci au ne,zoie de api curatd. Cr, atuncl
cinci primii o murciiresc cu materiiie ior colorante, cei din urrnd
nu o mai pot iolosi pentru a iisa :a macerat pieiie animalelor. $i
invers, atunci cinci tibacarii aruncd in riu apeie murciare ,iupa
argisire, boiangii nu mai au ce face cu ele. De unde 9i numeroase
coni-iicte, procese 9i deci documente de arhive. Prinlre acestea
,iin urmd, atestdm pind in secolui ai XVIII-lea numeroase pasto-
rale, reglementdri sau decizii ale poiigrei care le cer boiangrilor
rlui 9i chiar cit rnai deParteparizieni sd se stabileasci in afara oragt
,le periferiile acestuia, deoarece "meseriile in cauzd atrag dupd
sine atita infeclie sau se folosesc de ingrediente atii de viti-mdtoare corpului uman, incit ar trebui luate numeroase mdsuri
in alegerea locurilor in care ar Putea fi suportate iird ca sd ame-
ninge sinitatea publici"s.toritatea regali qi
199
La Paris, ca gi in toate marile orage, aceste interdiclii de exerci-
tare a meseriei ir zonele dens populate sint repetate iarigi gi iarigilncepind cu secolul al XIVJea ptni in secolul al XV[I-lea. Iati, cu
titlu de exemplu, textul unui regulament parizian din 1533:
Se interzice tuturor blinarilor, tdbicarilor gi boiangiilor si-giexercite meseriiie in casele lor din ora$ sau de la periferie; sint
somafl sd nu-gi duci la spilat lina in riui Sena mai sus de
Tuijeries; (...) li se interzice totodati si-gi verse apa pentrutibicit, vopselele sau alte asemlnitoare infecfii in riu; Ii se
permite doar si se retragi pentru munca lor, daci li se pare
buni, mai sus de Paris, spre ChailloL ia o depirtare de periferie
de cei pufin doui trageri cu arcul, sub ameninlarea confisciriibunurilor gi mirfurilor lor gi a surghiunirii din regaf.
A propos de aceeagi apd de riu, certuri aseminitoare - adeseori
vioiente - ii opun pe boiangii inhe ei. int-adevar, in majoritatea
oragelor in care se fabricd posrav meseriile boiangiiior sint strictcompartimentate in runcgie cie materiile textile (lina, in, mitase,eventual bumbac in citeva orage italiene) gi de culoriie sau grupuriiede culori. Regulamentele ie interzic si vopseasci o stofd sau siopereze intr-o gama de culori pentru care nu au iicenfi. Pentru
lini, de exempiu, incepind cu secolul al XII-lea, daci egti boiangiuin culoare rogie, nu ai dreptul sd vopsegti in aibastru , gi aice aersa.
in schimb, boiangiii in aibastru igi iau adeseori in sarcind tonalitd-
lile verzi gi negre, pe cind boiangiii in rogu, gama galbenului. Daciagadar, intr-un orag anune, boiangiii in rogu au Eecut primii, apele
riului vor fi foarte rogii gi boiangiii in albastu nu se vor mai putea
servi de acestea decit la scurgerea unui anumit timp. De unde gi
certurile repetate gi ranchiunele ce trec din secol in secol. Uneori,
crun ar fi la Rouen la inceputul secolului ai XVI-lea, autoritdfile
municipaie incearci
care-l inverseazi sa
sd se poati benefici:
In anumite orag
9i mai accentuati: p
in tuncfle de mater:
La Ntirnberg gi la lv
XV-lea, printre boia
materie colorantd p:
rezonabil, gi cei ca
importate din Euroi
costi foarte scunp.
aceiuiagi control, n
substanfi corosivi, :
din Germania fivlagNtirnberg), se distir
ordinari care produ.
de iux (Schdnfiirberi
biie 9i gtiu si impn:
sint "boiangiii ale c
\hnctores cuTus color
Int.
Aceasti speciaii
citugi de pufin pe is
aversiune penfru ;
impregneazi intrea
stnt numeroase, at
viaga cotidiani gi ircontopi, a amalgar
rterdicgii de exerci-
eEre lara$r 9r raragl
r XVI[-lea.Iati, cu
:ian din 1533:
cr gi boiangiilor si-gi
ru de la periferie; sint
iul Sena mai sus de
-9i verse apa pentru
e inlectii in riu; li se
:a lot daci Ii se pare
iepirare de periferie
reninlarea confiscirii
tuii din regaP.
ni.toare - adeseori
lvir, in majoritatea
iangiilor stnt strict
e (lini, in, mitase,
iorile sau gnrpr:rile
ISCa O Stota SaU sa
au licenli. Pentm
daci egti boiangiu
:astru, gi oice nersa,
in sarcini tonaliti-
a galbenului. Daci
trecutprimii, apele
.u se vormaiputeat timp. De undegi
cl in secol- UneorfVl-lea, autoritiitile
r{
municipale tncearci sd stabileasci'un calendar de lcces 'i i"
Oq
care_r ir,r"rru*a sau ir modifici in fiecare siptimind, astfel incit
si se poatS' beneficia rtnd pe rtnd de apele curatelo'
in anumite oraqe din Germania 9i din Italia' specializarea este
mordant convine cutdrei sau cutirei vopseie' t:*T"t sau cuti'rei
' fibre textile 9i, in funqlie de proporgiile 9i reletele de mordansare'
se obqine - in g?ma unei culori date - cutare sau cutare tonalitate'
203
cutare sau cutare nuanfi. Anumili coloranli cer o mordansare
accentuati pentru a obline culori fmmoase: este cazul garanlei
(tonaiitililerogii)gialrezedei(tonalitdlilegalbene)'Altele'inschimb,nucerdecitomordansareugoarisauchiarsepotlipsidemordanl este cazul d.robugorului 9i, mai tirziu, al indigoului,
importatdinAsia,apoidinAmerica(tonatitigilealbastre,dargiverzi, cenugii, negre). De unde 9i aceasti seParare recurent5 in toate
reglementirile europene intre boiangiii "de rogu" carl reculS Ia
mordansare, 9i boiangiii "de aibastru" care nu recurg (niciodati)
Ia acest procecieu. in Franla, incepind cu sfirqitul Evului Meciiu,
penfru a face aceasti distincgie, se sPune mai rrecvent boiangii "cie
fierbere" (care, intr-o primi baie, trebuie si fiarbd impre.uni mor-
ciantul, vopseaua 9i stofa) 9i boiangii "de cuvi" sau "de drobugor"
(care se iipsesc de aceasti operalie 9i chiar pot vopsi' in anumite
cazttti,la rece). Pretutincieni, boiangiiior ii se amintegte ci nu poti
fi in acelagi timp 9i "cie rogu" 9i "cie albasku"'
la albastru devin din ce in ce mai numeroase. Asffel incit la inceputul
secoluiui al xvll-lea, in manualeie de vopsitorie, ultimeie sfirgesc
prin a le devansa pe primetes. o evolugie identicd se regisegte in
cuiegerile de relete gi in tratateie destinate pictorilor: refetele de roqu
domini de departe pind la Renagtere, apoi albastr.rl ii face concr:renp
roguiui gi in cele din urrln il devanseazi.
Aceste orlegeri de relete pun, toate, aceleaEi intrebdri: ce intre-
buinpre le puteau da boiangiii medievali acestor texte, maidegnbi
speculative dedt practice, alegorice decit operatorii in adevirahrl
sens ai cuvintului? Autorii acestora sint oare nigte practicieni? Cui
247
-lr
sint destinate aceste culegeri de refete? unele sint lungi, alteledeosebit de succinte: trebuie sd conchidem ci eie vizeazi in fiecarecaz aparte un public diferit, ci unele sint cu adevdrat citite in oficine
- dar cine gtie si citeascr? -, iar altele au o existenfi indepen-denti de orice munci artizanali? Care este, in cele din urmi, rolulscribilor in definitivarea lor? in starea actuali a cunostinfeiornoasfre, ne *ine greu si rispundem. Dar aceste intrebin se punaproape in aceiasi fel I propos cie picturi, ciomeniu in care a\rernnorocui si se fi pistrat, in cazui citon,a ariish. atii scrieriie ce conti:ianumite ielete, cii si iuciiriie ior piciate:-. ih. aieseori .or.,r,uta*:i nu exisii ciecii putine ieeiiuri intre nrimeie si ceie cirn urrni.Cazul cei mai cunoscui este ai iui Leonarcio cia Yinci, auto: al unu::rata: cie picturi ineterm:nat). in aceiasj nml compiiator s: fiiozofic,si al uno: tabioul: care nu renrezin;i :itus: ie pufin punerea ir.aplica:re a ceea :r afi:mi sau presc:i€ aces: iiaia::i.
Dificui;itiie uoosttorte: nieiie!eie
ir- ciuia. acesre- iistanre enorme d:n;e =ansmisia oraia. s: ceas:rrsi a :unosiintei c;. r' o:siioiia :redie...ali stie si iie :eroirnanti ;
::rui: maj perfo;rr,anti iecii vcpsitolia antici. .au .u." tirer. incie-iun_gai nu a siiu: sE YoDseasci bine deci: in lcsu. Ch:l: daci
"'opsitoria meciievald a pierdu: secreru- aciei'iraruiui nu-uriu2".;ea a facu: progrese consiierabiie ie-a iungui secoieior (in speciaihcepinc cu secciui a: XII-iea), cu prediiec:ie ir, gama culoriioralbasrre, galbene si negre. Doar albuj s: r,ercieie coniinui si punrorobleme cieiicatd;.
A vopsi intr-un alb cu acievdrat alb nu este citugi de pulin posibijdecit in cazul inuiui, gi chiar gi aga se doveciegte a ii o operatiecomplexi. Cit orivegte lina, boiangiii se multumesc adeseorj cie\"culoarea naturaj "albit6" pe cimr, cu api cie kand.afiri puternic
208
oxigenatd gi suh
cauza este lent $i
timp de iarni. in:gi redevine cenus:
cie ce, in societitiiintr-un alb cu acier
(sdpunirife), a ie--.:
(magneziu, creti.cenugii, verzui sau
Toli acei birbar :embiematice, ar 3-gi nici in totajitaie.
incepinc cu sfirsi:..
Xi \,-lea, au obice::-
orizon: reoretic; al:eie il ''spars" asc.
cazul pieotilol s. _
necesara in timrru_
iViaria. Epifania, Si:este acieseori asoc::
gi de voositorie. i:aibi" care in realita:
teri, ca gi rrafit ior d--
sint arareori imbri:lind vopsitd intr-u:operafie deiicatd g:
minte). Chiar daci s
- nu in toate, depa,
cieni sint adeseor.
ministirile gi paror
ie sint l*gr, altelef..\evrzeaza rn necare
vdrat citite in oficine
existenli indepen-
:eie din urmd, rolul
ald a cunogtinlelor
ste intrebdri se Pun
inenlu ln care avem
.rit scrierile ce congin
-rcieseori constatim
,:e ;i ceie jin urmi.vinci., autor ai unut
mpiiator si iilozoiic.
ie.ouftn cunerea in
^ '^ rl-<-rLdL
tieuaie
insirusla orala il i3a
e sd:ie periormanii;
, cea iere lmp Ince-
n rogu. Chiar daci
;raruiui :urpuriu:s,
;ecoieior iin spec:ai
.e in gama culonlor
tle contlnua sa Puna
:itugi de pulin posibii
CeqteafiooPeralieigmesc adeseori de
r trandafiri Puternic
oxigenatd gi sub acliunea razelot de soare' Doar ci procesui h
cauzi este lent gi de duratd., cere muit spa{iu 9i este imposibil pe
procesui in
timp de iarnd. in pius, aibui astfei oblinut nu es.te cu acievirat aib
gi redevine cenugiu, galben sau ecru peste un timp oarecare' Iaid
,i.e ce, in soci.etiliie medievaie, constituie o raritate sd fii imbrdcat
intr-un aib cu acievdrat aibs. Foiosirea iinctoriaii a anumitor planie
(sipundrife), a legiilor ae oazitde cenugd sau cie pdmini 9i mineraie
sint arareori imbricafi inlr-,.m adevarat negru, deoarece a obgine o
iind vopsitd inu-i:n negru 'rnifor:n, iiescnis ;i soiici constituie o
operalie delicati;i costisitoare (ceea ce e mai uqor Pentru incalf .
minte). Chiar dacd sint aibi 9i negri de-a bineiea in anumite imag:ni
- nu in toate; departe cie aceasta -, cilugirii benedictini 9i cister-
cieni sint acieseori imbricali in cateniu, cenuqiu 9i albastru h
ministiriie 9i Parohiiie ioril'
I
I
II
109
' Cit despre verde, este gi mai dificil de fabricat gi fixat decit
culorile albi sau neagri. Pe stofe gi vegminte, tonalitifle verzi sintadeseori spilicite, cenugii, puFn rezistente Ia lumini gi la legii. Aimpregna in profunzime culoarea verde in fibrele jesiturii, a oface deschisi gi luminoasi, a evita decolorarea ei rapidE a constituitdintotdeauna un exerciflu dificil penEu vopsitoria europeani, de
ia Antichitatea romani pind in secolul al XV-IIIJea. Motivele sint
cie ordin chimic, tehnic Ai culturai. Pentru a vopsi in verde - duplcuun run mai spus-o - inci nu se amesteci in aceeagi baie un coio-
rant albastru cu unul galben. Sintem intr'-o epoci ce nu cunoagte
spectrui gi, pe scara cuioriior, galbenui se situeazd cieparte de vercie
si cie albastru, mai ciegrab5 intre alb Ei roqu, el trecini uneori cirept
un amestec al acestora, ciupi cum afirmi. la sfirgiiui secoluiui ai
cea mai orciinari, se foiosesc prociuse vegetaie: ierburi curr ar fi
feriga gi patiagrna, flori cum ai fi ceie cie ciegeiei, ramuri cum ar ficete cie grozamd,, frunze cum ar fi ceie cie rrasin sau de mesteacin,
scoarle ctun ar fi cea de arin. Dar nici una dinfre aceste materil
coiorante nu dd un verde dens gi stabil. Vopseaua nu fine, se cieco-/loreazd,, ba ciriar dispare pe anumite fesdturi. in pit,s, necesitatea
27a
de mordans;lre puiverdele este de reg
adeseori - ca de a
Uneori se recurge .
tonalitate mai sust
acestea sint corosi'|?
vopsea uniformisDificultifile tei
rata secolului ai X-
XV-lea la Ntirnber'
Turingia -, anum-
s5-gi conjuge eforr'-
litili verzi inmu::(aibastrd), apoi inrtecui cie albastru s:
ce se apropie cie pr:
de pictoriy, apoi va
cacirui orciinii cuicgalben. Pentru acea
secoiului ai XV[-iisecoiuiui al XVil-,cuiori3s). Ciriar daciatenfia asupra pos:galbenuiui cu albaspentru a se impunXV[I-iea, ]ean-Bande pictur5 gi scuiptrcu gaibenul pentru
In societiflle ve:tecul de materii coir
'abricat gi fixat decit
lonalitigile verzi sintt.
r iumind 9i la legii. Aibrele fesdturii, a oeirapidi a constituit
itoria europeand, de
.Il-lea. Motivele sint
osiinvercie - dupd
lceeagi baie un coio-
ioca ce nu cunoa$te
zd deparle cie'rercie
reclnc uneon dreptstirgitui secoiului ai
epistoiS consacrati
rmbie.
,id?.
p ideea cd ar frebui
e verdele. Boiangiii
fei. Pentru cuioarea
e: ierburi cum ar fi:1, ramuri cum ar fir sau de mesteacin,
ntre aceste materii
ua nu fine, se deco-
n plus, necesitatea
de mordansare puternici are tendinla sd ucidd culoarea. Iati cie ce
verciele este <ie reguld rezewat hainelor de lucm, pe care capdtd
adeseori - ca de altfel gi albastrul ordinar - un aspect cenu5iu.
Uneori se recurge la materii colorante mineraie pentru a obgine o
ionalitate mai suslinutd (argile 'terzi, piatrd-acrd, cocieaid), dar
acestea sint corosive - respectiv pericuioase - 9i nu pot ia o
vopsea ,rniformd$.
Dificultitiie tehnice cie vopsire in'zercie expiicd 'je ce, pe du-
:ara secoiului ai XVI-iea - orobabii, de ia sfirgitui secoiuiui ai
,(V-iea ia Nrirnberg, resoectiv la Erturt 9i in aite citeva orase iinTuringia -, anumrti coiangii, hstaiagi in oficine iiferite, aiuns
sd-si coniuge :fortur:ie sau curiozitatea ;i incel si ,'abrice :cna-
litaii verzi inmuinci ;toia mai lntii inir-,: 'caie 'ie irobu;or(aibastrd), apoi intr-una cie rezecid igalbend). \u este inci am.es-
tecui de aibasrru 9i gaiben, ciar avern '-ieia o oceragie in .ioi :impi
:e se apropie'je oracSc:ie rtocierne. Puii.n cite ruqin va ii lrn:.ratd
ie :icton:{, apoi '/a ccnouce ia ieqindirea ,ocu-tui cu.ior:i ','er::. -n
cacirui orciinii :uioriicr: ia jumdtaie ie caie iinrre aibastru :i
3aiben. ?entru aceasta va irebui sa agteptam;umdtatea a .ioua a
secoiului al )(V[-iea iciescopeririie iui Newton) sau inceruiui
secoiuiui ai,(''iiil-iea;inventarea tie citre Le Blon a grav':rii in
cuiori35). Cluar dacd, incepinci cu io00, clliva arti"ri ;i savanli;ragri,
atenfia asuDra cosibiliiiiii de a iabrica verde prin amestecsrea
gaibenuiui cu aibastru;6, aceasta Practicd va avea nevoie de rimp
penfru a se impune ia pictori. incd pe ia mijlocul secolului al
XViil-lea, Jean-Baptiste Oudry regreta in iala Academiei regale
cie picturd gi scuiptura cd anumifi coiegi ai sdi amestecd albaslrui
cu gaibenul pentru a exprima pe pinza verdeie unor peisajeiT'
in societifle vechi, tecerea de la practicd (in cazul dat, ames-
tecui d.e materii colorante) la ieorie (vecindtatea verdeiui cu galbe-
./
{
2L7
nul in organizarea concePtuaii a culoriior) este intotdeauna de
lungi durati, dat fiind ci ponderea "autoritdlilor", traditiilor,
obis-nuintelor de gindire gi sistemelor de credinti r5'mine conside-
rabiii. in Evul Mediu, ba chiar gi in secoiul al XVI-lea, reglemen-
tirite profesionale impiedici in mod vidit rispindirea acestor
practici de vopsire recente (deja descrise in citeva manuale de vop-
sitorie din anii 1500). in toate orageie Europei Occicientale, artizanii
boiangii slnt gi rimin mereu specializa$ intr-o srngyi Same d1
cuioare, respectiv inr-o singuri materie coloranti' .In
interiorul
aceiuiagi atelier, nu este absolut posibii. ciecit in caz cie fraudi sau
intr-o manieri pui experimentala (deci fransgresivi), si inmoi
succesir, o stofi. int-o baie albastri, apoi intr-o baie gaiixni. opera-
ha inrrersa,. in schimb, pare a fi toierati: se poate incerca si salrrez:
cu aiutorul cuiorii aibastre un posta! prost vopsii in galben. Dai
Denfru a o face, febuie si schimbi ateiierui, ieoarece cuveie cu
ai'oastru si :u gaiben nu se gisesc in Senerai |n aceieagi iocaiur;,
Poate ci proceciinc in acest fei boianSiii au inr'aiai'Puiu?1 cite puitn
si iabrice verdeie. mai intii suprapuninci galbenul 9i albastrui pe
aceeagl stofi., apoi amestecini gaibenui cu aibasirui in aceeaSi cuvi"
cricun. a; fi, aceasta neputinti a ooiangiiior ie a fabrica ur,
vercie irJmos. un vercie solic, ciescnis Si iuminos, expiici ciezinte-
resuj rrestimentatiei pent-.ri aceasii :uioare incecinq.cu secoiul ai
)Oi-iea, atunci cinc tonaiitdliie aibastre cievtn ia mocia. Cel puUn'
in vestimentatia piturilor superioare aje societitil' I-a tdrani' uncie
se practicE "mica vopsitorie", altfei Spus, o vopSitorie empirici' pe
Dazd. de piante inciigene (feriga. oitiapna si grozama pretutin-
cieni3s, florile de mesteacin in Europa cie Nordi si morcianli cie
proasti calitate (vinul, urina), verciele se intilnegie irecvent, mat
frecvent decit la curte sau ia orag. Ei poate fi deschis (oert gai\ sau
inchis (aert brun), dar are adeseori un aspect tern, paiid, spilicit'
272
In plus,lumina lumj
cenugie sau neagri,
La aceste diferen-..+
geogranc.In (Jerlna
fi4atpulinconsen;.decit oriunde in aita
noteazd savuros in r
revenirea de la un --
om de caiitate imbrii.'.
zgiobtu; Pe crno Il-
imbriciminte Pare
ca de altel Pentru t.manti, Pe care oric.
in mod cert, rogui s
sd-i preferim negru.
doar vercieie natun
Ct
Si revenim ia b:
albash'e), dificulti::subliniat. La acesi:nici o cujoare, pen:-
riior ro-.ii gi albastr:
cu precizie din tim
9i oblini (in specia.
fi gratuit si afirma:cd ar exista o ade:trebuie si agtepti:industriale a vopsisi fabrici cu certit'-
-l-
ste intotcieauna de
:dfilor", raditiilor,rtd rdmine conside-
)(Vl-lea, reglemen-'dspinciirea acestor
va manuaie de vop-
cci.dentaie, artizanii
o singurd gamd de
rantd. in nterioruin caz Ce iraudi sau
isresivd), sa inmoiraie galbend. Opera-
te tncerca sd salvezi
)DSlt rn galDen. L/ar
ieoarece currele cu
n aceieagi localuri.
iat, pu,Ln crte pulin,
enul9i aibastrui pe
tml in aceeagi cuvd.
Ior de a iabrica un
os, expiici dezinte-
:epind cu secolul al
la modi. Cel pufin,
efli. La Frani, uncie
rsitorie empirici pe
grozama pretutin-
rd) 9i mordangi de
negte frgcvent, mai
eschis (oot gai) sau
ern, palid, spiticit.
indiilor 9i a limpilor cu ulei ii adaugd o nuanldin plus' lumina lum
: o culoare pulin cdutatd'cenugie sau neagrd, care face ciin verci<
le orciinLa aceste diferenfe cie orciin socia] se adaugi diferenlele c
geografic. in Germania, bundoard, unde practicile cie vof;1e Par a
neserie ieuaiorizttitu' i1
Si re.zenj,m ia coians:i, eie caror reusite ; ionaiitdtiie roqii' :coi
nici o cuioare, pentru ruc: .Jn colcrant -- nicr nrdcar in -{ama;uio-
dlor rosii qi aibasire -, ei nu gtiu sd oblini la sigur o nuanli aieasd
." O**t" tiin Cmp. tsoiangiii pot sii se apropie l1e ea' 'rneon s-c
;i oblina (in speciai atunci cind vopsesc in roqu cu garanfi)'dat=*
ti $aiuit si riirmim cu certituciine inainte de sfirgiiul operaflilor
ce"ar exista o adecvare i-ntre inten[ie ;i rezultat. Pentru aceasta'
trebuiesXagteptimsecolulalXVlll.leaqidezvoltareachimieiindustriale a vopselelor, apoi aparilia coloran|ilor sintetici. A gti
si fabrici cu certitud.ine gi in mare cantitate o nuanli de culoare
213
-I'F
aieasi din timp dink-un catalog de nuanle constituie o turnantemajori in istoria culorilor. Aceastd hrrnantd, care trebuie situatiin Europa pela1760-1780, transformi rapid gi in profunzime rapor-furile pe care societatea le intrefine cu culoarea. De-acum inainteaceasta ii apare drept in stare de a fi stipiniti gi misurati gi, o daticu aceste doui operafii, igi pierde natura ei rebeld gi o parte dinmister: este inceputui unei noi relafii intre om gi culoare.
inainte de aceasti ciati, boiangiii rimin niste artizani misterioqigi ingrijoratori, cu atii mai cie temut cu cit sint turbuienF, sfaciaiagii,
chigibugari gi secreli. in plus, ei manipuieazi nigte substanfe pericu-ioase, strici aerui, murdiresc apeje riurijor, sint mirEavi, poarti straie
oitate, au unghiiie, iala gi pdrui maculate. Pini si i:r acarenle ei!' .incaici orciinea sociala: mizgiiili ciin cap pini-n picioare, seamini
cu nigte i'ristrioni iesin ciin cuveie infemuiur. La inceputuisecoiuiuiai Xlii-iea, iean cie Gariancie, gramanaar, ooiig:ra: care precid iaTouiouse. apoi ia Pans. a ccmpiialar. )tcionana-. in care-i ciescrie
cu urnoi oe acegti boiangii cu ungiriiie rricrare. disoret_uifi ie femeiiermmoase; ara;a cie cazui cinc posedi puns cu monecie lisunitoaregi care au reutare iegati, anevote igi :o: gisi o sorie:
Bo:angiii cie postavtrr:. vopses. fl: saranE. rezedi si coaii cie
nuc. iati ie ce au ungiriile piciate, ,rnii in cuioare rosie, aiti:in g:albena. aifli in neagia. $i ciur acesi moijr-iemeije trumoaseii ciisorefuiesc, atari de cazui cinc ii accepti. pentru canii ior{,.
Anumili boiangii, inrr-acievii, po: iace a'eri. Dal ei vor rdminemereu nisre aitizam, ciisoreguiti cie ciasa negusroriior, ia care nuvor avea niciociati acces. Pentr.: icieoiogia meiievaii, acestea sintcioud iumi ciiferite, strict compartimentare. Ariizanii muncesc cubragul ior, nu gi negustorii care, in toate orageie - cu atii mai muitin oragele inciustriei textiie -, cauti in moci constant si se distingi
214
deoammiiderind,et gntsmesdtaniques
postiivari pentru fes
a acestora din urm
aprovizioneaoi cu
clun u aProvrzrone:
Cit despre boiar
sociali. Doar la Ven
tuturor aprovizioni
respectaF: regrupar
arie maggtore a1. Pre::
in secolul al XV-lea
orage Dolangru apa:
La Florenfa, bun5oa
sint exciugi ciin viari
cireptui si se organ::
de arte cie Calimaia
mordantis; asffel in
a inova sau a se asog.
cieschise cu Dostiva
ceie din urm5,, o ciai.
dmea lor cu aoevdra
care se a]efuri aprei
Aceasti comirnitate
alffel decit o viafi fo.
cu 1382, dupd cicier,
nirea la conducerea
reseie negustorilor :
Din toate acesri
Brindisi, Trani), spa:
rre o turnanti:buie situatinzimerapor-
rcum inainte'atd qi, o datd
io parte din
are.
ni misterioqi
(i, staciaiagii,
tanle pericu-poartd straie
r acarenle ei
re, seamdnd
ilrl secolu-lul
are precii ia:
are-i descne
.!i i.e leme:.ie
rdsunitoare
oa sl coara oe
ue iogie, aifiieile rnrmoase
rrr baniilc'r{.
i vorriminer, la care nu
acestea stnt
muncesc cu
titmaimuiti se distingi
-/
nenii rii (ailains' b esoigneorsde oamenii de rind, de nevoiaEi 9i de oar
etgensmeschantques).Deundeqidisoretulconstantainegustoriioritori 9i boiangii' Dar 9i indelungata dependenla
postivari Pentru les spileri (pigmmtaii)' care ii
a acestora din urmi.f*t o":ITi: r), ia iei
aprovizioneazi cu cirogun 9i materii colorantl Y'y:"cum ii aprovizion eazd'9e pictori' pe medici':i chiar,le oucitan'
sociaii. Doar ia lleneiia, "capitala" vopsitoriei occi'cientaie 9i sursa a
ruturor aproviziondrilcr ;i a luturol tncieminani:" ::tinii -=mt
respec|.afi: regnroali intr-un corpus cie orofesionigti' ei formeazdun
rtenaggiore{.?:efuiinieniaiureatmai?u!inorobabiliaNtirn'cergln secoiui ai XV-ieai, :uc'rriie se rrtimpii axact hvers; n anur''tre
rrage boiangii aoa4in cniar ciasei cie artizani ceier mai "O:t-"i:"^
La Florenta, bundoard, ccnstituf;iie municipai e prxizeazi cd acesaa
sint exclugl din viala poiitici si.je la obiigaeiie oubiicej;.i ci nu.lu
dreptui sd se organrzeze:nc-o "corcoraiie"' fi iecrnd;n intreg;ne
a.e)rrrde Ceiimaia' :are le ci ie 'ucru ;i 'e :urmzeazd';cPseie it
morcianli$;asteirrctsintiipsiliceori'ceiibertate'ieahtrepr"nce'a inova sau a se ascia' De uncie 9i agrtada ior Termanenti' :ontliceie
ceschisecupostivariisicuaifmeseriagiarn]uslei.text.rie;i.inceiedinurmd,o'i'atdcu:nareare'zoltda;ionoi-lordinL3l844'aitu-,l,inea lor cu aoevirat insureciionaii 9i crearea unul drfs di
.Tintar ila
;;" aieture apretorii gi lesatoriil reciamat de-a lungul ciecenijior.
nirea la conciucerea cetilii a vechilor corporalii reprezentind urte-
resele negustorilor bogeF 9i ale bancherilod'
Dintoateacestemotive'inanumiteoraqeitaliene(Saierno'S.in;i, Trani), spaniole (Sevilla' Saragosa)' din Languedoc ai Pro-
21s
' .e
vence (Montpellier, Avignon), meseria de boiangiu a remas timpindelungat o indeleEricire a artizaniior e\Tei, care la dispreful ce-lsusciti activitatea in cauzi adaugi pronria lor marginalizare so-
ciali gi religioasi*. Aceastd situalie se resiseste la Praga in secolulaI XVII-lea, precumgi in farile Islamuiui, unde vopsitoria constituieo ocupalie prea pulin valorizanti, acieseori lisata pe seama
erreilor+7 sau a minoritifilor indigene.
Pd aceste d.iscriminiri socioprofesionale s-a ggefat, probabil, o
iciee mai veche, contorrn cireia ioate acuvitdlile in reiatie cu firulcie fesut, stoia sau imbricamtntea ar fi rezen'ate in esenti femeiior{..Pentru birbatii din F'ul Mediu, mocieiu- E'e!torcincl ciupa expui-zarea ciin Paraciisui rerestru este unui pregnan:: este insusi simboiuliucmiui feminin ciupi Ciciere. Nu-i excius ca in cazulacestei socie-ia!: mal mul: sau mai culin misogine, care rrecje uneori in femeie o
fiinia iruerioari si pericuioasi. acesi mociel si fi contribuit ia
cievaiorizarea actir-itEiiic: arrizane iesaie ie rexriie. in ciomeniuivo'irseieioi. c raciiiie atesiate in epoca :aroiingiani voia ca cioarferneiie - rrln insi.sl naruia iol impure sl intr-o misuld oarecarevriiitoare - si stie a rese eficrent; barbari: rrec cirept rnabiii sau ca
aoucatorr oe gniruor: ir, ceea ce privesre resurui. Pe ia 75C, \iitcsiinrului Ciaran, episccn iriandez drn se:ciu. ai \.i-iea, ne Doves-
ieste curri, pe :inc era copii, maici-sa ii cdcea arara ciin casa cri cie
cite ori rebuia sd teasi o srofi sau c ha:.ni; prezenia bdiaiu.iui inpieajma ei a: fi putu: aitera sau srrica vo:seaua, oai firni ca voDsi-
tul consiituie aiacerea femeii, si cioar a femeii{!. o traciitie asemini-ioare se regisegte inca in Arrica neaggd in care vopsitul este acieseori
o activitate ieminini: birbatii nu au ce se amesteca. )oar ci incazul dat nu ei au recutalia cje a altera \ropseaua, ci insegi femeiieatunci cind au cicluil.
l,_
Faptele de lexi.
sau disprefuitoar,
lndeiungat, fafi c
ooua cuvlnte Pen:Ambeie supravier:
se va intilni mai re.
infector - prove:
acoperi, a rropsi"
neaza nu pe Irl€si.-
care curdti cuveli
mult prea peiora
inficerc nu mai se:
corupe: iat oarii-puturos. bcinar', _
in iaii.na ciasici nu
exprimi icieea cie
1nfli a sutletululmdiestrie apropii:aie termenuiui r:care ocmneste iiprezenia cuveio:cieruieazi aici, toa