-
Departamentul de Stiinte Farmaceutice pentru Evaluarea Actiunii
Medicamentelor
TESTE GRIL PENTRU
EXAMENUL LA DISCIPLINA BIOLOGIE CELULAR I MOLECULAR
SPECIALIZAREA FARMACIE
Anul I, semestrul II
SESIUNEA DE VAR
Director de Departament
.L. Dr. HORAIU MIREAN
ef Disciplin BIOLOGIE CELULAR SI MOLECULAR.L. Dr. SCHRDER
VERGINICA
Anul universitar 2011-2012
MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea
Universitii nr. 1, Campus, Corp B, Constana TEL/FAX.: 0241-605050
E-mail: [email protected] Web:
http://www.pharmaovidius.ro
-
Tema: MATRICEA EXTRACELULARA
Complement simplu
1. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la matricea
extracelulara: A. reprezinta o retea de proteine si polizaharide,
care se afl n spaiile
intercelulare n strns legtur cu celulele care au secretat-o B.
poate fi calcificat, realiznd structura pielii C. poate fi
transparent ca n cazul fasciei musculare D. poate avea o structur
mpletit conferind elasticitate avansat ca in cazul
dintilor E. poate contine colagen, dar nu contine proteine de
adeziune.
2.Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A.
Glicogenul este principala componenta matriceala care asigur
legarea
constituienilor din matrice ntre ei ct i cu suprafaa celulelor,
B. Fibronectina este o proteina de adeziune secundara, alctuit din
dou lanuri
polipeptidice, care prezint situsuri de legare a colagenului,
heparinei si ai receptorilor de pe suprafaa celulei,
C. Fibronectina are rol n cretere, difereniere celular ,
adeziune celular prin intermediul unor reglatori ai ciclului
celular pe care-i controleaz (cicline D),fiind un tip de
glicogen,
D. modificri tumorale au fost atribuite degradrii fibronectinei,
dar nu si degradrii receptorilor pentru fibronectin,de aceea este
importanta in stabilirea liniilor chimioterapeutice
E. Fibronectina poate fi plasmatic, solubil i particip la
coagularea sngelui, vindecarea plgilor i la fagocitoz si insolubil
prezent pe suprafaa celulelor
3.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la integrine nu
sunt adevarate? A. Sunt proteine transmembranare alctuite din 2
subuniti, B. Se ataez pe de o parte la componentele MEC, colagen,
fibronectine, lamina
pe de alt parte se ancoreaz la citoschelet, C. Sunt principalii
receptori de pe suprafaa celulelor, care permit ataarea
celulelor la matricea extracelular, D. Sunt implicate in
adeziunea celular alaturi de selectine, imunoglobuline,
caderinele, E. n cazul medierii de cre integrine, adeziunea
celular nu este dependent de
Ca2+ sau Mg2+, iar cand este mediat de imunoglobuline este
dependent de calciu.
4. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A.
Selectinele sunt implicate n adeziunea selectiv dintre celulele
embrionare
epiteliale, ct i n formarea de jonciuni stabile dintre celulele
esuturilor, B. Caderinele sunt glicoproteine, de mai multe tipuri,
E- caderine (endoteliale),
L- caderine (leucocitare) P- caderine (platelet = thrombocytes
caderine),
-
C. Imunoglobulinele sunt glicoproteine transmembranare din care
fac parte categoriile: ICAMs,VCAM -1, PECAM-1,NCAM,
D. Componentele matricei extracelularer pot fi degradate de
enzime proteolitice secretate local de ctre celule,de aceea nu
poate fi periodic refcut,
E. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele,
stromelizine) i serin proteazele (plasmina) sunt glicozaminoglicani
ce intra in componenta matricei extracelulare.
5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la degradarea
matricei extracelulare sunt false?
A. Proteazele sunt secretate sub form de precursori inactivi
care vor fi activai local,
B. Secreia de inhibitori de proteaze ce limiteaz aciunea
proteazelor la o anumit zon
C. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele,
stromelizine) i serin proteazele (plasmina) sunt enzime
proteolitice secretate local de ctre cellule ce degradeaza matricea
extracelulara
D. Celulele au pe suprafa receptori care leag proteazele acolo
unde este necesar
E. Matricea extracelular nu poate fi degradata periodic.
6.Caredintreafirmatiiledemaijossuntfalse?
A. n toate organismele multicelulare, creterea, diferenierea i
metabolismul sunt coordonate de o reea foarte elaborat de
comunicaii intercelulare cu ajutorul produilor extracelulari,
B. Celulele pot comunica ntre ele pe distane foarte mari C.
Moleculele cu rol de semnale extracelulare controleaz creterea
esuturilor,
produce sinteza i secreia proteinelor i regleaz compoziia
fluidelor extra i intracelulare,
D. semnale extracelulare pot fi clasificate, dup distana la care
trebuie s acioneaze, n:semnale endocrine,semnale paracrine ,semnale
autocrine,semnale monocrine,
E. n semnalizarea paracrin celula tint se afl n apropierea
celulei semnalizatoare
Tema:SEMNALIZAREA CELULARA
Complement simplu
1. Semnalizarea prin care se asigura comunicarea intre celule
aflate la distanta este denumita:
A. Autocrina B. Paracrina C. Endocrina D. Exocrina
-
E. Juxtacrina
2. Semnalizarea prin care se asigur comunicarea ntre celule
aflate in apropierea celulei semnalizatoare, din acelasi grup de
celule.
A. Autocrina B. Paracrina C. Endocrina D. Exocrina E.
Juxtacrina
3.Semnalizarea prin care se face schim ionic si citoplasmatic
intre celule alaturate se numeste:
A. Autocrina B. Paracrina C. Endocrina D. Exocrina E.
Juxtacrina
4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu
exceptia:
A. Sinteza moleculei semnal B. Transportul semnalelor moleculare
catre celula tinta C. Modificarea conformationala a moleculei
semnal pentru fixarea pe receptor D. Modificarea metabolismului
celular E. Desfacerea complexului receptor-molecula semnal
5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se
numeste:
A. Molecula reglatoare B. Ligand C. Receptor D. Inhibitor E.
Regiune de control molecular
6. Hormonii care se leaga de receptorii aflati la suprafata
celulara sunt de tipul:
A. hormoni liposolubili B. care intervin in modificarea i
transcriptia genelor C. hormoni hidrosolubili D. 1,2 diacilglicerol
E. Mesageri secunzi
7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?
A. n semnalizarea paracrin celulele organelor endocrine
elibereaz substane semnal, care acioneaz asupra celulelor int
aflate la distan,
B. n semnalizarea endocrin celula tint se afl n apropierea
celulei semnalizatoare,
C. n semnalizarea paracrin moleculele semnal afecteaz doar
celulele int adiacente ei.
D. Neurotransmitorii i neurohormonii sunt exemple de semnale
autocrine
-
E. n semnalizarea monocrin, celulele rspund la substane pe care
ele nsele le elibereaz
8. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. n semnalizarea autocrin, celulele rspund la substane pe care
ele nsele le elibereaz
B. Semnale juxtacrine sunt implicate si n comunicarea legat de
cresterea tisular, pentru migrarea in timpul rspunsului imun
C. n semnalizarea autocrin celulele rspund la factorii de
cretere pe care i secret
D. Celulele tumorale produc i elibereaz factori de cretere care
stimuleaz creterea necontrolat a celulelor tumorale
E. La animale, hormonii sunt transportai de la locul eliberrii
lor la celulele int, de obicei, de lichidul cefalorahidian limfa si
saliva.
9. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea
celulara:
A. Unele peptide mici funcioneaz att ca neurotransmitori
(semnale paracrine), ct i ca hormoni sistemici (semnalizare
endocrin)
B. Comunicarea prin semnale extracelulare, n mod obinuit, implic
ase etape C. Sinteza moleculei semnal, eliberarea moleculei semnal
de ctre celul si
transportul ctre celula int sunt primele etape ale semnalizarii
extracelulare D. Detecia semnalului de ctre un receptor specific si
modificarea
metabolismului celular, declanat de complexul receptor molecul
semnal, sunt etape ale semnalizarii extracelulare
E. ndeprtarea, inactivarea semnalului, urmat de ncetarea
rspunsului celular este a saptea etapa a semnalizarii
extracelulare
10. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea
endocrin:
A. Unele semnale induc modificri n activitatea uneia sau mai
multor enzime prezente n celula int celula rspunzand rapid, ntr-un
interval de minute sau secunde
B. Unele molecule semnal sunt capabile s i exercite aciunea prin
modificarea expresiei genelor
C. Cea mai cunoscut clas de molecule semnal ce modifica
expresiea genelor este reprezentat de hormonii sterolici
D. hormonii sterolici interactioneaz cu receptori intracelulari
producnd inducia genelor specifice prin legarea la ARN n diferite
regiuni de control.
E. Proteinele receptor de pe suprafaa celulelor int din citosol
sau din nucleul acestora, posed un situs de legare cu mare
afinitate pentru o substan semnal particular (neurotransmitor sau
hormon)
-
11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea
endocrin;
A. Rspunsul unei celule la un ligant specific este determinat de
tipul de receptor pentru un ligand particular, pe care l posed
celula int i de reaciile intracelulare care sunt iniiate prin
legarea unui singur ligand la receptorul su.
B. Aceeai celul poate avea dou sau mai multe tipuri de
receptori, insa, diferite tipuri celulare nu pot avea diferite
seturi de receptori pentru acelai ligand
C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are
funcia de a se lega de receptor
D. Singura funcie a ligandului este aceea de a modifica
proprietile receptorului, fapt ce semnalizeaz celulei c n mediu
este prezent un produs specific
E. Celulele int pot modifica ligandul sau l pot degrada,
celulele putand modifica sau finaliza rspunsul lor sau al celulelor
vecine la molecula semnal
12. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. Hormonii care sunt folosii n semnalizarea endocrin sunt
clasificai dup mecanismul de aciune i dup compoziia chimic n
hormonii liposolubili si hidrosolubili
B. Hormonii liposolubili difuzeaz prin membrana plasmatic i
interacioneaz cu receptori nucleari sau citosolici
C. hormonii sterolici, tiroxina i acidul retinoic, fiind foarte
hidrofobi, sunt transportai prin snge de ctre proteine carrier,
apoi intr n celule i legndu-se de receptori specifici din citosol
sau chiar din nucleu, actioneaz asupra ADN nuclear modificnd
transcripia genelor
D. Hormonii hidrosolubili sunt molecule lipofile care se leag de
receptori aflai la suprafaa celular
E. peptidele, hormonii proteici, prostaglandinele, unii
aminoacizi, adrenalina i ali compui, se leag la receptorii
membranari de suprafa, declannd creterea sau descreterea
concentraiei intracelulare a AMP ciclic, a Ca2+, a 1,2
diacilglicerolului sau a altor mesageri secunzi
13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii
membranari sunt false?
A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice
transmembranare care prezint un situs de legare a ligandului
orientat spre faa extern a celulei,
B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni
a cror molecul este hidrofil si nu poate traversa membrana celular
pentru a avea acces la receptorii citoplasmatici
C. Receptori membranari reacioneaz la creterea cantitii de
hormone prin reducerea numrului receptorilor active
D. Anumii hormoni pot afecta sincron att receptorii membranari
proprii dar nu i ai altor hormoni
E. Anumii hormoni pot declana o amplificare prin creterea n
cascad a unor molecule tint (de obicei enzime), care poart numele
de amplificare enzimatic
-
14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii
membranari sunt false?
A. receptorii membranari pot interveni direct n reglarea
expresiei genelor B. In functie de mecanismului de transmitere
transmembranar a semnalului
extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot
fi receptori canale. receptori catalitici .receptori dependeni de
proteinele G,
C. Receptorii canale sunt localizai la nivelul jonciunilor
sinaptice i funcioneaz dup principiul canalelor ionice cu poart
comandate de ligand
D. Receptorii catalitici funcioneaz direct ca enzime, dac sunt
activai de ligand
E. Receptorii dependeni de proteina G- dup ce se combin cu
ligandul, activeaz o protein membranar numit protein G care
activeaz o a treia protein membranar care are o activitate
catalitic
15. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. Adenilat ciclaza este o enzim membranar care are un situs de
legare a ATP pe faa citoplasmatic a membranei,
B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a
treia proteine membranare, numit protein reglatoare ce leag GTP sau
proteina G
C. Proteina G ce leaga GTP se numeste protein G stimulatoare
pentru c este implicat n activarea enzimatic
D. AMPc intracelular actioneaz ca un transductor de semnal sau
de mesager secund n cazul rspusurilor intracelulare la epinefrina
sau nonepinefrina
E. Receptorii -adrenalinici exist pe celulele cardiace,
determinnd creterea activitii muschiului cardiac i respectiv
amplificarea fluxului sanguin, ct i pe celulele musculare netede
ale intestinului determinnd crampele abdominale
16. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. O molecul semnal poate determina att creterea ct i
descreterea concentraiei intracelulare a AMPc, n funcie de tipul de
receptor la care se leag
B. Celulele glandei corticosuprarenale au receptori pentru
legarea hormonului adenocorticotrop (ACTH) secretat de hipofiz ce
duce la activarea n lan a adenilat-ciclaze- AMPc- protein kinazei-
hormoni steroizi (cortizol, aldosteron)
C. Alturi de AMPc, ionii de Ca2+ reprezint cel mai rspndit
mesager secund implicat n semnalizarea celular
D. Concentraia ionilor de calciu aflai n citosol este meninut la
valori extrem de sczute (aproximativ 107M)
E. Concentraia ionilor de calciu aflai n citosol este meninut la
valori extrem de mari (aproximativ 10M)
17. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. n celule musculare netede, creterea ionului de calciu
declaneaz contracia, n celulele musculare striate i n celulele
hepatice determin activarea degradrii glicogenului
-
B. Concentrai sczut a calciului n citosol este meninut prin
mecanisme care pompeaz ionii de calciu n dou direcii: nspre mediile
extracelulare i respectiv, n interiorul unui compartiment membranar
intracelular numit compartiment de sechestrare a calciului, format
din structuri veziculare i poriuni specializate ale reticulului
endoplasmatic
C. Doar o parte dintre celulele eucariote conin n membrana lor o
pomp de calciu (Ca2+ ATPaz) care, folosind energia obinut din
hidroliza ATP, pompeaz ionii de calciu n afara celulei
D. Calmodulina este o protein citoplasmatic care mediaz unele
efecte celulare ale ionului de calciu
E. Calmodulina formeaz cu ionul de calciu un complex care
activeaz o serie de enzime
18.Ce afirmatie referitoare la semnalizarea celulara mediate de
calciu este adevarata?
A. Unii hormoni, dac se leag la receptorii de suprafaa celular,
determin creterea concentraiei calciului din citosol doar daca sunt
prezenti n mediul extracelular
B. n stadiul iniial al stimulrii hormonale, calciu este eliberat
n citosol din mediul extracelular
C. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este
urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei
>activarea proteinei Gp > activare fosfolipaza C>formarea
inozitol-trifosfat n citoplasm > deschiderea canalelor de calciu
din membranele compartimentului de sechestrare a calciului
D. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este
urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei
>activare fosfolipaza C>activarea proteinei Gp > formarea
inozitol-trifosfat n citoplasm > deschiderea canalelor de calciu
din membranele compartimentului de sechestrare a calciului
E. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este
urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei
> activare fosfolipaza C> activarea proteinei Gp >
deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de
sechestrare a calciului> formarea inozitol-trifosfat n
citoplasm
19. Ce afirmatie referitoare la receptorii catalitici este
adevarata?
A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al cror
domeniu citoplasmatic conine un situs enzimatic care este activat n
momentul n care se asociaz cu ligandul pe faa extracelular a
plasmalemei,
B. AMP este singurul nucleotid ciclic care particip la
semnalizarea celular C. protein kinazele tirozin-specifice, sunt o
clas aparte de proteine
transmembranare ce nu au rol de receptori catalitici si care
traverseaz o dat bistratul membranar
D. Receptorii pentru insulin si receptorii pentru factorul
plachetar de crestere PDGFnu sunt recetori catalitici
E. Receptorul pentru insulin este o protein membranar monomeric
ce are activitate protein kinaz tirozin specific
-
20. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. Receptorul pentru insulin este o protein membranar tetrameric
ce are activitate protein kinaz tirozin specific
B. Insulina determin scderea concentraiei de glucoz din snge
prin dou mecanisme diferite, n funcie de tipul de celule asupra
crora acioneaz
C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea
glicogenogenezei ca urmare a activrii glicogen-sintetazei
D. efectul asupra celulelor musculare i adipocitelor se traduce
prin accelerarea importului de glucoz ca urmare a exprimrii la
suprafaa celular a transportorilor de glucoz
E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captrii de
glucoz din snge de ctre celulele musculare i adipoase, prin
scaderea numrului transportorilor de glucoz din membrana plasmatic
a acestor celule
21. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. Efectul insulinei asupra captrii glucozei i a catabolismului,
apare dup cteva minute i nu necesit sinteza de proteine noi
B. expunerea ndelungat la insulin, produce efecte de lung durat,
determinnd creterea activitii enzimelor hepatice care sintetizeaz
glicogen i a enzimelor din adipocite care sintetizeaz trigliceride.
n acest context, actiunile insulinei i ale adrenalinei sunt
opuse
C. Dup aproximativ 15 minute de expunere a celulelor adipoase la
insulin, transportul glucozei n acestea crete de 10-20 de ori, mai
ales datorit creterii numrului de transportori de glucoz la
suprafaa membranei
D. Celulele musculare i adipocitele posed n citoplasm, imediat
sub membrana plasmatic, un mare numr de vezicule ale cror membrane
conin transportori de glucoz specifici doar pentru aceste
cellule
E. Aciunea de stimulare a creterii nu face parte din rolurile
insulinei
22.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Semnalizarea paracrina si autocrina implic interventia
mediatorilor chimici locali,a prostaglandinelor i a unor factori de
crestere
B. Mediatorii chimici locali care intervin n semnalizarea
paracrina, acioneaz doar asupra celulelor aflate n vecintatea
celulei secretoare.
C. Monoxidul de azot (NO) este o molecul de semnalizare autocrin
important pentru semnalizarea n sistemul nervos, imun i
circulator
D. NO este capabil s difuzeze direct prin membrana plasmatic a
celulelor int E. Monoxidul de axot este sintetizat din arginin de
ctre enzima sintetaza
monoxidului de azot (NOS)
23. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
-
A. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia i
determin erecia penian,
B. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia si
este folosit in tratamentul bolilor de inim
C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu
fiind implicat n hrnire, aprare, rspunsurile la stresul indus de
factorii de mediu, nvtare,
D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu
fiind implicat n metamorfoz, not, simbioz, asocierea celulelor
sanguine i reglarea presiunii sanguine
E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu
fiind implicat n reproducere
24. NO induce vasodilataie prin urmtorul mecanism, cu
exceptia:
A. Eliberarea acetilcolinei la nivelul terminaiilor nervoase din
endoteliul vaselor de snge, induce sinteza de NO
B. NO care difuzeaz la celulele musculare netede vecine, unde NO
reacioneaz cu fierul legat la situsul activ al enzimei guanilat
ciclaza
C. Ca urmare a creterii activitii enzimatice are loc sinteza
mesagerului secundar GMPc , care va induce relaxarea celulelor
musculare netede i vasodilataia
D. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia E.
variantele A si B nu sunt corecte
25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la
neurotransmitatori este falsa?
A. Transport semnalele ntre neuroni sau de la neuroni la celule
int cum ar fi celulele musculare
B. reprezint un grup de molecule mici hidrofile, din care fac
parte: acetilcolina, epinefrina (adrenalina) serotonina, histamina,
glutamatul, glicina, acidul -aminobutiric (GABA)
C. neurotransmitorii nu pot strbate mambrana plasmatic i de
aceea se leag la receptorii suprafeei celulare
D. Legarea neurotransmitorilor la receptori induce o modificare
a conformaiei receptorilor, care deschid poarta canalelor ionice,
determinnd schimbri n fluxul de ioni din celula int
E. Ali receptori ai neurotransmitorilor sunt cuplai cu
proteinele G, care determin diferite rspunsuri intracelulare
regland direct activitatea canalelor ionice
26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la
histamina?
A. Histamina este secretat de mastocite, celule existente n
tesutul consjunctiv B. Principalul efect al histaminei const n
dilataia local a vaselor sanguine i
creterea permeabilitii lor C. Mastocitele depoziteaz histamin n
vezicule de secreie i o elibereaz rapid
prin exocitoz atunci cand sunt stimulate prin infectie local,
reactii imunologice sau diferite leziuni tisulare
-
D. Dilatatia vasculara locala datorita histaminei faciliteaz
accesul proteinelor serice (anticorpi) precum i al leucocitelor la
situsul leziunii
E. Neutrofilele, produc enzime care inactiveaz histamina, ceea
ce duce la oprirea efectului acesteia
27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii
de crestere, este falsa?
A. Factorii de cretere sunt enzime B. Factorii de cretere
cuprind o mare varietate de molecule semnal care
controleaz creterea i diferenierea celular C. Factorul de
cretere al nervilor (NGF) este un membru al familiei
neurotrofinelor care regleaz dezvoltarea i supravieuirea
neuronilor D. Factorul de cretere epidermic (EGF) are rol n
controlul proliferrii celulare,
att n timpul dezvoltii embrionare ct i la organismele adulte E.
Factorul de cretere derivat din plachete (PDGF) este implicat n
vindecarea
rnilor 28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la
factorii de crestere este falsa?
A. Factorul de cretere derivat din plachete stimuleaz
proliferarea fibrobrastelor din vecintatea cheagului, contribuid
astfel la regenerarea esuturilor distruse
B. factorul de cretere epidermal (EGF) stimuleaz creterea
majoritii tipurilor de celule ntr-o cultur
C. Factorii de cretere stimuleaz creterea celular acionnd ca
ageni de semnalizare
D. Factorii de crestere sunt factori de semnalizare paracrina E.
Factorii de crestere intervin n trecerea celulei din starea de
repaus in starea
activ 29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la
factorii de crestere este falsa?
A. Factorii de cretere stimuleaz creterea celular prin
fosforilarea tirozinei n anumite proteine
B. Hormonii polipeptidici, neuropeptidele i factorii de cretere
se leag de receptorii membranari
C. Anomaliile observate n semnalizarea prin factorii de cretere,
determin numeroase boli
D. Celulele normale se afla in inhibiie n ceea ce privete
creterea i diviziunea si sunt stimulate de factorii de cretere
E. Mecanismul de inducere a cancerului const n primul rnd din
dereglarea mecanismelor de stimulare a creterii celulelor
normale
30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii
pentru citokine este falsa?
A. Receptorii pentru citokine, actioneaz prin stimularea
intracelular a proteinelor tirozin kinazice
B. Receptorii pentru citokine au activitate enzimatic
intrinsec
-
C. Receptorii pentru citokine se asociaz prin legturi
necovalente cu proteinele tirozin kinazice
D. Receptorii pentru citokine au un domeniu extracelular
N-terminal care leag ligandul
E. Interleukina -2 i eritropoietina fac parte din familia
receptorilor pentru citokine spre deosebire de hormonul de cretere
i prolactina care nu sunt receptori pentru cytokine
31. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Calea MAP kinazei este alctuit dintr-o cascad de protein
kinaze cu rol important n semnalizarea tuturor celulelor
eucariote
B. MAP kinazele sunt activate ca rspuns la diferii factori de
cretere i alte molecule de semnalizare
C. Protein kinaza C poate s activeze cile kinazei reglatoare de
semnal extracelular care stimuleaz proliferarea celular indus de
esterii forbol, iniiatori ai tumorilor
D. Cile de Ca2+ ct i cele ale AMPc se intersecteaz cu
semnalizarea kinazei reglatoare de semnal extracelular, stimulnd
sau inhibnd calea kinazei reglatoare de semnal extracelular n
diferite tipuri de cellule
E. Toate afirmatiile sunt false 32. Care dintre afirmatii nu
este adevarata?
A. Rolul principal al cii kinazei reglatoare de semnal
extracelular a fost evideniat n celulele animale cu ajurorul
proteinei RAS, identificat ca proteina oncogenic a virusurilor
tumorale, care determin sarcoamele la obolani
B. Microinjectarea proteinei RAS active induce direct
proliferarea celulelor normale de mamifere
C. Prin microinjectarea de anticorpi anti-Ras sau prin expresia
unei mutante Ras dominant negative se blocheaz proliferarea celular
indus prin factorul de cretere
D. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si
este o alternativ fa de calea MAP kinazei
E. Prostaglandinele nu exercit actiunea de ligand la fel ca si
hormonii proteici 33. Care dintre afirmatiile de mai jos
referitoare la calea Jak/STAT este adevarata?
A. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si
este o alternativ fa de calea MAP kinazei
B. Calea Jak/STAT ofer o conexiune mult mai direct ntre
protein/tirozin kinaze i factorii de transcripie
C. Prin calea Jak/STAT fosforilarea tirozinei substratului
proteic influeneaz direct localizarea i funcionarea factorului de
transcripie
D. Afirmatiile A si B sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt
adevarate
-
34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la
prostaglandine este adevarata?
A. Prostaglandinele sunt compusi chimici derivati din acidul
arahidonic B. Prostaglandinele sunt molecule liposolubile C.
Prostaglandinele isi exercit actiunea de ligand la fel ca si
hormonii proteici D. Prostaglandinele isi exercit actiunea prin
legarea la receptorii de suprafata E. Nicio afirmatie nu este
falsa
35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la
prostaglandine nu este adevarata?
A. Prostaglandinele sunt sintetizate continuu n membranele
celulelor B. Prostaglandinele sunt sintetizate prin degradarea
fosfolipidelor sub actiunea
fosfolipazei C. Dupa ce sunt sintetizate prostaglandinele sunt
eliberate in spatial extracelular D. Toate afirmatiile anterioare
sunt adevarate E. Doar afirmatia B este adevarata
36. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la
prostaglandine este adevarata?
A. Prostaglandinele sunt degradate, de ctre enzimele existente n
lichidele extracelulare
B. Unele prostaglandine determin agregarea plachetelor sanguine
i aderena lor la pereii vaselor sanguine
C. Prostaglandinele pot afecta evoluia bolilor vasculare
deoarece ele pot determina agregarea plachetelor sanguine i aderena
lor la pereii vaselor sanguine
D. Aspirina i ali ageni antiinflamatori inhib sinteza
prostaglandinelor E. Toate afirmatiile sunt adevarate
37. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la
prostaglandine nu este adevarata?
A. Aspirina i ali ageni antiinflamatori inhib sinteza
prostaglandinelor B. Unele prostaglandine sunt produse n cantiti
mari la nivelul uterului
producnd contraciile musculare netede a acestuia n timpul
naterii C. Unele prostaglandine sunt folosite astzi ca ageni
farmacologici pentru
inducerea avortului D. Prostaglandinele acioneaz la nivel local,
pe cile de semnalizare autocrin
sau paracrin i stimuleaz celulele int s produc diferite
rspunsuri ca agregarea plachetelor, inflamaia, durerea, contracia
muchiului neted
E. blocheaza contractiile uterine in timpul nasterii 38. Care
dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Componentele citoscheletului acioneaz att ca receptori, ct i
ca inte n cile de semnalizare celular corelnd forma celulei cu alte
rspunsuri celulare
-
B. Factorii de crestere induc modificri n organizarea
citoscheletului, care determin apariia unor prelungiri ale
suprafeei celulare (filopode, lamelipode) precum i constituirea
contactelor focale i a fibrelor de stress
C. Un rol important n acest proces de reglare temporal a
mecanismelor moleculare il are ionul de calciu i respectiv
mecanismele de modulare a concentraiei acetusi ion
D. Toate afirmatiile sunt false E. Toate afirmatiile sunt
adevarate
39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat
este falsa?
A. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a
stimula cile de semnalizare intercelular prin cresterea nivelului
ionului de calciu
B. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a
stimula cile de semnalizare intercelular prin activarea factorilor
de transcripie (proteine)
C. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a
stimula cile de semnalizare intercelular prin activarea sintezei de
AMPc
D. Toate afirmatiile sunt false E. Toate afirmatiile sunt
adevarate
40. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Organismele patogene i viruii pot interfera cu evenimente de
semnalizare, cauznd defecte n cile de semnalizare si generand asfel
boli
B. Cele mai multe dintre boli grave la om, cum ar fi
hipertensiunea arterial, boli de inima, diabet si multe forme de
boal mintal, par a rezulta din subtile modificari fenotipice de
semnalizare
C. Majoritatea bolilor nu pot fi explicate prin afectarea unei
singure etape a unei ci, de semnalizare, ci prin multiple alterri
care afecteaz reelele ntr-o manier complex
D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt
adevarate
41. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Medicamentele, fie c interacioneaz specific cu o singur int
sau cu mai multe molecule i vor perturba cascadele metabolice i de
semnalizare, ntr-un mod complex
B. Multe tipuri celulare pot fi afectate n grade diferite de
acelai medicament deoarece multe tipuri de celule utilizeaz aceleai
molecule pentru semnalizare n contexte diferite
C. Supraexprimarea receptorilor de suprafa celular sau a
proteinelor intracelulare au efecte substaniale asupra fiziologiei
celulei
D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt
adevarate
COMPLEMENT MULTIPLU
-
1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre
celule care asigura:
A. Cresterea celulara B. Schimbul de vezicule lipidice C.
Metabolismul celular D. Diferentierea tisulara E. Reglarea
fluidelor extra si intracelulare
2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de
semnale dintre care:
A. Autocrine B. Sincrine C. Endocrine D. Extrinseci E.
Paracrine
3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori
cu exceptia:
A. Receptori membranari B. Receptori lipidici C. Receptori
intracelulari D. Receptori secundari E. bireceptori
4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina
sunt de mai multe categorii:
A. hormoni sterolici B. hormoni tiroidieni C. hormoni proteici
D. fitohormoni E. molecule liposolubile si hidrosolubile
5. Receptorii membranari sunt:
A. molecule proteice B. complexe proteice transmembranare C.
glicolipide transmembranare D. complexe moleculare necunoscute E.
molecule instabile structural sub actiunea ligandului
6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri
diferite care implica mai multe componente celulare:
A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari B.
inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand C.
blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul
modificarii
membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare
D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane
E. declansarea amplificarii enzimatice
7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii
membranari:
A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand
-
B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil,
fiind determinat genetic
C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le
recunosc conformational D. pot declansa amplificarea raspunsurilor
celulare prin conexiunea cu sisteme
enximatice submembranare E. se pot scufunda in straturile
membranare
8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de
transmitere in:
A. receptori dependenti de proteina G B. receptori catalitici C.
receptori ionici D. receptori canale E. receptori nucleari
9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza
functionalitatea acestora:
A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice B.
exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de
hormoni specifici
cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii
interferentelor intercelulare
C. declanseaza amplificarea enzimatica D. reactioneaza la
cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea
propriilor molecule E. se inactiveaza prin legarea moleculelor
semnal
10. Afirmatiile corecte referitoare la receptorii dependenti de
proteina G sunt urmatoarele:
A. Sunt receptori pentru hormonul adrenalina B. Transmit
informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant C. Prin
intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN D.
Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de
mesageri secunzi E. Sunt receptori pentru hormoni liposolubili
11. Proteinele G se caracterizeaz prin urmtoarele:
A. Sunt proteine formate din trei lanuri polipeptidice (,,) B.
Sunt proteine derivate din guanozin (G) C. Sunt intermediari ai
sistemului de semnalizare endocrin D. Cupleaz receptorii
transmembranari cu adenilat ciclaza i fosfolipaza C E. Sunt
activate de adenozin monofosfat
12.Adenilat ciclaza este o enzim intracelular care se
caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. este activata de proteina G B. este activata de AMPc C. este
inhibata de ATP D. are rol in sinteza AMPc E. are rol functionarea
celulelor cu receptori pentru catecolamine
13.Receptorii care activeaz adenilat ciclaza sunt:
-
A. implicai in asigurarea sursei de energie pentru celule B.
sunt caracteristici fibrelor musculare C. sunt de tipul
adrenalinici D. au rol important n funcionarea celulelor retiniene
cu bastonase E. importani ndeclansarea sintezei de AMPc
14. Despre protein kinazele se poate afirma:
A. sunt enzime de natura glicolipidic B. sunt enzime implicate n
activarea unor reacii citoplasmatice C. activarea e realizat de
cuplarea AMPc D. sunt denumite i F-kinaze E. au rol n transferul de
radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine
15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatic:
A. de natura proteic B. este o protein transmembranar C. este o
protein implicat n medierea unor efecte celulare ale ionului de
calciu D. intervine n stimularea sintezei de AMP c E. activeaz
AMPc-fosfodiesteraza care intervine n degradarea AMPc
16.Ionul de Ca2+ este implicat ntr-o serie de procese
intracelulare :
A. legate de sistemul de reactii ca rspuns la un stimul hormonal
B. n inactivarea calmodulinei C. ce asigur legarea protein kinazei
C pe faa citoplasmatic a membranei
celulare n vederea activrii de diacil glicerol D. intervine n
reglarea ph celular prin activarea protein kinazei C E. doar n
forma legat din compartimentele intracelulare
17.Fosfolipaza C (PC) este o enzima care intervine in procesele
intracelulare de tipul:
A. cuplarea unui ligand cu receptorul membranar B. formarea unor
mesageri intermediari ai semnalelor celulare C. formarea
diacil-glicerolului D. formarea calmodulinei E. sechestrarea
calciului in compartimente specifice
18.Marcati afirmatiile corecte referitoare mediatorul
semnalizarii celulare de tipul ionului de calciu:
A. cresterea concentratiei intracelulare a Ca2+ declanseaza in
celulele ale insulelor Langerhans blocarea exocitozei de
insulina
B. in celulele musculare netede cresterea calciului determina
contractia C. cresterea in celulele hepatice determina activarea
degradarii glicogenului D. modificarea concentratiei intracelulare
nu produce modificari ale semnalelor
intercelulare si intracelulare E. cresterea concentratiei
intracelulare pancreatice declanseaza eliberarea
insulinei
-
19 Informatiile legate de modul de functiune a fosfolipazei C
sunt adevatare cu exceptia:
A. activeaza formarea protein kinazei C B. interfereaza cu
eliberarea ionului de calciu C. nu este in conexiune cu sistemul de
reglare a transcriptiei D. activarea se face in absenta proteinei G
E. intervine in reglarea unor procese mediate ulterior de PKC cum
ar fi reglarea
Ph prin fosforilarea canalului antiport de Na/H
20. Receptorii membranari catalitici sunt caracterizati de
urmatoarele particularitati, cu exceptia:
A. sunt receptori implicati in semnalizarea endocrina si
paracrina B. sunt proteine membranare cu domeniul citoplasmatic
activat de proteine
stimulatoare G C. sunt activati intracelular prin cuplajul
ligandului la situsul de legare
extracelular D. sunt proteine transmembranare care contin un
situs enzimatic citoplasmatic E. sunt molecule care se disociaza
rapid dupa legarea semnalului chimic
21. Cei mai importanti receptori catalitici sunt :
A. receptorii pentru acetilcolina B. receptorii pentru insulina
C. receptorii pentru histamina D. receptorii pentru factorii de
crestere E. protein kinazele tirozin specifice
22. Protein kinazele tirozin specifice sunt componente de
semnalizare cu urmatoarele particularitati:
A. din categoria receptorilor dependenti de proteina G B. sunt
fosforilaze activate de ligand C. sunt inactivate de radicalul
fosfat (P) de pe ATP D. leaga fosfatul din tirozina unor proteine
din citoplasma E. se autofosforileaza
23. Despre receptorul pentru insulina se poate afirma:
A. este o proteina transmembranara cu structura tetramerica B.
are capacitate de autofosforilare C. are actiune similara si
concomitenta cu hormonul adrenalinic D. are activitate protein
kinaza tirozin specifica E. este localizat exclusiv pe membranele
celulelor hepatice
24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular
endocrin cu efecte de tipul:
A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la
suprafata membranelor celulare si in special celulelor adipoase
-
B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii C.
blocarea cresterii fibroblastelor D. reduce nivelul glucozei din
sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si
adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si
trigliceridelor E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea
prelungita
25. Modificarea receptorilor insulinici determina:
A. raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la
insulina B. aparitia diabetului zaharat C. blocheaza eliberarea
glucozei in sange D. permite folosirea insulinei ca tratament E. nu
afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange
26. Despre semnalizarea paracrina se poate afirma, exceptand
urmatoarele:
A. mediatorii chimici care intervin in semnalizarea paracrina
activeaza doar in vecinatatea celulelor secretoare
B. ligandul in cazul comunicarii paracrine este doar de tipul
hormonilor steroizi C. mediatorii sunt rapid imobilizati in spatiul
intercelular dupa ce au fost secretati D. nu exista specializare
pentru semnalizarea paracrina la celulele adulte E. factorii de
crestere intervin in semnalizarea paracrina ca principal mod de
comunicare intercelulara
27. In semnalizarea celulelor invecinate se evidentiaza
urmatoarele:
A. semnalizarea paracrina si autocrina se refera la acelasi mod
de interrelationare celulara
B. Liganzii care intervin in semnalizarea paracrina activeaza
doar in vecinatatea celulelor secretoare
C. Mediatorii care intervin in semnalizarea paracrina sunt:
prostaglandinele, factorii de crestere, neurotransmitatorii, NO
D. Comunicarea prin semnale paracrine si autocrine
caracterizeaza doar celulele embrionare, inaintea diferentierii din
organogeneza
E. Cele mai multe semnale autocrine si paracrine au rolul de a
bloca diviziunea celulara mitotica
28. NO este un semnalizator ce intervine: A. In semnalizarea
endocrina B. In semnalizarea paracrina C. Fara a difuza in spatiul
extracelular, ci actioneaza ca semnal intracelular D. pe enzime
tinta intracelular E. prin implicarea in procesul de vasodilatatie
si relaxarea celulelor musculare
netede
29. Moleculele de semnalizare de tipul NO sunt : A. sintetizate
ca urmare a semnalelor produse de acetilcolina B. sunt sintetizate
din arginina extracelulara C. NO patrunde in celule si actioneaza
asupra calciului din situsul activ al unei
enzime de tipul guanilat ciclaza D. Implicate in relaxarea
vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de
sange la nivelul muschiului cardiac
-
E. Inductori ai contractiei musculatorii netede prin intermediul
GMPc
30. NO este un important semnalizator care intervine in
mecanismele de functionare celulara:
A. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv
cresterea aportului de sange la nivelul muschiului cardiac
B. Prin sistemul endocrin C. NO patrunde in celule si actioneaza
asupra fierului din situsul activ al unei
enzime D. Induce vasodilatatie i determina erectia peniana E.
Este inhibat de folosirea nitroglicerinei ca medicament
31. Neurotransmitatorii sunt molecule semnal care:
A. Sunt hidrofile B. Sunt hidrofobe si pot usor strabate
membrana plasmatica C. Se leaga la receptorii suprafetei celulare
D. Sunt de tipul epinefrina, serotonina, histamina, acetilcolina,
acid -
aminobutiric E. Sunt de tipul antihistamina
32. Neurotransmitatorii pot actiona prin:
A. Trecerea prin membrana celulara B. Modificarea conformatiei
receptorului C. Blocarea canalelor ionice D. Cuplarea receptorilor
cu proteinele G E. Oprirea mecanismelor interne enzimatice
33. Despre histamina si serotonina se poate afirma:
A. Sunt neurotransmitatori cu efect vasodilatator B. Au efect
vasoconstrictor la nivelul tesuturilor lezate C. Secretia de
histamina este insotita si de factorul reglator D. Fac parte din
categoria mecanismelor complexe de semnalizare si
interconectare celulara, specifice proceselor antiinflatoare si
antialergice E. Fac parte din categoria factorilor de crestere
34. Factori de crestere sunt componente ale sistemului de
semnalizare:
A. Endocrin B. Paracrin C. Cu rol de reglare genica D.
Extracelular E. Autocrin
-
Tema: REGLARE DIFERENTIERE CELULARA. CELULE
NEDIFERENTIATE-CELULE STEM. PERSPECTIVELE
FOLOSIRII TRATAMENTULUI CU CELULE STEM
COMPLEMENT SIMPLU
1. Celula in tranzit este: A. 1. Celula cu un grad ridicat de
diferentiere care nu se mai divide B. Celula diferentiata care isi
reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca
celule lezate sau moarte C. Celula cu existenta relativ scurta,
care se sinucide prin maturare D. Celula capabila de reinoire E.
Celula pluripotenta
2. Celula stem se caracterizeaza prin urmatoarele, cu
exceptia:
A. celula capabila sa-si pastreze capacitatea de proliferare pe
tot parcursul vietii B. celula care se transforma prin diferentiere
in celule specializate C. celula cu un grad de diferentiere i
existenta relativ scurt D. celula capabila de a-si mentine
capacitatea de a se divide atunci cand este
nevoie E. celula adulta care-si poate relua proliferarea
3. Celulele stem sunt de mai multe tipuri, cu exceptia:
A. totipotente B. unipotente C. embrionare D. adulte E.
diferentiate
4. Celulele stem adulte se pot recolta din urmatoarele tesuturi,
cu exceptia:
A. tesut embrionar B. tesut epitelial C. orice tip de tesut din
organismul adult D. din snge placentar si vase ombilicale E. din
celule canceroase
5. Din endoderm ia nastere :
A. Tesutul conjunctiv B. Pielea C. Ficatul D. Celulele sanguine
E. Sistemul nervos
6. Din ectoderm ia nastere :
A. Tesutul muscular
-
B. Pancreasul C. Pielea D. Celulele sanguine E. Tesutul
conjunctiv
7. Urmatoarele afirmatii legate de celulele stem sunt adevarate
cu exceptia :
A. Sunt celule capabile de automentinere B. Celulele stem se
divid si produc celule fiice C. Descendentii celulelor stem
pluripotente urmeaza diverse cai de diferentiere D. Dupa diviziuni
repetate ele isi continua proliferarea tot restul vietii E.
Plachetele sunt produse prin diviziunea unei celule stem comune
8. Celulele diferentiate au urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
A. Sunt greu divizibile sau indivizibile B. Au forma si
structura caracteristica corespunzatoare unei dezvoltari a
organitelor celulare C. Cand densitatea celulelor dintr-un tesut
atinge un anumit grad celulele sunt
oprite din migrare si proliferare D. Jonctiunile dintre celulele
diferentiate au dimensiuni mai mici decat cele
realizate de celulele nediferentiate E. Diferentierea este
insotita de acumularea unor proteine
9. Reglarea proceselor de proliferare, cu ajutorul hormonilor,
reprezinta urmatorul mecanism de reglare al diviziunii
celulare:
A. Mecanism de autoreglatre tisulara B. Mecanisme de
heteroreglare tisulara C. Mecanisme de control prin retroinhibitie
D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari E.
Mecanism de control de catre substante sintetizate de alte
celule
10. Urmatoarele afirmatii referitoare la autoreglarea tisulara
sunt adevarate:
A. La mamiferele adulte exista un control homeostatic al
dinamicii echilibrului celular
B. La mamiferele adulte exista un control constant intre
celulele nou formate, celulele care cresc si cele care mor
C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un
proces genetic al produsilor tisulari specifici
D. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un
proces epigenetic al produsilor tisulari specifici
E. Toate raspunsurile de mai sus
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de control
prin retroinhibitie sunt adevarate:
A. Se refer la existenta in plasma extracelulara a unor proteine
care au rol direct in reglarea proliferrii celulare
-
B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul
hormonilor C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz
printr-un proces epigenetic al
produsilor tisulari specifici D. Reglarea proeselor de
proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati
molecular E. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz
printr-un proces genetic al
produsilor tisulari specifici
12.Controlul prin produi metabolici tisulari presupune, cu
exceptia: A. existenta unor factori produsi chiar de celule B.
existenta unor factori ce pot regla procesul de proliferare C.
existenta unor factori ce sunt eliberati in mod normal in celule D.
existenta unor cai metabolice stabile, coordonate E. existenta unor
gene inactive
13. Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce
diviziunea celulelor de acelasi fel.Aceaste afirmatie se refera la
urmatorul mecanism de reglare al diviziunii celulare:
A. Mecanism de autoreglatr tisulara B. Mecanisme de
heteroreglare tisulara C. Mecanisme de control prin retroinhibitie
D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari E. Toate
raspunsurile de mai sus
14. Urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea diviziunii
celulare nu sunt adevarate:
A. Oprirea diviziunii celulare se face prin creterea concentaiei
AMPc B. Creterea concentaiei AMPc stimuleaz ARN-polimeraza II, cu
rol n
producerea ARNm C. Reglajul genetic care codific modificarea
reversibil a suprafeei celulare
este legat de activitatea mitotic D. Ptrunderea calciului n
celul determina o cretere a GMPc ce influenteaza
sinteza de ADN si mitoza E. Niciun raspuns nu este corect
15. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
A. Toate celulele produc citocromi B. Unele celule produc
condroitin-sulfai, cheratine, hemoglobine C. Toate celulele produc
albumine D. Toate celulele produc ARN E. Toate celulele produc
dehidrogenaz succinic
16. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
A. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in
reglarea procesului de replicare
B. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in
reglarea procesului de diviziune celular
C. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce
const n diviziuni repetate
D. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce
duc la moartea celulei
-
E. Excesul de telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce duc la
moartea celulei
17. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt
adevarate: A. Modificarile genelor responsabile de producerea
telomerazei induc modificri
n celulele stem si determin predispoziia la cancer B. Celulele
stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se
transforma in celule inalt specializate C. Sunt importante
deoarece au capacitatea de a se dezvolta in orice tip de celula
din organismul uman D. Celulele stem embrionare sunt celule
nediferentiate care au particularitati ce le
deosebesc fundamental de celulele adulte cu functii
specializate. E. Celulele stem embrionare au capacitate de
diviziune nelimitata indiferent de
conditiile organismului caruia ii apartin
18. Urmatoarele afirmatiireferitoare la celulele stem nu sunt
adevarate: A. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda
capacitatea de a se
transforma in celule inalt specializate B. Capacitatea de
diviziune a celulelor stem este nelimitata in conditiile in
care
organismul caruia apartin este viu C. Celulele stem sunt celule
nediferentiate care actioneaza precum un sistem de
refacere si reparare a oricarei parti constituente a
organismului D. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar
celule fiice cu capacitatea de a
ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule
cu functii specializate
E. Toate celulele stem poseda aceeasi capacitate de replicare si
au acelasi potential de diferentiere
19. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt
adevarate:
A. Celule stem totipotente sunt produse prin fuziunea unui
ovocit cu un spermatozoid.
B. Celule stem pluripotente sunt capabile sa formeze tesuturi
derivate din toate cele trei foite embrionare
C. Celule stem multipotente sunt produse prin fuziunea unui
ovocit cu un spermatozoid
D. Celule stem multipotente au proprietati de regenerare a unor
tesuturi specifice E. Celule stem unipotente pot produce un singur
tip de celule, dar au proprietatea
de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele
non-stem
20. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem sunt
adevarate: A. Nu exista nicio diferenta intre celulele stem
embrionare si cele adulte B. Celulele embrionare sunt fie prelevate
din organisme adulte, fie din cordonul
ombilical C. Celulele stem adulte provin din embrioni cu varsta
de maxim 7 zile D. Dupa nastere persista in organism un grup
restrans de celule nediferentiate,
considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe
parcurs situatii care sa impuna folosirea lor
E. celule stem ce persista si dupa nastere in organism se divid
intr-un numar nelimitat de celule fiice
-
21. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele steam nu sunt
adevarate: A. Celulele embrionare isi mentine abilitatea de a forma
orice alt tip de celula
chiar si dupa luni sau ani de utilizare si crestere in
laborator. B. Celulele stem adulte sunt celule nediferentiate
aflate printre celule cu functii
specializate, in cadrul unui tesut sau organ, care au
capacitatea de autoregenerare si de diferentiere in cele mai
importante tipuri celulare
C. Celulele stem adulte ocupa, in cadrul tesutului, o zona
specifica bine delimitata, unde pot ramane sub forma nediferentiata
chiar si ani, pana cand sunt activate si incep sa se divida sub
influenta directa a leziunilor tisulare
D. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte
se numara: plamanul, rinichiul, colonul
E. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte
se numara: creierul, pielea, ficatul.
22.Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si
dezavantajele folosirii de celule stem nu sunt adevarate:
A. Folosirea de celulele stem adulte nu pune probleme de ordin
etic B. Donorul si primitorul,in cazul folosirii celulelor stem
adulte,sunt aceeasi
persoana si nu exista riscul respingerii transplantului celular
prin interventia sistemului imun
C. Folosirea de celulele stem adulte are avantajul ca pot genera
toate tipurile celulare in numar limitat
D. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca sunt
celule mature si nu au capacitate mare de proliferare
E. Celulele stem adulte sunt celule mature care nu au capacitate
mare de proliferare
23. Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si
dezavantajele folosirii de celule stem sunt false:
A. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca in
cadrul unui organism, celulele stem adulte sunt greu de
identificat.
B. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca numarul
lor este redus si nu pot fi utilizate in multe scopuri
C. Celulele stem adulte se pot divide de un numar nelimitat de
ori, generand tot timpul celule noi in cantitati utile, atat pentru
cercetare cat si pentru terapie
D. Celulele stem adulte se dezvolta greu fiind necesare luni
pentru a se transforma in tipul particular de celule vizat
initial
E. Celulele stem embrionare insa au rata de diviziune rapida si
pot fi chiar depozitate, astfel ca daca apare nevoia administrarii
lor, aceasta se poate realiza imediat
COMPLEMENT MULTIPLU
1.Diferentierea celulara este un proces ce implica:
A. Interactiuni intercelulare B. Modificari postembrionare la
nivel de mezoderm C. Asocierea celulelor cu aceeasi informatie
genetica D. Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a
dezvoltarii
-
E. Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de
comunicare dintre celule
2. Diferentierea celulara este: A. procesul de specializare
celulara B. procesul de inhibare a diviziunilor mitotice C. starea
tranzitorie a unui tesut D. etapa de reorganizare a organitelor
celulare E. specializarea celulelor incepand cu etapa
embrionara
3. Caracteristicile generale ale celulelor diferentiate se
refera la:
A. specializarea functionala B. abundenta ribozomilor si nucleul
eucromatic C. solidaritatea intercelulara foarte stransa D. lipsa
unei compozitii chimice specifice E. inhibitia capacitatii de
diviziune
4. Afirmatiile corecte sunt:
A. diferentierea este un proces prin care celulele cu aceeasi
informatie genetica, ajung sa difere considerabil ca forma si
functie
B. matricea extracelulara si respectiv substanta fundamentala
intercelulara nu are rol in separarea functionala si morfologica a
tesuturilor
C. un agregat celular organizat pentru efectuarea functiilor
comune formeaza un tesut
D. celulele embrionare vor forma 3 straturi germinative care dau
nastere diferitelor tesuturi
E. mentinerea populatiilor de celule sanguine diferentiate nu
este dependenta de proliferarea ontinua a celulelor stem
pluripotente din maduva osoasa
5. Diviziunea mitotica este reglata prin mai multe
mecanisme:
A. controlul prin retroinhibitie B. controlul cu fitohotmoni C.
mecanisme de heteroreglare D. mecanisme de autoreglare E. prin
produsi metabolici tisulari
6. Mecanismele de retroinhibitie se refera la:
A. controlul genetic al procesului de proliferare prin legatura
dintre concentratie si represia ADN
B. controlul cu charone a potentialului mitotic C. existenta in
plasma sanguina a unor proteine cu rol in procesul proliferativ D.
controlul cu ajutorul hormonilor tisulari E. controlul cu factori
metabolici tisulari
7. O celula diferentiata se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. este o celula cu capacitate ridicata de proliferare B. o
celula ce secreta molecule definitorii pentru caracterizarea
fiziologica si
morfologica a tesutului din care fac parte C. o celula care nu
se mai divide
-
D. celula stem E. cu adezivitate intercelulara ridicata
7. In reglajul genetic al diferentierii celulare intervin
mecanisme interne ale modularii diviziunilor celulare de tipul:
A. oprirea diviziunii celulare se face prin cresterea
concentratiei de AMPc B. oprirea diviziunii celulare se face prin
scderea concentratiei de AMPc si
reducerea sintezei proteice C. este indusa modificarea membranei
plasmatice si crescuta permeabilitatea
membranei celulare pentru calciu D. prin modificarea
concentratiei de GMPc E. reglajul diviziunilor celulare este indus
strict de semnale extracelulare
9. Celulele stem sunt:
A. celule diferentiate B. celule nediferentiate C. celule cu
indice mitotic ridicat si capacitate de autoreglare D. doar celule
din stadiul embrionar E. celule dormande in tesuturile
specializate
10. Celulele stem sunt clasificate dupa:
A. potentialul de diferentiere B. dimensiunile si formele
specifice C. dupa originea lor D. dupa numarul lor in tesuturile
definitive E. dupa tipul de culturi in care sunt mentinute
11. Proprietatile celulelor stem confera:
A. posibilitatea folosirii a acestui tip de celule in
tratamentul unor boli incurabile B. protectia celulelor impotriva
influentei factorilor de mediu externi C. caracteristicile
ulterioare ale celulelor diferentiate prinmodificarea ADN-ului D.
legaturi intercelulare instabile (in special de tip GAP) E.
compatibilitate scazuta in cazul transplantului
12. Celulele stem adulte sunt diferite de celulele stem
embrionare prin:
A. Longevitatea in conditii in vitro B. Forma C. Numar D.
Potential de diviziune E. Implicatii de compatibilitate in
transplant
13. Care din particularitatile precizate mai jos nu
caracterizeaza celulele stem adulte
A. Sunt celule colectate din tesut embrionar, blastula B. Sunt
colectate din maduva hematopoietica C. Au capacitate de
diferentiere foarte ridicata si pot forma toate tipurile de celule
D. Se dezvolta greu in vitro ajungand la specializare si dupa
cateva luni E. Pot fi foarte usor intretinute in vitro
-
14. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate?
A. Celulele stem colectate din vasele ombilicale sunt celule
stem embrionare B. Toate bolile cunoscute pana in prezent au o baza
celulara C. Tratamentul allogenic se refera la tratamentul cu
celule stem provenite de la un
donator diferit de cel ce va beneficia de terapie D. Celulele
stem nu au abilitatea de formare a celulelor de tipul neuronilor
si
cardiomiocitelor E. Celulele stem sunt studiate in vederea
perfectionarii metodelor de terapie
genica
15. Care din termeni nu se refera la tratamentul cu celule
stem:
A. Autofag B. Autolog C. Singenic D. antiport E. alergenic
16. Care din metodele de tratament se refera la folosirea
celulelor stem
A. allogenic B. singenic C. alopatie D. homeopatie E.
autolog
17. Perspectivele privind folosirea tratamentului cu celule stem
sunt legate de:
A. Obtinerea de limfocite T helper, utile in tratamentul bolilor
cu deficiente imunitare
B. Crearea de linii celulare bactericide C. Obtinerea de celule
specializate pentru a produce insulina, similar celulelor
pancreatice D. Celule de refacere a epiteliului pigmentar al
retinei (RPE) E. Terapia bolilor neuromusculare
18. Folosirea celulelor stem determina o serie de precautii
legate de:
A. Compatibilitatea tisulara donator-acceptor B. Originea
celulelor stem C. Capacitatea de diviziune D. Similaritatea
functionala cu a celulalor canceroase E. Lipsa receptorilor
membranari la celulele stem
19.Sunt adevarate afirmatiile urmatoare referitoare la celulele
stem:
A. Se urmareste reducerea efectelor secundare create de terapia
alopata B. Usurinta aplicarii ca tratament in toate clinicile C.
Obtinerea de culturi de celule a permis transplantarea de tesuturi
foarte
diverse: epiteliale, corneene, vezica urinara D. Nu pot fi
folosite in tratamentul cancerului din cauza similaritatilor
functionale
-
E. Blocajul cromozomial al celulelor stem nu permite manipularea
si uzitarea in terapie genica
20. Domeniile unde pot fi aplicate ca tratament celulele
stem:
A. Bolile neuromusculare B. Bolile sistemului imunitar C. Se
aplica doar in cazul leziunilor tisulare D. Formarea de celule
anticanceroase E. Doar la organismele adulte
21. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
A. Orice tip de celula embrionara poate juca rol de celula stem
B. Orice tip de celula adulta, diferentiata poate deveni automat
celula stem C. Celulele stem nu au similaritati functionale cu
celulele canceroase D. Celulele stem pluripotente se pot diferentia
in toate tipurile celulare cu
exceptia celor totipotente E. Originea celulelor stem adulte
este incerta
Tema: CICLUL CELULAR-MECANISME MOLECULARE DE REGLARE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Care dintre afirmatiile referitoare la procesele ciclului
celular sunt adevarate:
A. Ciclul celular cuprinde patru procese B. Cresterea volumului
celular reprezinta al III-lea process C. Distributia cromozomilor
duplicati la celulele fiice reprezinta al II-lea process D.
Diviziunea celulara reprezinta al III-lea process E. Replicarea ADN
reprezinta primul process
2. Urmatoarele afirmatii referitoare la fazele ciclului celular
sunt false:
A. Ciclul celular la celulele umane are 2 etape: interfaza si
mitoza B. Mitoza (diviziunea nucleului) consta in separarea
cromozomilor si se incheie
cu separarea citoplasmei (citokineza) C. Interfaza- perioada
dintre mitoze-ocupa 95% din ciclul cellular D. Majoritatea
celulelor isi dubleaza dimensiunile intre dou mitoze succesive E.
Sinteza ADN are loc pe toata perioada interfazei
3. Care dintre afirmatiile referitoare la fazele ciclului
cellular sunt adevarate:
A. Faza S (de sinteza)- in care se desfoara replicarea AND este
prima faza B. Faza G2 (gap 2) in care celula continua sa creasca si
sa sintetizeze proteinele
pregatindu-se pentru mitoza este a patra faza C. Faza G1 (gap1)
corespunde intervalului de repaus (gap1) dintre mitoza si
initierea replicarii AND si este a treia faza D. In timpul fazei
G1 celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si
replica ADN-ul.
-
E. faza M= mitoza (urmata de citokineza) este penultima faza
4. Urmatoarele afirmatii sunt false: A. La celulele embrionare
se intalnesc cicluri celulare mai scurte,de aprox 30 min B.
Ciclurile embrionare nu au fazele G1 i G2 C. La ciclurile
embrionare replicarea ADN se face foarte rapid astfel inct
fazele
S foarte scurte alterneaz cu fazele M D. Fibroblastele din
piele, intr intr-un stadiu de repaus al ciclului celular numit
G0 in care raman metabolic active, dar nu mai prolifereaza decat
daca sunt stimulate de semnale extracelulare, care le scot din G0 i
le trec in G1
E. Toate celulele animale la organismele adulte se divid incet
si constant
5. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Succesiunea
fazelor ciclului celular este determinata de existenta unor
mecanisme de control reglate prin semnale din mediul
extracelular,sau printr-o serie de procese celulare coordonate
B. Primul punct de control al ciclului celular este situat la
sfarsitul fazei G1 si el decide trecerea din faza G1 in faza S
C. Primul punct de control al ciclului celular este situat la
sfarsitul fazei G1 si el decide trecerea din faza G1 in faza S
D. Celulele care nu depasesc acest punctul START de restrictie
intr ntr-un stadiu de repaus al ciclului celular G0 in care
cresterea inceteaza, iar sinteza proteinelor se reduce.
E. Toate afirmatiile nu sunt adevarate
6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Ciclul
celular prezinta obligatoriu si un punct de restricie situat la
tranziia
ntre faza G2 i faza S. B. Ovocitele vertebratelor pot rmne
blocate n G2 perioade foarte lungi de
timp pn cnd stimularea hormonal permite trecerea n faza M. C.
Desfurarea ciclului celular este reglat de factorii de cretere, dar
i de
succesiunea n diferite stadii ale ciclului. D. Punctele de
control coordoneaza diferitele faze ale ciclului celular E. Exist
cteva puncte de control care au rolul de a mpiedica replicarea
i
transmiterea la celulele fiice a cromozomilor deteriorai sau
incomplei.
7. Urmatoarele afirmatii referitoare la punctele de control al
fazelor ciclului celular sunt false:
A. Punctul de control in faza G2 impiedic iniierea mitozei
naintea terminrii
replicrii ADN B. Punctul de control in faza G1 impiedic iniierea
mitozei naintea terminrii
replicrii ADN C. Punctul de control din faza G1 permite
repararea defectelor ADN inainte de
intrarea in faza S, unde ADN deteriorat ar fi replicat
incorect
-
D. La mamifere oprirea n punctul de control G1 este mediat de
proteina p53 , care este activat rapid ca rspuns la prezena unor
leziuni la nivelul ADN
E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 ofer
posibilitatea reparrii leziunilor ADN nainte ca ele s fie transmise
celulelor fiice
8. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare
de reglare a ciclului celular sunt false:
A. Factorul promotor al maturrii este factorul care actioneaz ca
reglator general
al tranziiei de la G2 la M B. Proteinele tip cicline au fost
identificate in citoplasma celulelor, fiind
acumulate in interfaza i degradate spre sfritul fiecrei mitoze
C. Proteinele tip cicline sunt ciclina A i ciclina B i funcioneaz
ca inductori
ai mitozei, acumularea i distrugerea lor controlnd intrarea i
ieirea din faza M.
D. Toate afirmatiile sunt corecte E. Nicio afirmatie nu este
adevarata
9.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de
reglare a ciclului celular sunt false:
A. Deficienele care apar n controlul sintezei ciclinei D
contribuie la dereglarea
mecanismelor de control al proliferrii celulelor, care devin
astfel canceroase B. Mutaiile care determin expresia continu
necontrolat a ciclinei D,
contribuie la apariia mai multor cancere umane cum ar fi:
limfoamele, cancerele de sn
C. Proteinele codificate de genele tumorosupresoare acioneaz ca
frne care ncetinesc desfurarea ciclului celular
D. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creterii p53 sunt
reglatori ai ciclului celular codificati de genele
tumorosupresoare
E. Nicio afirmatie nu este adevarata
10. Urmatoarele afirmatii referitoare la inhibarea ciclului
celular nu sunt adevarate:
A. Proliferarea celulelor este controlat prin diferitele semnale
care inhib derularea ciclului celular- agentii care produc lezarea
ADN determin oprirea ciclului celular, pentru a permite celulei s
repare ADN lezat
B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari
actioneaz ca inhibitori pentru proliferarea celulelor tint
C. TGF este un factor polipeptidic ce inhib proliferarea multor
tipuri de celule epiteliale prin blocarea ciclului celular n G0
D. Deficienele care apar n controlul sintezei ciclinei D
contribuie la dereglarea mecanismelor de control al proliferrii
celulelor, care devin astfel canceroase
E. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creterii p53 sunt
reglatori ai ciclului celular codificati de genele
tumorosupresoare
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase
sunt false:
-
A. Cancerul rezulta din proliferarea oricri tip de celula din
organism, astfel incat exista mai mult de 100 de tipuri de cancere,
care difera dupa comportamentul sau dup raspunsul la tratament
B. Tumora benigna este capabila s invadeze tesutul normal din
jur si s disemineze prin organism prin sistemul sanguin sau
limfatic
C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de
modificarea genetica care induce proliferarea anormala a unei
singure celule,aceasta determinand formarea unei populatii clonale
de celule tumorale
D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara ce are loc
in celulele din populatia tumoral
E. Celulele canceroase prezint anomalii ale mecanismelor de
proliferare si in special este remarcata absenta inhibitiei
dependenta de densitate
12. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase
sunt false:
A. Tumora malign rmne limitata in zona de origine n procesul
numit
metastazie. B. Celulele canceroase nu raspund la semnalele care
produc incetarea proliferarii
celulelor normale si intrarea acestora in stadiul G0, ci
continua s se divida atingand in cultur densitati celulare
crescute
C. Necesarul de factori de crestere este redus in cazul
celulelor canceroase atat in vitro cat si in vivo.
D. Celulele canceroase pot sa produca factori de crestere,
realizand o stimulare autocrina fiind astfel, mai putin dependente
de factorii extracelulari, fiziologici
E. Dependenta redusa a celulelor canceroase fata de factorii de
crestere se explica si prin anomaliile existente pe unele cai de
semnalizare intracelulara
13.Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt
false:
A. Dereglarea activitatii receptorilor pentru factorii de
crestere reprezinta o
anomalie a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele
canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere
B. Mutatii ale proteinelor Ras sunt anomalii a cailor de
semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt dependente
de factorii de crestere
C. Mutatii ale proteinelor kinazelor determina proliferarea
celulara D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile
sunt corecte
14. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase
sunt false:
A. Adezivitatea foarte redusa face ca celulele canceroase sa
poata invada sau
metastaza alte tesuturi B. Adeziunea foarte redusa este si
rezultatul alterrii morfologiei citoscheletului C. Multe celule
tumorale, au o form mult mai sferic dect celulele normale,
deoarece sunt mai slab atasate la celulele vecine sau la
matricea extracelulara D. Celulele maligne secreta proteaza care
digera componentele matricei
extracelulare, permitndu-le s invadeze tesuturile sntoase. E.
Nicio afirmatie nu este adevarata
15. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase
sunt adevarate:
-
A. Secretia de colagenaza explica insusirea carcinoamelor de a
digera si ptrunde
prin membrane bazal pentru a invada tesutul conjunctiv
subiacent. B. Celulele canceroase secreta factorii de crestere care
stimuleaza formarea de
noi vase de sange fenomen numit angiogeneza C. Celulele
canceroase au ca si caracteristica lipsa capacitatii de
diferentiere,
astfel ca, rmn intr-o faza initial a diferentierii, nu-si
termina diferentierea asfel isi mentin nivelul de proliferare
ridicat.
D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste
celule sa nu intre in apoptoza (moartea celulara programata), ceea
ce le face mai rezistente la radiate si la chimioterapicele care
lezeaz ADN.
E. Toate afirmatiile sunt corecte COMPLEMENT MULTIPLU
1. Ciclul celular este:
A. Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica
B. Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele
adulte C. Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor
D. Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare E. Interfaza
si mitoza
2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul
celular?
A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa,
creste continuu, dar nu-si replica ADN, corespunde intervalului de
repaus dintre mitoza si initierea replicarii
B. Celulele umane se divid la 24h (in vitro) C. Citokineza este
etapa replicarii ADN D. Celulele embrionare nu cresc, dar se divid
rapid in celule mici E. Faza F este o etapa importanta in
fragmentarea celulara
3. Care din informatii nu sunt corecte?
A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular B. Toate
celulele organismelor adulte se divid continuu C. Etapa G2 a
ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru
mitoza
si controlul ADN replicat D. Distributia cromozomilor in cele
doua celule fiice se face in faza G1 E. Celulele cresc in
dimensiuni intre 2 mitoze succesive
4. Diferente ale timpul ciclului celular sunt semnalate
astfel:
A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1 B.
Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la
celule
embrionare C. Celulele neuronale nu se mai divid D. Celulele
aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de
a
reveni la fazele G1 E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi
stimulate de semnale care le scot din G0
5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul
celular?
-
A. Punctul reglator start numit si faza de restricie G1 B.
Punctul de control M C. Intre D1-F D. Punctul G0 E. D2
6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul
celular tine de modificarile:
A. Deteriorarea ADN din ca urmare a factorilor externi B.
Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune C. Mutatii sau
aberatii ale replicarii D. Stimularea hormonala in cazul ovocitelor
E. Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule
gametice
7. Principalele etape ale controlului celular sunt:
A. Sfarsitul mitozei se asigura controlul alinierii cromozomilor
pe fusul de diviziune
B. Punctul de control G2 impiedica initierea mitozei inaintea
terminarii replicarii ADN
C. Punctul de control G0 D. Punctul de control G1 reglat de p53
permite repararea ADN defect E. Interfaza
8. Reglajele ciclului celular au rol n:
A. A impiedica inceperea mitozei inaintea terminarii replicarii
genomului B. Este redusa transmiterea mutatiilor la generatiile noi
de celule C. Este stimulata proliferarea celulelor embrionare D.
Este controlat numarul cromozomilor acrocentrici E. Nu afecteaza
functionarea celulei
9. Reglarea moleculara a ciclului celular este realizata de:
A. Proteine tip cicline B. Degradarea ciclinei B C. Complexul
ribozomal D. Kinaze Cdc E. Sistemul caspase
10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex
implicand fenomene moleculare de tipul:
A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2 B.
Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale C.
Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2 D. Eliberarea
citocrom c in citosol E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea
Cdc2
11.Citokineza este controlata:
A. Etapa in care se produce degradarea ciclinei B B. Eliberarea
ionului de calciu C. Controlul formarii inelului contractil de
catre fosfatidilinozitol 4,5-difosfat
(PIP2) D. Activarea proteinei p53
-
E. Activarea complexului Cdc2/ciclina B
12. Printre mecanismele care regleaza ciclul celular sunt si
cele de semnalizare intracelulara, prin proteinele de tipul
ciclinei D, care intervine astfel:
A. Permit depasirea punctului de restrictie G1 B. Asigura
stimularea neoplazica C. Este tinta pentru semnalizarea de catre
factori de crestere D. Prin formarea unui complex reglator
Cdk4/ciclina D E. Induce scaderea activitatii calmodulinei
13. Afirmatiile corecte referitoare la factorii ce intervin in
reglarea celulara sunt:
A. Exista o stransa legatura intre factorii care regleaza ciclul
celular si genele tumorosupresoare
B. Dereglarea sintezei ciclinei D, ori a proteinei p16 induc
tumorogeneza C. Fosforilarea Rb de catre Cdk/ciclina D are loc cand
celula trece prin punctul de
restrictie M D. Proteina Rb actioneaza ca si comutator molecular
care transforma E2F din
supresor in activator al genelor implicate in sinteza ADN E.
Ciclinele de tip D sunt sintetizate atat timp cat factorii de
crestere nu
actioneaza ca stimuli
14. Sistemul de control al ciclului celular implica mecanismele,
cu exceptia:
A. Lezarea ADN determina oprirea ciclului celular, pentru a
permite celulei repararea sectorului molecular lezat
B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari
actioneaza de obicei ca inhibitori pentru proliferarea celulei
tinta
C. Cel mai bine caracterizat inhibitor extracelular al
proliferarii celulare este TGF, care mentine blocarea celulelor in
G0
D. Proteina p21 este un factor intern de stimulare a replicarii
ADN E. Proteine p53 este un factor de transcriptie care stimuleaza
expresia
inhibitorului Cdk, p21
15. Proteinele reglatoare care genereaza aparitia neoplaziilor
sunt:
A. Proteina p53 B. Rb (retinoblastoma) C. Actina D. Proteina p6
E. Septina
16.Celula canceroasa este un tip modificat ca urmare a:
A. Stimularii replicarii ADN B. Mutatiilor multiple la nivelul
aparatului genetic C. Dereglarii mecanismelor de inhibitie a
proliferarii D. Stimularii proteinelor de tipul ciclineiD E.
Mentinerii functionale a genelor tumorosupresoare
-
17. Despre aparitia si evolutia cancerului se poate afirma:
A. Cancerul presupune un proces cu mai multe etape dintre care
selectia celulelor cu capacitate de proliferare este foarte
importanta
B. Celulele canceroase nu sunt modificate genetic C. Initierea
tumorala inseamna proliferarea anormala a unei celule D. Selectia
clonala face parte din etapa metastazei tumorale E.
Particularitatile celulei canceroase sunt induse de mecanismele
intrinseci
modificate
18. Care din particularitatile functionale apartin celulei
canceroase:
A. Factorii de crestere nu sunt receptionati B. Adezivitatea
celulara este foarte redusa C. Reducerea proteazelor extracelulare
D. Mutatii ale proteinelor kinaze se manifesta la nivel
citoplasmatic E. Inhibarea mecanismelor de proliferare
19. Mecanismele speciale ale celulei canceroase sunt:
A. Lipsa capacitatii de diferentiere, astfel ca, se mentine
nivelul de proliferare B. Cresterea numarului de receptori, caile
de semnalizare sunt stimulate la
suprafata membranei celulare C. Implicate in metastazarea ca
urmare a alterarii citoscheletului D. Lipsa reactiei la semnalele
extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in
apoptoza E. Directionate pentru fragmentarea nucleara
20. Angiogeneza este necesara in tumorigeneza pentru:
A. Creste rezistenta la radiatii si la chimioterapie B. Permite
cresterea in dimensiuni a tumorii C. Asigura eliberarea factorilor
de crestere ai celulei maligne D. Permite invazia in metastaza E.
Creste nivelul ionilor de calciu in spatiul tumoral
Tema: APOPTOZA. APOPTOZA VERSUS NECROZA. MECANISMELE SI
IMPORTANTA FENOMENULUI DE APOPTOZA
COMPLEMENT SIMPLU
1. Alegetei afirmatia falsa referitoare la apoptoza: A.
reprezinta moartea celulara fiziologica B. asigura hoemostazia
structurala si functionala C. este un proces dobandit D. se aplica
aproape tuturor tipurilor de celule E. apare din viata
embrionara
2. Apoptoza este fundamentala pentru
A. dezvoltarea sistemului imun
-
B. reglarea sistemului imun C. functionarea sistemului imun D.
eliminarea timocitelor auto-reactive E. toate raspunsurile sunt
corecte
3. Activarea apoptozei se datoreaza urmatorilor agenti,cu o
exceptie:
A. proteinelor endogene B. citokinelor C. radiatiilor D.
stresului oxidativ E. ischemiei
4. Referitor la apoptoza putem afirma ca:
A. este un proces necontrolat B. afecteaza de obicei tesuturi si
organe in intregime C. fagocitarea celulei duce la eliberarea
enzimelor proeolitice D. fagocitarea celulei duce la eliberarea
oxigenului singlet E. are trasaturi morfologice distincte
5. Referitor la apoptoza putem afirma urmatoarele cu o
exceptie:
A. afecteaza celule individuale B. produce un raspuns inflamator
C. celulele adiacente nu sunt deteriorate D. fragmentarea celulelor
se face fara scurgerea continutului in spatiul
extracelular E. este accidentala sau programata
6. Alegeti afirmatia adevarata referitoare la necroza:
A. apare cand celula isi mentine homeostazia ionica B. initial
apar inmuguriri ireversibile ale membranei C. nu apar modificari la
nivelul mitocondriilor D. este reversibila dupa un anumit prag E.
provoaca un raspuns inflamator specific
7. Urmatorii factori cu o exceptie produc necroza:
A. ischemia B. traume fizice C. traume chimice D. stresul
oxidativ E. hipertermia prelungita
8. Morfologic ,apoptoza este caracterizeaza de urmatoarele
aspecte cu o exceptie:
A. degradarea ordonata a AND-ului B. alterarea structurii
nucleare C. reticulul endoplasmatic se dilata D. membrana celulara
se cuteaza E. scade generarea de specii reactive de oxigen
9. Timpul de la receptarea stimului apoptotic pana la initierea
procesului depinde de
urmatorii factori cu o exceptie:
-
A. tipul celular B. stimulul apoptotic C. ciclul celular D.
varsta celulei E. expresia factorilor modulatori ai mortii
10. Alegeti afirmatia falsa referitoare la modificarile
biochimice in apoptaza:
A. celulele se dilata B. se mareste sinteza de ARN C. cresterea
timpurie a calciului ionizat citosolic D. inactivarea endonucleazei
E. inactivarea transglutaminazei
rasp c 11. Mecanismele intrinseci ale apoptozei sunt declansate
de :
A. reglarea ciclului celular B. hipoxia celulara C. atasarea de
matricea extracelulara D. repararea AND-ului E. repararea
ARN-ului
12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in
apoptoza sunt urmatorii cu
o exceptie: A. CD14 B. CD36 C. receptori lecitin-like D. CD 18
E. receptori scavanger
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Apoptoza este un fenomen:
A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza
alaturi de proliferare B. Intalnit doar in cazul celulelor
limfocitare B si T C. Care asigura indepartarea celulelor
senescente sau deteriorate ori anormale
genetic sau functional D. Randomic, fara mecanisme elucidate E.
Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse fara ca
sa se
elibereze enzime proteolitice sau oxigen singlet toxic
2. Informatiile urmatoare sunt incorecte:
A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte
celulara cu morfologie distincta: apoptoza si necroza
B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune
celulara C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza D.
Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului
extracelular:
hipertermie, ischemie, traume diverse
-
E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa
initierea se propaga rapid
3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite
necrozei si nu apoptozei?
A. Celula sufera o scadere in volum B. Are loc pierderea
homeostaziei ionice C. Membrana celulara sufera un proces de
inmugurire D. Celula se umfla si crapa eliberand continutul in
spatiul extracelular E. Fragmentle de acid nucleic se inconjura de
membrana si formeaza corpii
apoptotici
4. Procesul de apoptoza este caracterizat de:
A. Apare la grupuri de celule si nu individual B. Este atat un
fenomen programat cat si stohastic C. Modificari la nivel nuclear
si membranar D. Membrana celulara se rupe eliberand continutul
celular producand infectii E. Etapele apoptozei sunt strict reduse
la distrugerea materialului genetic
5. Fazele procesului apoptotic sunt:
A. D2 B. S C. F D. G0 E. D1
6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei:
A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror
expresie proteica induce fragmentarea cromatinei
B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare
ridicat C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului
endoplasmatic D. Fragmentarea materialului genetic E. Fragmentarea
ADN-mitocondrial
7. Etapele procesului apoptotic sunt:
A. Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic B.
Eliberarea de ioni in afara celulei C. Executarea D. Clearence E.
Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie
8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi:
A. Factorul transformant de crestere 1, in cazul celulelor
mezenchimale B. Factorul de crestere 1 in cazul celulelor
epiteliale C. Fluxul de protoni D. Citokine E. Molecule de glucoza
intracitoplasmatic
9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt:
-
A. Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare
B. Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult C. Apare fenomenul
de zeioza D. Mitocondriile sunt lizate de lizozomi E. Se elimina o
cantitate mare de ATP
10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare
in apoptoza, sunt corecte?
A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte B.
Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate
tipurile
celulare si poate fi inhibata fara a bloca celelelalte
modificari ale apoptozei C. Sinteza proteinelor este sustinuta de
transglutaminaze D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare
asigura reversibilitatea catre
normalitate a celulei aflata in apoptoza E. Corpii apoptotici
sunt recunoscuti de macrofage
11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte?
A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea
potentialului transmembranar mitocondrial
B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt
clivate proteolitic la inceputul apoptozei
C. Zeioza este intalnita doar la necroza D. Celula se divide in
structuri similare, dar fara nucleu E. Filamantele citoscheletului
se agrega, iar celula se sfericizeaza
12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare:
A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele
apoptotice si macrofage B. Clerance-ul rapid al resturilor
apoptotice de catre fagocitele vecine previne
raspunsul inflamator C. Factorii reglatori ai transmiterii
semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent
pentru a bloca procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii
rezistentei la medicamente
D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor
dependente de calciu
E. Calpaina degradeaza citoscheletul
13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai
mul