Biosecuritatea Biosecuritatea reprezinta totalitatea masurilor luate pentru a reduce si elimina riscurile potentiale ce pot aparea ca o consecinta a utilizarii organismelor modificate genetic care ar putea avea efecte adverse asupra sanatatii umane si asupra conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice. Organismul modificat genetic este orice organism, cu exceptia fiintelor umane, in care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin imperechere si/ sau combinare naturala. Cadrul institutional In Romania, cadrul institutional in domeniul biosecuritatii este asigurat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Comisia pentru Securitate Biologica si alte autoritati publice centrale. Ministerul Mediului coordoneaza si asigura aplicarea principiului precautiei pentru evitarea efectelor adverse potentiale ale organismelor modificate genetic asupra sanatatii umane si asupra mediului, asigura cadrul legislativ in domeniul biosecuritatii si stabileste proceduri de comunicare cu Comisia Europeana si cu alte state membre in functie de solicitarile organismelor comunitare. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului gestioneaza procedurile de notificare si autorizare, emite autorizatii, acorduri, conform prevederilor legale in vigoare, le suspenda sau anuleaza, colaboreaza cu Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia Mediului, autoritatile implicate, notificatorul, comisia pentru securitate biologica si cu organul de control, colaboreaza cu autoritatile nationale si comunitare in procesul de autorizare a organismelor modificate genetic pentru utilizarea directa ca aliment sau hrana pentru animale, ca 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Biosecuritatea
Biosecuritatea reprezinta totalitatea masurilor luate pentru a reduce si elimina riscurile potentiale ce pot aparea ca o consecinta a utilizarii organismelor modificate genetic care ar putea avea efecte adverse asupra sanatatii umane si asupra conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice.
Organismul modificat genetic este orice organism, cu exceptia fiintelor umane, in care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin imperechere si/ sau combinare naturala.
Cadrul institutional
In Romania, cadrul institutional in domeniul biosecuritatii este asigurat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Comisia pentru Securitate Biologica si alte autoritati publice centrale.
Ministerul Mediului coordoneaza si asigura aplicarea principiului precautiei pentru evitarea efectelor adverse potentiale ale organismelor modificate genetic asupra sanatatii umane si asupra mediului, asigura cadrul legislativ in domeniul biosecuritatii si stabileste proceduri de comunicare cu Comisia Europeana si cu alte state membre in functie de solicitarile organismelor comunitare.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului gestioneaza procedurile de notificare si autorizare, emite autorizatii, acorduri, conform prevederilor legale in vigoare, le suspenda sau anuleaza, colaboreaza cu Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia Mediului, autoritatile implicate, notificatorul, comisia pentru securitate biologica si cu organul de control, colaboreaza cu autoritatile nationale si comunitare in procesul de autorizare a organismelor modificate genetic pentru utilizarea directa ca aliment sau hrana pentru animale, ca produse medicamentoase de uz uman sau veterinar, realizeaza si gestioneaza baza de date pentru functionarea Biosafety Clearing- House (Mecanismul de Schimb de Informaţii pentru Biosecuritate (BCH) a fost stabilit ca un mecanism internaţional pentru informarea tuturor Părţilor Protocolului despre utilizarea casnică şi plasarea pe piaţă a OMG-rilor, despre mişcarea transfrontalieră pentru uzul direct ca hrană sau furaj, sau pentru prelucrare; pentru facilitarea schimbului ştiinţific, tehnic, ecologic şi legal al informaţiei şi experienţei cu privire la OMG-ri şi pentru promovarea şi facilitarea conştientizării, educaţiei şi participării publicului cu privire la transfer, păstrare şi utilizare a OMG-rilor (Art.20 al Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea) . La nivel national asigura raportarea stadiului evolutiei si implementarii legislatiei in domeniul microorganismelor si organismelor modificate genetic, atat catre Comisia Europeana , in contextul indeplinirii obligatiilor de natura comunitara ce revin Romaniei in calitate de stat membru, cat si in raportarea catre Comisia pentru Diversitate Biologica ( CDB), respectiv catre Biosafety Clearing- House ( BCH), in contextul indeplinirii
1
obligatiilor de natura internationala ce revin Romaniei in calitate de stat Parte la Protocolul de la Cartagena.
Comisia pentru Securitate Biologica este autoritatea stiintifica cu rol consultativ in procesul de luare a deciziilor de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM).
Alte autoritati publice centrale: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Autoritatea Nationala Sanitar- Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Ministerul Sanatatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, Ministerul Educatiei, Cercetarii di Tineretului, au atributii in procedura de notificare, stabilirea capacitatii necesare de a primi si evalua notificarile, indeplinirea/ realizarea de catre utilizatori, a evaluarilor de risc, pentru evaluarea efectelor potential periculoase a organismelor modificate genetic asupra diversitatii biologice, luand in considerare, de asemenea, riscul asupra sanatatii umane, realizarea registrului locatiilor introducerii deliberate in mediu a plantelor superioare modificate genetic (PSMG), pentru testarea in camp sau pentru cultivarea, informarea si participarea publicului referitor la introducerea deliberata in mediu si plasarea pe piata a organismelor modificate genetic si asigurarea transabilitatii si etichetarii produselor plasate pe piata.
Procedura de autorizare
Inainte de introducerea in mediu sau pe piata a unui organism modificat genetic, orice persoana juridica trebuie sa prezinte o notificare la ANPM prin care sa solicite obtinerea autorizatiei acordului de import privind activitatile care implica organisme modificate genetic.
Dupa primirea notificarii,ANPM, pe baza informatiilor cuprinse in dosarul tehnic, poate incepe procedura de autorizare care consta in: informarea si consultarea publicului cu privire la notificarea primita; transmiterea rezumatelor dosarelor de notificare depuse la Comisia Europeana; consultarea Comisiei pentru Securitate Biologica(CSB); solicitarea avizelor autoritatilor publice centrale pentru agricultura, sanatate, siguranta alimentelor, protectia consumatorilor
Dupa primirea avizelor CSB si celorlalte autoritati implicate, precum si dupa consultarea publicului, ANPM emite autorizatia si/ sau acordul de import privind activitatile care implica organisme modificate genetic.
Evaluarea riscurilor
Obiectivul evaluarii riscurilor asupra mediului il constituie identificarea si evaluarea posibilelor efecte negative pe care OMG il poate avea asupra sanatatii umane sau asupra mediului, pe parcursul introducerii deliberate in mediu sau pe piata, efecte ce pot fi directe sau indirecte si care pot aparea imediat sau cu intarziere.
Principile si liniile directoare pentru analiza riscului si evaluarea sigurantei alimentelor modificate genetic presupun investigarea efectelor directe asupra sanatatii (toxicitatea), a
2
tendintei de a provoca reactii alergice (alergenitate), a componentilor specifici care ar putea avea propietati antinutritionale ori toxice, a stailitatii genei inserate, a efectelor nutritionale associate cu modificarea genetica specifica si a oricaror efecte neintentionate care ar rezulta ca urmare a insertiei transgenei.
In acord cu principiul precautiei in elaborarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului, ale utilizarii lui, care pot avea efecte adverse, trebuie sa fie comparate cu cele prezentate de organismul nemodificat din care provine si cu utilizarea acestuia in situatii similare;
Evaluarea riscurilor trebuie sa se realizeze pentru fiecare caz, ceea ce inseamna ca informatiile solicitate pot varia, in functie de tipul de organisme modificate genetic implicate, de utilizarea preconizata si de mediul potential receptor, tinand cont, printre altele, de organismele modificate genetic existente deja in mediu; realizarea unei analize a efectelor cumulative pe termen lung in legatura cu introducerea deliberate in mediu si pe piata.
Efectele cumulative pe termen lung se refera la efectele cumulative ale autorizarilor asupra sanatatii umane si asupra mediului, inter alia, asupra florei si faunei, asupra fertilitatii solului, asupra animalelor, precum si la aspectele ce tin de rezistenta la antibiotice.
Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in caz de accidente
Activitatile care privesc organismele modificate genetic sunt supuse procedurii de monitorizare asupra potentialelor efecte negative asupra sanatatii umane si mediului inconjurator. Activitatea de monitorizare se desfasoara dupa obtinerea autorizatiei de introducere deliberata in mediu sau pe piata a organismelor modificate genetic.
Notificatorul are obligatia de a elabora un plan de monitorizare care se depunde la autoritatea competenta, odata cu notificarea.
Interpretarea datelor colectate prin monitorizare trebuie facuta in functie de toate conditiile de mediu existente si de toate activitatiile. In cazul in care se observa modificari in mediu, trebuie sa se aiba in vedere o evaluare suplimentara, cu scopul de a stabili daca aceste modificari sunt o consecinta a organismului modificat genetic sau a utilizarii sale, precum si, daca, asemenea modificari pot fi un rezultat al factorilor de mediu, altii decat introducerea pe piata a organismului modificat genetic.
Monitorizare caz – specifica reprezinta analiza efectelor potentiale evidentiate in studiul de evaluare a riscurilor. Exemple: diseminarea prin intermediul polenului, persistenta, invazivitatea,compatibilitatea sexuala cu specii inrudite, apartia formelor de rezistenta la anumite insecte etc.
Monitorizarea prin supraveghere generala reprezinta efecte neanticipate, neprevazute (perioada de timp este lunga , observatii, zone mai etinse) – realizata cu ajutorul fermierilor
3
(recomandare EFSA). Exemple: efecte negative asupra ecosistemului, biodiversitatii, modificarea biologie plantei in timp.
Notificatorul are obligatia de a transmite rapoartele de monitorizare autoritatii competente, Comisiei Europene si autoritatilor competente ale statelor membre.
Prin Ordinul M.M.G.A. nr 606/2005 a fost aprobat Formularul pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate in mediu a planetelor superioare modificate genetic, in alte scopuri decat introducerea pe piata.
Etichetarea si trasabilitatea OMG
Etichetarea si trasabilitatea sunt elemente importante ale activitatilor care urmeaza dupa procedura de autorizare din cadrul sistmului de biosecuritate.
Actele normative care reglementeaza aceste activitati sunt: Regulametul Parlamentului European si al Consiliului nr.1830/2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea produselor alimentelor si furajere obtinute din organisme modificate genetic, transpus prin H.G. nr. 173/2006 privind trasabilitatea su etichetarea organismelor moficate si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organismele modificate genetic si Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr.1829/2003 privind alimentele si furajele obtinute din organisme modificate genetic, transpus in legislatia romaneasca prin H.G. nr.256/2006.
Transabiliatea
Poate fi realizată numai în urma etichetării corespunzătoare de-a lungul întregului lanț, începand cu organismele modificate genetic din laboratorul amelioratorilor și continuand cu producătorii de semințe, fermieri, procesatori și/sau importatori/exportatori.
Elemente de trasabilitate s-au introdus prin Ordinul M.A.P.D.R. 471/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic.
M.A.D.R., în baza acestui ordin, este autoritatea națională competentă pentru evidența agenților economici care cultivă PSMG. Ordinul prevede obligativitatea agenților economici (persoane fizice sau juridice, asociații fără personalitate juridică) de a declara la Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, respectiv a municipiului București, suprafețele cultivate cu PSMG și producțiile realizate. Declarația se completează în 2 exemplare astfel, un exemplar se depune la DADR în decurs de 30 de zile de la încheierea semănatului.
După încheierea recoltatului agenții economici sunt obligați să depună o declarație privind producția obținută și destinația acesteia, pana la data de 15 decembrie. Informațiile se centralizează la DADR și se transmit, electronic, la Centrul de Calcul al MAPDR (Registrul de evidență al agenților economici care cultivă PSMG în Romania). Pentru a asigura respectarea O.M. al M.A.P.D.R nr.
4
471/2006, companiile transmit clienților lor o dată cu documentele de vanzare a seminței și formularele de declarații pe care trebuie să le completeze și să le transmită direcțiilor agricole.
Importul semințelor se face numai după obținerea avizului de import eliberat de M.A.D.R. Marfa este ambalată în saci, iar pe etichetele și documentele însoțitoare se menționează că soiul este modificat genetic. Pentru evidența semințelor distribuite, clienții sunt obligați să restituie companiilor ambalajele goale după încheierea semănatului.
M.A.D.R. poate lua măsuri de interzicere a utilizării unui soi modificat genetic pentru o parte sau pentru întreg teritoriul țării, dacă se constată că solul este dăunător culturilor din alte soiuri sau alte specii, ori prezintă risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană. Un soi modificat genetic nu poate fi testat și înregistrat fără ca solicitantul să dovedească faptul că aceasta îndeplinește condițiile legale privind protecția mediului și a sănătății umane.
Controlul implementării legislației
Controlul implementării legislației este de o importanță deosebită pentru credibilitatea sistemului de biosecuritate. Funcționarea unui corp de inspecție de biosecuritate și a unor laboratoare acreditate în detectarea și cuantificarea OMG, sunt condiții esențiale pentru organizarea unui sistem funcțional în acest domeniu.
Autoritățile cu responsabilități de inspecție și control în domeniul biosecurității sunt: M.M prin Garda Națională de Mediu (G.N.M) în atribuțiile căreia intră verificarea conformării cu prevederile legislației specifice domeniului, respectarea condițiilor de autorizare, potrivit tipului de organism modificat genetic sau de combinații de organisme modificate genetic sau de produse care conțin sau constau din organisme modificate genetic sau potrivit tipului de activități.
Locații și suprafețe cultivate cu plante modificate genetic și operatorii în domeniu
Guvernul Romaniei a decis interzicerea cultivării soiei modificate genetic, începand cu data de 1 ianuarie 2007, conform reglementărilor în vigoare în Uniunea Europeană.
La nivelul Uniunii Europene soia este autorizată doar pentru utilizarea ca aliment sau furaj.
În conformitate cu prevederile Deciziei 98/294/EC, singurul soi de porumb modificat genetic,acceptat pentru cultivare în UE este MON 810. Întrucat deciziile Comisiei Europene cu caracter general sunt acte obligatorii pentru toate statele membre și pentru toate persoanele fizice și juridice aflate pe teritoriul acestora,această decizie se aplică de la data aderării și în Romania.
Porumbul MON 810 este un porumb modificat genetic obținut prin introducerea unei gene specifice din bacteria Bacillus thuringiensis care se găsește în sol în mod natural – într-un porumb convențional. Gena introdusă protejează porumbul împotriva anumitor dăunători lepidopteri (molii și fluturi), inclusiv Sfredelitorul european al tulpinilor de porumb (Ostrinia nubilalis) și Sfredelitorul mediteranean al
5
tulpinilor de porumb (Sesania spp.) ale căror larve atacă porumbul hrănindu-se cu boabe de pe știuleți și săpand galerii în interiorul tulpinilor.La nivel european porumbul MON 810 este autorizat atat pentru a fi cultivat cat și pentru a fi utilizat în alimentația animalelor și a oamenilor.
Coexistenta
Coexistenta se refera la abilitatea fermierilor de a face o alegere practica intre agricultura, conventional, ecologica sau cea care utilizeaza Organisme Modificate Genetic indeplinind obligatiile legate de etichetare si/sau standarde de puritate.
Abilitatea de a mentine diferite sisteme de productie agricola este o preconditie pentru furnizarea unui inalt nivel de alegere a consumatorului.
Conceptul de coexistenta este legat de potentialele pierderi economice si impactul amestecarii productiei modificate genetic cu cea nemodificata genetic si cele mai potrivite masuri de management care pot fi luate pentru a minimiza amestecarea.
Comisia Europeana considera ca masurile de coexistenta trebuie dezvoltate si implementate de Statele Membre.
Conform Recomandarii Comisiei nr 556/2003 masurile de coexistate trebuie sa fie: eficiente,specifice fiecarei culturi , sa dea prioritate masurilor de managment al fermelor si sa se bazeze pe practicile existente de separare de exemplu cele privind semintele.
Fermierii care cultiva plante modificate genetic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
crearea unor zone tampon, esalonarea in timp a semanatului, pentru prevenirea impurificarii prin polenizare incrucisata a culturilor ecologice sau conventionate apartinand proprietarilor de terenuri situate in vecinatatea culturilor modificate genetic;
luarea tuturor masurilor necesare pentru a preveni amestecul fizic al produselor modificate genetic cu cele ecologice sau conventionate pe parcursul operatiunilor de recoltare,transport, depozitare si conditionare a productiei obtinute din culturile modificate genetic ;
depozitarea separata a productiei, curatarea masinilor de semanat,a instalatiilor de conditionare , a mijloacelor de transport, conform prevederilor legislatiei in vigoare privind producerea semintelor.
PerspectiveIn acest sens, trebuie organizate o serie de dezbateri pe tema organismelor modificate
genetic, la care sa participe specialisti din institutii implicate in reglementarea Organisme Modificate Genetic (M.A.D.R , M.M ,A.N.P.M, A.N.S.V.S.A ,A.N.P.C ,M.S),institutii de cercetare si invatamant superior agricol din Romania,parlamentari, reprezentanti ai producatorilor de seminte modificate genetic,ai cultivatorilor si procesatorilor de plante
6
modificate genetic,ai asociatiilor de agricultura ecologica, ai unor organizatii neguvernamentale pentru protectia mediului.
Trebuie facuta o analiza riguroasa a tuturor aspectelor legate de acest sector, avand in vedere avantajele tehnico-economice, sociale ,dar si riscurile cultivarii plantelor modificate genetic pentru mediu, sanatate, pentru agricultura conventionala si ecologica, aspectele etice ale acestei tehnologii.
Romania va continua armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene , construirea cadrului institutional pentru implementarea acesteia, in vederea intaririi sistemului de inspectie si control al activitatilor cu organisme modificate genetic .Trebuie dezvoltata capacitatea de control la frontiera (a importurilor,exporturilor si tranzitului Organisme Modificate Genetic) precum si crearea de laboratoare pentru detectia,identificarea si cuantificarea Organisme Modificate Genetic.
Opinii pro si contra Organisme Modificate GeneticBeneficiile utilizarii plantelor modificate genetic (transgenetice)se concretizeaza in
productivitatea sporita, prin combaterea eficienta a buruienilor, a bolilor si a daunatorilor, profituri mai mari pentru producatori, prin reducerea costurilor de productie respectiv preturi mai scazute pentru consumatori ,reducerea globala a cantitatilor de pesticide, cu impact pozitiv asupra biodiversitatii, contribuind in acest fel la protectia mediului, reducerea dependentei de pesticidele conventionale , care au efecte nefaste asupra sanatatii consumatorilor ,inbunatatirea apelor freatice si de suprafata , prin reducerea rezidurilor de pesticide.
Inducerea in mediu si utilizarea fara discernamand a plantelor modificate genetic prezinta anumite riscuri, intre care posibilitatea ca planta transgenetica sa se comporte ca o buruiana in agrosistem sau sa invadeze habitatele naturale, posibilitatea producerii unui "flux de gene" prin intermediul polenului transportat de vant sau de insecte la plante inrudite, cultivate sau din flora spontana,impactul direct si neanticipat asupra unor specii nevizate.
Toate aceste efecte nedorite pot fi prevenite prin studiul atent, de la caz la caz , in fuctie de planta modificata genetic , utilizarea propusa si arealul in care a fost propusa.
Acceptarea neconditionata a produselor biotehnologice este periculoasa, dar la fel este si respingerea preconceputa a acestora, fiind similara cu renuntarea la beneficiile oferite.
7
Codex alimentarius
Codex alimentarius este o colecție de standarde internaționale, de coduri de bună practică alimentară,
de ghiduri și de alte recomandări referitoare la produsele alimentare, la producerea și siguranța acestora.
Numele derivă din “Codex Alimentarius Austriacus”. Cuprinsul acestui codex a fost elaborat în
anul 1963 de către Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) în colaborare
cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Comisia creată în acest scop avea drept obiectiv protejarea
sănătății consumatorilor și asigurarea unor practici pentru oținerea produselor alimentare. Codex
Alimentarius este recunoscut de către OMS ca punct de referință pentru rezolvarea disputelor referitoare
la securitatea alimentară a consumatorilor.
Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau
crude și pentru distribuția către consumator, prevederi în ceea ce privește igiena alimentară, aditivi
alimentari, reziduri de pesticide, factori de contaminare, etichetare și prezentare, metode de analiză și
prelevare.
Controversa privind Codex Alimentarius se referă la percepția că acesta este un standard obligatoriu
pentru siguranța produselor alimentare, inclusiv pentru suplimentele de vitamine și minerale. Suporterii
Codex Alimentarius spun că acesta este o referință voluntară pentru produsele alimentare și că țările nu
sunt obligate să adopte standardele Codexului. Din punctul de vedere al adversarilor Codexului
Alimentarius, una din principalele cauze de îngrijorare este că acest Codex Alimentarius este recunoscut
de către Organizația Mondială a Comerțului ca un standard internațional de referință pentru soluționarea
litigiilor privind siguranța alimentară și protecția consumatorului. Susținătorii Codexului Alimentarius
spun că folosirea acestuia în litigiile internaționale nu exclude utilizarea altor referințe sau studii
științifice ca dovadă a protecției consumatorului și securității alimentare.
Cum ne afecteaza Codex Alimentarius?
Deși adoptarea de către state a diferitelor standarde și linii directoare dezvoltate de Codex este
teoretic opțională, crearea World Trade Organization (WTO, Organizația Comercială Mondială) la 1
ianuarie 1995, a schimbat în mod esențial statutul lor internațional, prin aceea că acum ele sunt utilizate
din ce în ce mai mult de către WTO, fiind considerate foarte importante în adjudecarea disputelor
comerciale internaționale, care implică alimente. Ca atare, potențiala amenințare de a fi implicat într-o
astfel de dispută face acum adoptarea standardelor și liniilor directoare ale Codex efectiv obligatorii,
astfel încât nu lasă țărilor membre WTO aproape nicio opțiune decât aceea de a se supune acestora. De
aceea, având în vedere că 149 țări sunt membre WTO, și de asemenea standardele și liniile directoare ale