MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII GRUPUL ŞCOLAR SANITAR LOCALITATEA BAIA MARE, JUDEŢUL MARAMUREŞ PROIECT ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONSIC EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE Calificarea profesională: asistent medical generalist Profesor îndrumător Marian Lucreţia ABSOLVENT 1
66
Embed
Astmul Bronsic - Proiect Absolvire Scoala Post Lice Ala
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
GRUPUL ŞCOLAR SANITAR
LOCALITATEA BAIA MARE, JUDEŢUL MARAMUREŞ
PROIECT
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONSIC
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE
Calificarea profesională: asistent medical generalist
Profesor îndrumător
Marian Lucreţia ABSOLVENT
Mociran Anamaria
-2009-
1
Motto
“ Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o
preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea.”
Hippocrate
2
Cuprins
1. Argument/ memoriu justificativ
2. Cap. I Introducere , scurt istoric – pag.5
3. Cap. II Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului respirator
2.1. Anatomia aparatului respirator - pag.7
2.2. Fiziologia respiratiei - pag.16
4. Cap. III Astmul bronsic
3.1. Definitie, etiopatogenie, clasificare, forme clinice - pag.22
3.2. Manifestari clinice - pag.25
3.3. Date paraclinice - pag.27
3.4. Diagnostic pozitiv si diferential - pag.30
3.5. Evolutie, complicatii, prognostic - pag.33
3.6. Profilaxia astmului bronsic - pag.35
3.7. Tratamentul astmului bronsic - pag.37
5. Cap. IV Ingrijirea bolnavului cu astm bronsic
4.1. Cazul I - pag.45
4.2. Cazul II - pag.53
4.3. Cazul III - pag.70
6. Bibliografie – pag.78
7. Anexe - pag.79
3
ARGUMENT
Astmul bronsic este o afectiune pulmonara cronica de natura inflamatorie, care creaza
in momentul actual grave probleme de sanatate publica, din cauza frecventei, gravitatii si
consecintelor economice pe care le genereaza. Este una dintre cele mai prevalente boli
cronice, care afectează în jur de 300 de milioane de oameni din întreaga lume, iar decesele
cauzate de aceasta maladie depasesc 180.000 de victime anual. La fiecare zece ani, frecventa
afectiunii creste in lume cu aproximativ 60%, din cauza unor fenomene precum urbanizarea,
industrializarea, poluarea atmosferica.
In Romania, prevalenta astmului bronsic se ridica la aproximativ 7-8% din populatie,
ceea ce inseamna peste un milion de bolnavi. 25% din pacientii care sufera de astm din Europa
si 50% din pacientii cu astm din Asia au crize de dispnee foarte severe, ce necesita tratament
de urgenta in spital. In Europa, numai jumatate din pacienti au un astm bine controlat, cu
medicatie adecvata, in timp ce in Asia doar 34% dintre bolnavi beneficiaza de medicamente.
Date recente arată că 1 din 3 copii prezintă manifestări alergice, dintre care 30-50%vor
dezvolta astm bronşic. Forurile mondiale de specialitate acorda o atentie marita acestei boli
respiratorii, astfel ca, ultimul deceniu a adus o abordare unitara internationala standardizata
privind astmul bronsic si BPOC.
Bolnavul trebuie invatat sa deceleze si sa evite factorii care declanseaza criza si sa-si
ajusteze tratamentul. Cu toate ca astmul nu ucide, esecul incercarii de a folosi medicamente
adecvate, cuplat cu o slaba evaluare a severitatii bolii, pot determina decese inutile, cele mai
o ameliorare sau dispariţie după tratament antiastmatic
o istoric personal sau familial de astm sau alte boli atopice (rinită alergică,
dermatită atopică).
Examenul fizic poate fi normal. În momentul manifestărilor astmatice, se pot observa:
o raluri sibilante bilaterale difuze (uneori doar în expirul forţat),
o expir prelungit (auscultator, durata expirului este cel puţin la fel de lungă ca a
inspirului)
o hiperinflaţie toracică: torace cu diametre crescute, diminuarea difuză a
murmurului vezicular
30
o semne de insuficienţă respiratorie (în exacerbări severe): cianoză, tahicardie,
folosirea muşchilor accesori, tiraj intercostal, confuzie sau chiar comă.
CLASIFICAREA IN TREPTE A ASTMULUI BRONSIC*
ANTERIOR TRATAMENTULUI
SIMPTOME٭٭SIMPTOME
NOCTURNE
FUNCTIA
PULMONARA
Treapta I
Astm
intermitent
usor
Crize mai putin de 2
ori pe saptamana.
Asimptomatic si cu
PEF normal intre crize.
Agravari scurte(de la
ore la zile) de
intensitate variabila.
Crize mai putin
de 2 ori pe luna.
VEMS sau PEF
mai mari de٭٭٭
80% din valoarea
predictiva. PEF cu
variabilitate mai
mica de 20%
Treapta II
Astm
persistent
usor
Simptomele de peste 2
ori/saptamana, dar mai
putin de o data /zi.
Exacerbarea crizelor
poate afecta activitatea.
Crize mai dese
de 2 ori pe
saptamana
VEMS sau PEF
peste 80% din
valoarea predictiva.
PEF cu o
variabilitate intre 2-
30%.
Treapta III
Astm
persistent
moderat
Simptome zilnice.
Exacerbarile afecteaza
activitatea.
Agravarile sunt mai
dese sau egale cu 2
ori/saptamnana;pot
dura zile.
Mai frecvente
de o data pe
saptamana.
VEMS sau PEF
peste 60% , dar mai
mic sau egal cu 80%
din valoarea
predictiva.
31
Treapta IV
Astm
persistent
sever
Simptome continue.
Activitatea fizica este
limitata.
Agravari frecvente.
Frecvente VEMS sau PEF mai
mic sau egal cu 60%
din valoarea
predictiva.
PEF cu variabilitati
de peste 30%
* Prezenta uneia din trasaturile de severitate este suficienta pentru incadrarea pacientului
intr-una din trepte. Pacientul trebuie incadrat in treapta cea mai severa a trasaturilor bolii
sale. Caracteristicile sunt generate si se pot suprapune, deoarece astmul este foarte variabil;
in plus clasificarea unui pacient se poate modifica in timp.
.Bolnavii din orice treapta de severitate pot avea agravari usoare , moderate sau severe٭٭
Unii bolnavi cu astm intermittent pot prezenta crize severe si chiar risc vital, separate.
.VEMS-volum expirator maxim pe secunda٭٭٭
PEF- debit expirator maxim de varf.
Diagnosticul diferential se face cu:
• BPOC: diagnosticul diferenţial între astm şi BPOC este dificil mai ales la vârstnici.
Ambele maladii implică obstrucţia bronşică şi au la bază inflamaţia căilor aeriene. BPOC se
caracterizează printr-o obstrucţie bronşică ireversibilă, de obicei progresivă, asociată cu o
reacţie inflamatorie anormală faţă de noxe respiratorii (mai ales fumat), apare de obicei după
40 de ani şi are ca simptom-semnal dispneea de efort agravată în decursul timpului.
Diferenţierea de obicei nu este dificilă la un astmatic tânăr, nefumător, cu fenomene
paroxistice şi alte manifestări alergice asociate. Diagnosticul diferenţial devine dificil la
astmaticii fumători, care au o componentă ireversibilă a obstrucţiei. O anamneză atentă, bazată
pe debutul simptomatologiei, poate fi utilă.
• Sindromul de hiperventilaţie şi atacul de panică (senzatia de lipsa de aer nu are
corespondent obiectiv).
32
• Obstrucţia de căi aeriene superioare şi inhalarea de corpi străini. Unele conditii
mecanice(edem laringian, corpi straini in arborele traheobronsic, tonus hiperplazic, tiroida
plonjata sau substernala, anevrismul aortei toracice, adenopatii mediastinale, cancerul
traheobronsic), se pot diferentia prin caracterul inspirator al dispneei si examene
complementare ( radiologia, bronhoscopia ).
• Boli pulmonare non-obstructive:
- (pneumopatie interstiţială difuză)
- bronsita astmatiforma (episoade bronsitice care premerg cu ani, dispneea
paroxistica)
• Insuficienţa ventriculară stângă, mai ales la vârstnici - astmul cardiac (dispnee
inspiratorie si polipneica, anamneza si semne cardiace de insuficienta cardiaca stanga). Criza
poate evolua sub o forma grava: edemul pulmonar acut , cand sufocarea se agraveaza, apare
cianoza, expectoratie spumoasa, rozata;
• Trombembolismul pulmonar
• Refluxul gastroesofagian
3.5. Evolutie, complicatii, prognostic
Evolutia astmului bronsic e variabila si capricioasa. Forma alergica pura apare la
copii si are tendinta sa dispara la pubertate.
Forma intrinseca are o evolutie mai putin favorabila. Evolueaza cu episoade bronsice
repetate si cu o dispnee de efort persistenta intre accese, pentru ca dupa o perioada variabila de
timp sa devina un astm cu dispnee continua.
Agravarea se realizeaza fie prin repetitia frecventa a acceselor, cu remisiuni
incomplete ale dispneei intre episoadele paroxistice, fie prin suprapunerea unor episoade
repetate de infectie bronsica care ii dau un aspect clinic de evolutie bronsica cronica
obstructiva si cu timpul duc la constituirea unui cord pulmonar cronic.
Posibilitatile evolutive sunt:
-vindecarea spontana sau dupa tratament
-ameliorarea clinica
-mentinerea nemodificata a crizelor
33
-agravarea prin infectie bronsica, cord pulmonar cronic
-moarte in coma astmatica sau subita.
Astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonar se intrica si constituie
conceptul larg de bronhopneumopatie cronica obstructiva nespecifica. Astfel, bronsita cronica
se poate complica cu fenomene obstructive si alergice, aparand bronsita astmatiforma. Astmul,
ca si bronsita, determina frecvent modificari emfizematoase. Astmul se poate infecta,
imbracand aspectul de bronsita astmatica. Aceasta din urma este precedata, intotdeauna, de
crize astmatice, in timp ce in bronsita astmatiforma, dispneea paroxistica apare dupa o
indelungata perioada de evolutie a unei bronsite.
Prognosticul este in general bun, pentru forma de astm extrinsec si mai rezervat pentru
forma de astm intrinsec, in special in cazurile cu debut tardiv care se complica adesea cu cord
pulmonar cronic.
In formele severe de astm, daca nu se instituie tratament de urgenta se poate ajunge la
insuficienta respiratorie si/ sau insuficienta cardiaca dreapta acuta, care pot sfarsi prin exitus.
Exacerbarile repetate si persistente, din cauza unor factori declansatori ce nu au putut
fi inlaturati, favorizeaza instalarea complicatiilor, care duc la randul lor la scaderea capacitatii
de munca sau pun in pericol chiar viata.
Prognosticul este relativ bun in astmul incipient cu accese episodice intermitente,
usoare, rare de scurta durata. Prognosticul este mai grav in astmul cu accese severe, frecvente,
de lunga durata, cu stari de rau astmatic, in astmul cronic avansat si in cel asociat cu alte
bronhopneumopatii cronice. In stadiul avansat al astmului bronsic prognosticul functional este
grav.
Capacitatea respiratorie a bolnavului scade pe masura ce leziunile de emfizem
progreseaza in stadiul terminal, astmaticul ajungand la insuficienta cardio-pulmonara cronica
decompensata, ireversibila.
Prognosticul de viata este bun, dar cel de vindecare este rezervat.
34
3.6. Profilaxia astmului – evitarea expunerii la factori de risc
Pentru îmbunatatirea controlului asupra astmului si reducerea necesitatii de administrare a medicamentelor, pacientii trebuie sa evite expunerea la factori de risc (substante care provoaca alergii si iritatii si astfel agraveaza astmul). (Fig.11)
35
Fig.11
Factori de risc obisnuiti în cazul astmului si actiuni menite sa reduca expunerea
FACTORI DE RISC ACTIUNI
Substante care provoaca alergii din praful de casa (atât de mici, ca nu sunt vizibile cu ochiul liber)
Spalati saptamânal lenjeriile de pat si paturile si uscati-le pe uscator sau la soare. Fetele de perna si plapuma trebuie sa fie etanse. Inlocuiti covoarele cu linoleum sau parchet, în special în dormitoare. In locul mobilierului tapitat, utilizati vinilin, piele sau mobila din lemn simplu. Daca este posibil, utilizati aspiratoare cu filtru.
Fumul de tigara (în cazul în care pacientul fumeaza sau inhaleaza fumul de la cei din jur)
Feriti-va de fumul de tigara. Pacientii si parintii nu trebuie sa fumeze
Substante care provoaca alergii de la animalele cu blana
Indepartati animalele din casa sau cel putin din dormitor.
Substante care provoaca alergii de la gândaci
Faceti curetenie des si cu simt de raspundere. Utilizati spray pesticid - însa doar atunci când pacientul nu este acasa.
Polen si mucegai din exterior
Inchideti ferestrele si usile si ramâneti în casa când nivelul de mucegai si polen este extrem de ridicat.
Mucegai din interior Reduceti umiditatea din casa; curatati frecvent orice zona umeda.
Activitati fiziceNu evitati activitatile fizice. Se pot preveni simptomele prin inhalarea unui ß2-agonist cu actiune rapida, unei cromone, sau unui modificator de leukotriena înainte de efortul fizic.
MedicamenteA nu se administra beta-blocanti sau aspirina sau un antiimflamator nesteroidian (AINS) în cazul în care aceste medicamente provoaca simptome de astm.
36
Prevenirea primara a astmului nu este înca posibila, dar se cerceteaza mai multe ipoteze
promitatoare. Exista probe care arata ca expunerea la fumulde tigara, înainte si dupa nastere,
are o influenta negativa asupra aparitiei unor afectiuni respiratorii.
3.7.Tratamentul astmului bronsic
Obiectivele unui bun management al astmului sunt:
simptome minime sau inexistente, inclusiv simptomele de peste noapte;
episoade sau crize de astm minime;
lipsa vizitelor de urgenta la medic sau la spital;
nevoia minima de medicamente de urgenta;
lipsa limitarii activitatilor fizice si a practicarii unor sporturi;
functie pulmonara aproape normala;
efecte secundare minime sau inexistente cauzate de medicatie.
EDUCAREA BOLNAVILOR CU ASTM BRONSIC
Trepte de severitate
Educarea bolnavului
Treapta I Astm intermittent usor
-Invatarea datelor de baza despre astm.-Invatarea tehnicii de folosire a aparatelor pt.medicatia inhalatorie(spray), spacer, diskus.-Discutarea rolului medicamentelor.-Dezvoltarea unui plan personal de tratament.-Dezvoltarea unui plan de actiune pentru cazurile severe(cand si cum).-Discutarea metodelor de control al expunerii la alergeni si iritanti.
37
Treapta IIAstm persistent usor
Masurile din treapta I plus :-Invatarea automonitorizarii.-Trimiterea bolnavilor la grupuri de autoeducatie a bolnavilor (daca acestea exista).-Revizuirea si perfectionarea planului personal de tratament.
Treapta IIIAstm persistent moderat
Masurile din treapta I se repeta.
Treapta IVAstm persistent sever
Treapta II si treapta III plus -Trimiterea bolnavului la un educator individual.
Pacientii se pot implica activ în managementul astmului, pentru prevenirea problemelor si
pot duce o viata productiva, pot face activitati fizice. Pot învata:
sa evite factorii de risc.
sa ia medicamentele corect.
sa înteleaga diferenta dintre medicamentele care controleaza si cele care amelioreaza
rapid simptomele astmului.
sa-si monitorizeze conditia în functie de simptome si, daca se poate, de PEF.
sa recunoasca semnele agravarii astmului si sa ia masurile necesare.
sa caute asistenta medicala daca este nevoie.
Obtinerea controlului - exista doua abordari pentru controlarea astmului. Prima abordare
este preferabila.
Stabilirea de urgenta a controlului printr-un nivel ridicat de terapie (de exemplu, se
adauga un tratament scurt cu glucocorticosteroid oral si/sau o doza mai mare de
glucocorticosteroizi inhalatori plus ß2-agonist cu durata lunga de actiune la terapia
care corespunde nivelului de gravitate al astmului pacientului) si apoi se face reducerea
dozelor sau,
inceperea tratamentului cu pasul corespunzator nivelului de gravitate al astmului si,
daca este cazul, intensificarea tratamentului.
38
Alegerea medicatiei
Doua tipuri de medicatie ajuta în controlul astmului:
o medicamente care controleaza astmul, adica previn simptomele si crizele, si
o medicamente de urgenta, administrate pentru criza, care au efect rapid în
tratarea crizelor si îndepartarea simptomelor.
Medicamentele administrate prin inhalare sunt preferabile datorita indexului lor
terapeutic ridicat: concentratii mari de medicament sunt eliberate direct în caile
respiratorii, cu efecte terapeutice puternice si un numar redus de efecte secundare
sistemice.
Dispozitivele pentru medicatia administrata prin inhalare include inhalatoare sub
presiune cu doza masurata (pMDI) – figura 12 si 14, inhalatoare cu doza masurata
actionate de respiratie, inhalatoare cu pulbere uscata (fig.13,14) si nebulizatoare.
Spacer-ele (sau camera de retinere) – fig.15 - faciliteaza utilizarea inhalatoarelor. De
asemenea, spacer-ele reduc absorbtia sistemica si efectele secundare ale
glucocorticosteroizilor inhalatori.
39
Fig.12 Fig.13
In cazul fiecarui pacient, se selecteaza dispozitivul cel mai potrivit.
40
Fig.14
Fig. 15
Glosarul medicatiilor pentru astm - medicatie de control
Inhalatorii:BeclometazonaBudesonidFlunisolidFluticasonTriamcinolonTablete sau sirop:hidrocortizonmetilprednisolonprednisolonprednison
Inhalatorii: Doza initiala în functie de gravitatea astmului, apoi doza diminuata pe o perioada de 2-3 luni pâna la cea mai mica doza o data ce s-a obtinut controlul
Tablete sau sirop: Pentru control zilnic, se utilizeaza cea mai mica doza 5-40mg de prednison, iar în caz de crize severe, 40-60mg zilnic; priza unica la adulti, iar pentru copii 1-2 mg/kg zilnic.
Inhalatorii: Riscul potential, dar nesemnificativ, de aparitie a efectelor secundare este contrabalansat de eficienta. Folosirea MDI cu spacere si clatirea gurii dupa inhalatie scad incidenta candidozei orale.
Tablete sau sirop: Utilizare pe termen lung: alternarea dozajului zilnic produce mai putina toxicitate. Pe termen scurt "puseuri" de 3-10 zile sunt eficiente în obtinerea controlului prompt.
ß2-agonisti cu actiune de lunga duratabeta-adrenergicsimpatomimetic
Inhalatorii:Formoterol (F)Salmeterol (Sm)
Inhalatorii:DPI-F: 1 inhalatie (12mcg) de 2 ori/zi.MDI-F: 2 inhalatii de 2 ori/zi.DPI-Sm: 1 inhalatie (50 mcg) de 2 ori/zi.MDI-Sm: 2 inhalatii de 2 ori/zi.
Inhalatori: A se utiliza doar ca adjuvant în terapia anti-inflamatorie. ?n combinatie cu doze mici-medii de glucocorticosteroizi inhalati, este mai eficient decât cresterea dozajului de glucocorticosteroizi inhalati.
Teofilina cu eliberare prelungitaTeofilinaAminofilinaMetilxantina
Doza initiala 10mg/kg/zi cu maxim 800mgAdministrate în 1-2 prize.
Monitorizarea nivelului de teofilina este adesea necesara. Absorbtia si metabolismul pot fi afectate de un numar de factori, inclusiv bolile febrile.
Adulti: M 10mg x 1/24hP 450mg de 2ori/ziZ 20mg de 2 ori/ziZi 600mg 1/24h.Copii:M 5mg 1/24h (6-14 ani)M 4mg 1/24h (2-5 ani)Z 10mg de 2 ori/zi (7-11ani).
Nu s-a stabilit cu exactitate pozitia antileukotrienelor în terapia astmului. Acestea aduc o îmbunatatire suplimentara ca adjuvant al glucocorticosteroizi inhalati, desi nu sunt la fel de eficiente precum ß2-agonistii inhalati cu actiune de lunga durata.
Medicatie de urgenta
42
Nume si tipuri Doze obisnuite Comentarii
ß2-agonisti cu actiune de scurta durataadrenergiceß2-stimulantisimpatomimeticeAlbuterolFenoterolMetaproterenolPirbuterolSalbutamolTerbutalina
Exista diferente în puterea de actiune, însa toate produsele sunt comparabile la inhalare. Pentru utilizare simptomatica si pretratament înainte de exercitiu 2 puff-uri MDI sau 1 inhalare DPI. Pentru crize de astm, 4-8 puff-uri 1 data/2-4h, se pot administra 1 data/20min x 3 sub supraveghere medicala sau echivalentul a 5mg de salbutamol prin nebulizator.
Medicamentul preferat pentru bronhospasm acut.Administrarea prin inhalare are efect mai rapid si este mai eficienta decât tabletele sau siropul. Utilizarea din ce în ce mai frecventa, absenta efectelor scontate sau utilizarea a mai mult de 1 recipient pe luna înseamna ca astmul nu este controlat corespunzator; se adapteaza în mod corespunzator terapia pe termen lung.Utilizarea a 2 recipiente pe luna este asociata riscului crescut de criza severa de astm care pune viata în pericol.
Anticolinergice Bromura de Ipratropium (IB)Bromura de Oxitropiu
IB-MDI 4-6 puff-uri 1/6h sau 1 data/20min la sectia de urgenta. Nebulizator 500mcg 1 data/20min x 3 apoi1 data/2-4h pentru adulti si 250mg pentru copii
Poate avea efecte adjuvante pentru ß2-agonisti, însa actiunea debuteaza mai încet. Poate reprezenta o alternativa în cazul pacientilor cu intoleranta la ß2-agonisti.
Teofilina cu durata lunga de actiuneAminofilina
7mg/kg doza de încarcare în 20 min,urmata de 0.4mg/kg/oraperfuzie continua
Monitorizarea nivelului de teofilina este obligatorie. Se controleaza nivelul în ser la 12 si 24 ore de la administrare. Se mentine nivelul de 10-15 mcg/ml
O abordare pas cu pas este utilizata în clasificarea severitatii astmului si prescrierea
tratamentului. Numarul si frecventa administrarii medicamentelor cresc pe masura ce creste
nevoia de terapie pentru astm, si descreste când astmul este sub control.
Tabelul de mai jos prezinta abordarea pas cu pas a terapiei în vederea obtinerii si
mentinerii controlului astmului în rândul adultilor. Sistemul pas cu pas de clasificare a
severitatii astmului ia în considerare tratamentul la care este supus pacientul în prezent.
Medicatii recomandate în functie de nivelul de severitate:
43
Adulti si copii în vârsta de peste 5 ani
Toate nivelurile: în plus fata de terapia obisnuita de control zilnic, se vor administra ß2-agonisti inhalatori cu actiune rapida, dar nu mai des de 3-4 ori pe zi.
Educarea pacientilor este esentiala la fiecare pas.
Nivelul de gravitate
Medicatii zilnice de control Alte optiuni de tratament
TREAPTA IIntermitent
nu este necesara
TREAPTA IIUsor persistent
doza mica de glucocorticosteroizi inhalati.
teofilina cu eliberare conditionata sau cromona sau anti-leucotriene
TREAPTA IIIModerat persistent
doza mica-medie de glucocorticosteroizi plus ß2-agonisti inhalatori cu actiune de lunga durata.
doza medie de glucocorticosteroid inhalat plus teofilina cu eliberare conditionata doza medie de glucocorticosteroid inhalat plus ß2-agonist oral cu actiune de lunga durata doza mare de glucocorticosteroid inhalat doza medie de glucocorticosteroid inhalat plus modificator de leucotriene
TREAPTA IVSever persistent
doza mare de glucocorticosteroizi plus ß2-agonisti inhalatori cu actiune de lunga durata, plus unul sau mai multe din urmatoarele, daca este cazul; teofilina anti-leucotoriene ß2-agonist oral cu actiune de lunga durata glucocorticosteroid oral
Toti pasii: odata obtinut si mentinut pe o perioada de cel putin 3 luni control asupra astmului, se va încerca o reducere treptata a dozei de întretinere, pentru a identifica doza minima necesara în mentinerea controlului.
44
Astmul persistent este controlat mai eficient de tratamentul pe termen lung prin care
inflamatia este suprimata decât prin tratarea exclusiv a bronhoconstrictiei acute si a
simptomelor aferente.
Agentii anti-imflamatori, în special glucocorticosteroizii inhalatori, reprezinta la
momentul actual cea mai eficienta medicatie preventiva pe termen lung, cu rezultate în