BIOGEOGRAFIE
Plante de leac
(Preotul Kneipp)Universitatea tefan cel Mare ,SuceavaFacultatea
de Istorie i GeografieSpecializarea :Geografia TurismuluiAnul
:IIStudent :DIMITRIU ANDREEADisciplina:BIOGEOGRAFIE
Fig .1.OmagulPlantele medicinale sunt specii vegetale, cultivate
sau spontane, care prin compoziia lor chimic au proprieti
farmaceutice i sunt folosite n terapeutica uman i veterinar.
Plantele medicinale sunt armele esentiale ale medicinii naturiste.
Datorit efectelor medicinale pe care unele plante s-au dovedit a le
avea, oamenii le-au ales in scopul de a vindeca sau macar ameliora
diverse afectiuni. Natura se afla intr-o continua schimbare, unele
specii dispar, altele se nasc si unele strabat timpul.
Introducere.Premisa culegerii este cunoaterea plantelor
medicinale.Cele mai bune efecte lecuitoare au ierburile proaspt
culese.La FLORI- culegerea este la nceputul perioadei de nflorireLa
FRUNZE- nainte i dup perioada de nflorireRDCINILE- sunt scoase din
pmnt la nceputul primverii sau toamnaFRUCTELE- se culeg in perioada
coaceriiCulegerea plantelor
Fig.2.Culegerea plantelorPlantele nu se spal nainte de a fi puse
la uscat ,dar se taie mrunt.Ceea ce s-a cules se aeaz afnat pe buci
de crp sau hrtie netiprit i se usuc la umbr sau n ncperi aerisite
,clduroase(poduri) ct se poate de repede.Uscarea plantelor
Fig.3.Uscarea plantelorPrepararea ceaiului:oprire sau
infuzie,extract rece,tinctur,sucul prospt ,terciul de
plante,compresele cu aburi din plante,prepararea alifiilor i a
uleilor ,bile de plante i compresele suedeze.Moduri de
preparareAfinAloeAlunAnasonAngelicaAnghinareArdei
iuteArmurariuArnicaBanuteiBozBradBroccoliBrustureBusuiocCamforCardamonCartofCastraveteCatina
rosieCeaiCeapaCerealeCerentelChimen
negruChimionCicoareCimbruCiresCiubotica cuculuiCoacaze negreCoacaze
rosiiCoada caluluiCoada
soriceluluiCoriandruCrusinCuisoareDafinDovleacDudEchinaceeaEucaliptFagFeniculFloarea
soareluiFraguteFrasinGalbeneleGhimpeGrapefruitGrauGutuiHameiHreanIenuparIsopLamaieLemn
cainescLemn dulceLeurdaLeusteanLevanticaLumanarica
Plante medicinale
MacMaciesMacrisMacrisul iepureluiMac de
gradinaMaghiranMarMararMarul
lupuluiMaslineMatragunaMentaMesteacanMorcovMureMusetelMustar
negruNalbaNapraznicNucNucsoaraObligeanaOrzOvazPaducelPalamidaPapadieParPatlaginaPatrunjelPedicutaPelinPepene
galbenPepene rosuPiersicPinPiper
negruPlamanaricaPodbalPortocalPorumbPrunPufulitaRapitaReventRicinRidicheRosieRostopascaSalcamSalvieSanzieneScortisoaraSfecla
rosieSmirnaSocSoiaSpanzSparanghelStejarStevieStruguriSulfinaSunatoareTarhonTataneasaTeiTelinaTraista
ciobanuluiTrei frati patatiTroscotUrzicaUrzica
moartaUsturoiValerianaVarzaVascVisinVolburaZmeura
Rostopasca, o plant medicinal foarte importantRostopasca este o
plant cu multiple proprieti curative, recunoscut i folosit pentru
efectele sale vindectoare nc din antichitate. La doze mari ntreaga
plant este toxica, dar la dozele corecte ea are numeroase utilizri
terapeutice. Rostopasca este folosit n combaterea negilor,
bataturilor,ca adjuvant n tratarea tuberculozei pielii, tratarea
ranilor, fistulelor, psoriazisului i fortific prul.Alte beneficii
ale plantei de rostopasc includ: stimularea digestiei, creterea
asimilrii unor substane precum vitaminele i mineralele,
restabilirea tranzitului
5 plante medicinale puternice
Fig.4.RostopascGlbenelele sunt plante recunoscute pentru
frumoasa culoare galben a florilor pe care acestea le produc.
Glbenelele prezint numeroase beneficii, spre exemplu:Uz intern:
gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistita,
icter infectios, ulceratii canceroase, inflamatii ale colonului,
hemoroizi, vermifug, boli de ficat, cicatrizant intern, dismenoree
si alte tulburari ale ciclului menstrual, reglandu-l, previne SPM
(sindromul premenstrual) si durerile din timpul menstruatiei etc.
Uz extern: leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri, degeraturi, rani
purulente, cancerul pielii, leziuni ulceroase ale sanilor, cancer
mamar, boli tegumentare, micoze, osteoporoza, negi, veruci,
dermatite etc.
Glbenelele, plantele medicinale cu proprieti minune
Fig.5.GlbeneleUrzica este curativa incepand de la radacina,
continuand cu tulpina si frunzele si terminand cu florile. Urzica
prezinta numeroase beneficii:Actioneaza bactericid limitand sau
inlaturand multiplicarea bacteriilor.Are efect benefic in bronsite
si astm. Fluidifica secretiile bronhice si favorizeaza eliminarea
lor prin expectoratie. Combate tusea.Stimuleaza metabolismul si
secretia bilei, cea pancreatica, gastrica si intestinala.
Stimuleaza totodata peristaltismul intestinal si digestia.Combate
diareea, dizenteria si starile inflamatorii ale mucoasei tubului
digestiv.Vitaminizeaza, remineralizeaza si echilibreaza sistemul de
aparare al organismului.Elimina starea de anemie.Actioneaza
impotriva viermilor intestinali.Activeaza procesele fiziologice de
formare a eritrocitelor, leucocitelor si trombocitelor; fluidifica
sangele.Scade glucoza in sange.Activeaza regenerarea tesuturilor si
epitelizarea, cicatrizand ranile.Influenteaza favorabil reumatismul
si guta.Este tonic capilar si combate matreata.
Urzica, planta medicinala mai putin utilizata
Fig.6.Urzica"Cine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se
apropie" - spune un vechi proverb chinezesc. Beneficiile salviei
sunt numeroase, in Roma antica a fost considerata planta sacra.
Iata cateva dintre cele mai importante afectiuni in care salvia isi
aduce beneficiile tamaduitoare:rinita, sinuzita, bronsita, astmul,
bolile respiratorii cu secretii abundente si alte afectiuni ale
aparatului respirator (raceli etc.)tumori la nivelul tubului
digestiv, cancer de colon, indigestie, balonare si alte dereglari
digestive si alte tranzitului intestinal (colite de fermentatie,
diaree si alte infectii ale tubului digestiv)tulburari ale ciclului
menstrual, dureri din timpul menstruatiei, sangerari abundente,
menstruatie neregulata, anumite tipuri de infertilitate
femininaastenie, anxietate, depresiediabet zaharat de dip
IItulburari datorate menopauzeitranspiratii excesiveepuizare fizica
si intelectualaaccelereaza vindecarea ranilor si a dermatitelorin
cosmetica: reda sanatatea si rezistenta parului si ii confera
stralucire, curata intes porii dilatati, fiind utilizata si in
tratarea punctelor negre.
Salvia, plant medicinal tmduitoare
Fig.7.SalviaAloe vera a ramas pana in zilele noastre un leac de
incredere care rezista cu stoicism in fata produselor avansate pe
care cercetatorii le descopera zi de zi prin tehnologii moderne. In
uz extern aloe vera poate fi utilizata pentru arsuri si rani
usoare, herpes genital si labial, psoriazis, arsuri solare, practic
pentru orice buba, pentru combaterea vergeturilor etc.In uz intern
aloe poate fi folosita pentru a trata gastritele, ulcerul si colita
ulcerativa, constipatia, stimuleaza sistemul imunitar (este
studiata in tratamentul adjuvant al unor boli precum SIDA),
accelereaza si normalizeaza metabolismul, regenereaza vilozitatile
intestinale si detoxifica organismul etc.
Aloe Vera, o planta medicinala deosebita
Fig.8.Aloe VeraAloe vera Poate provoca, n unele cazuri,
inflamaia intestinului gros. De aceea, persoanele cu afeciuni ale
ficatului, rinichilor i vezicii biliare vor folosi cu pruden aceast
plant (pruden = numai cu acordul medicului curant). EchinaceaEste
interzis in cazuri de mbolnviri progresive (evolutive) sistematice
ca: tuberculoz, scleroz multipl, colagenoz. TeiulSupradozate,
folosite sub form de in ceai but pe o durat mai mare de o lun de
zile, de dou ori pe an, florile de tei antreneaz complicaii
cardiace.ArmurariulTrebuie evitat categorice n cazuri de
tromboflebit, hipertensiune i coagulabilitatea sngelui crescut.
Barba ursuluin caz de supradozare apar dureri de rinichi (n partea
de jos a spatelui). Trebuie folosit cu moderaie de ctre persoanele
cu hipertensiune, cu boli de inim i de rinichi.. Cimbrioruln
cantiti foarte mari, stimuleaz hiperfuncia glandei tiroide. Este
contraindicat femeilor nsrcinate, dar i n cazuri de ulcer stomacal
i duodenal, pielonefrit, hepatit, aterioscleroz coronarian i
cerebral, fibrilaie atrial. Ctina alb Este contraindicat n cazuri
de colecistit acut, pancreatit, diaree cronic. La brbai, ctina alb
poate provoaca prostatit adenomatoas, iar la femei mastopatie, din
cauza coninutului de fitohormoni. n caz de astm bronic si in alte
cazuri rare, beta-carotenul, coninut n cantiti mari n ctina alb,
poate declana reacii alergice.
7 plante medicinale... ucigtoare
Clocoticiul are proprieti sedative i antiinflamatoare i este
folosit n caz de cistit i anexit, mpotriva durerilor abdominale, a
migrenelor i durerilor de cap. Seminele de clocotici au acelai gust
i arom ca fisticul.
Pelinul este una din cele mai puternice plante mpotriva
demonilor i nu numai la noi ci n ntreaga Europ. Despre pelin se mai
crede c apra de friguri. Pe vremuri, oamenii purtau pelinul la gt n
timpul epidemiilor, ca s nu fie atini de boli. Ca plant de leac,
pelinul este bun mpotriva viermilor intestinali, cte un ceai pe zi,
timp de doua sptmni.
Cicoarea ferete de duhuri rele, dar i de dureri de ale dac
suferindul se ncinge cu ea de Snziene. Cicoarea, bogat n insulina,
se recomand diabeticilor ca un bun hipoglicemic, consumat n salate,
infuzie ori rdcina, n loc de cafea.
Busuiocul, plant magic si liturgic, legat n jurul mijlocului,
apr de farmece, femeilor le aduce noroc n dragoste i le ajut s-i
afle ursitul n vis. Ca plant de leac, busuiocul se recomand n boli
digestive i hepatobiliare sub form de infuzie, o linguri de plant
la o can de ap clocotita. Cu o infuzie mai puternic de busuioc se
pot face inhalaii n caz de sinuzit ori nas infundat.
Plantele care alung durerea i duhurile rele
Fig.9. Clocoticiul Fig.10.CicoareaUrechelnia cic ar face minuni
n caz de trsnet. Stenii o puneau pe cas, n cutii, mai ales vara,
cand simeau c se apropie furtuna. Sub form de suc, se recomand n
bolile de urechi.
Omagul este o plant toxica i tocmai de aceea se credea c apr
omul de cel necurat. Femeile purtau bru de omag ca sa fie ferite de
iele. Ca leac, omagul se folosete sub stricta recomandare si
supraveghere a medicului. Este bun, sub form de tinctiur, mpotriva
nevralgiilor i a durerilor provocate de cancer, fiind un sedativ
puternic.
O plant vrjit este i buruiana-znelor. Crete pe lng drum i are o
floare de culoare violet, cu cinci petale zimate. I se mai spune
apa sfintelor sau ciocul berzei iar babele o fierb i cu apa aceea i
spal pe cei luai de iele sau de oimane. Se spune c la scurt timp
dup scalda ritualic, bolnavii atini de aceast ciudat boal,
asemntoare bolii zburtotului, se vindec.
i totusi, pn a ajunge ca plantele s ne apere de rele i de iele,
s ne amintim de un proverb de al nostru, nscut din nelepciunea
popular: Paza bun trece primejdia rea.
Fig.11.Omagul
Fig.12.UrechelniaAvantajele tratamentelor naturiste- accesibile:
plantele medicinale i remediile naturale sunt uor de procurat-
ieftine: pretul de raft este foarte mic.- aciunea blnd: curele
dureaz cteva luni, nu agreseaz n nici un fel organismul- efecte de
durata: odat instalate, efectele administrrii se resimt pe perioade
lungi de timp - lipsa efectelor adverse: datorit aciunii sinergice
a substanelor bioactive din plante, respectnd dozele adecvate. -
tratare holistic: fiina uman este privit ca un ntreg, plantele
acionnd la toate nivelele fizic i psiho-emoional.- asociere:
plantele de leac pot fi folosite n paralel cu medicamente alopate,
cu condiia ca efectul celor dou categorii s nu fie
antagonist.Sntatea e maide predecat orice bogie, dar ajungem s o
preuim abia la suferin. Trim ntr- un secol n care e tot mai greu s
ne mpcm cu noi nine, cu lumea, cu natura. i de aici, att de multe
conflicte, att de multe boli. Exist ns leac pentru fiecare. Dar nu
ntotdeauna soluia e n medicamentele de sintez chimic. Sau nu
ntotdeauna acestea sunt suficiente. Natura are reete de tot felul,
potrivite fiecrei afeciuni. Cndva, ele vindecau fr aparatura
sofisticat de acum. Erau leacuri bune. Plantele au rmas aceleai,
dar nu le mai folosim.Concluzie