CAPITOLUL1 Prezentarea generală a instanţei I. Aspecte introductive - Judecătoria Slobozia funcţionează în municipiul Slobozia , judeţul Ialomiţa , având arondate în raza sa de competenţă teritorială, conform H.G.337 din 09.07.1993 privind stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor, următoarele localităţi geografice: municipiul Slobozia , oraşele Amara şi Căzăneşti, comunele Albeşti. Andrăşeşti, Bucu, Ciochina, Ciulniţa, Cocora, Colelia, Cosîmbeşti, Gheorghe Doja, Gheorghe Lazăr, Griviţa, Mărculeşti, Miloşeşti, Munteni-Buzău, Ograda, Perieţi, Reviga, Scînteia, Traian, cuprinzând o populaţie totală de 113.796 locuitori. În fapt, pe raza administrativ-teritorială a întregului judeţ Ialomiţa funcţionează trei judecătorii: judecătoria Slobozia, judecătoria Urziceni şi judecătoria Feteşti. Ca instanţă de control judiciar precum şi ca ordonator de credite 1
83
Embed
Bilant Judecatoria Slobozia 2009portal.just.ro/312/Documents/Bilant Judecatoria Slobozia... · Web viewTrebuie stimulată psihologia judecătorilor, dar şi a personalului auxiliar,
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CAPITOLUL1
Prezentarea generală a instanţei
I. Aspecte introductive - Judecătoria Slobozia funcţionează în
municipiul Slobozia , judeţul Ialomiţa , având arondate în raza sa de competenţă
teritorială, conform H.G.337 din 09.07.1993 privind stabilirea circumscripţiilor
judecătoriilor şi parchetelor, următoarele localităţi geografice: municipiul
Slobozia , oraşele Amara şi Căzăneşti, comunele Albeşti. Andrăşeşti, Bucu,
Ciochina, Ciulniţa, Cocora, Colelia, Cosîmbeşti, Gheorghe Doja, Gheorghe
context autorităţile naţionale româneşti, în special instanţele judecătoreşti,
confruntate cu aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale sunt obligate să
ţină seama de soluţiile jurisprudenţiale ale organelor convenţiei şi să se
conformeze lor indiferent dacă ele au fost pronunţate în cauze privitoare la
România sau referitoare la celelalte state contractante.
Conştienţi de rolul şi sarcinile magistraţilor în respectarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului, magistraţii din cadrul Judecătoriei Slobozia
au dezbătut convenţia şi jurisprudenţa aferentă în materie penală şi civilă în
cadrul temelor şi şedinţelor de învăţământ profesional.
Chiar înainte ca legiuitorul să opereze aceste modificări legislative,
magistraţii din cadrul Judecătoriei Slobozia au pronunţat hotărâri în concordanţă
cu dispoziţiile Convenţiei şi jurisprudenţei acesteia, procedând de exemplu la
revocarea măsurii arestării preventive dacă durata acesteia depăşea termenul
rezonabil prevăzut de dispoziţiile art. 5 paragraful 3 din Convenţie sau, în
lumina principiilor statuate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor
Omului ( cauza Hirsz c. Regatul Unit) şi art. 3 din Primul Protocol adiţional
CEDO, la neaplicarea dispoziţiilor interne care impuneau pe lângă pedeapsa
închisorii, interzicerea automată ca pedeapsă accesorie a drepturilor prevăzute în
art. 64 lit. a) si b) Cod pen din momentul în care hotărârea a rămas definitiva.
În considerentele hotărârilor pronunţate s-au făcut trimiteri la tezele şi
concluziile soluţiilor date de instanţa de contencios european în principal în
cauzele privind arestarea preventivă( de exemplu, în privinţa riscului de a
săvârşi noi infracţiuni, s-a arătat că , în conformitate cu jurisprudenţa europeană,
un judecător este îndreptăţit, în mod rezonabil, să ţină, seama de gravitatea
consecinţelor infracţiunilor de care este bănuit că le-a săvârşit cel aflat în stare
de arest preventiv şi să considere că există riscul considerabil al repetării lor -
cauza Muller contra Franţei 17 martie 1997).
Tot în materie penală se poate reţine şi faptul că legalitatea probelor a fost
analizată în lumina jurisprudenţei CEDO; astfel, s-a arătat că declaraţiile din
24
faza de urmărire penală, care se solicită a fi avute în vedere la pronunţarea
soluţiei, nu îndeplinesc cerinţele prevăzute de art 6 paragraf 1 şi paragraf 3 litera
d din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (principiul nemijlocirii şi al
egalităţii armelor cu ocazia administrării de probe); folosirea acestor
probe ,administrate în faza de urmărire penală nu este posibilă, în condiţiile în
care inculpatul nu a avut oportunitatea adecvată de a contesta sau de a interoga
un martor ce dă declaraţii împotriva sa, fie la momentul audierii, fie într-o fază
ulterioară a procesului( cauza Saidi contra Franţei, parag.43-44).
De asemenea au fost aplicate dispoziţiile Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului privind liberul acces la justiţie, în materie contravenţională
trebuie aplicate prevederile par. 2 al art. 6 din CEDO privind prezumţia de
nevinovăţie. Aplicarea acestei prezumţii duce la răsturnarea sarcinii probei astfel
că intimatul ( organul constatator ) este cel care trebuie să dovedească existenţa
faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia. ( cauza Anghel
împotriva României).
În soluţionarea cauzelor având ca obiect încredinţarea minorilor a fost
avută în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului dezvoltată
pe marginea art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (cauza
Keegan c. Irlandei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului; cauza, Marckx c.
Belgiei, hotărârea din 13 iunie 1979, par. 31), care statuează respectarea
dreptului la viaţa de familie cu includerea dreptului de vizită al părintelui căruia
nu i-a fost încredinţat minorul, în vederea menţinerii contactului cu acesta.
Şi în privinţa scutirii de la plata taxei judiciare de timbru sau a reducerii
acesteia au fost aplicate principiile deduse din jurisprudenţa Curţii Europeana a
Drepturilor Omului care a statuat ca o caracteristica a principiului liberului
acces la justiţie este aceea ca nu este un drept absolut (Ashingdane contra
Regatului Unit al Marii Britanii, 1985), avându-se în vedere totodată şi
Recomandarea R(93) 1 a Comitetului de Miniştri, referitor la accesul efectiv la
justiţie pentru persoanele foarte sărace, din 8/01/1993 .
25
3.3 Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară
Judecătoria Slobozia nu este organizată în secţii; la nivelul instanţei
există complete specializate, în acord cu dispoziţiile Regulamentului de ordine
interioară ( art. 2 alineat 4) , respectiv : 8 complete pentru cauze cu minori şi
familie, 7 complete pentru cauze de fond funciar, 3 complete pentru cauze de
corupţie . În prezent există 10 complete cu şedinţe mixte, din care 7 pentru
judecătorii definitivi şi 3 pentru judecătorii stagiari ( numerotate de la 1 la 10), 3
complete de corupţie( numerotate de la 1 la 3), 3 complete care au în competenţă
cauze penale cu părţi aflate în stare de arest ( numerotate de la 1 penal la 3
penal) şi 3 complete care au în competenţă cauze civile cu părţi aflate în stare de
arest( numerotate de la 1 civil la 3 civil). Şedinţele de judecată se desfăşoară în
toate cele 5 zile lucrătoare, în două săli de judecată, dotate cu instalaţie de
sonorizare si cu instalaţie de înregistrare a proceselor. În zilele lucrătoare
funcţionează şi complete de continuitate, iar în zilele de sâmbătă şi duminică
funcţionează un complet numai pentru luarea măsurilor preventive si autorizarea
perchezitiilor si a interceptarilor sau inregistrarilor audio/ video.
În esenţă, situaţia completelor se prezintă astfel :
Nr. crt
Nume şi prenume judecătorul
Complet specializat
Specializare Observaţii
1 MUŞAT VIORICA
-Cauze pentru minori şi familie
-cauze prevăzute de Legea nr. 78/2000Cauze penale/civile cu inculpaţi arestaţi- cauze penale
-Minori şi familiei-penal-infracţiuni de corupţie-civil
Promovată la
Tribunalul Călăraşi
începând cu data de
15 septembrie 2009
26
2 IVĂNICĂ RALUCA-MARIANA
Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale
Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil
3 BOBOC OANA – MARIA
Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale
Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil
4 RĂCEANU DANIELA
Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penaleCauze penale/civile cu inculpaţi arestaţi
Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil
5 SOARE MARIANA
-Cauze pentru minori şi familie-cauze fond funciar
-cauze prevăzute de Legea nr. 78/2000Cauze penale/civile cu inculpaţi arestaţi- cauze penale
-Minori şi familiei-penal-infracţiuni de corupţie-civil- fond funciar
Nu s-a aflat în activitate în perioada 15 ianuarie 2009-1 iulie 2009
6 MOTOC LOREDANA – VIOLETA
Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale
Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil
7 ALECSIU OCTAVIA- MARCELA
Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale
Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil
transferată de la data de 01.09.2009 la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
8 IANCU MIOARA
- Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale
Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil
9 AGACHI DANIEL CIPRIAN
Cauze pentru minori şi familie-Procese funciare- cauze penale
Minori şi familiei-fond funciar-penal-civil
Numit judecător la data de 15 iunie 2009
10 BRÂNZAN CRISTINA
Cauze de competenţa
- începând cu data de 3 august 2009 s-a
27
judecătorului stagiar.
află în concediu de odihnă, urmat de concediu de studii
11
12
Patraş Dana – Petrina
COZAN RALUCA ELENA
Cauze de competenţa judecătorului stagiar.
Cauze de competenţa judecătorului stagiar.
Numit judecător stagiar în la data de 1 iulie 2009
Numit judecător stagiar la data de 1 iulie 2009
13 PISMIŞ VIORICA
Delegată la Penitenciarul Slobozia pentru a exercita atribuţiile prevăzută de Legea 275/2006, pe perioada delegării fiindu-i interzis să desfăşoare alte activităţi în afara celor prevăzute de legea 275/2006
Numărul mic de judecători şi schimbările permanente care au dus la
desfiinţarea a numeroase complete de judecată şi repartizarea ciclică a dosarelor
au făcut imposibilă crearea completelor specializate în toate materiile.
În concret, cauzele civile şi cauzele penale în care părţile se află în stare de
libertate sunt în competenţa tuturor judecătorilor( având 4 şedinţe mixte pe
lună); singurele specializări efective sunt completele care judecă infracţiuni de
corupţie( în număr de trei), respectiv completele care au 2 şedinţe mixte şi 2
şedinţe în care soluţionează cauze - penale şi civile - în care părţile se află în
stare de arest sau de deţinere( în număr de trei).
În privinţa completelor pentru minori şi familie au a celor funciare, având
în vedere numărul acestora( 8, respective 7), este evident că fiecare judecător
definitiv are în competenţă astfel de cauze. Rezultă astfel că un singur judecător
28
este chemat să îndeplinească toate cerinţele de calitate şi de eficienţă ale actului
de justiţie ( atât sub aspectul aplicării legii, cât şi sub aspectul conduitei
personale şi al formării profesionale ) în legătură cu toate domeniile de drept
intrate în competenţa judecătoriei.
Este necesară o specializare strictă a completelor de judecată pentru a se
putea asigura o asimilare mai bună a legislaţiei şi a practicii judiciare în
domeniile de specialitate, iar pentru redimensionarea structurilor organizatorice
existente se impune o analiză complexă a volumului de activitate, a gradului de
procesivitate al zonei şi a unor indicatori statistici ai statelor de funcţii şi
personal ale instanţelor judecătoreşti.
În condiţiile actuale, având în vedere că redimensionarea schemei de
personal reprezintă un proces amplu, care presupune existenţa unor resurse
umane şi financiare suplimentare, singura măsură care poate fi luată imediat este
aceea de a realiza repartizarea echitabilă a judecătorilor pe complete după
criterii obiective (volum de activitate, aptitudini reale, specializare).
3.4 Formarea profesională la nivelul instanţei
-pentru judecători:
La nivel centralizat, în cursul anului 2009 un număr redus de judecători a
fost selecţionat să participe la cursurile de perfecţionare profesională organizate
de către INM deşi toţi magistraţii din cadrul instanţei şi-au manifestat opţiunile
de participare la asemenea cursuri, în raport de specializarea lor, dar şi de
programul de formare continuă organizat şi comunicat de INM.
Astfel , un judecător a fost selectat pentru a participa , prin intermediul
Institutului Naţional al Magistraturii, la seminarul cu tema „ Drept Comunitar”
organizat de Consiglio Superiore della Magistratura Italia, Roma, 14-16
decembrie 2009.
29
În plan intern, lipsa resurselor financiare pentru organizarea pregătirii
profesionale centralizate a dus la amânarea organizării seminarelor .
Un judecător a participat la seminarii destinate pregătirii profesionale a
magistraţilor numiţi în condiţiile art. 33 din Legea 303/2004 organizat de INM .
Totodată, lunar au loc întâlniri la nivelul Curţii de Apel Bucureşti unde
sunt discutate problemele de drept care au generat o practică neunitară în scopul
unificării practicii judiciare; de fiecare dată a participat şi un reprezentant al
Judecătoriei Slobozia.
În cadrul instanţei au fost organizate şedinţele lunare de învăţământ
profesional în care s-au analizat soluţiile pronunţate, practica de casare,
identificarea problemelor de practică neunitară, prelucrarea legislaţiei nou
apărute, dezbaterea reglementările care pun probleme de interpretare
De asemenea au fost discutate deciziile ÎCCJ prin care s-au soluţionat
recursuri în interesul legii, precum şi hotărârile CEDO.
Amintim, de asemenea, interesul manifestat din partea conducerii
instanţei în ceea ce priveşte pe judecătorii stagiari; potrivit art. 16 alineat 1 litera
c din Regulamentul de Ordine Interioară, preşedintele organizează şi verifică
activitatea judecătorilor stagiari şi asigură condiţiile necesare pentru buna
desfăşurare a stagiului. Aceasta este o atribuţie de maximă importanţă a
preşedintelui, întrucât are impact în formarea tinerilor judecători, care trebuie
stimulaţi în abordarea unei conduite profesionale responsabile în toate
dimensiunile activităţii lor.
În Cadrul Judecătoriei Slobozia au fost stabilite pentru aceştia atribuţii
echilibrate ( un număr adecvat de şedinţe de judecată, un program de activităţi
judiciare diversificat, care să permită judecătorilor stagiari cunoaşterea tuturor
sectoarelor de activitate a instanţei), care să poată fi îndeplinite de aceştia în
concordanţă cu capacităţile profesionale( având în vedere puţina experienţă
acumulată în timpul studiilor parcurse) .
30
De asemenea, sarcinile de serviciu ale judecătorilor stagiari s-au încadrat
într-un volum rezonabil, asigurându-li-se timpul pentru îmbunătăţirea
cunoştinţelor teoretice.
Judecătorii stagiari au fost angrenaţi, în egală măsură cu cei definitivi, în
participarea la bunul mers al activităţii instanţei, cu atât mai mult cu cât spiritul
lor tânăr, entuziast, a adus elemente de noutate benefice.
- pentru personalul auxiliar de specialitate
În cadrul instanţei s-au organizat întâlniri lunare de învăţământ
profesional, menite să completeze formarea continuă a personalului auxiliar de
specialitate, în anul 2009 calendarul întâlnirilor fiind următorul:
NR.CRT.
DATA SEMINARULUI
TEMA REFERENŢI
1. 26.01.2009 Înfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor Bărbulescu Ana2. 23.02.2009 Activitatea arhivei în sistem
informatizatŞtefan Cristian
3. 30.03.2009 Declaraţiile martorilor ca mijloc de probă. Modalitatea ascultării martorului. Protecţia datelor de identificare a martorului. Modalităţi speciale de ascultare a martorului.
Barză Irina
4. 27.04.2009 Atribuţiile grefierului delegat la Penitenciarul Slobozia
Băjenaru Georgiana
5. 25.05.2009 Terţe persoane în procesul civil. Frâncu Liliana6. 15.06.2009 Abţinerea şi recuzarea. Aron Ştefana7. 28.09.2009 Dreptul la un proces echitabil. Art.6
C.E.D.O..Nicolae Liliana
8. 26.10.2009 Măsurile asigurătorii în procesul civil.
Ştefan Elena
9. 23.11.2009 Procedura în cauzele cu infractori minori
Anghel Mădălina
10. 11.12.2009 Actele comune de procedură. Pâslaru Bogdan
31
De asemenea, în cursul anului 2009, 13 grefieri au participat la sesiuni
de pregătire organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în centrele specializate
de la Bucureşti, Amara, Bîrlad.
3.5 Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei
Sarcina managerului în sistemul judiciar este deosebit de dificilă, la oricare
dintre nivelurile decizionale, întrucât acesta este chemat să exercite o activitate
în urma căreia justiţia să fie bine organizată, ceea ce înseamnă că personalul are
aptitudini profesionale adecvate şi utilizate în mod optim, sarcinile sunt
repartizate în mod echilibrat, informaţiile din sistem sunt culese şi prelucrate în
mod eficient, există o structură administrativă competitivă din punct de vedere
material şi al resurselor umane.
Fără îndoială că aceleaşi exigenţe au fost urmărite şi de judecătorii care au
îndeplinit funcţii de conducere în cadrul Judecătoriei Slobozia. În cursul anului
2009 a intervenit o schimbare a conducerii, prin promovarea, la data de 15
septembrie 2009, a doamnei judecător Muşat Viorica –preşedinte al instanţei;
funcţia a fost preluată prin delegare de doamna judecător Boboc Maria Oana,
care a promovat ulterior examenul pentru numirea în funcţii de conducere,
examen validat la data de 15 decembrie 2009.
Funcţia de vicepreşedinte a fost asigurată, prin delegare, de doamna
judecător Ivănică Mariana Raluca.
De asemenea, în cadrul instanţei funcţionează colegiul de conducere, ca
organ colectiv de conducere, după cum , în vederea respectării dispoziţiilor
regulamentului de ordine interioară al instanţelor, au fost desemnaţi judecătorii
delegaţi. Există astfel mai multe nivele de conducere şi control, menite să
filtreze responsabilitatea decizională, astfel că fiecare dintre factorii de
conducere să-şi exercite propriile atribuţii fără a interfera cu sfera atribuţiilor
altora; desigur că activităţile de conducere ale preşedintelui , vicepreşedintelui,
colegiului şi judecătorilor delegaţi nu trebuie să fie total independente unele faţă
32
de celelalte, ci acestea presupun existenţa unei conlucrări.
Principalele scopuri urmărite în activitatea managerială au fost:
- asigurarea independenţei judecătorilor în îndeplinirea activităţilor de
înfăptuire a justiţiei, respectiv preocuparea ca activitatea judecătorilor să
se exercite într-un sistem străin de ingerinţe exterioare sau interioare, prin
evitarea oricăror interferenţe în activitatea acestora dar şi prin respectarea
actelor şi deciziilor judecătorului cu privire la acte ce ţin de desfăşurarea
activităţii de judecată, în raporturile sale cu ceilalţi colegi, personalul
auxiliar şi terţii ;
- preocuparea pentru pregătirea profesională a judecătorilor şi a celorlalte
categorii de personal;
- respectarea şi asigurarea respectării regulilor privind repartizarea
informatizată a cauzelor şi continuitatea completului de judecată ;
- identificarea şi folosirea pârghiilor care să asigure soluţionarea cauzelor
într-un termen rezonabil;
- măsuri care duc la îmbunătăţirea activităţii instanţei , respectiv : emiterea
de ordine de serviciu clare şi concise şi luarea măsurilor necesare pentru
ca personalul să înţeleagă pe deplin atribuţiile stabilite ; monitorizarea
permanentă a procentului de operativitate al instanţei ; rezolvarea rapidă a
corespondenţei , în special a celei care are implicaţii în rezolvarea
dosarelor ; responsabilizarea judecătorilor în scopul unei verificări mai
atente a lucrărilor întocmite de grefieri ;monitorizarea redactărilor
hotărârilor judecătoreşti; verificarea comportamentului personalului şi
jandarmilor în relaţia cu publicul ; organizarea spaţiului disponibil în
instanţă pentru asigurarea accesului publicului şi evitarea aglomerării.
- îmbunătăţirea aptitudinilor de comunicare ale managerului, atât în relaţia
cu personalul, cât şi în cadrul raporturilor instanţei cu instituţiile şi
organismele implicate în activitatea de judecată, cu justiţiabilii şi cu
publicul, în general, respectiv cu mass-media.
33
3.6 Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei şi protecţia
datelor cu caracter personal
Instanţele au datoria de a-şi dezvolta rolul de educator în ceea ce priveşte
misiunea justiţiei de a proteja drepturile fundamentale ale omului, contribuind
astfel la creşterea încrederii publicului în sistemul de justiţie văzut ca instituţie
cheie în funcţionarea unei societăţi democratice si la crearea unei relaţii de
respect şi încredere a cetăţeanului cu justiţia bazată pe respect si încredere. Este
foarte important ca instanţele să-si dezvolte capacitatea de a comunica public;
chiar dacă, aparent, comunicarea externă a instanţelor este deschisă, transparentă
si totală prin caracterul deschis al majorităţii şedinţelor de judecată, se constată
că cetăţenii nu percep întotdeauna acest mesaj.
Se impune astfel reflectarea activităţii instanţei într-o informare a
publicului constantă, înţelegând că imaginea unei instituţii nu depinde doar de
calitatea serviciilor publice pe care le asigură, ci şi de capacitatea sa de a-şi
comunica funcţia proprie în societate.
Judecătoria Slobozia a înfiinţat în conformitate cu Legea nr. 544/2001 , un
birou pentru relaţii publice, în vederea asigurării accesului oricărei persoane la
informaţiile de interes public.
Pentru evidenţa oficială a activităţii desfăşurate în temeiul Legii 544/2001
s-a întocmit un registru pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind
accesul liber la informaţiile de interes public.
La nivelul Judecătoriei Slobozia s-a înregistrat următoarea evidenţă:
- Numărul total de solicitări de informaţii de interes public înregistrate - 12
- Numărul total de solicitări de informaţii de interes public redirecţionate spre
soluţionare altor instituţii, conform art. 24 din HG 123/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001- 0
Numărul total de solicitări înregistrate, departajat pe domenii de interes:
- Plângeri/petiţii - 4
34
- Date statistice - 0
- Cauze pe rol - 8
Total: 12
Numărul total de solicitări înregistrate, departajat după modalitatea de
soluţionare a acestora:
· Solicitări rezolvate favorabil - 12
· Solicitări respinse - 0
În ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal,în cadrul
Judecătoriei Slobozia s-au luat măsuri tehnice şi organizatorice luate pentru
protejarea datelor cu caracter personal, în acord cu „Cerinţele minime de
securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal”, aprobate prin Ordinul nr.
52/2002 al Avocatului Poporului
Astfel, computerele şi terminalele de acces sunt instalate în încăperi
care se pot încuia; de asemenea, s-a efectuat instruirea personalului, în sensul că
utilizatorii au fost informaţi cu privire la prevederile Legii 677/2001.
Documentele care emană de la instanţă poartă codul operatorului de date
cu caracter personal.
Pentru apărarea drepturilor protejate de Legea 677/2001, în vederea
obţinerii accesului nemijlocit la informaţie ( dosarele instanţei), solicitantul
( reprezentant mass-media) este rugat să dea o declaraţie pe proprie răspundere
în consonanţă cu prevederile art. 5 alin 2 litera e din actul normativ mai sus
menţionat, în sensul că jurnalistul îşi declară un interes legitim în obţinerea
informaţiei solicitate, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau
drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate.
3.7 Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor în format electronic şi participarea la JURINDEX.
35
a) Portalul Judecătoriei Slobozia este actualizat în permanenţă, astfel că
toate modificările de interes public privind activitatea instanţei sunt imediat
accesibile.
Pagina de prezentare conţine informaţii actuale privind datele de contact şi
conducerea instanţei.
Site-ul permite consultarea organigramei instanţei, a listelor de şedinţe,
căutarea dosarelor după mai multe criterii de căutare( număr de dosar, numele
uneia dintre părţi), precum şi aflarea unor informaţii statistice şi a unor
informaţii de interes public( programul de funcţionare cu publicul,rapoartele de
activitate, actele normative care privesc sistemul judiciar etc.) .
Soluţiile date în cadrul activităţii de judecată sunt introduse de îndată în
sistemul informatic, pentru facilitarea accesului persoanelor interesate la aceste
informaţii.
Pentru respectarea dispoziţiilor art. 265 din HCSM 387/2005, portalul
instanţei este completat şi actualizat permanent, prin publicarea jurisprudenţei
relevante, în scopul realizării unei practici judiciare unitare.
b) În cursul anului 2009, documentele care au fost stocate în format
electronic au fost acelea care au fost redactate şi înmagazinate în aplicaţia
ECRIS (încheierile de şedinţă şi hotărârile judecătoreşti).
Având în vedere Hotărârea nr. 1788 din 15 10 2009 a Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii pentru completarea Regulamentului de
Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti , la nivelul Judecătoriei Slobozia
s-au luat măsuri pentru organizarea activităţii de arhivare electronică, în sensul
că au fost desemnaţi grefierul care supraveghează activitatea şi grefierii arhivari
care să realizeze această activitate.
c) Judecătoria Slobozia nu participă încă la programul JURINDEX; deşi
instanţa a furnizat sentinţele pentru ca biroul de informatică al Tribunalului
Ialomiţa să realizeze baza de date, s-a constata că nu se poate proceda la
36
anonimizarea conţinutului hotărârilor, întrucât Tribunalul Ialomiţa nu deţine
softul necesar.
Până în momentul în care va exista suportul logistic corespunzător ,
Judecătoria Slobozia va continua să transmită sentinţele în vederea măririi bazei
de date.
3.8 Asigurarea liberului acces la justiţie
Una din direcţiile de acţiune în cadrul reformei sistemului judiciar este
garantarea accesului liber la justiţie, drept garantat de art.6 pct.1 din
Convenţie, cât şi prin art.21 din Constituţia României.
La Judecătoria Slobozia se urmăreşte o bună informare a justiţiabililor
prin intermediul judecătorului de serviciu care are un program zilnic de la 8,30
la 12,30; serviciul asigură şi primirea cererilor de orice natură, depuse la instanţă
de către justiţiabili şi alţi participanţi procesuali ( martori, experţi, interpreţi,
reprezentanţi ai instituţiilor publice sau private).
De asemenea, în cadrul instanţei, pentru a veni în sprijinul justiţiabililor,
s-au pus la dispoziţia acestora ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la
justiţie ( în vederea înţelegerii limbajului de specialitate, a modului de
funcţionare a sistemului sau a primirii unor noţiuni juridice minime, care să le
permită formularea unor cereri pertinente) , iar comunicarea din oficiu a
informaţiilor de interes public se realizează prin afişarea acestora în spaţii
special amenajate. În acelaşi scop, tot în cursul acestui an s-au instalat, în sala
paşilor, 2 puncte de informaţii (info-chioşcuri).
Deşi se invocă deseori de către justiţiabili îngrădirea accesului liber la
justiţie prin instituirea în sarcina titularului acţiunii a obligaţiei de plată a taxei
de timbru şi lipsa gratuităţii a procesului civil, aceste situaţii nu reprezintă o
îngrădire reală a accesului liber la justiţie deoarece Legea taxelor judiciare de
timbru nr. 146/1997 prevede scutirea de plată a taxei judiciare de timbru pentru
37
anumite categorii de cauze civile, iar legislaţia naţională asigură şi alte garanţii
efective pentru finalizarea procedurii judiciare chiar şi în cazul persoanelor cu
posibilităţi materiale reduse. În acest sens exemplificăm dispoziţiile Ordonanţei
de Urgenţă nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
În baza textelor de lege menţionate la Judecătoria Slobozia în cursul
anului 2009 au fost formulate cereri de asistenţă judiciară având ca obiect
scutiri şi eşalonări privind plata taxei judiciare de timbru sau acordarea de
apărare şi asistenţă gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.
Cererile au fost soluţionate în conformitate cu exigenţele OUG 51/2008 ,
dar şi în lumina art. 6 CEDO.
3.9 Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a
personalului instanţei
Prin impactul deosebit pe care îl au criteriile de evaluare şi
calificativele acordate asupra carierei magistraţilor, activităţii de evaluare a
judecătorilor, reglementată prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 676/2007 i s-a dat importanţa cuvenită şi în cadrul Judecătoriei Slobozia.
În cursul anului 2009, ca urmare a schimbărilor intervenite în ceea ce
priveşte conducerea instanţei şi componenţa corpului judecătorilor, a fost
necesar a se înainta, către Consiliul Superior al Magistraturii, propunerea de
schimbare a componenţei comisiei de evaluare în sensul de a se lua act de
calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare a doamnei Boboc Maria
Oana, preşedinte delegat al instanţei , în locul doamnei judecător Muşat Viorica,
şi de atestare ca evaluator şi de numire, în cadrul comisiei, a doamnei judecător
Soare Mariana, în calitate de membru al comisiei, şi a doamnei judecător Iancu
Mioara, în calitate de membru supleant . Propunerea a fost înaintată la data de 2
noiembrie 2009.
A existat o preocupare permanentă, atât pentru membrii comisiei, cât şi
pentru ceilalţi judecători, pentru informarea, respectiv cunoaşterea şi respectarea
38
standardelor de evaluare astfel cum au fost stabilite prin Ghidul de evaluare
aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 10 din 17
ianuarie 2008, în scopul stimulării dezvoltării profesionale.
În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în
anul 2009 nu s-a pus problema iniţierii vreunei proceduri disciplinare.
3.10 Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi
vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora
Faţă de aspectele prezentate în cadrul analizei calitative a activităţii
instanţei, concluzia este aceea că, în anul 2009 nu s-au putut înregistra progrese
în această direcţie ci, în cel mai bun caz, indicatorii relevanţi s-au păstrat la
acelaşi nivel ca şi în anul anterior.
Factorii negativi care au afectat activitatea instanţei în ultimii ani
( insuficienţa resurselor materiale, problemele grave de personal) şi-au perpetuat
efectele nefavorabile şi în 2009, întrucât judecătorii şi personalul auxiliar de
specialitate s-au confruntat în continuare cu un volum de muncă excesiv, fapt
care a diminuat performanţele activităţilor îndeplinite.
Cu toate acestea, există câteva măsuri care trebuie avute în vedere,
pentru a remedia aspectele care ţin de conduita profesională a tuturor lucrătorilor
instanţei, urmărind astfel înlăturarea deficienţelor care ţin exclusiv de atitudinea
personalului.
Astfel, judecătorii şi pe funcţionarii instanţei trebuie, ca şi până acum,
să-şi desfăşoare activitatea cu profesionalism, dăruire şi bună-credinţă în
realizarea scopului urmărit de instanţă. Toţi membrii personalului trebuie să
conştientizeze faptul că activitatea lor reprezintă o parte indispensabilă din
activitatea instanţei, iar neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor
de serviciu afectează negativ activitatea întregii instanţe.
Trebuie stimulată percepţia magistraţilor că aceştia aparţin unui grup
39
profesional de elită, imaginea unei profesii meritorii, de prestigiu şi a unei
condiţii sociale superioare care presupune demnitate şi moralitate. În egală
măsură, trebuie depăşit sentimentul membrilor personalului de presta o muncă
nerecompensată suficient, fapt ce determină pe unii dintre aceştia să adopte o
atitudine de neimplicare sau de efort minim.
Din această perspectivă, apreciem că preşedintele trebuie să urmărească
stimularea factorilor motivaţionali ( dezvoltarea personală la locul de muncă,
posibilitatea de avansare, munca interesantă şi sentimentul de împlinire) care
induc cele mai bune performanţe în activitatea instanţei.
Trebuie stimulată psihologia judecătorilor, dar şi a personalului auxiliar,
pentru realizarea unor scopuri comune : calitatea muncii, respectul pentru
performanţă, pentru prestigiul personal, dar şi al instanţei.
CAPITOLUL 4
GESTIONAREA RESURSELOR
4.1 Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009
Pentru Judecătoria Slobozia este prevăzut un număr de 14
judecători, inclusiv două funcţii de conducere, aceea de preşedinte şi de
vicepreşedinte. În prezent funcţionează 11 judecători, din care 8 definitivi.
Schema de personal a fost concepută anterior intrării în vigoare a Legii nr.
275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, lege prin care s-a dispus ca executarea
pedepselor să se desfăşoare sub supravegherea ,controlul şi autoritatea
judecătorului delegat care, potrivit art. 6 alineat 5 din acelaşi act normativ, nu
poate desfăşura alte activităţi. În condiţiile în care atât judecătorul delegat cât şi
supleantul acestuia sunt judecători care funcţionează la Judecătoria Slobozia,
40
concluzia este aceea că, de la început, instanţa funcţionează cu unul , respectiv
doi ( în perioada vacanţei judecătoreşti) judecători mai puţin. Faţă de datele
prezentate, rezultă că 7, respectiv 6 judecători definitivi asigură atât o mare parte
a activităţii instanţei cât şi atribuţiile de conducere.
Soluţia este aceea a schimbării concepţiei asupra schemei de
personal, prin suplimentarea acesteia cu 1-2 posturi de judecător, pentru a reface
deficitul creat prin apariţia legislativă la care am făcut referire.
În anul 2009 , ca urmare a transferării la alte instanţe în anul 2008 a 3
judecători, a faptului că un judecător este delegat la Penitenciarul Slobozia, iar
în perioada vacanţei judecătoreşti un alt judecător este delegat la Penitenciarul
Slobozia (magistraţi care în perioada delegării nu pot participa la şedinţe de
judecată), având în vedere şi faptul că un alt judecător nu s-a aflat în activitate în
perioada15 ianuarie 2009- 1 iulie 2009, practic activitatea instanţei a fost
asigurată până la începutul vacanţei judecătoreşti de 7 judecători definitivi şi 1
judecător stagiar, adică jumătate din numărul de judecători cu care este
prevăzută schema.
Începând cu luna iulie 2009, la Judecătoria Slobozia au fost numiţi
domnul Agachi Daniel – Ciprian ( judecător definitiv) şi doamnele Patraş Dana
– Petrina şi Cozan Raluca – Elena ( judecători stagiari); doamna judecător
Brânzan Cristina, începând cu data de 3 august 2009 s-a aflat în concediu de
odihnă, urmat de concediu de studii( a revenit la data de 7 decembrie 2009, iar
ca urmare a promovării examenului de capacitate, a optat pentru desfăşurarea
activităţii de judecător la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti). De asemenea,
doamna judecător Alecsiu Octavia – Marcela a fost transferată de la data de
01.09.2009 la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti , iar doamna judecător Muşat
Viorica a promovat la Tribunalul Călăraşi începând cu data de 15 septembrie
2009
După cum se poate observa, media judecătorilor care au activat efectiv
în cele patru trimestre ale anului 2009 la Judecătoria Slobozia a fost de 7
41
judecători definitivi şi 1 sau 2 judecători stagiari (luându-se în considerare
durata perioadelor în care unii magistraţi nu au desfăşurat în fapt pe parcursul
anului activitate de judecată datorită motivelor arătate).
În ceea ce priveşte situaţia grefierilor, Judecătoria Slobozia are
prevăzut un total de 29 posturi, din care 22 grefieri de şedinţă ( inclusiv
grefierul-şef), 4 grefieri arhivari, 2 aprozi, un şofer.
Grefierii sunt repartizaţi după cum urmează: grefierul - şef, 14 grefieri
de şedinţă, 2 grefieri arhivari, 1 grefier la biroul de executări penale, 1 grefier la
compartimentul de înregistrare persoane juridice (asociaţii , fundaţii, sindicate,
societăţi agricole ), 1 grefier delegat pentru repartizarea aleatorie a cauzelor , 1
grefier cu atribuţii de tehnoredactare.
Faţă de schema prevăzută pentru Judecătoria Slobozia trebuie
menţionat că există două posturi vacante, din care unul pe perioadă determinată
( având în vedere că un alt grefier se află în concediu de creştere a copilului).
Schema de personal nu este adaptată volumului de activitate a instanţei
nici în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate.
Având în vedere totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanţei în anul
2009(au fost înregistrate un număr de 7442 dosare, stocul de la începutul anului
fiind de 1396 dosare, rezultând un număr total de 8838 dosare), rezultă că
încărcătura medie a unui grefier în anul 2009 a fost de 631 dosare ( raportat la
numărul de dosare nou intrate plus stocul existent) , respectiv 531 dosare
( raportat numai la numărul de dosare nou intrate).
De menţionat că participarea la şedinţele de judecată a unui grefier este
săptămânală , cu o medie de 60 de dosare pe şedinţă, iar activităţile anterioare
respectiv ulterioare şedinţei de judecată ce constau, pe lângă atribuţiile
prevăzute în regulamentul de funcţionare şi în introducerea datelor în aplicaţia
ECRIS, face ca timpul necesar întocmirii tuturor lucrărilor să fie insuficient pe
parcursul orelor de program determinând astfel efectuarea de ore suplimentare.
42
Faţă de toate aceste considerente şi având în vedere şi faptul că
încărcătura medie la nivel de ţară a unui grefier este de 331 dosare, astfel cum
rezultă din proiectul „Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi
asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul 2010”, apreciem că Judecătoria
Slobozia se confruntă cu un deficit de grefieri, fiind necesară mărirea schemei
de personal cu un număr suficient de posturi care să conducă la echilibrarea
muncii , ceea ce ar determina atât creşterea eficienţei cât şi asigurarea calităţii
lucrărilor întocmite de aceştia.
O posibilitate de echilibrare a schemei de personal auxiliar ar putea fi şi
detaşarea/delegarea de grefieri de la instanţele cu surplus de personal.
4.2 Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009
Judecătoria Slobozia funcţionează într-o clădire edificată în anul 1980
care nu a suferit reparaţii de la data construirii, clădire care necesită lucrări de
consolidare şi modernizare; sediul este comun cu cel al Tribunalului Ialomiţa ,
astfel că spaţiile de lucru sunt insuficiente. Activitatea arhivei este grav afectată
prin insuficienţa locului de depozitare (atât pentru arhiva curentă, cât şi pentru
dosarele soluţionate definitiv, arhivate şi conservate). Birourile judecătorilor şi
ale personalului auxiliar şi sălile de judecată ( acestea din urmă fiind folosite
deopotrivă şi de Tribunalul Ialomiţa) sunt în stare precară, având tâmplărie şi
mobilier degradate; posibilităţile de încălzire şi de aclimatizare există însă
acestea sunt ineficiente din cauza stării construcţiei.
În prezent au fost demarate procedurile care urmăresc efectuarea
reparaţiilor capitale şi a modernizărilor, în sensul că s-au luat măsuri pentru
organizarea licitaţiei în vederea închirierii unui spaţiu în care să-şi desfăşoare
activitatea Tribunalul Ialomiţa. În ceea ce priveşte Judecătoria Slobozia,
activitatea acestei instanţe va continua în acelaşi sediu, concomitent cu
desfăşurarea lucrărilor de şantier.
Există astfel , în orizontul imediat, problema referitoare la desfăşurarea
43
activităţii în condiţii total improprii; în condiţiile în care judecătoria nu are
personalitate juridică şi nu este ordonator de credite, nu se pot lua, în plan intern,
măsuri cu impact direct. Considerăm însă că se impune realizarea unei
corespondenţe susţinute şi argumentate , adresată ordonatorilor de credite,
pentru identificarea şi alocarea resurselor bugetare în vederea închirierii unui
spaţiu de funcţionare şi pentru Judecătoria Slobozia.
Problema insuficienţei resurselor financiare a existat pe tot parcursul
anului 2009, fondurile băneşti fiind insuficiente pentru întocmirea şi expedierea
lucrărilor şi pentru desfăşurarea activităţii în general. Deşi, prin măsurile luate
de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, s-a asigurat expedierea, în
România, a citaţiilor şi a hotărârilor judecătoreşti, instanţa s-a confruntat cu
imposibilitatea comunicării citaţiilor în străinătate ( nefiind alocate fonduri) şi cu
inexistenţa fondurilor pentru achiziţionarea consumabilelor ( hârtie pentru
imprimantă şi pentru copiatoare, rechizite pentru desfăşurarea activităţii arhivei,
a registraturii şi a grefei) şi a carburanţilor. În mod relativ frecvent, judecătorii
au suportat costul colilor folosite şi al carburanţilor utilizaţi în deplasările în
interes de serviciu.
Cu privire la posibilităţile de remediere , se va realiza o informare
completă şi promptă a conducerii Tribunalului Ialomiţa, pentru a putea fi luate
măsuri adecvate.
CAPITOLUL 5
RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI
ORGANISME PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
44
5.1 În raportul cu Consiliul Superior al Magistraturii , activitatea
instanţei s-a desfăşurat în limitele prevăzute de lege şi de regulamente şi în
raport de competenţele funcţionale ale fiecărei instituţii.
În cadrul instanţei se aduce la cunoştinţa judecătorilor hotărârile CSM
care vizează activitatea judecătorilor.
De asemenea instanţa a răspuns la solicitările din adresele Consiliului
Superior al Magistraturii în timp util.
Se impune optimizarea comunicării, prin realizarea unui schimb de
informaţii operativ şi eficient. Este necesar ca răspunsul la solicitările adresate
să fie corect şi complet, transmis cu promptitudine, după cum solicitările
formulate de Judecătoria Slobozia să fie transpuse într-un mesaj coerent , în care
obiectul solicitării să fie uşor identificabil.
5.2 În raportul cu parchetul corespunzător în grad , cele mai
importante aspecte ţin de gestionarea conflictelor apărute în materia măsurilor
preventive ( când sesizarea instanţei s-a făcut fără respectarea termenelor
procedurale), sau în problema restituirii dosarelor pentru înaintarea căilor de atac.
Trebuie găsite soluţii, la nivelul conducerii instanţei şi al parchetului,
materializate într-o bună colaborare, scopul fiind evitarea punerii uneia din
părţile implicate într-o situaţie de criză, ca, de exemplu, anunţarea oficială a
posibilităţii aplicării amenzilor judiciare persoanelor care produc întârzierile
nejustificate.
5.3 În raportul cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici,
precum şi cu experţii judiciari, colaborarea trebuie să pornească de la
percepţia aceşti participanţi la realizarea actului de justiţie au un aport
indispensabil, drept pentru care trebuie încurajată o conduită reciprocă de
respect şi de responsabilitate.
Buna colaborare cu Baroul Ialomiţa are în vedere, pe de o parte, plata
onorariului pentru asistenţa juridică acordată în materie penală ( potrivit
45
procedurii prevăzute în Protocolul nr.61573/2008 încheiat între Ministerul
Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România) , respectiv
încuviinţarea ajutorului judiciar sub forma asigurării unor servicii de a
reprezentare judiciară prin avocat ( potrivit OUG 51/2008); pe de altă parte, se
impune stabilirea unui standard de calitate în conduita profesională a avocaţilor,
prin monitorizarea participării acestora la actul de justiţie, atât din perspectiva
prezenţei lor, cât şi din perspectiva substanţei asistenţei sau reprezentării, pentru
evitarea unei apărăi formale, în scopul apărării dreptului cetăţeanului la un
proces echitabil.
Raporturile cu experţii judiciari au drept obiectiv principal depunerea
lucrărilor într-un termen rezonabil, aceasta fiind cauza obiectivă principală care
duce la tergiversarea proceselor. Credem că managerul trebuie să manifeste
interes pentru aducerea la cunoştinţa personalului a tuturor informaţiilor noi în
domeniu ( schimbarea procedurii de numire a experţilor, actualizarea listelor de
experţi, corespondenţa relevantă purtată cu organismele de conducere ale
experţilor)
5.4 În raportul cu mass – media ( în special având în vedere că
îndeplinesc şi funcţia de purtător de cuvânt al instanţei), trebuie pornit de la
premisa că său este acela de a fi „gardianul democraţiei” şi, aşadar, trebuie să
poată avea acces şi la date ale activităţii de judecată, întrucât puterea
judecătorească este un pilon esenţial al societăţii.
De aceea trebuie stimulat un schimb de informaţii regulat, consecvent,
deschis, cu jurnaliştii de la toate instituţiile de presă , indiferent de audienţa lor
( naţională, regională sau locală). De altfel, majoritatea solicitărilor de acces
liber la informaţiile de interes public aparţine jurnaliştilor şi, până în prezent,
cererile au fost soluţionate în mod favorabil.
46
5.5 Raporturile cu justiţiabilii şi cu publicul, în general sunt, în fapt
esenţa activităţii instanţei, întrucât scopul este realizarea unui sistem judiciar
independent, imparţial, credibil şi eficient, ca o condiţie esenţială pentru
consolidarea principiilor statului de drept si asigurarea supremaţiei legii.
De aceea s-a dat maximă importanţă asigurării eficienţei activităţii
Biroului de Informaţii Publice şi de soluţionare a petiţiilor, s-a urmărit
îmbunătăţirea comunicării directe cu destinatarii activităţii judiciare,
înţelegându-se că publicul are dreptul de a primi informaţiile de care are nevoie
pentru a înţelege sistemul de justiţie şi pentru a-şi exercita drepturile
recunoscute de o societate democratică.
5.6. Raporturile cu societatea civilă
Existenţa societăţii civile este o necesitate, fiind cea care veghează la
respectarea valorilor şi legilor într-un stat democratic.
În anul 2008, imaginea justiţiei în societate a continuat să nu fie una dintre
cele mai bune. În acest context, societatea civilă a devenit mai interesată de
rezultatele sistemului judiciar iar instanţele de judecată şi-au arătat interesul
pentru a crea condiţii pentru o mai bună relaţie cu societatea civilă pentru o
percepţie corectă şi pozitivă a actului de justiţie. Pentru crearea unor bune relaţii
cu societatea civilă, pe pagina de internet a Judecătoriei Slobozia sunt accesibile
informaţii de interes public iar instanţa a răspuns la chestionarele şi sondajele
întreprinse de societăţile civile şi organismele interesate şi a dat datele statistice
solicitate pentru ilustrarea cat mai reală a sistemului judiciar.
Prin aceste măsuri apreciem că se creează condiţiile pentru realizarea unor
raporturi constructive şi cu societatea şi cu cetăţenii pe care justiţia îi deserveşte.
De asemenea, se creează premisele pentru ca justiţia să fie respectată şi
corect evaluate de către justiţiabili.
47
CAPITOLUL 6
CONCLUZII
Asigurarea resurselor financiare şi a unui cadru economico – financiar
unitar, îmbunătăţirea managementului resurselor umane şi realizarea unui cadru
legislativ coerent şi unitar privind administrarea resurselor reprezintă condiţii
esenţiale pentru buna administrare a justiţiei ca serviciu public.
Fără îndoială că procesul de satisfacere a acestor cerinţe fundamentale
dezvăluie vulnerabilităţi ale sistemului judiciar sub toate aceste aspecte;
identificarea disfuncţiilor şi găsirea soluţiilor pentru depăşirea acestora presupun
efortul comun şi interdependent al autorităţilor şi instituţiilor publice, prin luarea
măsurilor administrative, economice şi chiar politice adecvate.
Având în vedere că instanţa este unitatea administrativă de bază a justiţiei,
problemele constatate la nivel general în sistem se proiectează, în mod
proporţional, în activitatea Judecătoriei Slobozia, activitatea acesteia fiind
afectată de factori negativi de naturi diferite, astfel cum s-a arătat în cadrul
prezentului raport, care a dorit să cuprindă activitatea complexă a instanţei.
După cum s-a putut observa, Judecătoria Slobozia înregistrat rezultate cum s-a putut observa, Judecătoria Slobozia înregistrat rezultate
relativ bune la aproape toţi parametrii supuşi analizei, în ciuda dificultăţilorrelativ bune la aproape toţi parametrii supuşi analizei, în ciuda dificultăţilor
generate de volumul de activitate şi de deficitul de ocupare a posturilor degenerate de volumul de activitate şi de deficitul de ocupare a posturilor de
judecători şi grefieri.judecători şi grefieri.
Subdimensionarea schemei de personal şi permanentizarea desfăşurării
activităţii cu deficit de judecători şi de grefieri au avut efecte negative majore
asupra calităţii şi celerităţii actului de justiţie.
Avem însă în vedere că justiţia este gardianul statului de drept, întrucât,
prin aplicarea legii, se asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului, se păstrează ordinea socială ( prin securizarea circuitului civil şi prin
sancţionarea conduitelor neconforme legii) şi se constituie într-un reper de
48
imparţialitate în echilibrul puterilor în stat ( prin acţiunea judecătorilor
independenţi şi inamovibili).
Din această perspectivă trebuie continuate eforturile de a avea un corp al
magistraţilor şi al grefierilor bine pregătit, sens în care vor rămâne prioritare
activităţile de pregătire profesională.
De asemenea, se va urmări realizarea unei cât mai bune comunicări cu
cetăţeanul, care este beneficiarul activităţii judiciare, pentru evitarea oricăror
distorsiuni în procesul de receptare a mesajelor transmise de instanţă.