apar-romania.ro · Web view2020/12/01  · Se făcea politică printre tarabele din Amzei și se vindeau trufandale de seră la protestul-maraton din Piața Universității ʼ90.

Stiri 1 decembrie 2020, a doua parte

Nu mai avem promoții cu promoter. Ce ne facem? 01 Dec 2020 | de Ioana Mucenic

În noul context pandemic, sunt retaileri care nu acceptă promoteri sau au impus rigori greu de respectat. Anul viitor, ne așteptăm ca bugetele de marketing să fie mai mici, astfel că o acțiune cu promoteri va fi greu de inclus în plan. E momentul propice să schimbăm paradigma și să găsim alte soluții, care nu au cum să fie decât digitale.

Știm deja cu toții ce măsuri a fost nevoie să implementăm în magazine, astfel că acest articol este foarte pragmatic. Așadar, vă propun câteva soluții pe care să le aveți în vedere, în măsura în care se potrivesc activității voastre. Schimbarea e inconfortabilă și succesul nu se atinge imediat, ci prin experimentare, prin încercarea diferitelor variante și îmbunătățirea lor pas cu pas.

De aceea, e bine să nu ne mai raportăm la cum făceam lucrurile înainte, la ce mergea înainte, la cum era obișnuit consumatorul. Poate noile propuneri par dificile, scumpe sau peste mână, dar orice început e greu. O să avem cel puțin un ciclu economic în care lucrurile vor funcționa așa, cu contacte reduse, cu creșterea e-commerce, cu mai puține vizite în magazine, deci e timpul să schimbăm abordarea. La vremuri noi, căutăm soluții noi.

Comunicarea promoțiilor offline în mediul online

De multe ori, dacă nu aveam promoții naționale, comunicarea campaniilor promoționale sau cu premii era făcută aproape exclusiv în magazin. Paradigma s-a schimbat, traficul din magazine a scăzut, de aceea e bine ca un consumator să-ți știe promoția înainte să ajungă la raft. Asta înseamnă că mediul digital nu mai e apanajul echipei de digital sau de brand, ci face parte din viața de zi cu zi a omului de trade marketing. Cum pot fi făcute aceste comunicări ca să fie mai eficiente? 

· Creați promoția pornind de la comunitatea de Facebook – hai să întrebăm consumatorii ce premii ar vrea să primească, răspunzând în comentarii sau votând cu obiecte predefinite.

· Realizați comunicare dedicată pe paginile de social media ale brandului vostru, doar postarea vizualului nu e destul. Realizați conținut dedicat, jocuri, anunță câștigătorii aici, invită oamenii pe site.

· Folosiți persoane influente care să intre live pe Facebook sau pe Instagram chiar din magazin, ca să aducă mai multă credibilitate.

· Evitați să mai construiți site-uri basic cu formular de înscrie bonul, lista de produse, câștigători și regulament. Fiecare secundă în care consumatorul e pe site, e o șansă în plus să vă îndrăgească și să vă cumpere și data viitoare. Stabiliți-vă ca obiective să creșteți timpul petrecut de consumator pe site -  minim 2 minute. Deci adăugați conținut, quizzuri, jocuri, materiale video, infografice, rețete. Da, e mai complicat, dar impactul e mai mare și cu efecte și pe moment și pe termen mai lung. Și costă tot cât promoterii.

· Introduceți buton de e-commerce, ca omul să cumpere și online. Chiar dacă nu cumpără, măcar află de unde. Consumatorii încep să se obișnuiască cu promoțiile care au loc doar într-un retailer și încep să întrebe: De unde trebuie să cumpăr?

Mai există și alte mecanisme în afară de tragere la sorți

Cutuma este să facem și trageri la sorți, dar există și modalități mai interesante de a oferi premii în campanii. Doar câteva exemple:

· Primii 100 care se înscriu, lunar, primesc automat un premiu - un voucher, să evităm costurile logistice. 

· Înscrierea produselor, nu doar a bonului. Poate pe un bon sunt 5 SKU-uri. Cei care au cele mai multe produse cumpărate săptămânal, primesc garantat un premiu. Încurajăm astfel o achiziție mai mare.

· Implementarea de mecanisme creative, precum: numărul bonului este ca un cod de seif - vezi dacă bonul tău deschide seiful unde este un premiu. Dacă ai nimerit chiar și o cifră care este parte din numărul seifului, câștigi un premiu mai mic. 

· Un alt mecanism creativ este Mix&Match, pretabil când există mai multe SKU-uri în promoție. În fiecare zi, ai o combinație de produse câștigătoare. Dacă a cumpărat combinația corectă, clientul câștigă automat un premiu.

· Vouchere garantate de reducere la produse complementare. Ai cumpărat o pâine? Câștigi garantat un voucher de 10 de lei pentru o băcănie online cu gemuri făcute în casă. Folosiți-vă de explozia de magazine online, ca să oferiți ca premii vouchere (bani/reduceri) către aceștia, ca premii garantate.

Platformele de loializare

Există studii care au scanat la RMN creierul consumatorilor în timp ce li se arătau diferite branduri. Rezultatul? Pentru brandul preferat, s-a activat în creier centrul plăcerii. Deci oamenii sunt atașați emoțional de brandurile pe care le folosesc frecvent și se creează obiceiuri de consum așa de înrădăcinate, încât cumpărarea este pe pilot automat. De aici și frustrarea enormă a acestor consumatori loiali, care nu sunt apreciați deloc de branduri și nici măcar nu au norocul să câștige. De câte ori n-ați văzut comentarii spunând: Vă cumpăr tot timpul și nu am câștigat nimic.

Ce puteți să faceți pentru acești consumatori sunt platformele de loializare – unde consumatorii își înscriu bonurile, acestea se trasformă în puncte/steluțe și, pe baza lor, primesc diferite beneficii – pot fi produse gratuite, vouchere de discount, premii sau chiar beneficii mai emoționale – spre exemplu, sunt primii care primesc acasă, spre testare, un produs nou lansat. O astfel de platformă prespune o investiție inițială de zeci de mii de euro, cam cât 1-2 campanii cu promoteri, însă ea este un proiect pe termen lung și dezvoltă o comunitate loială.

Chatbot-uri

La nivel global, chatboții sunt atât de frecvenți, încât au apărut servicii de doar 10 euro pe lună, care îți permit să-ți faci un Messenger Bot fără să ai nevoie de cod. Se estimează că, global, 50% dintre consumatori deja au interacționat cu un bot și, în următorii 5 ani, 75% din serviciile de customer service vor fi automatizate prin aceștia.

Cu un chatbot implementat în Facebook Messenger, un consumator află despre promoții, înscrie bonul, câștigă premiile, lasă adresa de livrare, totul automat și într-un mod simplu și amuzant pentru consumator. Asta înseamnă mii de euro salvați în costuri logistice, nu mai e nevoie să faci un site promoțional de fiecare dată, iar consumatorii învață să intre pe chat, chiar dacă nu văd o promoție anume. Se formează astfel o rutină în afara activității promoționale comunicate în magazin.

Platformele de testare

Cu creșterea accelerată a comerțului online, componenta de testare de noi produse este una problematică. Consumatorii vor tinde să adauge în coș produse pe care le cunosc deja, multe magazine oferă opțiunea să comanzi fix același coș ca înainte, ceea ce reduce cumpărăturile săptămânale la doar un click.

Chiar și fără această opțiune, cumpărăturile online sunt mai puțin impulsive decât cele din magazin, deci șansele ca un consumator să cumperere un produs nou sunt mai mici decât în magazin, unde existau plasări și evidențiere la raft. De aceea, la nivel global se dezvoltă platformele de testare, concept care la noi este încă la început.

Consumatorii își fac cont și solicită anumite produse pentru testare. Acestea sunt acordate pe diferite criterii – fie demografice, fie comportamentale (consumatorii trebuie să posteze despre produs in social media/să scrie un review pe un site de e-commerce). De cele mai multe ori, aceste platforme cumulează mai multe categorii de produse, dar pot fi o soluție bună și pentru companiile ce au mai multe branduri sub umbrela lor.

Abonamentele pentru produse

Sunt categorii de produse foarte pretabile la consum repetat (de la cafea la produse de îngrijire, de la mâncarea de animale la bere). Aici, o platformă online unde consumatorii să-și facă abonamente pentru produse este o soluție bună. Consumatorii pot selecta diferite pachete de produse sau își pot crea propriul pachet, pe care să-l primească periodic, plătind automat un abonament.

Aceste platforme se axează pe rutină și pe simplificarea vieții consumatorului, dar nu sunt atât de plictisitoare pe cât par. Dimpotrivă, în aceste abonamente pot intra produse noi lansate, se pot realiza periodic promoții la diferite produse – spre exemplu, pe cele 3 luni de vară și doar atunci, să primești cafea pentru frappe, pe lângă cafeaua ta uzuală.

Există multiple modele de succes în afara țării, pentru aproape toate categoriile din magazine, precum Dollar Shave Club (lame de ras), Birchbox (cosmetice), SnackNation (diferite snacksuri), HomeChef (ingredientele necesare pentru anumite rețete), Murray’s Cheese of Month Subscription (la brânzeturi), Craft Beer Club. Majoritatea pachetelor combină mai multe branduri, dar sunt și soluții uni-brand.

Iată, deci, cât de multe abordări noi există. Unele necesită investiție financiară mai mare, dar nu exorbitantă, mai ales dacă nu le vezi punctual, ci măcar pentru câteva luni. Altele sunt chiar simplu de făcut, atât timp cât facem un pas lateral și ne permitem să fim creativi și curajoși. Articol scris de Ioana Mucenic, CEO Minio.

Premieră în retail: Kaufland lansează Programul ,,Porc născut și crescut în România” Viorela Pitulice București, 26 noiembrie 2020 De astăzi, Kaufland devine primul lanț de magazine în care 100% din carnea de porc de la Raftul Românesc provine de la porci născuți, și nu doar crescuți în România, ca urmare a extinderii programului de stimulare a producției interne.

Totodată, compania sprijină fermierii să adere la primul program de bunăstare a animalelor, ce aduce noi standarde de calitate pentru creșterea porcilor. Datorită acestei noutăți, acum purceii sunt născuți în România, nemaifiind nevoie ca aceștia să fie importați de fermieri din străinătate, pentru a-i crește în România.

Programul ,,Porc născut și crescut în România” este o premieră în retail, Kaufland fiind singurul lanț în care carnea de porc are origine 100% românească, de la porci născuți în România. Carnea de porc ce provine din program se găsește în magazine în cadrul Raftului Românesc, semnalizat corespunzător la vitrinele cu servire asistată.

De la lansarea primei etape a programului, în 2017, Kaufland a sprijinit în toți acești ani dezvoltarea fermelor de porci, pentru a putea oferi în magazine carne 100% românească, de la porci născuți, crescuți în România, dar și hrăniți cu cereale din România.

În prezent, în toate magazinele Kaufland este livrată săptămânal carne proaspătă de porc ce provine de la peste 5000 de porci născuți și crescuți în România.

Demersul, început acum 3 ani, vine ca răspuns la faptul că 60% din carnea de porc din România provenea din import. Creșterea producției interne aduce beneficii economiei și agriculturii românești, ce nu va mai depinde de importuri, aspect cu atât mai important în această perioadă.

 Noi standarde de creștere a porcilor – prin programul agricol pentru carnea de porc

 Odată cu acest pas, Kaufland lanseză și un nou program agricol prin care a sprijinit fermele de porci să adere la standarde superioare de bunăstare a animalelor, astfel că românii vor putea pune pe masa de Sărbători carne 100% românească, de o calitate mai bună.

Acesta introduce în ferme un model de dezvoltare a agriculturii și bunăstării animalelor în lanțul de aprovizionare cu carne de porc, pe 4 paliere:

1. Colaborarea directă cu fermierii;

2. Introducerea unor standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor

3. Introducerea unui sistem de hrană, cu cereale 100% românești, periodic analizate;

Introducerea unui sistem de audit de siguranță și calitate pentru ferme, hrana porcilor, precum și de monitorizare a sănătății porcilor;

Programul agricol pentru carnea de porc este o premieră în România și depășește cerințele legislative, fiind un model de urmat pentru a crește producția internă de carne de porc de calitate.

Acesta cuprinde momentan 7 ferme de porci din țară, grupate în Cooperativa Agricolă Siliștea Producție Suine, ce furnizează carne proaspătă de porc în magazinele Kaufland România, în volum de peste 2000 de porci pe săptămână. Obiectivul Kaufland este ca în următorii ani, toată carnea de porc din rețea să provină din astfel de ferme ce vor livra porci născuți și crescuți în România, la standarde înalte.

Programul se va extinde și e o invitație și către alți fermieri.

Programul agricol pentru carnea de porc introduce un sistem de controlare a calității, prin întregul pachet de măsuri:

· Auditul fermelor și a standardelor de bunăstare a animalelor

Kaufland colaborează cu SGS România, o companie internațională de certificare, care desfășoară auditul, ce analizează criterii precum îngrijirea porcilor, starea de sănătate, hrana, măsurile de igienă și standardele sanitare. Fermele din program au obținut nivelul Avansat, ce depășește cerințele legale.

Costurile de auditare a fermelor pentru menținerea standardelor sunt suportate integral de Kaufland România.

· Hrană cu cereale 100% autohtone

 Toate cerealele ce compun hrana porcilor sunt aprobate, provin 100% din recoltă românească și conțin soia românească, nemodificată genetic.

· Auditul hranei

 Kaufland lucrează cu o instituție neutră, independentă, pentru prelevarea probelor și analiza furajelor direct de la fermă, pentru a garanta calitatea în mod constant. Hrana e periodic analizată în vederea controlului de pesticide, salmonella, dioxină sau metale grele.

· Sistem de monitorizare a sănătății porcilor

Datorită acestuia, porcilor le vor fi administrate mai puține medicamente, iar Kaufland va primi regulat informații referitoare la nivelul acestora. Fermele vor folosi indexul de terapie, instrument ce permite controlarea evoluției stării de sănătate și stabilirea măsurilor necesare.

· Fermele oferă spații mai mari

Spațiile de creștere au minim 0.715 mp/porc, mai mult decât cerințele legale, și se află la o distanță de maxim 300 de km de la fermă la abator.

· Condiții de viață mai relaxate

Cu cât porcii sunt mai relaxați și au condiții de viață mai bune, cu atât carnea este mai gustoasă. Porcii sunt animale curioase, care își doresc să exploreze și să se joace. De aceea, spațiile de creștere au fost dotate cu jucării naturale, din lemn, care îi ajută să fie mai relaxați și, în consecință, mai sănătoși.

În plus, datorită faptului că sunt născuți și crescuți în România, se elimină nevoia de transport a purceilor, factor de stres cu impact asupra calității cărnii.

„Azi facem lucrurile mai bune decât ieri. Ne respectăm angajamentul de a fi alături de fermierii români și iată că la 3 ani după lansarea programului Crescut în România, care și la acea vreme a fost o premieră, venim cu extinderea lui la un nou nivel, ce aduce pentru prima dată în România astfel de standarde de bunăstare a animalelor, mai înalte. România are nevoie de investiții în agricultură, ca să se dezvolte, iar noi lansăm un model ce sperăm să fie susținut de toată piața, nu doar de noi. Obiectivul nostru este să avem 100% carne de porc românească în magazine. Așa ne asigurăm că e proaspătă, de calitate și că provine de la purcei mai sănătoși și mai fericiți, născuți în România, nu doar crescuți. Vom continua să investim în dezvoltarea producției interne de porci, cu scopul de a oferi carne proaspătă numai de la porci care s-au născut în România”, declară Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs Kaufland România.

Kaufland România susține fermierii din program prin contracte pe termen lung și oferă garanția plății rapide către aceștia, și organizează întâlniri periodice pentru feedback.

Despre Kaufland România

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine în 8 țări, 132.000 de angajați și o rețea de 135 de magazine în România. În 2019, Kaufland România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală. Kaufland deține și distincția Customers’ Friend pentru compania cu cele mai bune servicii pentru clienți, acordată de Institutul internațional ICERTIAS, în urma unei analize de piață. Strategia noastră are ca scop îndeplinirea dorinţele clienților cu accent pe garanţiile şi serviciile noastre, varietate, un nivel ridicat de calitate şi, bineînţeles, preţuri atractive. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.kaufland.ro.

Kaufland angajează persoane cu dizabilități la nivel național. Cei interesați pot aplica online, pe cariere.kaufland.ro – unde este disponibilă lista posturilor vacante, prin e-mail la [email protected] sau la numărul de telefon 021.9132

Se impun măsuri drastice în hipermarket-uri în prag de sărbători 30 noiembrie 2020

Taina ”sfintelor” cumpărături în prag de sărbători continuă chiar și în plină pandemie. Chiar dacă la nivel național s-au instituit măsuri drastice de prevenire și combatere a numărului îmbolnăvirilor cu SARS Cov-2, oamenii par să le sfideze și să se îmbulzească printre raioane și mai ales la casele de marcat.

Hipermarker-urile și, în general, marile magazine sunt asaltate de clienți, facilitând astfel propagarea noului Coronavirus. După închiderea piețelor, mai mulți jurnaliști, dar și persoane care au văzut ce se întâmplă zi de zi în aceste spații, au enumerat motive care au ajuns în atenția Istituției Prefectului Argeș.

În primul, sunt spații aglomerate prin definiție. În al doilea rând, în ciuda măsurilor drastice deja impuse, nu se respectă regula purtării măsurilor, nu se respectă regula purtării măștii (în mod corect) de către toată lumea, plus contactul cu produsele și fructele. 

Prefectul județului Argeș, Emanuel Soare, a luat la cunoștință aceste aspecte și anunță noi măsuri drastice: ” Să fie clar, dacă nu se respectă regulile stabilite, vom impune noi restricții. Aceste zile reprezintă un test de moralitate pentru magazine. Dacă cetățenii nu înțeleg să respecte distanța, vom limita numărul de clienți în magazine. Pe de altă parte, dacă magazinele nu se conformează, le vom ” ajuta” noi prin limitarea numărului de clienți. Tocmai am luat un set de măsuri: fără coșuri de mână, cărucioare în număr limitat, mai multe dispensere de dezinfectant, limitarea accesului în magazin dacă se supraaglomerează ș.a.m.d.. Aștept să se conformeze. Dacă nu vor reuși, schimbăm!” a declarat prefectul.

DIVERSERAGT SEMINTE a cerut insolvenţa firmei AGRO TRADE GRAINS J.P. Companii #Insolvenţa / 28 noiembrie• AGRO TRADE GRAINS a avut la finele anului trecut datorii de 211.174.722 lei• În perioada 2013-1015 compania a înregistrat vânzări anuale de peste 1 miliard de lei

RAGT SEMINTE SRL a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva AGRO TRADE GRAINS SRL, fosta BRISEGROUP SRL, conform portal.just.ro. Solicitarea de aplicare a Legii 85/2014, formulată de RAGT SEMINTE SRL împotriva AGRO TRADE GRAINS, a dus la constituirea Dosarului Dosarului nr.7470/118/2020, înregistrat la Tribunalul Constanţa.

AGRO TRADE GRAINS SRL a avut în anul precent un număr mediu de 119 angajaţi. Cifra de afaceri înregistrată a fost de 43.029.958 de lei iar pierderile au fost în valoare de 39.482.470 de lei. La finele anului 2019 compania înregistra datorii de 211.174.722 lei, conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.gov.ro). În perioada 2013-2015 compania a înregistrat vânzări anuale de peste 1 miliard de lei.

ROMSA LOGISTIC a cerut insolvenţa DORNA LACTATE J.P. Companii #Insolvenţa / 01 decembrie

ROMSA LOGISTIC SRL a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva DORNA LACTATE SA, societatea care face parte din Grupul LACTALIS Franţa, conform portal.just.ro.

Solicitarea de aplicare a Legii 85/2014, formulată de ROMSA LOGISTIC SRL împotriva DORNA LACTATE SA, a dus la constituirea Dosarului nr.3749/86/2020, înregistrat la Tribunalul Suceava.

DORNA LACTATE SA a avut în anul 2018 un număr mediu de 411 angajaţi. Cifra de afaceri înregistrată a fost de 237.413.928 de lei iar profitul a fost în valoare de 9.544.207 de lei. Compania înregistra la finele anului 2018 datorii record de 114.722.203 lei, conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.gov.ro).

Corneliu Idu, proprietarul celui mai mare siloz de cereale de la Marea Neagră, a murit! Ramona Dascălu - 1 decembrie 2020 A murit proprietarul celui mai mare siloz de cereale de la Marea Neagră şi Marea Mediterană! Omul de afaceri constănțean Corneliu Idu, fondatorul Comvex, în vârstă de 70 de ani, a murit astăzi, marți – 1 decembrie, din cauza COVID-19.

Surse medicale au declarat că starea de sănătate a lui Corneliu Idu s-a agravat brusc, marţi dimineaţă, iar cadrele medicale nu au reuşit să îl salveze, acesta fiind diagnosticat cu Covid-19, scrie news.ro.

Corneliu Idu, proprietarul Comvez – cel mai mare terminal specializat în operarea materiilor prime solide vrac din arealul Mării Negre, a inaugurat anul trecut, în luna octombrie, cel mai modern şi cel mai mare siloz de la Marea Neagră şi Marea Mediterană, siloz situat chiar în portul Constanţa, la dana 80.

Potrivit spuselor omului de afaceri, de la acea vreme, investiția în silozul ce deține o capacitate de 200.000 de tone a fost de 50 de milioane de euro.

Corneliu Idu se număra printre cei mai bogați oameni de afaceri din județul Constanța, el deținând pe lângă firme de shipping şi societăţi în domeniul activităţilor portuare, și o bază de tenis în staţiunea Mamaia, unde s-au disputat mai multe competiţii interne şi internaţionale.

A murit fermierul Gheorghe Alexandru! Conducerea APPR, îndurerată de pierderea suferită!agrointeligenta.ro - 1 decembrie 2020 A murit fermierul Gheorghe Alexandru! Este vestea care cutremură în această seară întreaga comunitate a fermierilor din România. Fondatorul Somalex din Ialomița, una dintre cele mai performante exploatații agricole din țara noastră, a fost răpus de Covid-19 având pe fond mai multe afecțiuni cronice.

În ultimii ani, Gheorghe Alexandru s-a implicat activ în acțiunile de reprezentare a fermierilor români, făcând parte din forul de conducere al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Nicolae Sitaru, președintele APPR, a transmis, prin intermediul Agrointeligența – AGROINTEL.RO, mesajul că în această seară de 1 decembrie, APPR și agricultura românească au pierdut un om deosebit, care a pus mereu suflet în tot ceea ce făcea și care a fost un model pentru mulți dintre confrații săi.

Echipa Agrointeligența – AGROINTEL.RO transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate și echipei APPR. Dumnezeu să îl odihnească!

GLOBAL

Cine este noul CEO al McDonald's, cel care i-a luat locul şefului prins că a avut o relaţie cu o angajată. De un an, el mănâncă zilnic un produs al restaurantului fast food Ioana Matei 30 noiembrie 2020 Jurnaliştii de la Financial Times au avut un interviu faţă în faţă cu  cu Chris Kempczinski, CEO al McDonald's. El are experienţă în marketing, dobândită atât prin studii teoretice, la Harvard Business School şi Boston Consulting Group, cât şi prin experienţă practică la Proter & Gamble. Este, de altfel, descris de autorul articolului drept un „tip de brand”.

Kempczinski este noul CEO al McDonald's şi a obţinut acest rol în urmă cu un an, după ce s-a descoperit că predecesorul său, Steve Easterbrook, a avut o o relaţie cu o angajată, împotriva politicii companiei.

La prânzul cu jurnalistul FT, „Chris K”, aşa cum pare că este numit de colegii săi, cere un Filet-O-Fish, o porţie medie de cartofi prăjiţi, o Cola dietetică şi o îngheţată de vanilie sundae.

„Mănânc asta în fiecare zi - de fapt de două ori pe zi, de luni până vineri.”

Executivul de 52 de ani spune că reuşeşte să îşi menţină condiţia fizică alergând 50 de mile săptămânal şi renunţând la sosul tartar din sandvişurile cu peşte, precum şi la şunca din Egg McMuffins.

După un an în care a avut acest regim spune: „Începi să înveţi ce ţi se potriveşte după un an”.

Închiderile forţate au afectat şi businessul McDonald's, care a înregistrat un profit mai mic cu 13% în primele două trimestre ale anului, comparativ cu anul trecut - dar fast-food-ul se dovedeşte a fi unul dintre cele mai reziliente domenii în pandemie, cel puţin în Statele Unite.

„Avem un meniu foarte Darwinian. Orice se vinde, punem în meniu; ce nu se vinde, scoatem din meniu”, dar „există un anumit nivel al cererii care trebuie susţinut. Nu ne merge bine dacă vindem unu sau două produse pe oră”, spune el, întrebat când vor introduce în meniu un burger fără carne.

Nu poate să îşi creeze cererea compania care are un buget de marketing de 4 miliarde de dolari? El răspunde că produsele pe bază de plante nu sunt suficient de mainstream - cel puţin nu acum.

Kempczinski a fost recrutat chiar de către Easterbrook, fostul CEO, de la Kraft, în 2015, iar cei doi bărbaţi au creat o strategie prin care au inclus meniurile de mic-dejun toată ziua, precum şi ecranele digitale.

Vestea că el este noul CEO l-a surprins, iar primele reacţii au fost să se gândească la impactul avut asupra prietenului său, propria carieră şi organizaţia pe care trebuia să o aducă pe calea cea bună.

RAPORT EIT FOOD:Impactul pandemiei de COVID-19 asupra comportamentelor alimentare europene S.B. Miscellanea / 01 decembrie

EIT Food a publicat astăzi un nou raport privind impactul pandemiei COVID-19 asupra comportamentelor alimentare ale consumatorilor.

Un sondaj realizat în rândul a 5.000 de consumatori din zece ţări europene arată că măsurile carantinei este posibil să fi provocat schimbări de comportament de durată în ceea ce priveşte consumul de alimente - marcate de schimbări substanţiale în tendinţele în materie de cumpărare, pregătirea meselor şi obiceiurile alimentare. Cercetarea a fost realizată de un consorţiu de universităţi de top din Europa, condus de Universitatea Aarhus din Danemarca.Cele zece ţări chestionate au fost Spania, Suedia, Germania, Regatul Unit, Polonia, Italia, Franţa, Grecia, Finlanda, România.

Noul raport vine la doar câteva luni după ce Comisia Europeană şi-a publicat strategia de referinţă Farm to Fork ("De la producător la consumatorul final"), solicitând crearea unui mediu alimentar care să faciliteze consumatorilor alegerea unor diete sănătoase şi durabile, oferindu-le în acelaşi timp acces la alimente suficiente şi accesibile. Pe măsură ce Europa îşi revine din pandemia de COVID-19, există o oportunitate unică pentru industrie de a coopera cu consumatorii şi de a se baza pe tendinţele de protejare a sănătăţii şi a sustenabilităţii, în continuă creştere.

Profesorul Klaus Grunert, rectorul Secţiei Departamentului de Management al Universităţii Aarhus, a declarat: "Cercetările noastre arată că pandemia de COVID-19 a schimbat modul în care oamenii gândesc, cumpără, planifică şi consumă mâncarea.

Partea bună în timpul acestei pandemii a fost reprezentată de apariţia diferitelor tendinţe pozitive, în special în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi sănătatea. Industria are o oportunitate reală de inovare pentru a satisface nevoile consumatorilor, de exemplu, prin noi experienţe prin care consumatorii să se bucure de mâncare acasă sau să-şi adapteze experienţa online la noile moduri de cumpărare."

Consumatorii români precauţi petrec mai mult timp în bucătărie

Mai mult de jumătate dintre consumatorii români (56%) au declarat că s-au confruntat cu probleme financiare în timpul pandemiei de COVID-19, uşor peste media europeană de 54%.

În timp ce România a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri a cumpărăturilor planificate cu atenţie (50%) şi a cumpărăturilor en-gros (51%), a înregistrat şi cea mai mare creştere a cumpărăturilor impulsive (39%).

La fel ca restul Europei, consumatorii români au redescoperit o plăcere pentru gătit. Aproape patru din zece români au afirmat că le-a plăcut să petreacă mai mult timp în bucătărie (37%), precum şi să încerce reţete noi (43%).

Modificări în comportamentele alimentare ale consumatorilor în întreaga Europă

Consumatorii din întreaga Europă s-au confruntat cu dificultăţi financiare în timpul pandemiei de COVID-19. O treime dintre respondenţi (34%) şi-au pierdut parţial sau total veniturile şi mai mult de jumătate (55%) au afirmat că le este greu să facă faţă cheltuielilor în fiecare lună.

În ciuda acestui fapt, consumatorii europeni au afirmat că au cumpărat mai mult din aproape fiecare categorie de alimente, deoarece carantinele cauzate de COVID-19 şi practicarea tot mai accentuată a muncii de acasă în toată Europa au făcut ca oamenii să petreacă mai mult timp acasă şi să mănânce mai puţin în oraş.

Cea mai mare schimbare comportamentală a fost modul în care cumpărăm, aproape jumătate dintre consumatori raportând o creştere a cumpărăturilor online (45%), cumpărături en-gros (47%) şi plecări pentru cumpărături planificate cu atenţie (45%).

De asemenea, consumatorii europeni petrec cu peste o treime mai mult timp în bucătărie (36%), declarând că le-a plăcut să gătească în timpul carantinei. De asemenea, împărtăşirea acestei experienţe cu ceilalţi a devenit şi mai importantă, trei din zece români (29%) stând la masă cu familia mai des.

Obiceiuri de durată după pandemie

Potrivit sondajului, importanţa crescută pe care a avut-o mâncarea în viaţa noastră va continua după ridicarea măsurilor de carantină. Aproape o treime dintre consumatori au afirmat că va fi mai important ca oamenii să aibă timp să gătească acasă (27%) şi să continue să consume alimente mai variate (30%) după pandemie.

În timp ce accesibilitatea va rămâne o prioritate pentru mulţi, 32% spunând că accesul la alimente cu preţuri mici va fi mai important, aceasta nu ar trebui să fie în detrimentul sănătăţii şi al unei alimentaţii bune. Dimpotrivă, aproape jumătate dintre consumatori (49%) au afirmat că sănătatea va fi mai importantă pentru ei în urma COVID-19.

Pe lângă prioritizarea propriei sănătăţi, consumatorii europeni au raportat o serie de schimbări care ar putea avea un impact pozitiv asupra sănătăţii planetei. De exemplu, peste o treime (35%) au spus că achiziţionarea alimentelor de la producători locali a devenit mai importantă pentru ei în timpul pandemiei de COVID-19. Şi se pare că tendinţa de a cumpăra de la producători locali va continua, aproape nouă din zece (87%) raportând că este foarte probabil să continue să facă acest lucru şi în viitor.

SaskiaNuijten, Director de comunicare şi implicare publică la EIT Food, a declarat: "Fragilitatea sistemului nostru alimentar a fost puternic evidenţiată în timpul pandemiei de COVID-19. Consumatorii europeni şi-au schimbat modul în care cumpărau şi consumau alimente aproape peste noapte şi nu există semne că ar reveni la "vechile obiceiuri" după ce măsurile de carantină vor fi anulate.

Acest studiu arată speranţa consumatorilor de a avea un acces mai bun la alimente cu preţuri accesibile, care va aduce beneficii atât planetei, cât şi sănătăţii lor. Este una dintre oportunităţile de care industria poate beneficia pe măsură ce reflectăm asupra modului de a construi un sistem alimentar mai bun de la de la producator la consumatorul final (Farm toFork).

Soluţiile se vor baza pe parteneriate de colaborare în mai multe sectoare şi aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm în continuare cu partenerii pentru a accelera tranziţia către un sistem alimentar potrivit pentru viitor."

Producătorul brandurilor Johnnie Walker, Smirnoff și Guinness lansează noul plan de sustenabilitate pe zece ani: Lidia Neagu in Business, CSR 29 November 2020 Diageo, producătorul brandurilor Johnnie Walker, Smirnoff şi Guinness, a anunţat o serie de 25 de obiective îndrăzneţe în planul său ‘Society 2030: Spirit of Progress’, menit să genereze un impact pozitiv asupra lumii până în 2030, în „deceniul de acţiune” pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

Pornind de la o listă lungă de progrese înregistrate în implementarea standardelor de sustenabilitate ESG la nivel global, în următorii zece ani Diageo îşi va îndrepta atenţia spre trei domenii esenţiale, selecţionate pentru a fi în concordanţă cu Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU: promovarea consumului echilibrat de alcool; susţinerea incluziunii şi diversităţii; şi introducerea conceptului inovator de sustenabilitate „de la bob în pahar”.

„Suntem foarte mândri de realizările companiei noastre în domeniul sustenabilităţii şi responsabilităţii de până acum, iar acest plan de acțiune ambițios ne asigură că vom ajunge chiar mai departe în următorii zece ani. În fiecare dintre cele trei domenii prioritare – promovarea consumului echilibrat de alcool, susținerea incluziunii și a diversității și pionieratul în implementarea conceptului de sustenabilitate „de la bob în pahar” – obiectivul nostru este să ne aducem contribuţia acolo unde este nevoie și să continuăm să fim lideri în acest domeniu”, a declarat Michael Holm, Director General Diageo pentru Europa de Est.

Principalele puncte ale planului ‘SOCIETY 2030: SPIRIT OF PROGRESS’ includ:

Promovarea consumului echilibrat de alcool Până în 2030, Diageo va disemina mesaje privind consumul moderat în rândul a peste un miliard de oameni, prin intermediul brandurilor sale; Va schimba atitudinile a cinci milioane de conducători auto privind condusul sub influenţa alcoolului; Va informa peste 10 milioane de oameni cu privire la pericolele consumului de alcool de către minori prin programul Diageo de conştientizare ‘SMASHED’ pentru educaţia privind consumul de alcool, câştigător al mai multor premii, prezent acum pe fiecare continent.

Susţinerea incluziunii şi diversităţii Diageo va duce mai departe tradiţia solidă de incluziune şi diversitate prin stabilirea obiectivului ambiţios de a atinge un grad de reprezentare de 45% al diverselor etnii în rândul liderilor până în 2030, precum şi de 50% al femeilor în rândul echipelor de management; Diageo va asigura acces la competenţe şi cursuri unui număr de peste 1,7 milioane de oameni pentru a contribui la crearea unui sector al ospitalităţii incluziv şi prosper.

Introducerea conceptului inovator de sustenabilitate „de la bob în pahar” Diageo s-a angajat să depună eforturi în direcţia unui viitor cu emisii scăzute de carbon, prin valorificarea energiei regenerabile în procent de 100% pentru a atinge un nivel net zero al emisiilor de carbon generate de operaţiunile sale directe şi prin colaborarea cu furnizorii în vederea reducerii emisiilor de carbon indirecte cu 50%; Ca prim pas în ambiţia sa de a atinge nivelul net zero, prestigioasele distilerii Oban şi Royal Lochnagar deţinute de Diageo vor deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până la sfârşitul anului 2020 şi Diageo îşi va propune să atingă un nivel net zero în India până în 2025; Până în 2030, Diageo se va asigura că fiecare băutură pe care o produce va presupune un consum de apă cu 30% mai redus decât în prezent şi va obţine un impact net pozitiv asupra apei în principalele bazine şi comunităţi expuse stresului hidric; Va realiza peste 150 de proiecte comunitare privind apa în întreaga lume, inclusiv asigurarea accesului la apă curată, instalaţii sanitare şi igienă; Diageo va sprijini peste 150.000 de mici fermieri cu tehnici agricole de regenerare a terenului şi consolidare a biodiversităţii; Până în 2030 se va asigura că în companie se utilizează 100% materiale reciclate în realizarea ambalajelor din plastic şi că 100% din ambalajele Diageo vor fi în mare parte reciclabile.

“Sustenabilitatea este parte integrantă a felului în care ne desfășurăm activitatea de business în România. Fiecare decizie este analizată cu atenție și ține cont de impactul nostru asupra mediului înconjurător, asupra comunităților în care ne desfășurăm activitatea, asupra lanțului de furnizori, a clienților și a angajaților noștri, pentru că avem o responsabilitate față de comunitatea locală și generațiile viitoare”, a declarat Răzvan Potra, Country Manager Diageo România, Croaţia, Moldova, Slovenia și Cipru.

De asemenea, Diageo lansează şi „Sustainable Solutions”, o platformă globală care va asigura finanţare fără participare la capital pentru startup-uri şi companii de tehnologie astfel încât Diageo să poată integra în continuare sustenabilitatea în lanţul de aprovizionare şi în brandurile sale.

Concepută pentru a sprijini mici companii şi antreprenori să îşi dezvolte şi să îşi comercializeze inovaţiile, Diageo va pune la dispoziţia acestora resurse şi experienţă globale pentru a debloca potenţialul viitor al ambilor parteneri.

Diageo este lider global pe piața băuturilor alcoolice, cu un portofoliu remarcabil de băuturi cuprinzând branduri de renume precum whisky-urile Johnnie Walker, Crown Royal, J&B, Buchanan’s și Windsor, vodca Smirnoff, Ciroc și Ketel One, dar și Captain Morgan, Baileys, Don Julio, Tanqueray și Guinness.

UNIUNEA EUROPEANA

MESAJUL COMISARULUI EUROPEAN PENTRU AGRICULTURĂ! Agroinfo 01 decembrie 2020

VEȘTI DE LA BRUXELLES. În dezbaterea de astăzi din cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European a avut loc un schimb de opinii cu comisarul Janusz Wojciechowski, responsabil pentru agricultură, despre pregătirea implementării noii Politici Agricole Comune.

Problemele discutate au fost multiple, mergând de la imixtiunea nepermisă a lui Frans Timmermans în desfășurarea trialogurilor, până la temerea potrivit căreia recomandările Comisiei ar putea deveni obligatorii, ceea ce ar afecta capacitatea statelor membre de a-și adapta PAC-ul la realitățile din teren, a scris europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Com AGRI, Parlamentul European, pe pagina sa Facebook.

Mesajul comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski:

„Mulțumesc Comisiei AGRI pentru anul acesta de cooperare. Nu știam că ne așteaptă un an cu atâtea provocări. Rolul Comisiei AGRI a fost foarte important, a fost o sursă de inspirație pentru Comisia Europeană. Comisia AGRI a inspirat Comisia Europeană în luarea unor decizii curajoase în ce privește bugetul PAC. Voi trece la recomandările care vizează planurile strategice naționale pregătite de CE. Comisia a pus la punct o cale către biodiversitate în Europa. Zonele agricole și ecologice se află în centrul acestei strategii. Trebuie să îi ajutăm pe fermieri pentru a se angaja pe calea acestei tranziții. Farm to fork are o serie de recomandări pentru PNS care vizează chestiunile sociale, economice, de mediu prin intermediul celor 9 obiective principale de PAC.

Recomandările vor viza acțiunile necesare pentru a atinge țintele europene din strategiile privind Pactul Ecologic în ce privește reducerea pesticidelor și antimicrobienelor, în ceea ce privește sporirea zonelor unde se face agricultură ecologică și acoperirea zonelor rurale cu internet de bandă largă. Comisia pregătește 27 de documente cuprinzând recomandări, câte una pentru fiecare stat membru. Procesul de redactare e în curs.

Comisia va publica recomandările cândva la mijlocul lunii decembrie. Au făcut obiectul unor schimbări de opinii tehnice în baza dialogului structurat. În ceea ce privește abordarea, după ce vor fi publicate recomandările, mă voi întoarce la comisia dvs. pentru un schimb de opinii. Se vizează un număr limitat de recomandări, cam 15, care vizează provocările cheie ale statului respectiv. Recomandările fac o diferență între statele membre în ceea ce privește eforturile ce trebuie făcute.

În ceea ce privește legătura între reforma PAC și Pactul Ecologic, nivelul de ambiție a făcut obiectul multor dezbateri. Comisia nu este doar hotărâtă să își joace rolul de mediator, dar și motorul durabilității. Vreau să mă asigur că PNS vor fi în stare să atingă țintele din Green Deal. Totuși, Comisia nu va face recomandări țintite către statele membre. În ce privește strategia Farm to Fork, Comisia va cere ca statele membre să stabilească ținte naționale, rezultatele pe care vor să le atingă. Comisia va agrega acele valori naționale și va evalua dacă acestea pot atinge ambițiile din Green Deal sau nu. Vom monitoriza progresele înregistrate în cadrul de evaluare propus. Amendamentele vor fi discutate în cadrul trilogurilor, sub președinție portugheză probabil. Aceste recomandări vizează să sprijine statele membre în elaborarea PNS. Recomandările vor fi de ajutor în animarea dezbaterilor pe plan național.”

Acordul UE-Mercosur dezavantajează fermierii noiembrie 30, 2020 agrimanet

Țările membre Mercosur sunt Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Venezuela. Cu privire la produse agricole, blocul Mercosur va elimina taxele vamale pentru vin (27%), ciocolată (20%), băuturi spirtoase (20-35%), biscuiţi (16-18%), piersici la conservă (55%), băuturi carbogazoase (20-35%) şi măsline. În ceea ce priveşte brânza şi produsele lactate din UE, acestea vor beneficia de „cote mari” fără taxe. În replică, UE îşi va deschide piaţa pentru produsele agricole din America de Sud, principala concesie a europenilor; un sistem de cote: 99.000 de tone de carne de vită/an la un tarif preferenţial de 7,5%, o cotă suplimentară de 180.000 de tone/an pentru zahăr şi o alta de 100.000 de tone carne de pasăre/an.

Acordul UE-Mercosur a generat sentimente controversate în Spania.

În timp ce industria alimentară scoate în evidență noile oportunități pentru acest sector, fermierii rămân in alerta. Partenerul EURACTIV, Efeagro, raportează.

Mai multe surse din industrie, cooperative și organizații agricole, contactate de Efeagro, sunt de acord asupra viitorului incert al acordului UE-Mercosur.

„Pentru noi, ca producători, Mercosur reprezintă o piață excelentă. Există un apetit foarte clar pentru produsele europene ambalate și, mai precis, pentru cele care vin din Spania „, a declarat pentru Efeagro Josep Puxeu, reprezentantul asociației spaniole a industriei alimentare (FIAB) în cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE).

Puxeu a recunoscut că există produse alimentare „sensibile” pentru Spania în cadrul acestui acord, cum ar fi carnea de vită sau sucurile concentrate. Cu toate acestea, potrivit acestuia, cheia în astfel de cazuri este „să căutăm elemente de reciprocitate și de natură tranzitorie”.

„Avem nevoie de acord nu numai pentru probleme culturale și lingvistice, ci și pentru că nu există atât de multe piețe deschise. Este unul dintre puținele domenii din lume în care putem continua să realizăm acest tip de acord ”, a adăugat el.

Reticență crescută și „ impresia de buricul instuțional al pământului”

Puxeu a cerut, de asemenea, UE să „oprească impresia de buricul instuțional al pământului” și „să profite de singurele opțiuni care rămân în domeniul comerțului mondial”, făcând aluzie la consensul din regiunea Asia-Pacific.

„Acordul UE-Mercosur este singurul care ne interesează. Era pe drumul cel bun, dar acum există țări foarte reticente, inclusiv Austria și Olanda, precum și probleme sociale și de mediu. ”

„Cu toate acestea, nu ne poate împiedica să mergem înainte. Costul acordului este calculat, dar nimeni nu calculează cât ar fi dacă nu este semnat ”, a avertizat el.

Cooperativele agroalimentare din Spania au devenit din ce în ce mai sceptice cu privire la beneficiile acordului pentru sectorul primar.

Un impact negativ asupra „anumitor” produse alimentare

Potrivit directorului Serviciilor Tehnice și Relațiilor Internaționale UE-Cooperative Agroalimentare, Gabriel Trenzado, acordul „poate avea un impact negativ asupra anumitor produse”.

Ei au analizat deja modul în care alimentele spaniole vor beneficia cel mai mult de pe urma acordului, cum ar fi uleiul de măsline și măslinele vrac, care ar putea avea perioade „mult mai lungi” înainte de a fi introduse treptat în acord, în comparație cu alte produse din țările Mercosur care „ar fi practic fără tarife de la început. ”

Trenzado susține, de asemenea, reciprocitatea: „Ne-ar plăcea ca produsele alimentare importate să urmeze același model de producție care există în UE, deoarece, altfel, acestea s-ar bucura de un avantaj competitiv mai mare”, a spus el.

El atrage atenția asupra „lipsei de transparență” în procesul de negociere, deoarece „detalii precum introducerea treptată a perioadelor, liberalizările sau cerințele pentru durabilitate sunt necunoscute”.

Carnea de vită, orezul și sucul de portocale spaniol vor fi cele mai afectate produse odată ce acordul va intra în vigoare, a adăugat el.

Interese din afara sectorului agricol

Directorul Asociației de Relații Internaționale a fermierilor Asaja, Ignacio López, consideră că interesele pentru Spania și UE din afara sectorului agricol sunt „foarte puternice”.

Din acest motiv, el presupune că poziția sectorului agroalimentar față de țările Mercosur este „mai defensivă decât ofensiva”, chiar dacă Spania „nu ar fi cea mai afectată țară”.

El a avertizat că unele guverne sunt „reticente” să își dea acordul final, deoarece „nu este foarte clar ce se va întâmpla în cele din urmă cu acordul”, a adăugat el.

Directorul asociației de fermieri recunoaște că zonele rurale se tem de acest acord.

Zonele rurale solicită aplicarea acelorași standarde produselor alimentare provenite din acea parte a lumii, menționând că sunt „în favoarea” comerțului liber, dar într-un mod „bine reglementat, organizat și reciproc” pentru a garanta o concurență reală.

López a subliniat, de asemenea, că carnea de vită, citricele și sucurile vor fi cele mai afectate produse, deși vede unele posibilități de piață pentru produse de calitate, cum ar fi cele cu denumire de origine protejată.

Pentru unii, acordul nu aduce „aproape niciun avantaj”

„Ne-am opus întotdeauna” acordului, deoarece acesta nu aduce „aproape niciun avantaj” pentru sectorul agricol spaniol și european, a declarat José Luis Miguel, directorul tehnic al organizației agricole COAG.

Este necesar să „luăm în considerare” faptul că statele Mercosur sunt „printre principalii producători mondiali care operează în conformitate cu standarde care nu au nimic de-a face cu UE”, a adăugat el.

Potrivit lui Miguel, acest lucru face ca concurența să fie „foarte nedreaptă”.

Prin urmare, el speră că acordul nu va fi ratificat, bazandu-se pe faptul ca “există o reticență din ce în ce mai mare din partea diferitelor țări și părți”.

Directorul tehnic spera intr-o “oarecare raționalitate”, astfel încât UE sa “nu își deschide porțile” pentru produsele alimentare care „pun în pericol piața internă”, menționând că multe „au fost deja importate” din statele Mercosur, precum „soia sau cereale.”

Potrivit lui Miguel, trebuie acordată o atenție sporită Argentinei și Braziliei, deoarece acestea au făcut din Mercosur una dintre “cele mai mari coșuri de cereale din lume”.

MEPs approve deal on tap water and demand that EU water legislation be respected Press Releases ENVI  01 12 2020  

 New rules on drinking water will improve quality of tap water and cut plastic litter. 

· Half of the bodies of water in the EU are still not in a good state 

· All surface and ground waters must be in good condition by 2027 

MEPs call for EU water legislation to be properly implemented as 50% of EU’s water bodies are still not in a good state© AdobeStock/Irina   The Environment Committee today approved the deal on the drinking water directive and adopted a resolution demanding EU legislation on water be correctly implemented.

The agreement with member states on the drinking water directive was approved with 73 votes to 2 and 5 abstentions. The new rules will improve the quality of tap water by tightening the maximum limits for certain pollutants such as lead and harmful bacteria. They also aim to cut plastic litter by encouraging the use of tap water. This could be done by providing water free of charge in public buildings or for a low service fee, and to customers in restaurants, canteens, and catering services.

Comply with EU water legislation by 2027

The Committee also adopted a resolution on the implementation of EU water legislation with 68 votes to 2 and 10 abstentions.

While MEPs agree with the Commission’s assessment that the Water Framework Directive (WFD) is fit for purpose and should not be revised, they strongly regret that half of the bodies of water in the EU are still not in good condition and that the objectives of the WFD have not yet been reached. This is mainly due to inadequate funding, particularly slow implementation, and insufficient enforcement. The precautionary and polluter-pays principles are not being implemented properly, and many member states are using exemptions too broadly, they say.

The resolution underlines that the WFD objectives need to be better integrated into sectoral policies, particularly in agriculture, transport and energy in order to be fully compliant with the WFD and for all surface and ground waters to achieve ‘good status’ by 2027 at the latest.

MEPs urge member states to reduce the use of fertiliser and pesticides and call for such targets to be integrated and implemented in the national Strategic Plans under the EU’s farm policy. Additional action regarding chemicals and pollutants, water pricing policies, hydropower and urban wastewater treatment is needed, they say.

Next steps The plenary will vote on the deal on the drinking water directive and on the resolution on the implementation of the EU water legislation during its 14 - 17 December session.

Background The Fitness Check of EU water legislation in December 2019 concluded that the legislation is adequate but that there is room for improvement related to investments, implementation, integrating water into other policies, chemical pollution, administrative simplification and digitalisation.

While the Water Framework Directive established a framework to protect 110.000 bodies of surface water in the EU, the implementation has been lacking. Less than half of the EU’s bodies of water are in good status, even though the deadline for achieving this was 2015.

AGRI(2020)1207_1,  Committee on Agriculture and Rural Development

 DRAFT AGENDA Meeting , Monday 7 December 2020, 16.45 – 18.45, Brussels , Room: József Antall (4Q2), 7 December 2020, 16.45 – 17.15 With remote participation of AGRI Members, the Council and Commission 1. Adoption of agenda 2. Chair’s announcements 3. State of play of ongoing trilogue negotiationsCAP Strategic Plans - 2018/0216(COD) • Reporting back to committee on the negotiations (Rule 74(3)) ; 4. State of play of ongoing trilogue negotiations , Horizontal regulation - 2018/0217(COD)• Reporting back to committee on the negotiations (Rule 74(3)) ; 5. State of play of ongoing trilogue negotiations CMO - 2018/0218(COD) • Reporting back to committee on the negotiations (Rule 74(3)) 7 December 2020, 17.15 – 18.45; 6. Public Hearing on "EU agriculture after Brexit" (see separate programme) 7. Any other business 8. Next meetings 11 January 2021 (Brussels), 14 January 2021 (Brussels), 25-26 January 2021 (Brussels)

Comisia Europeană a aprobat noi aditivi pentru hrana animalelor By lantulalimentar 2020-12-01 Chelatul de fier al lizinei și al acidului glutamic, ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale, în vederea încadrării în categoria „aditivi nutriționali” și grupei funcționale „compuși de oligoelemente. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară ( EFSA ) a concluzionat în 2019 că, în condițiile de utilizare propuse, chelatul de fier al lizinei și al acidului glutamic nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor și asupra siguranței consumatorilor. Autoritatea a concluzionat totodată că aditivul este iritant pentru ochi și sensibilizant pentru piele și pentru căile respiratorii și a declarat că există un risc pentru utilizatorii aditivului dacă acesta este inhalat. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să fie luate măsuri adecvate de protecție pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, îndeosebi în ceea ce îi privește pe utilizatorii aditivului.

1. L-glutamina produsă de Corynebacterium glutamicum NITE BP-02524 , ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale, în vederea încadrării în categoria „aditivi nutriționali”, grupa funcțională „aminoacizi, sărurile acestora și produsele analoage” și în categoria „aditivi senzoriali” și grupa funcțională „compuși aromatizanți”. EFSA a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, L-glutamina produsă de Corynebacterium glutamicum NITE BP-02524 nu are niciun efect advers asupra sănătății animalelor, asupra sănătății oamenilor sau asupra mediului. Autoritatea a mai concluzionat că aditivul este o sursă eficace de glutamină pentru toate speciile de animale și că, pentru ca pentru ca L-glutamina administrată ca supliment să fie pe deplin eficace pentru rumegătoare, aditivul în cauză ar trebui să fie protejat contra degradării în rumen.

În ceea ce privește utilizarea ca substanță aromatizantă, autoritatea a declarat că nu este necesar să se mai demonstreze eficacitatea atunci când este folosită în doza recomandată. Nu este autorizată utilizarea L-glutaminei în calitate de compus aromatizant în apa de băut. În doza recomandată, L-glutamina în calitate de compus aromatizant este puțin probabil să prezinte riscuri. Faptul că utilizarea L-glutaminei ca substanță aromatizantă nu este autorizată în apa de băut nu exclude utilizarea sa în hrana combinată pentru animale administrată prin intermediul apei. Pentru a face posibil un control mai bun al L-glutaminei în calitate de compus aromatizant, ar trebui prevăzute restricții și condiții. În cazul L-glutaminei, pe eticheta aditivului ar trebui indicat conținuturile recomandate. Atunci când aceste conținuturi sunt depășite, ar trebui indicate anumite informații pe eticheta preamestecurilor.

3. L-valina produsă de Escherichia coli KCCM 80159 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale, în vederea încadrării în categoria „aditivi nutriționali”, grupa funcțională „aminoacizi, sărurile acestora și produsele analoage”. EFSA a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, L-valina produsă de Escherichia coli KCCM 80159 și folosită ca supliment alimentar în cantități adecvate nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, asupra sănătății oamenilor sau asupra mediului. Autoritatea a mai concluzionat că aditivul este considerat o sursă eficace de L-valină, un aminoacid esențial pentru hrana animalelor, și că, pentru a fi eficace în cazul rumegătoarelor, ar trebui să fie protejat contra degradării în rumen. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață.

4. Monoclorhidratul de L-lizină produs de Corynebacterium glutamicum DSM 32932 și 5. sulfatul de L-lizină produs de Corynebacterium glutamicum KFCC 11043 ca aditivi pentru hrana tuturor speciilor de animale, în vederea încadrării în categoria „aditivi nutriționali”, grupa funcțională „aminoacizi, sărurile acestora și produsele analoage”. EFSA a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, monoclorhidratul de L-lizină produs de Corynebacterium glutamicum DSM 32932 nu are niciun efect advers asupra sănătății animalelor, asupra siguranței consumatorilor sau asupra mediului. Autoritatea a declarat că există un risc pentru utilizatori deoarece ar trebui să fie considerat drept iritant pentru ochi, Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să fie luate măsuri adecvate de protecție pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, îndeosebi în ceea ce îi privește pe utilizatorii aditivului. În avizul său din 1 iulie 2020, autoritatea a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, sulfatul de L-lizină produs de Corynebacterium glutamicum KFCC 11043 nu are niciun efect advers asupra sănătății animalelor, asupra sănătății oamenilor sau asupra mediului. Autoritatea a mai concluzionat că ambii aditivi sunt surse eficace de aminoacid L-lisină pentru toate speciile de animale și că, pentru a fi eficace atât în cazul rumegătoarelor, cât și al nerumegătoarelor, aditivii în cauză ar trebui să fie protejați contra degradării în rumen.

6. Preparatul de 6-fitază produsă de Komagataella phaffii CGMCC 12056, ca aditiv pentru hrana găinilor ouătoare și a altor păsări ouătoare, în vederea încadrării în categoria „aditivi zootehnici” și în grupa funcțională „promotori de digestibilitate”. EFSA a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de 6-fitază produsă de Komagataella phaffii CGMCC 12056 nu are niciun efect advers asupra sănătății găinilor ouătoare și a altor păsări ouătoare, asupra siguranței consumatorilor sau asupra mediului. S-a concluzionat totodată că aditivul ar trebui considerat ca fiind potențial sensibilizant pentru căile respiratorii. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să fie luate măsuri adecvate de protecție pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, îndeosebi în ceea ce îi privește pe utilizatorii aditivului. Autoritatea a concluzionat că aditivul este eficace ca aditiv zootehnic în îmbunătățirea digestibilității hranei la găinile ouătoare și la alte păsări ouătoare.

7. Glutamatul monosodic obținut prin fermentare cu Corynebacterium glutamicum KCCM 80188, ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale. Solicitantul a cerut ca acest aditiv să fie încadrat în categoria „aditivi senzoriali”. Solicitantul ( compania producătoare, n.n. ) a cerut ca aditivul pentru hrana animalelor să fie autorizat în vederea utilizării în apa de băut. Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 nu permite însă autorizarea „compușilor aromatizanți” în vederea utilizării în apa de băut. Prin urmare, ar trebui să nu se permită utilizarea în apa de băut a glutamatului monosodic obținut prin fermentare cu Corynebacterium glutamicum KCCM 80188. Faptul că utilizarea aditivului ca substanță aromatizantă nu este autorizată în apa de băut nu exclude utilizarea acestuia în hrana combinată pentru animale administrată prin intermediul apei. EFSA a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, glutamatul monosodic obținut prin fermentare cu Corynebacterium glutamicum KCCM 80188 nu are efecte negative asupra sănătății animalelor, asupra sănătății consumatorilor sau asupra mediului. Autoritatea a concluzionat în aviz că aditivul nu este toxic prin inhalare, nu este iritant pentru piele sau pentru ochi și nu este sensibilizant pentru piele. Autoritatea a concluzionat totodată că s-a demonstrat cu succes efectul de intensificare a gustului hranei pe care îl are glutamatul monosodic și că, prin urmare, nu este necesar să se mai demonstreze eficacitatea sa în hrana pentru animale.

Regulamentele de punere în aplicare pentru fiecare aditiv în parte au fost aprobate de C.E. în 30 noiembrie și publicate astăzi, 1 decembrie 2020, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Deciziile se aplică direct în toate statele membre.

...................................................UNGARIA Ungaria a interzis crescătoriile de blană de nurcă, vulpe, castor și dihor Lidia Neagu in Biodiversitate 30 November 2020

Autoritățile din Ungaria au interzis crescătoriile de blană de nurcă, vulpi, castori și dihori, după ce mai multe ferme de blană de nurcă din Danemarca, Olanda, Franța, Spania, Grecia, Suedia, Italia și SUA au fost legate de focare de coronavirus.

În prezent, Ungaria nu are ferme de blană care să folosească speciile din lista celor interzise, dar guvernul era îngrijorat de faptul că fermierii afectați din țările de mai sus se pot îndrepta spre Ungaria pentru a înființa ferme.

Din păcate, interdicția nu se aplică la șinșilă, iar mii de animale sunt ucise în fiecare an în Ungaria pentru blană, conform Euronews.

Cu toate acestea, Ungaria nu este singura țară care restricționează creșterea animalelor pentru blănă. În Serbia, interzicerea a intrat în vigoare în ianuarie 2019, ceea ce a dus la salvarea de la moarte a aproximativ 12.000 de șinșile în fiecare an.

Franța a interzis complet creșterea nurcilor după ce o serie de investigații sub acoperire au expus condițiile groaznice în care animalele trăiau. Ultimele patru ferme de blană rămase din Franța trebuie să se închidă până în 2025.

În Olanda, guvernul a anunțat la începutul acestui an că va închide definitiv toate fermele de blană de nurcă până în 2021.

Danemarca, care este unul dintre cei mai mari producători de blănuri de nurcă din lume, a anunțat, de asemenea, luna aceasta, că cea mai mare casă de licitații a blănurilor daneze (care a vândut 24,8 milioane de piei de nurcă în perioada 2018-2019) se va închide în următorii câțiva ani.

Agricultura blănurilor este deja interzisă sau este în curs de eliminare treptată în Germania, Republica Cehă, Austria, Norvegia și Belgia.

MAREA BRITANIERestaurante, baruri sau cinematografe vor cere "paşaport covid" de la clienţi A.P. Internaţional / 01 decembrie

Secretarul de stat britanic însărcinat cu campania de vaccinare anti-Covid, Nadhim Zahawi, a declarat luni că pentru britanicii care nu se vor vaccina împotriva coronavirusului întoarcerea la viaţa normală nu va fi posibilă, transmite Reuters.

Întrebată de BBC dacă în Marea Britanie va fi implementat un "paşaport de imunizare", care să ateste că o persoană s-a vaccinat, Zahawi a spus că statutul va fi inclus într-o aplicaţie de telefon care va fi la dispoziţia medicilor. "Dar cred de asemenea că vor exista restaurante, baruri, cinematografe şi evenimente sportive care vor utiliza acest sistem", a mai spus Nadhim Zahawi.

Ea a făcut totodată apel la giganţii digitali - Google, Facebook, Twitter - să depună eforturi sporite pentru a contracara informaţiile false despre vaccinare.

La doar o zi distanţă, Michael Gove, membru al guvernului şi important lider conservator, a dezminţit însă că vaccinul anti-Covid va fi obligatoriu pentru cei care vor să meargă în pub-uri, potrivit The Telegraph.

Un englez își înregistrează barul ca religie, ca să poată ține deschis în pandemie. Se va numi „Biserica celor 400 de iepuri” Editor : G.C. 01.12.2020 Barul din Marea Britanie care ar putea deveni lăcaș de cult, pentru a rămâne deschis sub noile restricții. Foto: James Aspell

Proprietarul unui bar din orașul Nottingham a făcut o cerere prin care vrea să-și schimbe activitatea și să devină cult religios, pentru ca să poată să funcționeze în timpul pandemiei de coronavirus, relatează ziarul local nottinghampost.com.

James Aspell, la fel ca mulți antreprenori, și-a văzut afacerea afectată de pandemie, așa că a decis să-și înregistreze barul ca religie, sub numele „Biserica celor 400 de iepuri”.

El se așteaptă ca, începând din 2 decembrie - când expiră carantina la nivel național și intră în vigoare măsuri pe 3 niveluri - să poată să deschidă barul, deoarece în timpul restricțiilor de gradul 3 lăcașurile de cult pot fi frecventate, chiar dacă numai de către cei care formează o familie sau o bulă. 

Însă, pentru ca autoritățile să-i permită formarea religiei, James Aspell are nevoie ca oamenii să se înscrie în congregația lui. Membrii pot să devină „iepuri credincioși” sau „reverend al iepurilor celor drepți”. 

Bărbatul de 34 de ani s-a fotografiat în timp ce trimite cererea sa. Foto: James Aspell

„A pornit dintr-o glumă, însă dintr-o nevoie serioasă. Cu noile restricții suntem forțați să închidem și ar putea dura luni până să reluăm activitatea. Noi nu vindem mâncare, așa că nici în timpul restricțiilor de gradul 2 nu am putea redeschide. Totul, de la săli de fitness sau saloane de masaj, pot să funcționeze. Chiar și târgurile de Crăciun vor fi organizate. În acel moment am realizat cât de ridicole sunt restricțiile, așa că am aplicat să ne înregistrăm ca loc de rugăciune”, a spus tânărul de 34 de ani.

El spune totuși că nu va deschide barul, dacă autoritățile locale îi vor respinge cererea de a deveni cult religios.

Potrivit presei locale, începând de săptămâna viitoare, el va aduna cererile de înregistrare ale membrilor și încă se mai gândește cum se va practica religia sa. Însă, pe rețelele sociale, gestul său a fost primit cu bucurie și descris ca „genial”.

O persoană a scris că „este singura religie cu care aș fi de acord”, în timp ce o alta a scris că „m-aș împărtăși cu tequila în fiecare zi”.

FRANTA

Franța va crește investițiile pentru producția locală de soia, pentru a-și reduce dependența de importurile din Brazilia și SUA 01 dec, 2020 | Agerpres

Franţa are ca obiectiv majorarea cu 40% a suprafeţei dedicate cultivării plantelor bogate în proteine din 2022, pentru a reduce dependenţa ţării de importurile de soia boabe din America Latină, a declarat marţi ministrul francez al Agriculturii, Julien Denormandie, într-un interviu acordat Reuters, relatează Agerpres.

Pentru atingerea acestei ţinte, Franţa va investi în total 100 de milioane de euro (119,79 de milioane de dolari) în ajutoare menite să încurajeze fermierii să sporească suprafaţa dedicată cultivării plantelor bogate în proteine. De asemenea, vor fi majorate sumele alocate cercetării, a afirmat Denormandie. În prezent, Franţa îşi produce doar 55% din necesităţile de proteine vegetale necesare pentru hrana animalelor restul fiind importuri de soia modificată genetic din SUA sau din Brazilia, ţară criticată pentru rolul său în defrişarea pădurilor amazoniene.

GERMANIA

Ministrul german al agriculturii prins intre criza reglementarii muncii si criza capacitatii de abatorizare 1 decembrie 2020Marea coaliție politică germana a ajuns la un acord în disputa privind condițiile de muncă din industria cărnii. Ultima lege controversată din cadrul guvernului federal urmează să fie discutată în Bundestag la mijlocul lunii decembrie; Sindicatul a cerut modificări la propunerile făcute de ministrul federal al Muncii Hubertus Heil (SPD).

Acordul prevede acum că munca temporară pentru sacrificare și tăiere ar trebui interzise complet, și în mare măsură, în procesarea cărnii. Cu toate acestea, în procesarea cărnii ar trebui să fie posibilă acoperirea vârfurilor sezoniere de producție, permițând munca temporară într-o măsură limitată, în temeiul convențiilor colective. În plus, lucrătorii temporari ar trebui să primească aceeași remunerație ca și forța de muncă permanentă, iar normele de securitate și sănătate în muncă ar trebui, de asemenea, să se aplice în totalitate. Micile măcelării sunt în mare parte excluse de la modificarea legii.

Legea răspunde și la focarele repetate de coronavirus din industria cărnii. Ministrul Muncii a solicitat recent în repetate rânduri Sindicatului să ajungă la un acord anticipat, deoarece noile reglementări ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie.

Pe de altă parte, din cauza capacității insuficiente de producție, Ministrul agriculturii din Germania, Julia Kloeckner, a cerut abatoarelor și ambalatorilor de carne să lucreze în weekend și de sărbătorile legale pentru a face față numărului mare de animale care s-au acumulat în ferme în timpul crizei coronavirusului, potrivit Reuters.

Estimările sunt că 590.000 de animale, în special porci, așteaptă să fie sacrificate în Germania, a declarat ministrul agriculturii Julia Kloeckner. Subvențiile de stat pentru depozitarea cărnii nevândute sunt o opțiune, dar nu sunt accesibile imediat.

Germania a întărit reglementările de muncă și sănătate în abatoare și fabrici de ambalare a cărnii, după focarele de COVID-19.

Asociațiile de fermieri reclamă această reducere a capacității de sacrificare și faptul că, în special, porcii trebuie să fie ținuți mai mult în ferme, deși sunt gata de vânzare, provocând scăderi ale prețurilor.Guvernul încearcă să sporească capacitatea de sacrificare. O creștere a crizei a fost oprită, odată cu punerea în funcțiune a unei capacități mai mari de sacrificare.

“Mijlocul lunii ianuarie ar fi un reper de timp rezonabil, deoarece cererea în acea perioadă va fi, din experiență, probabil slabă”, a spus ministrul Julia Kloeckner.

CHINA

Războiul verzei murate între China şi Coreea de Sud 1 decembrie 2020, 11:55 de Cristina Ene

Sud-coreeence pregatind kimchi FOTO EPA-EFE

Coreea de Sud a reproşat Chinei relatările false din mass media referitoare la certificarea preparatului său tradiţional kimchi ca fiind produs în China, relatează BBC.

Confuzia a fost determinată de noi reglementări ale organismului de certificare global ISO privind preparatul pao cai, varianta chineză a murăturilor picante ce au la bază varză. O parte din presa chineză a relatat că acestea se aplică şi pentru Kimchi, preparatul tradiţional sud-coreean al cărui proces de fabricaţie e recunoscut de ONU. În restaurantele din China sunt servite murături de tip kimschi sub numele de pao cai - cum se numeşte şi preparatul chinez. În noiembrie ISO a publicat noi reguli pentru producerea, transportul şi depozitarea pao cai după ce autorităţile din provincia Sichuan, unde se produc aceste murături, au făcut lobby pentru certificarea acestui preparat. Dar deşi documentele ISO specifică destul de clar că nu se aplică şi pentru kimchi, parte a presei chineze între care şi publicaţia controlată de stat Global Times le-a numit „standarde internaţionale pentru industria kimschi condusă de China”.

Presa sud-coreeană a contestat aceste afirmaţii şi după valuri de indignare pe reţele sociale, ministrul sud-coreean al agriculturii a publicat un comunicat în care a lămurit faptul că standardele internaţionale pentru kimchi au fost recunoscute de ONU în 2011. „Este nepotrivit să scrii despre certificarea pao cai fără a diferenţia între kimschi şi pao cai din provincia chineză Sichuan”, se arată în comunicat. Kimschi are la bază varză şi legume fermentate cu sare, alte legume, condimente şi fructe de mare marinate sau sosuri de peşte puse în vase de lut. Ritualul anual de fabricaţie numit Kimjang este clasificat moştenire culturală Unesco. Datorită cererii masive, Coreea de Nord importă cantităţi mari de kimschi de la producători din China. Nu este valabil şi invers din cauza reglementarilor chineze stricte privind exporturile produselor murate. Reţeta sud-coreeană Kimchi a fost certificată internaţional în 2011 de către ONU după ce s-a iscat o dispută diplomatică cu Japonia, o altă iubitoare de murături.

SANATATE si GASTRONOMIE

Motivul pentru care se mănâncă fasole de 1 Decembrie. Cum a ajuns „mâncarea săracilor" masă obligatorie de Ziua Națională a României Loredana Dobre dec 1, 2020

Mâncarea de fasole nu a fost întotdeauna o tradiție de 1 Decembrie, dar în prezent putem spune că a devenit una.

Mancare de fasole - semnificație[Sursa foto: Shutterstock]

Românii care sărbătoresc 1 Decembrie în sânul familiei trebuie să aibă pe mese vin, țuică fiartă, mici și fasole cu ciolan. Chiar dacă cel din urmă preparat nu este exclusiv al Armatei Române, pentru că a intrat în cultura gastronomică românească de la unguri, nemți și turci, iată că Ziua Națională a României este de neconceput fără fasolea cu afumătură.

De ce mâncăm fasole cu cârnați de 1 Decembrie

Ziua Națională e un moment de mândrie pentru fiecare român în parte, dar și o sărbătoare culinară, cu produse tradiționale din belșug. Fasolea cu afumătură este mâncată în fiecare an de 1 Decembrie. Deși nu a fost mereu o tradiție, o mare vedetă din România a pornit acest obicei în urmă cu 20 de ani.

Chiar celebra Andreea Esca a declanșat în români dorința de a consuma „mâncarea săracilor” de Ziua Națională. În anul 2000, când PRO TV serba cinci ani de la lansare, știrista a avut ideea ca românii să facă din fasolea cu cârnați un preparat de tradiție de 1 Decembrie.

Astfel că, postul de televiziune anunța la momentul respectiv că va sărbători Ziua Națională într-un mod atipic și că așteaptă toți locuitorii Capitalei la „marea ciolaniadă”, care era în fapt o masă gratuită oferită săracilor ce consta în fasole cu ciolan. Pentru că au avut un succes incredibil cu prima ediție, evenimentul a fost repetat, ba mai mult, chiar și primarii de Sectoare au preluat obiceiul. Fasolea cu ciolan devenea astfel mâncare tradițională de 1 Decembrie.

Ce reprezintă fasolea cu afumătură în cultura românească

Fasolea a fost considerată dintotdeauna „mâncarea săracului”, pentru că este ieftină și ușor de preparat. De asemenea, preparatul aduce un aport proteic bogat, iar de-a lungul istoriei, acesta era dat soldaților, care aveau nevoie de cantități mari de mâncare.

Dat fiind faptul că bugetul armatei nu a fost niciodată unul foarte mare, ciolanul lipsea cu desăvârșire. Totuși, iahnia pe care o mâncăm noi azi nu prea are multe în comun cu ceea ce se mânca în garnizoană. Mai mult, ciolanul afumat nu face parte din bucătăria românească, acest produs fiind în realitate împrumutat în Transilvania de la unguri și nemți. Totuși, nemții îl mănâncă alături de varză, iar ungurii rotisat.

Rețeta pentru fasolea scăzută este împrumutată de la turci, dar înrădăcinată în popor de sute de ani, poate fi considerată un simbol gastronomic al Marii Uniri din 1918, când Transilvania s-a unit cu România.

Ce alimente ne protejează de infecții în această perioadă Ramona Dascălu 29 noiembrie 2020 Alimentele care ne feresc de infecții! Cu toții trecem trecem printr-o perioadă dificilă, iar sfaturile medicilor nutriționiști care ne recomandă ce alimente să consumăm pentru ca organismul să poată face față infecțiilor de tot felul sunt foarte importante și este bine să fie luate în considerare de fiecare dintre noi.

Medicul nutriționist Marilena Murguleț spune că vitamina C este poate cea mai importantă vitamină care trebuie consumată în sezonul rece, ea se regăsindu-se în fructe și legume crude. De asemenea, un rol foarte important îl joacă și antioxidanții, care fac diferența în cazul unei infecții în sensul că persoanele la care nivelul antioxidanților este peste nivelul radicalilor liberi sunt protejate de o formă gravă a bolii.

”Eu consider că regina sezonului rece este vitamina C. Și atunci toate alimentele care ne aduc vitamina C sunt extrem de importante și benefice. Pe lângă vitamina C, avem nevoie de vitamina D. Și, de asemenea, pentru creșterea imunității, ne ajută toți antioxidanții. Antioxidanții sunt vitamine A, C, E, minerale, Seleniu și Zinc, antioxidanți complecși, cum ar fi acidul alfa lipoic sau coenzima Q10, de care am auzit cu toții și pe care le găsim, în special, în legume și fructe. Să nu uităm că vitamina C o luăm din alimentele crude, tot ce înseamnă preparat termic peste 60 de grade distruge vitamina C. Și foarte important este raportul pe care îl avem în organism între radicalii liberi, care știm că sunt rezidurile pe care le produce fiecare celulă, și antioxidanți. Corpul contracarează efectul radicalilor liberi prin acești antioxidanți. Astfel încât, dacă nivelul antioxidanților este peste nivelul radicalilor liberi, știm că suntem protejați. De aceea sunt persoane care fac infecții oarecum asimptomatice”, a spus doctorul nutriționist Marilena Murguleț la antena3.ro. 

Antioxidanții întăresc imunitatea și cresc rezistența organismului în lupta cu infecțiile virale, bacteriene, fungice sau parazitare. Pe primul loc în topul alimentelor care conțin antioxidanți sunt condimentele.

”Pe primul loc sunt condimentele. De aceea, în sezonul rece, ne place aroma de scorțișoară, de cuișoare, ghimbirul, nucșoara, turmericul, care au o capacitate antioxidantă foarte puternică. Mâncăm alimente crude. În sezonul rece este mai greu să mâncăm crud, dar, datorită faptului că vitamina C este regină acum, avem toate citricele la dispoziție. Combinăm alimentele crude, legumele, varza, rădăcinoasele, cu ceaiuri calde”, a adăugat nutriționistul.

În această perioadă, pe lângă vitamina C și antioxidanți și vitamina D joacă un rol foarte important pentru sănătatea organismului nostru. Însă, potrivit nutriționistului, această vitamină este liposolubilă, grasă. Astfel, este prezentă în puține alimente cum ar fi gălbenușul de ou, peștele gras sau ciupercile pleurotus.

APC:În România se vând dezinfectanţi de mâini pe bază de metanol care pot provoca orbirea utilizatorilor A.B. Miscellanea / 29 noiembrie ASOCIAŢIA PRO CONSUMATORI (APC), a lansat la data de 20 iulie 2020 Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor "Tu ştii ce dezinfectant foloseşti?" Scopul acestei campanii este de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la ce trebuie să ştie în legătură cu cel mai folosit produs de protecţie a sănătăţii în această perioadă - dezinfectantul de mâini, transmite un comunicat de presă.

Un alt aspect la fel de important căruia îi acordăm o atenţie deosebită în cadrul acestei campanii este monitorizarea modului în care instituţiile statului cu responsabilităţi pe zona de protecţie a sănătăţii îşi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în legislaţia în baza căreia funcţionează.

Astăzi, 27 noiembrie 2020, Comisia Europeană a făcut cunoscut prin intermediul platformei Safety Gate - Sistem de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase - existenţa pe piaţa Uniunii Europene a 9 mărci de dezinfectanţi de mâini neconformi, produse descoperite de autorităţile cu responsabilităţi în privinţa supravegherii pieţei produselor care reprezintă risc pentru sănătatea şi securitatea consumatorilor din următoarele ţări: Marea Britanie, Germania şi Franţa.

1. Dezinfectant de mâini, marca Chemistplus, fabricat în Marea Britanie, alertă transmisă de Marea Britanie, produs comercializat sub denumirea de gel pentru mâini. În compoziţia acestuia a fost găsit mai puţin alcool (valoarea măsurată a fost de 22 % din greutate) decât cel menţionat pe etichetă. Produsul se comercializa într-o sticlă de 5 de litri. Prin urmare, produsul nu are proprietăţi dezinfectante, crescând riscul de infecţie pentru utilizator. În acest caz nu se respectă Regulamentul privind produsele biocide. Office of for Product Safety & Standards. Department for Business, Energy & Industrial Strategy a dispus retragerea produsului de pe piaţă şi notificarea ţărilor membre UE prin intermediul platformei Safety Gate pentru ca acestea să verifice dacă produsul se comercializează şi pe piaţa lor internă.

2. Dezinfectant de mâini, marca MIR 24, fabricat în Ucraina, alertă transmisă de Germania, produs comercializat sub denumirea de gel de mâini antibacterian pentru dezinfecţie. În compoziţia acestui produs s-a găsit metanol (valoare măsurată: 65,3% din greutate), care este extrem de toxic pentru sistemul nervos central şi ochi. Produsul se comercializa în recipient din plastic de 50 ml şi nu era prevăzut cu un sistem de închidere de siguranţă pentru copii, fapt ce putea face posibilă ingerarea sau contactul cu substanţa metanol care putea provoca orbire şi/sau deces. În plus, de pe etichetă lipseau pictogramele de pericol şi avertismentele obligatorii pentru acest tip de produs, astfel că utilizatorii nu dispuneau de informaţii privind toxicitatea şi inflamabilitatea produsului. Având în vedere că produsul nu respecta Regulamentul privind produsele biocide şi Regulamentul privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea (CLP) s-a dispus retragerea acestuia de pe piaţă.

3. Dezinfectant de mâini, marca MIR 24, fabricat în Ucraina, alertă transmisă de Germania, produs comercializat sub denumirea de gel de mâini antibacterian pentru dezinfecţie. Produsul se comercializa în recipient din plastic de 100 ml fără sistem de închidere de siguranţă pentru copii. Produsul conţinea metanol (valoare măsurată: 68,7% din greutate), substanţă extrem de toxică pentru sistemul nervos central şi ochi. În plus, lipseau pictogramele de pericol şi avertismentele necesare. Prin urmare, utilizatorii nu dispuneau de informaţii privind toxicitatea şi inflamabilitatea produsului. Ambalajul nu era prevăzut cu un sistem de închidere de siguranţă pentru copii, iar ingerarea sau contactul cu substanţa metanol putea duce la orbire şi deces. Având în vedere că produsul nu respecta Regulamentul privind produsele biocide şi Regulamentul privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea (CLP) s-a dispus retragerea acestuia de pe piaţă.

4. Dezinfectant de mâini, marca HEMA, fabricat în Polonia, alertă transmisă de Franţa, produs comercializat sub denumirea de gel transparent dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool. Produsul era ambalat într-o pungă albă şi albastră din plastic, închisă cu un capac filetat cu o capacitate de 100 ml. Datorită formei sale caracteristice, aspectului şi ambalajului său, consumatorii, în special copiii şi persoanele cu dizabilităţi, puteau confunda produsul cu unul alimentar şi, prin urmare, puteau înghiţi lichidul. În plus, ambalajul produsului nu conţinea avertismente adecvate. Prin urmare, utilizatorii nu dispuneau de nicio informaţie cu privire la toxicitatea produsului, care putea provoca arsuri. Produsul nu respecta cerinţele Directivei privind produsele care imită alimentele. Produsul a fost, de asemenea, vândut online. Direction Generale de la Concurrence, de la Consommation et de la Repression des Fraudes a dispus retragerea produsului atât de pe piaţă, cât şi de la consumatori, şi notificarea ţărilor membre UE pentru ca acestea să verifice dacă produsul se comercializează şi pe piaţa internă a acestora.

5. Dezinfectant de mâini, marcă necunoscută, fabricat în Portugalia, alertă transmisă de Franţa, produs comercializat sub denumirea de gel pentru mâini. Produsul se comercializa în sticlă albă din plastic de 1 litru cu menţiunile "hidroalcoolic, antibacterien, antifungic, activ împotriva virusurilor, hipoalergenic, calmant, fără clătire". Produsul conţinea o cantitate insuficientă de etanol (valoare măsurată: 43,3% din greutate). Prin urmare, nu avea efect virucid sau bactericid sporind astfel riscul de infecţie. În plus, prezenţa alcoolilor nu era însoţită de pictograme de pericol şi de avertismente adecvate. Prin urmare, utilizatorii nu dispuneau de nicio informaţie cu privire la toxicitatea şi inflamabilitatea produsului, care, în prezenţa unei surse de aprindere, ar fi putut provoca un incendiu. Având în vedere că produsul nu respecta Regulamentul privind produsele biocide şi Regulamentul privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea (CLP) s-a dispus retragerea acestuia de pe piaţă.

6. Dezinfectant de mâini, marca PRADY, nu se cunoaşte ţara de origine, alertă transmisă de Franţa, produs comercializat sub denumirea gel transparent dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool. Produsul se comercializa într-o sticlă transparentă din plastic, cu capacitate de 250 ml, respectiv 500 ml. Produsul conţinea o cantitate insuficientă de etanol (valoare măsurată: 56,6 % din greutate) şi nu avea efect virucid sau bactericid, sporind astfel riscul de infecţie. În plus, prezenţa alcoolilor nu era însoţită de pictograme de pericol şi de avertismente adecvate. Prin urmare, utilizatorii nu dispuneau de nicio informaţie cu privire la toxicitatea şi inflamabilitatea produsului, care, în prezenţa unei surse de aprindere, ar fi putut provoca un incendiu. Având în vedere că produsul nu respecta Regulamentul privind produsele biocide şi Regulamentul privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea (CLP) s-a dispus retragerea acestuia de pe piaţă.

7. Dezinfectant de mâini, marca VERITA FARMA, ţara de origine Spania, alerta transmisă de Franţa, produs comercializat sub denumirea gel transparent dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool. Produsul se comercializa într-o sticlă transparentă din plastic de 100 ml. Produsul a fost vândut online, în special pe platforma de comerţ electronic Amazon. Acesta conţinea o cantitate insuficientă de etanol (valoare măsurată: 28,4 %) şi nu putea avea efect virucid sau bactericid, sporind astfel riscul de infecţie. În plus, pr