Top Banner
“ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI CHIGACA NDAANI’ CAGUIDXI HUALA’DXI’ CASI NÁ LU CA XQUI’CHI’ CONVENIO 169 RA GUCUA CA GUENDA RIAPA’ XTI BINNI HUALA’DXI NI LÁ’ ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES XTI’ CA GUIDXI NUU XTUBI”
24

“ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

Jun 23, 2020

Download

Documents

dariahiddleston
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

“ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI CHIGACA NDAANI’ CAGUIDXI HUALA’DXI’ CASI NÁ LU CA XQUI’CHI’ CONVENIO 169 RA GUCUA CA GUENDA RIAPA’ XTI BINNI HUALA’DXI NI LÁ’ ORGANIZACIÓN

INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES XTI’ CA GUIDXI NUU XTUBI”

Page 2: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

NI ZEEDA LU GUI´CHI´ 1. DIIDXA’ ZANIRÚ ..................................................................................................................................................3

2. CANI CHI GULUI’ TU NGA XAIQUE ......................................................................................................................6

3. XI NGA CA DXIIÑA’ NI CHI GACA CA GUENDA RINABADIIDXA’ CA .................................................................. 13

4. XIÑEE CHI GACA CA GUENDA RINABADIIDXA’ RI’ ........................................................................................... 14

5. XI MODO CHI GACA CA DXIIÑA’ XTI’ GUENDA RINABADIIDXA’ RI’, XI GUIRÁ’ CADXIIÑA’ CA NE PABIA’ DXI CHI GACANI...................................................................................................................................................... 15

6. BIDXICHI NI GUIQUIÑE NE TULAA GUDIINI ..................................................................................................... 18

7. CANI CABEZA CABE GUEDA GACA ........................................................................................................... 18

8. ANEXO ............................................................................................................................................................. 21

9. RA BIREE CA DIIDXA’ RI’ ................................................................................................................................... 22

Page 3: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

3 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

1. DIIDXA’ ZANIRÚ Guirá guidxi huala’dxi’ la?, napa cabe xi ganna cabe xi cazalú ndaani’ xquidxi cabe ti nacani ti guenda ni bidii guidxi ro’ ne guirá’ guidxi dagulisaa laacabe, ca dxiiña’ ri la? nacani ti guenda riui’ diidxa’ ni jmá nayado’ ra chu’ ca guidxi huala’dxi’ ca ne guidxi ro’ gutaagúca’ xtiidxa’ca’ ti guihuini pa cadi cayacaná xquendaca’ casi ti guidxi huala’dxi’. Ca guenda ri la?, “tobisi nacaneni guirá’ ca guenda ni napa ca guidxi huala’dxi’ca modo gacala’dxi’ca’ guibanica’ ndaani’ xquidxica’, ne zaca zanda gacani ti guenda jmá naro’ba’ ni gapa laacabe”. Pa gacala’dxi’cabe ganna cabe xi chiguizaca ndaani’ xquidxi cabe la? zanda guinabadiidxa’ cabe, ti ganda chu’ cabe ne gu’ya’ cabe xi guirá’ dxiiña’ nga ni chi gaca ne zaca zanna cabe xipe’ nga guizaca lu xquenda nabani cabe, huaxa ca diidxa’ ri’ zinandani modo nabani ca binni huala’dxi’, neca nacaca’ gunaa ne nguiu napaca’ xi guibanica’ biaca biaca, ne laca tu naca cabe lu guenda ne xpia’ cabe, ne ra ridaagú guirá guenda ne xpia’ cabe, ne laca zaqueca guirá guenda ranaxii xti’ ca xlayú cabe, guidxi ra nabeza cabe, guirá xixe ni rudii xlayú cabe casi nisa, bi, yaga ne nuuru jmá. (OACNUDH,2011:13). Diidxa’ bia’ ni lá’ Convenio169 xti’ Organización Internacional del Trabajo ni rapa ca guenda xti’ ca binni huala’dxi’ xti’ guirá’ guidxi nuu xtubi ( ra zé diidxa’ xigaba ni lá’ Convenio 169) 1, laani nga ti diidxa’ bia’ ni jmá rapa guirá’ guidxi huala’dxi’, ne lu Ndaga 6, ndaa xhoopa xtini la?, ca diidxa’ ri’, guirá’ guidxi ro’ la?, napaca’ xi guinabadiidxa’ca’ guirá’ guidxi huala’dxi’ pa zanda guni cabe xiixa ndaani’ xquidxi ca’ ti ndi’ nga naca ti guenda ni napa cabe huaxa nirudo’ gacani nezalu’ ca binni ni ruya’ cadi gaca ca binni ri’ xiixa. Xaique xti’ guidxi ro’ Mexicu la?, napa xide gapa’ negusániru ca guenda xti’ ca binni huala’dxi’ ri’ ne guya’ que chu’ tu guniná cani ti ndi’ nga diidxa’ bitaagube dxi laaabe gula’quibe xtuubabe lu ca gui’chi’ bia’ xti’ Convenio 169 ne ti guenda naro’ba’ gucuaabe dxi laabe gucuaacabe ca xtiidxa’ DeclaracióndelasNacionesUnidassobrelos Derechosdelos Pueblos Indígenas. Ti ganda gaca ca dxiiña’ xti’ guenda rinabadiidxa’ ri la? guidxi ro’ Mexicu la?, napa xi gu’ya’ xi modo gunini ti ganda gaca ca dxi’ña' ri’ xneza, zaqueca napabe xi gapacabe ti xiixa ni gului’ laacabe modo guni cabe ni, ti zaca ganda gu’yabe ne ganna cabe xi modo cayuni xcaadxi guidxiro’ ca xiiña’ca’.

Ndaani’ xtale guidxi ro’ ra ma cayaca ca dxiiña’ ri ne ma xtale gui’chi’ ni ma gucua ni lu rului’ modo gaca ca dxiiña’ ri’, zaqueca nuu, xtale dxiiña’ ni rului’ modo raca cani casi ra rie binni gucaadiaga ne guziidica’cabe laa modo raca ca guenda rinabadiidxa’ ri’, laca ma nuuni ndaani xtale guidxi huiini ne ndaani’ ca yoo bia’ni racane gaca ca dxiiña’ ri’ ni nuu ndaani ca guidxi ro’ ca, ti ndaanipecani nga raca ca dxiiña’ ni guisiene binni de ca guenda rinaba diidxa’ ri’, neca chahuiduga huaxa laani cayacachahui’ni jmá ti ganda gacacani sicarú. Nirudo’ ni rizanirú ti ganda gaca ca dxiiña’ ri’ xneza nga diidxa’ bia lá’ DeclaracióndelasNacionesUnidassobrelosDerechosdelosPueblos Indígenas.

Huaxa cadi convenio 169 de Declaracion si ca nga naca diidxa’ bia’ ni rusisaca ca guenda rinabadiidxa’ ri’ nuurú jmá ti zaca ma gula’qui’ Corte Interamericana xti’ Derechos humanos ca gacani, ti laca zinandani casi ná Convención Americana xti’ Derechos Humanos, ne casi ná ca Órgano de Tratados de la Naciones Unidas, ne laca zinandani casi ná Pacto Internacional xti’ Derechu Civil ne Politicu ne casi ná lu ca diidxa’ xti’ Convención Internacional ni rapa xquenda ca binni ni cayacaná ti cusutui cabe lú o cayuni cabe laa xiixa. Ngue runi casi ná ca diidxa’ ri la? napa xide chu’ ca diidxa’ bia’ ni rabaqui’xti “ ndaani’ ca empresa ro’ ca ne ca guenda ni rapa ca binni guidxica: lu ca diidxa’ bia’ ni ma biete ri, laca zacaca ná lu ca xtiidxa’ Naciones Unidas ra ná guiapa’, guibani binni cadi’ gaca gasti’ ne chu’ ti guenda racane” ti ca binni dagulisaa ni lá’ Derechos Humanos xti’ ONU la?, ma binixtibeni dxi biree ndu’ diidxa’ 17/4 dxi 16 de junio lu iza 2011.

1Aprobado por la Cámara deSenadoresdelH. Congreso de la Uniónel11 dejulio de1990,y promulgadomediante Decretoel día25 de septiembre de1990

Page 4: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

4 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Ndaani’ ca guidxi ro’ xti’ Mexicu la?, ma nuu “ca gui’chi’ de guenda rinabadiidxa’ ni gaca ndaani’ ca guidxi huala’dxi’ casi ná lu ca xqui’chi’ Conevio 169 ra gucua ca guenda riapa’ xti binni huala’dxi’ ni lá’ Organización Internacional delTrabajosobre PueblosIndígenas yTribalesxti’ ca guidxi nuu xtubi”, ni gulee ndu’ConsejoConsultivodelaComisiónNacional paraelDesarrollodelosPueblosIndígenas (yanna CDI) ni gucuaacabe xtiidxa’ lu beu febrero lu iza 2013 ne “ Binni ni runi dxiiña’ ti ganda guiapa’ xquenda ca binni ne ca guidxi huala’dxi’ “, ni runi dxiiña’ ndaani’ Corte Justicia xti’ nación, ni gucua lu gui’chi’ lu iza 2014. Yoo ro’ ni lá’ SecretaríadeEnergía,ne guionna ca xaique, casi ca xaique huiini ne ca xaique ro’ xti’ guidxi ri’ la?, cayuni cabe dxiiña’ ti ganda gapa ca guidxi huala’dxi’ ca ti guenda ni gapa laaca’ ti zaca zie cabe dede ra nuu ca chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’ cabe biaani’. Ni racala’dxi’ ca dxiiña’ ri nga gata ti neza ni ganda gului’ xi modo gaca ca dxiiña’ xti’ guenda rinabadiidxa’ ri’, ti zaca ganda gutaagune cabe diidxa binni guidxi pa zaa o pa co’ gaca ti parque eolicu ni guzá’ biaani’ lu 5,332 hectaria de layú ndaani’ Guidxi guie’ Quichi’ ni nuu ndaani’ guidxi lula’ xti’ guidxi ro’ Mexicu, ca guiiba’ ni chi guza’ biaani’ ri la? nanaacani bia’ 396 MW; ne bia’ 132 ventilador ri nga chiguzuhuaa ne ndi’ nga xigaba xtini Vesta V90-3.0, laacani zutopacani bia’ 3 MW bi, empresa Energía Eólica del Sur, S.A.P.I (ni chi guree lá’ Eólica del Sur) nga cudii diidxa’ ri’, ne laca lu gui’chi’ ri’ nga cahuini paraa nuu ca layú ni nabaqui ique cabe gaca dxiiña’ lu ca ti zaca guihini pabia’ pe nga de layú ni caquiñe’ gaca ca dxiiña’ ni cuzete’ ca gui’chi’ ri’. Guenda rinabadiidxa’ ni cuzete ca dxiiña’ ri la? tobisi nacaneni ca guenda ni napa guirá’ binni ne ca guidxi huala’dxi’ ti ganda gaca guenda rinabadiidxa’ ri’ ndaani’ xquidxica’, naquiñe ganna cabe xi chi gaca, ti zaca ganda gaca dxiiña’ ndaani xquidxi cabe xneza. Huaxa yanna ca binni ni napa guenda ni naquiñe’ guinabadiidxa’ cabe nirudo’ ti ganda gaca ca dxiña’ ri’ ndaani’ yú be nga ca binnizá ni nabeza ndaani’ Guidxi Guie’, ti laacabe nga zandaca gueda gacana ca guenda xti’ cabe ra guzulu ca dxiiña’ ri gaca ndaani’ xquidxi cabe.

Page 5: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

5 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Ra gucua ca diidxa’ ri la? gupa cabe xide yenanda cabe casi ná ca diidxa’ bia’ xti’ guidxi ro’ ri’ ne cani ná xcaadxi guidxi ro’, ne laca gucani casi ná ca dxiiña’ xti’ gui’chi’ ri’, ne zaca cuyubini ganda gaca ca dxiiña’ ni nabaqui ique cabe guni cabe ri’ gacani nayado’ ti pa gandaguicacaabe xtiidxa’ ca xaique xti’ xquidxinu ne xtiidxa’ ca xaique xti’ xti guidxiro’ de lu ca dxiiña’ ni chigaca ri’ ma zanda gacani xneza ne laca naquiñe guinaba diidxa’ cabe ca binni ri’ xi na ca’ huaxa naquiñe gacani nezalu’ ti binni ni guzuhuaa lu xtiidxa’cabe. Tobi de ca gui’chi’ ni jmá cacaacabe xtiidxa’ nga “xqui’chi’ CDI”, ti gui’chi’ ri la? zanda guicaacabeni gu’nda’ cabeni ti gusiani jmá lu gui’chi’ xticabe ne/o guiñecabeni ne cuee cabe xcadxi diidxa’ ni gusaachahuine cabe ca diidxa’ xti’ xqui’chi’ cabe.

Ndi’ nga ca diidxa’ ni zinanda ca dxiiña’ ri’ ne xi modo ganda gaca dxiiña’ xti’ guenda rinabadiidxa’ ante guzulu parque eolicu guni dxiiña’:

Gacani xneza:ca dxiiña’ ri la? nacani ti guenda riui’ diidxa’ ni jmá nayado’ ra chu’ ca guidxi huala’dxi’ ca ne guidxi ro’ ca gutaagúca’ xtiidxa’ca’ ti guihuini pa cadi cayaná xquendaca’ casi ti guidxi huala’dxi’, ra gaca guenda riu’ diidxa’ ri la? zacani naya ne que ziudi diidxa’ ni guchenda laacabe pa cadi cayene cabe xiixa ne zaca ganda gutaagú cabe xtiidxa’cabe.

xtubi cabe gudii xtiidxa’ cabe:pa ca binni ri’ gudii xtiidxa’ca’ gaca dxiña’ ndaani’ xquidxi cala? Napa xide laasi cabe guini’ cabe pa zaá’ o pa co’ ti que ziudi tulaa ucaa laacabe gudii xtiidxa’cabe pa que ná cabe guni cabeni.

Maca guzaniru diidxa’: maca guyuu ti guenda riu’ diidxa’ ne ca binni ri’, xi guirá dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ ne laacabe zabeza cabe bia’ dxi ma na ca binni ri’ ma zanda gutaagucane laacabe diidxa’ o gudii xtiidxa’ca’ pa zaá’ o pa co’ gaca ca dxiiña’ ca.

Guini’ cabe xi chiguni cabe:lu diidxa’ ri la? napa cabe xi gu’ya’ cabe ne chinanda cabe casi ná lu ca diidxa’ ni chiguiete ri’: Xi dxiiña’ ca, pabia’ dxi guindaani, pa naguenda o chahuidugá, guibigueta gaca ca guenda rinabadiidxa’ ca xti bieque ne dxiiña’ ni maca zedadayacaca’; Xipe nga chi gaca ndaani’ ca dxiiña’ ca;Pabia’ dxi guindaa ca dxiiña’ ca; Paraa nuu ca layú ni chi gaca dxiiña’ lu ca; Gaca ti guenda rigubia’ diidxa’ xi modo zanda gacaneni binni guidxi ti ganda guidale xpidxichica’, xi modo gu’ya’ binni ca dxiiña’ ri’ pa xnezani o pa co’, ne pa que zuninani lu ca saa ni runica’ ne pa que zuninani ca yaga huiini, nisa o tuuxa mani huiini ne laca guihuinni pa que chi guninaruni xiixa ne zaca ganda gacani nayado’ sin que chu’ tuuxa ná cayacaná ca xquenda ti zaca ganda guihuinni pazanda gaca ca dxiiña’ ri o pa co’; Ca binni ni zanda chu’ gu’ya’ gaca ca dxiiña’ ringa( ca guidxi huala’dxi’, ca binni runi dxiiña’ ndaani’ xiixa empresa ro’, ca yoo ro’ ni rinabadiidxa’ xi dxiiña’ cayaca, ca binni runi xhiiña’ xaique guidxi ne tutica binni ni gacala’dxi’); ne xiixaru’ diidxa’ gacala’dxi’ cabe cu’ cabe lu ca dxiiña’ ri’.

Ganda gutaagú cabe diidxa’ ti guihuini pa zaa o pa co’ gaca ca dxiiña’ ri’: Guenda riui’ diidxa’ ri la? cadi nacadini ti xiixa ni naquiñepe’ gaca ti ganda gaca ca dxiiña’ ri’, co’, laani nacani ti dxiiña’ ra gutagú ca binni ni cayuni ca dxiiña’ ri’ ne ca binni huala’dxi’ xtiidxa’ca’ ti ra ca nga ma guihuini pa zaa o pa co’ gaca ca dxiiña’ ri’ ndaani’ ca layú ca.

Napani xi chinandani casi modo na ca binni ri’: guenda rinabadiidxa’ ri la? napani xi gu’ya’ni modo nabani ca binni huala’dxi’ ri’ ne modo raca ca saa ndaani’ cani, huaxa naquiniñe gacani modo nabani ca binni ri’, xi ná xpiaani’ cabe ne xi modo ruuya’ cabe ca guenda rinabadiidxa’ ri’. Ne naquiñe gu’ya’ cabe gacani xneza ti ca binni huala’dxi’ ri’ napa cabe xi guini’ cabe modo racala’dxi’ cabe gaca ca dxiiña’ ri’, ne naquiñe guinaba cabe gaca ca dxiiña’ ri modo racala’dxi’ cabe.

Page 6: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

6 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Naquiñe gacani nayado’: Guenda rinabadiidxa’ ri la? naquiñe gacani xneza ne nayado’, ti zaca ganda guiapa ca dxiiña’ ri ne ca diidxa’ ni cuee ndúni.

Pa ya’ o pa co’ gaca ca dxiiña’ ri’: nnaquiñe’pe’ chinanda cabe casi ná lu ca xtiidxa’ Comisión Interamericana xti’ Derechus Humano “ guenda rinabadiidxa’ ri’ napani xi gacani xneza ti zaca ganda guihuini xipe nga guini’ ca binni ni cadxiña’ ra cayaca ca guenda riui’ diidxa’ ri’, ne zaca zahuini xi ná guirá xixe binni guidxi. Pa ra gueda gaca ca guenda rinabadiidxa’ ca ne ma bidopa guirá’ xixe diidxa’ xti’ binni guidxi ne guihuini xtiidxa’ ca binni que zanda di’ gaca ca dxiiña’ca ndaani’ guidxi xquidxica’ ca la?, ca guidxi ro’ ri’ napa xi guyubi xti’ neza ti ganda güine laacabe diidxa’ ne pa ca binni ri’ guzuhuaañeeca’ ne guini’ca’ co’ la?, napa xide guiaanacani raquesi ne ma que zacani ne pa que gueda gacani ni la?, laca naquiñe’ guini’ cabe xiñee que ñacani. (…) Pa laacabe que guna cabe ne guni cabe ni racala’dxi’ cabe ra gu’ya’ cabe xi guirá’ diidxa’ bidopa que la? ma cuniti cabe ca diidxa’ ra riete gacani nayado’ ti ni naquiñe’ gaca nga, guicaa cabe xtiidxa’ ca binni huala’dxi’ pa gacala’dxi’ca’ guidxaa xiixa diidxa’ ni cadi ca xneza ne cadi cayuula’dxi’ ca’. Ne laca pa que guini’ cabe xi ca diidxa’ nga cuchaa cabe lu ca dxiiña’ ri la? ne xi cayaana ne cabe ca binni guidxi ri’ la? laca ma chi guchaane cabe ca xtiidxa’ sistema interamericano xti’ derechus humano” (CIDH, 2009: 124)2

Guya chahui’ cabe xi diidxa’ nga xi diidxa’ guini’ cabe pa ya’ o pa co’: Ra chiguiete ca diidxa’ xti’ ndi’ la? napa cebe xi chinanda cabe casi na lu ca xtiidxa’, Comisión Interamericana xti’ Derechus Humano, “maca nuu praa nga napa cabe xi guinaba diidxa’ ca binni huala’dxi’ casi ra chi gaca ca dxiiña’ ri la?, huaxa laacabe cuchiña cabe ca binni ri’ ti ganda güine cabe laaca’ diidxa’. Ca guidxi ro’ ca la? napa cabe xi guya’ cabe xi cazaca ca binni guidxi ca, guicaa cabe xtiidxa’ ca’ ne laca gutopa cabe ca diidxa’ ni racala’dxi’ ca binni ri’ guica lu ca gui’chi’ ca ne ra ma gueda guluxe ca diidxa’ ri’ la? napa cabe xi gucaacabe ca diidxa’ cal u ca gui’chi’ ni caca ca diidxa’ xti’ cabe lu. (…) Pa que guicaa cabe ca diidxa’ ni guni’ ca binni huala’dxi’ que la? napa cabe xi guini’ cabe xiñee que nucaabeni lu xqui’chi’ cabe ca binni ni chi guidii bidxichi ti ganda gaca ca dxiiña’ ri nga guini’ xiñee que ñacani casi racala’dxi ca guidxi huala’dxi’ ca. Ca diidxa’ ri’ ne ca diidxa’ ni cuee ndu cabe de ca dxiiña’ ri la?, napa cabe xi gabi cabe ni ca binni ca guidxi huala’dxi’ ca.” (CIDH, 2009: 124) 3

2. CANI CHI GULUI’ TU NGA XAIQUE

Ti ganda gaca ca dxiiña’ xti’ guenda rinabadiidxa’ ri la?, naquiñe guihuini xi ná xhoopa diidxa’ ni chiguiete ri’: 1) Tu xaique chigunini 2) Yoo ro’ ni rudii xtipa ti ganda gaca ca dxiiña’ ri’ 3) Yoo ro’ ni racane gaca ca dxiiña’ ri’ 4) Ca binni ni racane gaca’ ca dxiiña’ ri xneza, 5) Ca binni rudii diidxa’ ti gaca ca dxiiña’ ri’ xneza ne binni guidxi, 6) Ca binni gu’ya’ gaca dxiiña’ ri’ xneza. Tu xaique chigunini Ndi’ nga yoo ro’ xti’ xaique guidxi ni cuaqui donda o uquixe laacabe pa gueda gacaná xquenda nabani ca binni ne ca guidxi huala’dxi’ ca (CDI, 2013:34), o laa nga naquiñe gu’ya’ gaca ca dxiiña’ ca xneza. Ca binni ni dagu’

2Comisión Interamericana de Derechos Humanos. (2009). Derechos de los pueblos indígenas y tribales sobre sus tierras ancestrales y

recursos naturales. Normas y jurisprudencia del Sistema Interamericano de Derechos Humanos. OEA/Ser.L/V/II, Doc. 56/09, 30 diciembre

2009. 3Comisión Interamericana de Derechos Humanos. (2009). Derechos de los pueblos indígenas y tribales sobre sus tierras ancestrales y

recursos naturales. Normas y jurisprudencia del Sistema Interamericano de Derechos Humanos. OEA/Ser.L/V/II, Doc. 56/09, 30 diciembre

2009.

Page 7: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

7 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

naca xaique ni chi guni ca dxiiña’ xti’ guenda rinabadiidxa’ nga scretaria de energía, secretaria de gobierno xti’ guidxdi ro’ lula’ ne ca xaique xti’ yoo lahui xti’ guidxi guie’ quichi’. Guirá’ ca binni dagulisaa ni chi gacane gaca ca dxiiña’ ri la?, napa cabe xi guya cabe gaca ca dxiiña’ xti’ guenda rinabadiidxa’ ri’ xneza ti que chu’ ti guenda naxoo. Nirudo’ secretaria de energía ca nga gaca xaique ni saniru ne chiguni ca dxiiña’ ri’, ti laape’ cabe nga naquiñe gu’ya’ cabe gaca ca dxiiña’ xti’ biaani’ ca xneza, ngue nga runi naquiñe gu’ya’cabe gaca ca dxiiña’ xti’ guenda ria’ biaani’ ri zaca. Yoo ro’ ni rudii xtipa ti ganda gaca ca dxiiña’ ri’ Yoo ro’ ni lá’ SecretaríadeEnergía la? rudii xtiidxa’beComisiónReguladora xti’ biaani’ ca, ganda gudii xtiidxa’ca’ gaca xiixa dxiiña’ de guenda ria’ biaani’. Ti ganda gaca ca dxiiña’ de guenda ria’ biaani’ ri’ xneza la? naquiñe’ chinanda cabe ni ná diidxa’ bia’ ni lá’ AprovechamientodeEnergías Renovables n e Financiamiento ra cadxaa xti’ TransiciónEnergética, ti diidxa’ bia’pe’ ri nga naquiñe’ gului’ ca binni ni chiguni dxiiña’ xti’ ca eolicu, ne zaqueca naquiñe’ guyubi cabe gutagunecabe diidxa’ ca guidxi huala’dxi’ ca ndi’ la?, naquiñe gacani lu ti guenda riui’ diidxa’ ne lu ti guenda ribanadiidxa’.

Diidxa’ bia’ ni lá’ Aprovechamientoxti’Energías Renovables ne Financiamiento ra cadxaa xti’ Transición Energética

Ndaga21. Ca dxiiña’ ni raca ra cha’ biaani’ la? napani xi gacani 2.5 Megawatts, ne sicari’ gacani: I. Gu’ya’ cabe che ca binni ne ca guidxi huala’dxi’ ca ndaani’ ca guenda riui’ diidxa’ huaxa ca guenda riui’ diidxa’ ri la? ca xaique xti’ ca guidxi huala’dxi’ ca nga gunini; ndaani’ ca guenda riui’ diidxa’ ri la? naquiñe guihuini ca dxiiña’ ni ganda gacane ca binni ri’ gutaleca’ xpidxichica’; II.Gacanecabe gaca xtale dxiiña’ ndaani’ guidxi huala’dxi’ ra chi cha biaani ne xiixa, casi ca racani ndaani’ ca guidxi ro’ ca huaxa naquiñe gacani casi raca ca dxiiña’ ni rapa ca binni rañaa, ne laca naquiñe gu’ya’cabe guiapa’ ca yaga huiinica, nisa ne xiixa ru’.

Ca xaique xti’ guidxiguie’ quichi’ la? napa cabe xi gu’ya’cabe xi guirá’ nga dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ ca layú xti’ guidxi ri’ ne laca zanda gudii cabe xiixa gui’chi’ ca binni ri’ ti ganda gunica’ dxiiña’ ne gucuica’ ni racala’dxi’ca’ ndaani’ ca layú ri’ ti zaca ná Guichi’ ro’ Bia’ xti’ guidxi ro’ lula’ (Constitución Políticadel Estadode Oaxaca) gacani, casi ca dxiiña’ ni racala’dxi’ ca gui’chi’ ri’ gaca ra cani’ huzuhuaa 132 guiiba’ lu 5,332 hetaria layú xti’ guidxi guie’ quichi’.

Ra ma ziluxe ca diidxa’ ri ma cadu’yanu, de que yoo ro’ ni lá’ Secretaría General deGobiernoxti’ guidxi Lula’, nga gu’ya’ gaca ca dxiiña’ ri xneza ne que chu’ dinde ca binni ni nabezá ndaani’ guidxi huiini ri’ ne laca guchane diidxa’ yoo ro’ ni lá’ Poder ejecutivo xti’ ca guidxi huiini ni nuu ndaani’ guidxiguie’, ti zaca ná lu ndaga 20 xti’ diidxa’ bia’ ni lá LeyOrgánica del PoderEjecutivo xti’ guidxi ro’ Lula’gacani.

Yoo Ro’ Ni Racane Gaca Ca Dxiiña’ Ri’ Yoo ro’ ri nga ruuya’ ganda gaca dxiiña’ ndani’ ca guidxi huala’dxi’ ca, ne laca laacabe nga gacanecabe gaca xiixa dxiiña’ huiini ni gacane gaca ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’ ri xneza (CDI, 2013: 35). Ra gaca ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’ ri’ la? yoo ro’ ni racane gaca ca dxiiña’ ri la? ndi’ nga nirudo’ saniru lu xcaadxi, Comisión

Page 8: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

8 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Nacional para el Desarrollo de los Pueblos Indígenas, ti zaca ná lu diidxa’ bia’ xti’ ComisiónNacional paraelDesarrollodelosPueblos indígenas gacani ne laca zacani casi na ca diidxa’ ni chiguite ri: Yoo ro’ ni runi ti xiixa ti ganda gaca ca dxiiña’ ri’

2. Dxiiña’ ni napa Yoo ro’ ri nga, gului’, gacane, gusanirú xtiidxa’ cabe, gusicaca’ xtiidxa’cabe, que chi gusana ndahui xhiiña’ cabe, ne gu’ya’ca’ gaca ca dxiiña’ ni racane binni guidxi guni xhiiña’ xneza, ne laca naquiñe guni cabe xcaadxi dxiiña’ ni zanda gacane ca binni ne ca guidxi huala’dxi’ca ti zaca ná lu ndaga 2° xti’ gui’chi’ ro’ bia’ xti’ guidxiro’ Mexicu ri’ gacani.

I. Gacani ti Yoo ra che binni guidxi chinaba diidxa’, xi zanda, xi modo guni xiixa’

gui’chi’ ti ganda gacane cabe laa guni xiixa’ dxiiña’ ni xneza ti maca zaca zeeda ndaani’ ra cadxaaga ca diidxa’ ro’ ri’ ne ra raca cani nga ndaani’ yoo ni racabia’ cabe casi Administración PúblicaFederal ti ngape nga xhiiña’ca’.

(…) III. Gutagunecabe xhiiña’cabe ne ca binni ni runi dxiiña’ ndaani’ yoo ro’ ni lá’

AdministraciónPúblicaFederal, ti ca binni ri la? npa cabe xi guinabadiidxa’ cabe xi nga ca dxiiña’ ni cayaca ndaani’ ca guidxi huiini cane ndaani’ ca guidxi huala’dxi’ ca; huaxa ra gaca ca dxiiña’ ri la? laca naquiñe gutagú xtiidxa’ne cabe ca xaique xti’ ca guidxi huiini ca ne ca guidxi ro’ ca ne guidxi ra chi gaca dxiiña’ ca ne ra nuu ca binni ni da’gu’ cayuni ti xiixa;

(…) IX. Guica lu gui’chi’ca ne guihuini gaca ca dxiiña’ ni xneza, lu ca dxiiña’ xti’

ConsejoConsultivodelaComisión, casi ra gaca ti guenda rinabadiidxa’ ne ra ganda chu’ ca binni huala’dxi’ ca guini’ca’ ni racala’dxi’ ca’, ne guihuini xiixa’ dxiiña’ ni guini’ xi zanda guni ca xaique guidxi ca o ca xaique xti’ ca binni hula’dxi’ ca guirá’ ndi’ naquiñe gaca, ti ganda gaca dxiiña’ ri xneza ne nayado’;

X. Gacanecabe ne gului’ cabe ca binni runi dxiiña’ ndaani’ ca yoo ro’ ra ridxaaga diidxa’

ni nuu ndaani’ guidxi ro’ ri’ xi guirá’ nga dxiiña’ ni raca ti ganda gacane cabe ca binni huala’dxi’ ne laca zacanecabe, xcadxi guidxi ro’ ne xcaadxi guidxi huiini ne ca binni guidxi ne ca binni da’gu’lisaa guni ca xiixa ne cadi ca binni ri si zanda gunini laca zanda guni tutiisi binni guidxi ni gacala’dxi’ gunini;

(…) XV. Gutagunecabe diidxa’ ca binni guidxi ti ganda gacanecabe gaca xiixa’ dxiiña’ ni

gacane ca binni huala’dxi’ guibani sicarú; XVI.Gata ti neza ne ti dxiiña’ gucane laacabe guni cabe ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’

ca, ti zaca ganda chu’ ca binni ne ca guidxi huala’dxi’ca guiuca’ ne guini’ ca’ ni, xi zanda gaca o co’, ne zaqueca ganda guidxiña ca xaique guidxi xti' cabe,ne laca zanda guidxiña ca yoo ro’ ni racane ca binni huala’dxi’ ti ganda gu’ya’ca xi dxiiña’ zanda gaca ndaani’ xquidxicabe ne ni co’ ne xi nga ca dxiiña’ ni ná xaique guidxi ro’ xtinu ri’ guni ndaani’ ca guidxi huala’dxi’ca.

Page 9: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

9 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Ndi’ nga yoo ro’ ni racane ne rudii xtale guendabiaani’, ne ni racane guía lu diidxa’, ne ni riba’qui’ xi dxiiña’ nga zanda gaca’ ne ni rini’ guná’ nga diidxa’ ni jmá zanda gacane laacabe, ne ni jmá rindaa gusiequene xi modo ganda gaca ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’ (CDI, 2013: 36). Ndaani’ ca dxiiña’ ni chi gaca de guenda sá rinabadiidxa’ ca la? cani chiguite ringa naca ca binni ni racane gaca ca dxiiña’ ri xneza:

1. Xaique ro’ xti’ yoo lahui’ xti’ guidxiguie’ quichi’ 2. Yoo ro’ ni lá’ SecretaríaGeneral deGobiernoxti’ guidxi ro’ Lula’ 3. Yoo ro’ ni lá’ SecretaríadeAsuntos Indígenas del Gobiernoxti’ guidxi ro’ Lula’ 4. Yoo ro’ ni lá’ SecretaríadeTurismoyDesarrolloEconómicodel Gobiernoxti’ guidxi ro’ Lula’ 5. Yoo ro’ ni lá’ SecretaríadeMedioAmbiente neRecursosNaturalesu ( ni rapa guirá’ xixe yaga huiini, mani huiini, nisa ne guiraru’ ni nuu ndaani gu’xhi’) 6. Yoo ro’ ni lá’ SecretaríadeGobernación 7. Yoo ro’ ni lá’ SecretaríadeEnergía ( xti’ biaani’) 8. Yoo ro’ ni lá’ SecretaríadeRelacionesExteriores 9. Yoo ro’ ni lá’ SecretaríadeDesarrolloAgrario,TerritorialyUrbano 10. Yoo biaani’ ni lá’ InstitutoNacional deAntropologíaeHistoria 11.Yoo ro’ ni lá’ ComisiónparaelDiálogoconlos PueblosIndígenas de México 12.Yoo ro’ ni lá’ Secretaría de Salubridad ne Asistencia xti’ guidxi ro’ Lula’.

Ca binni ni racane gaca’ ca dxiiña’ xneza Ndi’ nga Yoo ro’ ni ruya’ gaca ca dxiña’ ri’ xneza ne binni guidxi (CDI, 2013: 36). Ndaani’ ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’ ni zedaguini’ gui’chi’ ri, ca binni rudii diidxa’ ti gaca ca dxiña’ ri xneza ne binni guidxi la? nuu Yoo ro’ ni lá Subsecretaríade Derechos Humanosxti’ SecretaríadeGobernación, ti laacabe nga naquiñe gu’ya cabe gacani nayado’ ne laacabe nga gu’yaca be que chi gacaná binni guidxi ora gacala’dxi’ xcaadxi binni ni runi xhiiña’ xaique guidxi ro’ mexicu xtinu dxiiña’ ndaani’ xquidxica’. Ca Binni Rudii Diidxa’ Ti Gaca Ca Dxiiña’ Ri’ Xneza Ne Binni Guidxi Ra gaca ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’ ni cani’ lu gui’chi’ ri la? zanda chu’ ca yoo biaani’ ne xcaadxi binni guidxi ti ganda gu’ya’ca’ modo gaca ca dxiiña’ ri’. Pa ca binni guidxi ni chi guibadiidxa’ cabe ca gacala’dxi’ guisiene ca xcaadxi binni gadaxe laaca de ca dxiiña’ ri la?, huaxa pa gacala’dxi’ gacani zaca. Ca binni guidxi ni zanda gu’ya’ gaca dxiiña’ ri nga casi binni ni chiguiete ri’:

1. Ca dxiiña’ ni rusiidi’ binni de modo nabani binni guidxi biaca biaca, risaca xtiidxa’ Yoo biaani’ lá’ UniversidadNacional Autónoma de México;

2. Yoo biaani’ ni la´’ CentrodeInvestigaciones y EstudiosSuperioresenAntropología Social, CIESAS; 3. Fundar, Centrode Análisis e Investigación; 4. Yoo biaani’ lá’ Uversidad Autonoma de Chapingo 5. Yoo biaani’ lá’ Universidad Autónoma Metropolitana, ni nuu Xochimilco; 6. Yoo ro’ ni la´Escuela Nacional de Antropología e Historia; 7. Unión de Científicos Comprometidos con la Sociedad A. C. ; y 8. Ne xcaadxi ru’;

Page 10: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

10 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Ca binni ni biete luguia de ca diidxa’ ri la? zanda chu’ cabe gu’ya’ cabe gaca ca dxiiña’ ni chi gaca de guenda rinabadiidxa’ ni cayeté lu ca gui’chi’ ri’ casi lu: Ra ridaguga diidxa’, Ra chigului’ cabe xi chigaca, Ra Guenda rinabadiidxa’ ne ra ma chigaca ca dxiiña’ ri’, zinanda cabe gaca ca diidxa’ ni bitagucabe ca xneza. Huaxa ra gaca ca dxiiña’ ri nirudo’ naquiñe gu’ya’ cabe xi ná lu ca diidxa’ ni bicaa James Anaya ti ngiu ni bicaa Naciones Unidas gutopa diidxa’ ni guisaca ndaani ca guidxi huala’dxi’, ca diidxa’ bitopa be ca lá’ “ Ca guenda ruya ra gaca dxiiña’ ne cuee cabe gas ndaani’ ca layú 88 de ca dxiiña’ Camisea” ne cabidxi cabe ca yoo biaani’ ne ca binni guidxi guiuuca’ lu ca dxiiña’ ri’ guchaaga xtiidxa’ca’ ti ganda gacani jmá xneza.

Ca Binni Gu’ya’ Gaca Dxiiña’ Xneza

Ti ganda gacaga ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’ ca lu ca ndaa xti’ la? zanda chu’ ga ca binni ri’ gunine laacabe dxiiña’:

Nguiu ni bitopa ca xtiidxa’ Naciones Unidas sobre los Derechos de los Pueblos ni bizaca ca binni huala’dxi’ JamesAnaya

Ca binni xti’ ForoPermanentepara las Cuestiones Indígenas de las NacionesUnidas

Yoo ro’ ni lá’ InstitutoFederal deAcceso a la InformaciónPúblicayProteccióndeDatos

Ca dxiiña’ xti’NacionesUnidas para elDesarrollo

Yoo ro’ ni lá’ ComisiónNacional delos Derechos Humanos

Xaique ro’ xti’ ComisionadodeNacionesUnidas para losDerechos HumanosenMéxico Lu ca guenda bidagugá diidxa’ que la? ca binni ni bidxiña que, gunaba cabe guidxiña ca binni ni chiguiete ri’:

Ca binni runi dxiiña’ ndaani’ Proyectu de Derechu Económicos, Sociales y Culturales, A. C. (PRODESC);

Ca binni runi dxiiña’ ndaani’ Proyectu sobre Organización, Desarrollo, Educación e Investigación, A. C. (PODER);

Ca binni runi dxiiña’ ndaani’ Comité de Defensa Integral de Derechos Humanos Gobixha, A. C. (CÓDIGO DH);

Ca binni runi dxiiña’ ndaani’ PeaceBrigades International (PBI); ne

Ti binni guzuhaa lu xtiidxa’ ni racabe Presidente de la Comisión Permanente de Asuntos Indígenas del Congreso ni nuu ndaani’ guidxi ro’ Lula’.

Ca binni huala’dxi’ ni napa guenda riapa lu xquenda nabani Casi ná lu ca diidxa’ gulee ndu’ NacionesUnidasde ca guenda ni napa ca binni huala’dxi’ “Guidxi ro’ zutaagú diidxa’ ne ca binni huala’dxi’ ne zunine laacabe ti guenda rinabadiidxa’ pa zaca gacala’dxi’cabe huaxa ndi’ la? nezalu’ ca binni ni ruuya’ que gacaná ca guenda nazaca xti’ cabe nga gacani, ti pa ná cabe gudii xtiidxa’ cabe la?, zanda gaca ca dxiiña’ ri’ ndaani’ xquidxi cabe ne pa que ná cabe la? ma laacabe gu’ya’ cabe xi guni cabe ne jmarusi pa cuee’ cabe xiixa guie o guiiba’ risaca ndaani ca layú ca o xiixa ru’ ”4.

4Declaraciónde las NacionesUnidassobre los derechosde lospueblosindígenas. Pág. 96.

Page 11: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

11 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Lu bia’ ma zedayete ca diidxa’ ri’ naquiñe guzetenu ni bizaca lu ti diidxa’ biree ndu xti’ guidxi dxi gudinde Saramaka ne Surinam, Corte interamericana xti’ Derechos Humanos ri nga gulee xia diidxa’ ri’, ca diidxa’ que ná naquiñe ca guidxi huiini ne ca guidxi huala’dxi’ca guini’ca’ tulaa zanda guzuhuaa lu xtiidxa’ca’ ora ma gaca ca guenda rinabadiidxa’ ca5. Ti ganda guihuini xi ne xi ná ca diidxa’ ri’ ne tu nga napa ca guenda riapa’ lu xquenda nabanica casi ca binni huala’dxi’ ti ganda gacaga ca guenda rinabadiidxa’ ri ndaani’ guidxi guie’ quichi’, ti guidxi huala’dxi’ ra jmá nuu xtale binni huala’dxi’ ndaani guidxi ro’ mexicu ri’6, gulee cabe ti diidxa’, ti ganda gaca ca dxiiña’ ri ndaani guidxi ca la?, xaique ro’ xti guidxiguie’ ri’ ne binni cabildu xti’ la? napa cabe xi chinanda cabe casi ná ca diidxa’ ni gusiene laacabe xi guni cabe, ca diidxa’ ni bi’ni ca xaique ni chiguni dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’, Yoo ro’ ni rudii xtipa ti ganda gaca ca dxiiña’, Yoo ro’ ni racane gaca ca dxiiña’, Ca binni ni racane gaca’ ca dxiiña’ xneza ne comité tecnicu ni rusiidi’ xi modo ganda gacaga ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’, ndi’ nga diidxa’ ni naquiñe gu’ya’ cabe xi ná:

1. Gusuhuini cabe ca guidxi huuiini ra rini’ cabe xiixa’ diidxa’ huala’dxi’ ni gandaca gueda gacaná ca guenda nazaca xti’ ca’ pur chi gaca xiiña’ ca eolicu ri’;

2. Guyubi cabe ca guidxi huiini huala’dxi’ca lu catalogo xti’ ComisiónNacional para elDesarrollodelosPueblos Indígenas(ni guca lu iza 2010);

3. Guihuini pa nuuru’ xiixa guidxi huiini o paxa raaru’ nuu xiixa’ guidxi huiini ra ganda gaca ca dxiiña’ de guenda rianabadiidxa’ ni cayaca ndaani guidxi ri’.

4. Napa cabe xi gu’ya’ cabe ca diidxa’ ni biree ndu’ lu dxiiña’ ni ruguubia’ guenda biaani’ ne guirá dxiiña’ ni runi ca binnizá ni bi’ni’ComisiónNacionalparaelDesarrollodelosPueblos Indígenas.

5. Naquiñe guihuini paraa nga jmá zanda guni empresa eólica del sur xhiiña’:

ÁreaNúcleo(AN):Zanda guienenu diidxa’ ri’ casi layú ra chiti ca guiiba’ xti’ ca eolicu ca ti ganda gaca ca dxiiña’ ni nuu cabe guni cabe ca. (Zuñiga 2009) casi ca ná diidxa’ ni biete nirudo’ ri la? zaca nga gacani guidxela layú ni jmá ganda guiquiñe empresa Eolica del sur ca ti guni xhiiña’ ti ra que nga chiguzuhuaa ca guiiba xti’ ca ventilador ri’ ne xcaadxi ru guiiba’ ni guiqueñe. Ca layú ri la?, chi

5Sentencia dela CorteInteramericanade DerechosHumanos, Caso delPuebloSaramaka vs. Surinam,del12 deAgosto de2008. Pág. 6 6DeacuerdoalCENSO2010,ya losindicadoressociodemográficosdelapoblacióntotalylapoblaciónindígena2010deCDI,enOaxaca

eltotaldepoblaciónesde93,038yeltotaldepoblaciónindígenaesde79,719personas,esdecircercade85.68%delapoblacióntotal esindígena.EstodeacuerdoalcriteriousadoporINEGIyCDI,“Sumadehogaresdondejefedehogaroconyuguehablaunalengua

indígena”.Ver: http://www.cdi.gob.mx/cedulas/2010/OAXA/20043-10.pdf

Ca xaique xti’ guidxiguie Ra ridaagú binniguidxi; xaique xti’ guidxi; Síndicu; Ca regidor; Cabildu xti’ guidxi; Ca agente municipal; Ca xaique xti’ ca barriu: Xuaana’“Xaique xti’ saa guidxi”.

Xaique xti’ layú Comisariadoejidal;Conceju devigilancia.

Ca xaique saa xti’ ca yu’du’ Ca sociedad xti’ ca vela (Presidente, secretariu, tesorerou, ca vocal); Ca mayordomo; Ca capitan; Ca padrinu; Guzaná,“ cani rutaagú diidxa’ ti gaca saa”/ guzana goola,“ xaique xti’ sociedad”; Chago’la’ (“ ni rutaagú diidxa’ ra chichaganá’ tuuxa”)

Ca binni dagulisaa Ca binni ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ ca guidxi huala’dxi’; Ca binni ruzuhuaa lu xtiidxa’ ca binni rañaa; Ca binni ruzuhuaa lu xtiidxa’ binniguidxi ne tuuxa ru binni dagulisa cayuni xiixa dxiiña’

Xcaadxi Cani ruza’ ti xiixa lu ná’ ne cani rutoo: ca binni; binni biziidi’ para gusiidi’; ca binni ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ CDI

Page 12: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

12 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

guiquiñe cani ti ganda cui’ ca guiiba’ xti’ eolicu ca lu cani ne laca para ganda gaca dxiiña’ xti’ ventilador ca lu cani.

Área de Influencia Directa(AID):Zanda guienenu diidxa’ ri’ casi layú ni nuu gaxha de ra chiti ca guiiba’ xti’ ventilador ri’, ra ca nga nuu ca layú ri’ ne pa gueda gacani gaxha de ca layú ri la? ziaxa ca binni ni xtini bia’ tisi dxi gueda guiluxe ca dxiiña’ xti’ ca ventilador ca jmá pa guedagacana ca layú ca lu bia’ dxi’ cabi ca guiiba’ ca. (Rojas, 1996). biaani’ lu 5,332 hectaria de layú ndaani’nga naquiñe empresa Eolica del sur, ti ganda guni dxiiña’ ne bia’ ca nga bidxichi zanda quixe cabe ti bia’ casi nga ni caquiñe cabe. Ca layú ca nga chi guiquiñe o gacaga dxiiña’ lu laga ganda cui’ ca guiiba’ ni chi guiquiñeca lu cani ne zaca ganda gaca ca dxiiña’ ni nabaqui ique cabe gaca.

Área de Influencia Indirecta (AII):Zanda guienenu diidxa’ ri’ casi layú ni nuu gaxha de ra chiti ca guiiba’ xti’ ventilador ca, ra ca nga nuu ca layú ri’ ne pa gueda gacani gaxha de ca layú ri la? ziaxa ca binni ni xtini bia’ tisi dxi gueda guiluxe ca dxiiña’ xti’ ca ventilador, ne neca zitu huiini de ra nuu ca layú ra chigaca dxiiña’ xti’ ca ventilador ri la?, laca ziaxacabe bia’ dxi gaca ca dxiiña’ lu ca layú ni nuu gaxha de laani(Zúñiga, 2009).Ca layú ni que ziuuná’ lu ne gaca dxiiña’ maca nanna cabe para nuuni ti maca gudixhebia’ cabe cani lu ti dxiiña’ ni rabicabe polígono xti’ ca dxiiña’ xti’ empresa Eolica del Sur. Zandaca gueda guchaa ca layú ri’ ti cadi lu tobisi ra chigaca ca dxiiña’ ri’, tixtale nga ra chigacani. Ca binni ni chichuu lu ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’ ri la? zanda cu’ ruaa cabe guini’ cabe gunaa nga layú ni zanda ne ni co’. Ti ganda guienenu xi nga ti influencia indirecta la?, naquiñe gu’yanu xi ná ca diidxaa’ xti’ ca guidxi ro’ ca ne naquiñe pabia’ layú nga chigatabia’ laani zedagacani dede pabia’ zitu chi guzuhuaa ti guiiba’ ca ne pabia’ ziula ca la yú ca, ti ganda cha chahui’ ca xtiidxa’ ni la? naquiñe guidu’yanu xi ná 1. Paraa nuu ca layú ca ti ganda gaca dxiiña’ lu cani; 2. Naquiñe guihuini xi diidxa’ guini’ ca binni ni chi gaca dxiiña’ lu ca xlayúca’ ti laacabe nga gacaná cabe ne gacana xnisa cabe, xpi cabe, ne xiixa ru ni nuu ndaani ca guixhi’ ca ora ma gaca ca dxiiña’ ri’. 3. Naquiñe guihuini xi diidxa’ guini’ ca binni ni chi gaca dxiiña’ lu ca xlayúca’ ti guhuini pa cadi zunináni lu xquenda nabani ca binni ri’ casi lu xpidxichi cabe o cadi malasi gueda guchaani xiixa lu xquendanabanicabe; 4. Guihuini xi ná ca binni ni nuu gaxha de ra chi gaca ca dxiiña’ ri’; ne5. Xi zanda gaca o diidxa’ guini’ ca diidxa’ ni rapa ca layú, nisa, bi ne xiixa ru ni nuu ndaani’ guintisi layú.

Casi ma biete lu ca diidxa’ ca guía ca la?ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’ ni chi gacaga ne ni cani’ ca gui’chi’ ri la? chi gaca cani ndaani’ guidxiguie’ quichi Lula, zaca gulee xaique guidxi ri’ ne cabildu xti’ gacani dxi 11 de junio lu iza 2014

1. Ra chigaca ca dxiiña’ de guenda rinaba diidxa’ ri la? chigacani ndaani Guidxigue’ quichi’, guidxi huuini xti’ binnizá ni ni nabeza ndaani’ ca layú guidxi ro’ Lula’.

2.Ca binni ni chiguzuhuaa lu ca diidxa’ nga ca ni chiguite ri’:

A. Ca binni de Asamblea, Ca comisariadu ne coceju Vijilancia xti’ ne/o ca comunineru huaxa nirudo’ pa ca

la cabe lu xiixa gui’chi’ pa de ca binni ca laacabe, ne/o ca ejidtariu ni nuu ndaani’ guidxiguie’

B. Ca binni ni xti’ ca layú ra chi gaca dxiiña’ xti’ ca eolicu ca. C. Ca binni ni nabeza ndaani’ ca layú: Tamarindu, Huanacastal, La guadalupana, Racnchu Soledad, Simona

Robles.

Page 13: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

13 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

D. Ca yoo biaani’ ni nuu gaxha de ra chi gaca ca dxiiña’ ri’.

E. Ca xaique xti’ guidxiguie’: casi xaique ro’, ca sindicu, ne ca regidor xti’. F. Ca binni ni nuu lu ConsejuMunicipaldeDesarrolloSocialni nuu ndaani’ guidxiguie’.

G. Ca binni ni nuu lu ConsejoMunicipaldeDesarrolloRuralnuu ndaani’ guidxiguie’. H. Ca binni ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ ca Socieda xti’ caVela ne jmá pa runi cabe saa xti’ bido’ que gaxha de ra

chi gaca ca dxiiña’ ri’. I. Ca binni ni nuu lu caComité Comunitariu. J. Ca binni ni nuu lu ca dxiiña’ ni raca rañaa, caganaderu ne ca binni dagulisaa ni rapa nisa ra guizee layú

huaxa naquiñe pa napa cabe gui’chi’ ni gului’ tulaacabe K. Ca binni guidxi xti’ guidxiguie’ huaxa pa nuu cabe lu ca dxiiña’ ra cayaca xhiiña’ ca eolicu. L. Ca binni ni nuu lu ca dxiiña’ ra riree bidxichi ni gunine binni guidxi xti’ guidxiguie dxiiña’ huaxa pa nuu

cabe ndaani’ guidxiguie’ ne pa laca nuucabe lu ca dxiiña ni chi gaca xti’ ca eolicu. M. Ca binni ni nuu lu ConsejuConsultivoxti’ComisiónparaelDesarrollodelosPueblosIndígenas –CDI. N. Ca binni ni nuu lu ConsejuConsultivodePueblos Indígenas de la Secretaría deAsuntosIndígenas del

Gobiernoni nuu ndaani’ guidxi Lula’. O. Ca binni ni nuu lu ca Cooperativane caAsociacio ra riete xhiiña’ ca binni guuza’ ne cani ruza´ xiixa lu ná’.

Tu nga naca empresa ca Empresa ca la? lá’ ni “Energía Eólica delSur,S.A.P.I.” laani la? nacani ti empresa mexicana ni racala’dxi’ guni ganar bidxichi ra guzá’ biaani’ ne bi, ne ra cha biaani’ ri la?, zaquiñe guzuhuaa cabe cadxi ventilador ti ganda gacani ti zaca ná ca diidxa’ bia’ ca gacani ne cadi caquiñe dini xpidxichi xtobi o xti guidxi ti ganda gunini xhiiña’ni. Ca binni ri la?, bidagulisaa cabe dxi 29 de beu abril lu iza 2013, casi ti Sociedad Anónima Promotora de Inversión de Capital Variable, ne ni zuhuaa lu xtiidxa’ ni nga badunguiu lá’ Eduerdo Zenteno.

3. XI NGA CA DXIIÑA’ NI CHI GACA CA GUENDA RINABADIIDXA’ CA

Energíaeólica ca la? racabia’ cabe ni casi ti xiixa ni zanga guidxaa o gacachahui’, ti ra runini xhiiña’ ni la? que riquiñedini nisa o ti xiixa ni guzaquini o guniná ca layú ca ti nuuni xhiiña’ ni, huaxa nuuni zaca runini dxiiña’ huaxa ca guiiba’ ri’ la? co’. Ma xtale guidxi ra ma caquiñe cabe ca guiiba’ ri’ ne ma que cadi caquiñedicabe ca guiiba’ yo’xho’ ni biquiñe dxi que ti ganda guni cabe biaani’ ti dxi que biquiñe cabe petróleo ne buu para bi’ni’ cabe biaani’ huaxa ca ndi’ la? jmá bininani guidxilayú ti nabe bi’ni’ cani gu’xhu’. Ra cha biaani’ ne ca guiiba’ ni randa gacachahui’ ni zedani’ gui’chui’ ri la? zedayacani tobi de ca dxiiña’ ni jmá sicarú ni ruzá’ biaani’, ra bidxela xi zanda guza’ biaani’ ndaani’ guidxi ro’ mexicu ni que gunina’ layú. Ca dxiiña’ ni racala’dxi Empresa Eolica del Sur guni ndaani’ guidxiguie nga guni biaani’ ne bi, ti ndaani’ guidxi ri’ nabe xtale rundubini, ngue runina cabe guiquiñe cabeni guni cabe biaani’bia’ naquiñe cabe guni cabe casi bia’ ri’ 396MW. Ngue runi la?, naquiñe gunicabe ti parque eolicu ra guzuhuaa 132 ventilador ne ndi’ nga xigaba xtini V90-3.0 ne bia’ 3 MW nga nanaa cada tobi ni. Dxiiña’ ri la? cayacani xneza ti cadi caquiñedini xpidxi xtobi ne xti guidxi, ti zaca ná diidxa’ ni rabicabe Leydel ServicioPúblico deEnergía Eléctrica, lu ndaga 36 ndaa I, ra ná ra guni empresa ri’ dxiiña’ la? zanda gutoo cabe ni gutoo cabe huaxa naquiñe guiaana xcaadxi’ ni ganda guiquiñe binni guidxi, huaxa naquiñe guihuini pa binni guidxi chi guiquiñeni o tuuxa empresa ne pa cadi gueda gaca ti xiixa ni guniná guidxi ro’ ri’. Casi ná lu Ndaga Guionna xti’ lu diidxa’ bia’ ni ruya’ chu’ biaani’ ni lá Industria Eléctrica, ra cani’ “ Cani gacala’dxi’ guinaba’ xiixa’ gui’chi’ laa si guni biaani’sin xtipa xtobi, ne xi neza gului’ laacabe xi modo guni

Page 14: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

14 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

cabe biaani’, xtubisi cabe, ne pa gacala’dxi’ cabe gutoo cabe biaani xti guidxi la?, diidxa’ bia’ ni cuzete’ ca diidxa’ ri la? napa xi chinandani casi ná diidxa’ bia’ lá’ Servicio Público de Energía Eléctrica. Pa gacala’dxi’ cabe guinaba cabe xiixa permisu ti ganda guni cabe dxiiña’ de guenda runi biaani la? napa cabe xi guya’ cabe xi na diidxa’ bia’ xti’ Servicio Público de Enenirgía Eléctrica ne xcaadxi diidxa’ bia’ ni gueda gusiene de ca dxiiña’ ca, huaxa ca diidxa’ ca cadi naquiñedi gucheni lu binni ne guchendani lu ca diidxa’ xti’ diidxa’ bia’ ni lá’ xti’ Industria Eléctrica ne ca xtiidxa’.”Empresa Eólica del Sur la? bidxiña’ cabe ra nuu ca binni ni runi dxiiña’ ndaani’ yoo ro’ ni lá’ Comisión Reguladora de Energía lu 28 xi beu saa guidxi lu iza zedidinu ri’, yenaba cabe perimsu ti ganda guni cabe ca dxiiña’ ni racala’dxi’ cabe guni cabe ri’, ca dxiiña’ ri la lu Ndaga Chii bi chonna xti’ Diidxa bia’ ni lá’ Industria Eléctrica ca nga ca diidxa’ ni cayapa ca dxiiña’ ri’.

4. XIÑEE CHI GACA CA GUENDA RINABADIIDXA’ RI’

Casi ná lu ca dxiidxa’ xti’ ConvenioNo.169, lu ndaga 6, inciso A, xti’ la?, ca guidxi ro’ ca napa cabe xi guinabadiidxa’cabe ne gabi cabe guintisi laa ca guidxi huiini ca pa guiré xiixa diidxa’ ni guniná laaca ne nezalu ca binni ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ cabe ca ngaganna cabeni. Ne laca lu ndaga ni biete ca cani’ guirá guenda rinabadiidxa’ la?, naquiñe gacani xneza ti laca Convenio cani’ gacani zaca ne chinandani casi lu xquendabiaani ca binni ca ti zaca ganda gutaagunecabe diidxa’ ca binni de ca diidxa’ ni chiguidxi cabe laaca’ca. Ra chi guiquiñe ca diidxa’ ni biete nirudo’ luguia ca la? chi guiquiñe cani para ca dxiiña’ ra chigaca xhiiña’ ca ventilador xti’ Parque eolicu xti’ empresa Energía de Sur, ra gacala’dxi’ ca’ gutaaguneca’ diidxa’ binni guidxi pa ya’ o pa co’ gaca dxiiña’ ndaani’ ca layú xtica’, lu 5,332 hectaria layú nga caquiñe ti ganda gaca ca dxiiña’ ri’ ne zaca ganda guzuhuaa 132 ventilador ra guiquiñe 396 MW. Ne laca zutagune cabe ca binni gudxi diidxa’ xi guirá’ guenda nacha’hui’ nga zedane ca dxiiña’ ri’. Yanna guenda rinabadiidxa’ ca la? napani tapa xigaba ni nabe naquiñe guiunda ne laacani ndi’:

Nirudo’ diidxa’ ri la? cuyubini guiapa ca guenda nazaca xti’ ca guidxi ne binni huala’dxi’ ne guiruti’ tu guniná laaca’ ra chigaca ca dxiiña’ ni cuyubi empresa Eolica del Sur guni.

Guiropa diidxa’ guenda nazaca cuyubi Gui’chi’ ri la?, gusieneni ca binni ca xiixa’ diidxa’ ti ganda gaca ca dxiiña’ca, casi pa guedagacaná ca xlayúca’ ti zaca ganda guibani ca binni ne ca guidxi huala’dxi’ca xneza, ne pa gueda gacaná xquenda nazacacabe ne xlayú cabe la?, pur cayaca dxiiña’ ri la?, laacabe zuyubi cabe modo guchulucabeni ne zabi cabe ca binni ri’ xiñee cayacani zaque.

Guionna diidxa’ xti’ guenda rinabadiidxa’ ri’ ganda chu’ ca binni huala’dxi’ ni nabeza gaxha de ca layú ni nuu gaxha de ra chigaca ca dxiiña’ ri’, lu ca guenda riui’ diidxa’ ni chiguni cabe ca, ti zaca ganda gutaagune cabe laaca xiixa diidxa’ pa ya’ o pa co’ ne zaca ganda gaca ca dxiiña’ xti’ parque eolicu, ti laca raca nga gata ti neza ni gusia lu diidxa’ pa gueda gacaná xiixa de ca layú ca ra gaca ca dxiiña’ xti’ parque ri’.

Guidapa diidxa’, pa ganda guidaagú ca diidxa’ ri jmá nayado’ ti ganda gaca ca dxiiña’ xti’ parque eolicu ca, ne zaca ganda chu’ ti guenda riui’ diidxa’ ni gaca biaca biaca7ne zaca guidxela bidxichi ni ganda gacanesaacabe ti ra gaca ca dxiiña’ xti’ eolicu ri nga guidxelani.

7 ProtocolodeNagoyasobreAccesoyParticipación enlosBeneficios,Artículo5.ParticipaciónJustay EquitativaenlosBeneficios,delaSecretaría

delConveniosobre Diversidad Biológica delPrograma de NacionesUnidasparaelMedioAmbiente(2011). Pág. 6

Page 15: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

15 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Lu gaayu’ diidxa’, ra chi gaca ca dxiiña’ xti’ guenda rinabadiidxa’ ri’ la?, naquiñe guihuini chu’ ca gunaa ca ne guini’ ca’ casi ca rini’ ca nguiu ca ti zaca ganda gacani biaca’ biaca’.

5. XI MODO CHI GACA CA DXIIÑA’ XTI’ GUENDA RINABADIIDXA’ RI’, XI GUIRÁ’ CADXIIÑA’ CA NE PABIA’ DXI CHI GACANI.

Lu ca guenda rinabadiidxa’ ni chigaca ra nuu ca binni huala’dxi’ca la? ne ra chi gaca dxiiña’ xti’ parque eolicu xti’ Eólica del Sur ca la? napani 5 ndaa: Lu ca ndaga ra rilaa ca dxiiña’ ni chi gaca ri la? zadxela xi neza nga ganda gndaca ti ganda chu’ ti guenda rinaba diidxa’ jgneza ne sicarú ne laca zanaba diidxa’ cabe binni xipe racala’dxi’. Huaxa nirudo’ naquiñe gabi cabe ca binni ri’ gunica’ o chinandaca’ casi ná ca diidxa’ xti dxiiña’ ri’.

Ndaa1.Guenda rinabadiidxaga, ni gaca xneza ne ni gusiene

Ra guenda ruchaagadiidxa’: guenda ruchaagadiidxa’ chiguidaguneni ca binni ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ ca guidxi huala’dxi’ ca, ti zaca ganda guihuini xi diidxa’ nga guzete gui’chi’ ri’ ne zaca guidaagú xtiidxa’ cabe ne ca ni ná rari’ ne xi neza ganda gaca ca dxiiña’ xti’ guenda rinabadiidxa’ ri’. Raca gaca guenda riui’ diidxa’ ca la? raca guihuini xi guirá nga diidxa’ ni ná gui’chi’ ri’ ne xi neza nga guidxela ti ganda gaca ca dxiiña’ de guenda rinabadiidxa’ ca, laca zahuini xi modo gaca cani ne padxi ti ma zanda gaca ca ndi’: Ra gabi cabe ca binni ni gunabadiidxa’ cabe ca xi guirá diidxa’ bitopa cabe, Ra ganda guini’ cabe pa nuu ca diidxa’ca xneza o pa co’, xi laaru ganda gaca’.

Ra ganda guini’ cabe pa nuu ca diidxa’ca xneza o pa co’:Ni racala’dxi’ ca dxiiña’ ri’ gaca nga guihuini ne gusieneni binni de ca dxiiña’ ni chi gacaca ne xi guenda naná gueda gunini lu xquenda nabanica’, lu ca saa ni runica’, lu guenda nazaca xti’ guidxilayú ne guintisiru’ ni gueda gaca cabe la? ca gui’chi’ ri’ nuu para gusieneni

Page 16: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

16 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

laacabe ne pa laca ná ca guidxi huala’dxi’ ca gu’ya’ca’ ne guinabadiidxa’ca de ca gui’chi ri la? laca zanda gunicani. Naquiñe chinandacabe casi ná ca diidxa’ ni biete lu ForoPermanente paralasCuestiones Indígenasne lu gu’chi’ ni rusiidi’ xti’Convenio169,ca ni gabi cabe ca binni huala’dxi’ ca la? napani xi chinandani casi ná ca diidxa’ ri’:

a. Cani rului’ guirá’ ni chiguni ca dxiiña’ xti’ eolicu (ca neza chigacani, sá nanda cabe gaca ca dxiiña’, modo chi gacaca dxiiña’ ca’, bidxichi ni guiquiñe, ne nuuru xcaadxi.)

b. Xi napa dxiiña’ ca,pa xadxi guindaani,pa chahui’ o pa naguenda gacani, gaca bi ca biaani’, ne ganda gaca ca dxiiña’ ca xneza;

c. Xi dxiiña’ nga ni chigaca; d. Pabia’ dxi guindaa ca dxiiña’ Ca; e. Paraa nuu ca layú ni chigaca dxiiña’ lu ca; f. Gaca ti guenda rinabadiidxa’ pa zacaneni lu xpidxichi binnni, lu xquenda nabani, lu guirá’ saa ni runica’, ne

pa que zuninani ndaani’ gudxilayú, ne pa gueda gacaná xiixa la?, zanga gacane cabe bia’ ganda;

g. Ca binni ni zanda chu’ gu’ya’ gaca dxiiña’ ri’ (zanda gacani ca guidxi huala’dxi’ ca, ca binni dagulisaa ne napaca’ ti xiixa, ca yoo biaani’, ca binni runi xhiiña’ gobiernu, ne guiale la’dxi’);

h. Ca neza ni ganda gacane ti gaca ca dxiiña’ ri’; maca ne ca guenda rinabadiidxa’ ni chigaca ndaani’ ca guidxi huala’dxi’ ca jmá pa gueda gacaná xquenda nazacaca’ ra gaca ca dxiiña’ xti’ ca eolicu;

i. Guintisi diidxa’ ru’ ni guinabadiidxa’ ca binni ni che cabe chiguinaba diidxa’cabe.

Lu tobi de ca neza ra chitidxi cabe ca binni ni gunabadiidxa’ cabe ca xi guirá diidxa’ bidopa que la?, 1) zacani chupa chonna bieque ra ganda che binni guidxi chigucaadiaaga ne cani gui’ni’ xaique ro’ xti’ guidxiguie’ naquiñepe’ chu’ ca lu ca guenda riui’ diidxa’ ri’ ne 2) ra gucheche cabe ca diidxa’ ca diiidxa’ xti’ guenda rutaagu’ diidxa’ ri’ casi lu gui’chi’ rizabi, lu radiu, internet ne nuuru xcaadxi’ ra ganda gucheche cabe cani. Ca guenda rucheche diidxa’ ca la? napani xi chinandani casi ná lu diidxa’ gacni ne guenda biaani’, gacani casi modo xquenda biaani ca binni de rari’ ne gacani jneza, ti zaca ganda gudii cabe jmá xtale diidxa’ ca binni guidxi ri’ ti ganda guini’ca’ ni gacala’dxi’ca’ lu ca dxiiña’ ra chi gaca ca dxiiña’ xti’ ca eólicu ne xaca ganda gutaagu cabe diidxa’ jneza pa ya’ o pa co’ gaca ca dxiiña’ ri’. Lu ca guenda riui’ diidxa’ ca la? ziuu ca xaique ni cayunini ca, ca binni ni runi dxiiña’ ndaani’ yoo ro’ ni xtipa ti ganda gaca ca dxiiña’ ca, ca binni ni racane gaca ca dxiiña’ ri’, ca binni ni rudii diidxa’ ti gaca ca dxiiña’ ri’ xneza ne binni guidxi, ca binni ruuya gaca dxiiña’, ne ca binni rusiene de ca dxiiña’ ri’, ne ca binni runi dxiiña’ ndaani empresa ri’ huaxa pa naquiñepe’ chu’ cabe. Naquiñepe’, guiete rari’ ca binni huala’dxi’ ca nga guini’ca’ pa naquiñe gueedaru’ tuuxa’ ni jma gusiene de ca dxiiña’ ri laaca’, zaqueca pa gacala’dxi’ ca binni ni canabadiidxa’ cabe ri’ pa naquiñeru gusiene cabe laaca jmá de ca dxiiña’ ni chi guni proeyectu eolicu ri’. Laca naquiñe guiete de que pa cadi cayene ca binni ri’ de ca dxiiña’ ri la? zanda guyubi cabe tuuxa binni gusia lu ca diidxa’ ri’ lu ca guenda riu’diidxa’ ri’ la?, zanda gaca ca dxi dxiiña’ ra chu’ ti guenda riui’ diidxa’ para puru si gunaa ne badunguíuu ne badudxapa’ ni nabeza nadaani’ guidxi ca8,ti zaca ganda gaca ti guenda rini’ ique de ca dxiiña’ ni chigaca ri’ ne xi ribezacabe de ca dxiiña’ ni chigaca ndaani’ xquidxicabe, ne zaca ganda guidopa ca diidxa’ ni guini’ cabe ca , ti ne laca zacanecani gaca ca dxiiña’ xti’ ca eólicu ca xneza, ne zaqueca ganna cabe xi ná ique ca binni ca de ca dxiiña’ ni chigaca ndaani’ xquidxicaca.

8 Esto atendiendo la recomendación de aumentar la participación de mujeres y jóvenes, tanto del Foro Permanente para las

Cuestiones Indígenas en 2005, como las realizadas por James Anaya el Relator Especial sobre los Derechos de los Pueblos

Indígenas al concluir su visita al Perú, en diciembre de 2013

Page 17: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

17 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Ca guenda riui’ diidxa’ ri la? nezalú ca binni ringa gacani Tu xaique chigunini, Yoo ro’ ni rudii xtipa ti ganda gaca ca dxiiña’ ri’, Yoo ro’ ni racane gaca ca dxiiña’ ri’, ne raca ma guihuini xi modo guni cabe dxiiña’ ne tulaa gaca xaique xti’ cada dxiiña’. Laca zadxela xi modo ganda guiaana ca gui’chi’ ri’ ti ganda gu’ya’ tutica binni gacala’dxi’ cani. Lu ca neza raca gaca ca dxiiña’ ni guidxi binni xi guirá diidxa’ bidopa que la? zadxela xi ganda guicaa guirá binni ni che chigucaadiaaga ca xpieque ca dxiiña’ ri’. Bia’ dxi’ ma ganda guini’ cabe ca diidxa’ que: Ndi’ la? ti guenda riui’diidxa’ ni chi gaca ndaani’ guidxi huiini cani, lu guenda riui’diidxa’ di’ ziuu ca binni ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ ca empresa ca, ne ca xaique guidxi ne ca binni ni cayacaná ca layú xti’ ca, rari’ nga ma guzete cabe xi biaana cabe lu ndaaga ni biete luguia ri’. Bia’ dxi guindaa, ca binni ni guzuhuaa lu xtiidxa’ guidxi ri’ zanda guinabadiidxa’ cabe ca xaique ni guni ca dxiiña’ ri’ ndaani’ xquidxi cabe guintisi laa ti ganda guía lu ca guenda riui’ diidxa’ ni chi gaca ndaani’ guidxi huiini ca. Bia’ dxi’ guindaa ti ganda guini’ cabe xi biaana cabe de ca diidxa’ ni bitaagú cabe que la?, ma ca binni ni gunabadiidxa’ cabe que ne ca xaique ni chiguni ca dxiiña’ ri’ guini’ca’ padxi ma zanda, huaxa nirudo’ napa cabe xi cueza bia’ dxi’ ne modo ribee xia ca binnizá xtiidxa’ca. Guenda rinabadiidxa’: Rari’ la? napani xtale neza ni ganda gacane guenda rinabadiidxa’ ri’, (cuidxi cabe binni guidxiña chigucaadiaaga xtiidxa’ cabe nera gusiidicabe laaca ti xiixa), ñanda ñacani zaca peru co’ ti que zinandadini modo ná ca gui’chi’ ni cului’ni modo gunini huaxa neza gacani nga ra cuidxi cabe binni ne güi’ne cabe laa diidxa’ ne ganda gutagune cabe laa diidxa ndaani’ ca guidxi huiini zaca nga gacani. Lu guiropa ndaa xti’ ca dxiiña’ de guenda rinabadidxa’ ri la? napa xi gacani ndaani’ ca guidxi huiini ra bizete cabe lu ca binni de ca diidxa’ ni bitopa cabe que rari’ la? zadxiña ca binni ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ guidxi que ne ca binni ni gusenda xaique xti’ guidxi guidxiguie’. Lu diidxa’ guenda rusiene binni ri la? laca zadxiña xaique ni chiguni ca dxiiña’ ri’, ca binni’ ni runi dxiiña’ ndaani yoo ro’ ni rudii xtipa gaca ca dxiiña’ ri’, ca binni ni runi dxiiña’ ndaani’ Yoo ro’ ni racane gaca ca dxiiña’ ri’, ca binni ni runi dxiiña’ ndaani’Ca binni ni racane gaca’ ca dxiiña’ xneza, Ca binni gu’ya’ gaca dxiiña’ xneza, ne ca binni rusiidi’ ne rului’ xi chigaca, ne laca zanda ca chu’ ca binni ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ ca binni huala’dxi’ ne ca binni runi dxiiña’ ndaani’ empresa ca. Ra gaca ca guenda ruchaaga diidxa’ ni güi’ ca xaique ni chiguni dxiiña’ ca ne ca binni ni chi guinaba diidxa’ cabe de dxiiña’ ri la? ra ca nga guiaana cabe xi dxi ne paraa guidxiña cabe güi’ cabe diidxa’ negusiene cabe binni xi nga ca dxiiña’ ni chigaca ri’.Ra guiá diidxa’ ne gusiene cabe binni de ca dxiiña’ ri la? ziasa xiixa gui’chi’ ni guicani lu ne ni guiaana cabe nga guicalu ni ne napa cabe xi gu’ya’ cabe guica xtuuba ne sellu xti’ ca binni ni ruzuhuaa lu xtiidxa’ binni guidxi, ca binni ni runi xhiiña’ gobiernu, yoo biaani’ ne ca binni gucala’dxi’ bidxiña ne bicaadiaaga. Ne cada tobi de laacabe la? zacaa cabe ti copia xti’ ca gui’chi’ ni guiasaca. Guidaagú diidxa’ ti gaca dxiiña’ne xi laaru ganda gaca’: Guirá ca dxiiña’ ni cani gui’chi’ ri la? napani xi gacani xneza ne napani xi chinandani casi ná ca diidxa’ ni cusieneni xi gunini ne guyachahui’ cabe gaca ca neza xtini nayanado’. Ti ganda gacani modo na gu’chi’ ri la? naquiñe guiasa ti comité de binni guidxi ri’ ti gu’ya’ ca’ xi modo gaca ca dxiiña’ ri’ nayado’ casi na cadxi diidxa’ ni ca luguiaca, comité ri la? lu guenda riui’ diidxa’ ra gusiene cabe binni guidxi xi ca dxiiña’ chi gaca ca nga guiasani. Ne casi ná ca diidxa’ ri binniguidxi de ra chi gaca ca dxiiña’ si ca nga napa xi chu’ lu cani.

Page 18: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

18 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

6. BIDXICHI NI GUIQUIÑE NE TULAA GUDIINI

Ca bidxichi ni guiquiñe ca binni ni chi guni dxiiña’ ri’ casi ca xaique ni chugunini, ca binni runi dxiiña’ ndaani yoo ni racane gaca ca dxiiña’ ri’ ne ca ni runi dxiiña’ ndaani’ yoo ni racane guiree bidxichi ca la? ca binni runi xhiiña’ gobiernu nga quixe ra guiaana cabe ne ra go cabe. Ra gaca guenda riui’ diidxa’ ni zedani’ ca guichi rii la? pa gaca xiixa guenda rixui’ xiixa’ casi pa guidxela gui’chi’, pa guyubi cabe xiixa’ ra gului’ cabe binni, pa guidxela ra cui binni, o pa guyubi cabe tuuxa gutopa guirá ni guini’ binni, o ni guni binni, pa chi guiaxa ra chi gacani, guendaro’ o guidxela nisa la? ca binni runi xhiiña’ gobiernu ni guidxiña lu guenda riui’ diidxa’ que nga quixe guirani. Ca guenda riui’ diidxa’ ra chiguidxi cabe binni de ca dxiiña’ ri’, ne ra chi gusiene cabe binni jmá de ca dxiiña’ ri que la? rari’ huaxa que nibeedica be bidxichi ti ganda guiaxa ra guiaana cabe ca binni runi dxiiña’ ndaani’ yoo lahui laca que ziaxa di’ saca carru ni checa’ ne gueedaca’ ti laca ndaani’ guidxi huiini ri chiga guirá guenda riui’ diidxa’ ri’. Ca binni ni runi dxiiña’ ndaani’ yoo ro’ racane gaca ca dxiiña’ ri la? zuyubi cabe modo ganda gacane cabe ca binni dagulisaa ni gacane gaca ca dxiiña’ ri’ jneza ne ca binni guidxi ne laca pa guiquiñeru’ chu’ tu chi gusiene ru jmá de ca dxiiña’ ri’ laacabe zuya’ cabe xi modo guiaxa ca binni ri’ ne pa guiadxa ru’ bidxichi ni huandipe’ naquiñe la? laca zadxela xi modo gacani.

7. CANI CABEZA CABE GUEDA GACA

Gui’chi’ ni chiguiasa Guirá ca guenda riui’ diidxa’ ni chigaca ca la? napa xi guiasa ca diidxa’ ca huaxa naquiñe guicacani lu gui’chi’, ne gaca retratar cabe ra cayunu cabe dxiiña’ cabe, gaca grabar cani, ica cani lu gui’chi’ periodicu, gucaa tuuxa binni ni nabe nanna gucaa cani, ne nuuru’ xcaadxi ni gaca’. Lu bia’ dxi gaca ca dxiiña’ de guenda riui’ diidxa’ ri la? guirá ca binni ni chi chuu lu ca guenda riui’ diidxa’ ri’ napa cabe xi gapa cabe ti copia de ca gui’chi’ ri’, ne pa nuu xiixa gui’chi’ ni bi’ni’ tuuxa notariu la? laca zapa cabe ti copia xtini huaxa naquiñe’ gucaa notariu que firma xti’ ne sellu. Ra gaca ca guenda riui’ diidxa’ ni zedani’ ca gui’chi’ ri la?, napa xi guiete lista ne laca pa ganda gaca sellar cani ti laacani nga gudii cani xtipa huandi’ guca ca guenda riui’ diidxa’ que ne cada gacani napa xi gaca ca bieque huiini ri’, ti zaca ganna cabe pabia gunaa ne nguiu ne pabia’ xizáca’. Laca napa xi guinabadiidxa’ cabe xi dxiiña’ runi ca biini que ndaani’ xquidxica’, ti zaca ganda gaca ca dxiiña’ ri’ xneza ti nezalu ca xaique ca nga gacani. Lu ca lista ni biete luguia ca la? napa xi guica tu lá’ cabe, xiza cabe, pa gunaa o pa nguiu laacabe. Laca naquiñe guica xi guidxi laacabe, xi diidxa’ huala’dxi’ rini’ cabe rari’ la?, cadi cani’di’ pa pe’ binni huala’dxi’ laacabe, ti pa laacabe guini’ cabe nga naca cabe jmá pe ca xneza ti laape’ cabe nannadxichi cabe tu naca cabe o guini’ xi guidxi huala’dxi’” laacabe. Ra gudii ca binni ri lá’ ca’, paraa lidxica’ tulaaca’ ne xi dxiiña’ runi ca la? ziapa cani, ti que guiniticani, guchaa cabe cani, guiquiñe cabe para xti xiixa ni que zaca zanda ti zaca ná diidxa’ bia’ xti’ LeyFederal deTransparencia ne Acceso a la InformaciónPúblicaGubernamental, gaca cani.

Page 19: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

19 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Lu ca gui’chi’ ni guiasa que la? napa xi guica lá’ ca xaique ni chi chuu gu’ya’ gaca ca dxiiña’ ri’, lá’ ca binni ni runi dxiiña’ ndaani’ ca yoo ni racane gaca ca dxiiña’ ri’, lá’ ca binni ni chi gusiene de ca dxiiña’ ne xcaadxi ru’. Secretaria de Energía nga gutopa ca diidxa’ ni guiasa lu guenda riui’ diidxa’ ri’. Ti ganda gacani jmá nayadó’ la? laca zacanecabe ca binni ni runi dxiiña’ ndaani’ ca yoo ro’ ni chi chuu gu’ya’ gaca ca dxiiña’ ri’ casi.(CDI,2013,Pág.22) Ca binni rutiixhi diidxa’ Ti ganda gaca ni ná lu ca xqui’chi’ Convenio169,la? napa xi chu’ ti binni gutixhi diidxa’ huaxa gacabe ti binni rini’ diidxazá, ti zaca ganda gaca ca dxiiña’ ni zedaguini’ ca gui’chi’ ri’ xneza ne que chu’ xiixa bichenda. Ca binni ni chiguinaba diidxa’ cabe de ca dxiiña’ ri nga cuaqui tulaa zanda che chigutiixhi xtiidxa’ lu diidxazá. Pa queganda guyubi ca binni ri miati’ ni che gutixhi ca diidxa’ ri la? ma ca xaique ni chiguni dxiiña’ ne ca binni ni runi dxiiña’ ndaani yoo ni racane gaca cani ca nga guyubi ti binni gutiixhi ca diidxa’ ri’ cada chu’ ti guenda riui’diidxa’ ne laacabe. Xi nga ca dxiiña’ ni chiguni empresa ca lu ca guenda rinabadiidxa’ ca Ndi’ nga “ca diidxa’ ni rusine ca empresa xi modo gunica’ xhiiña’ca’ ne ca guenda ni rapa binni guidxi: ti laca zaca guni’ Naciones Unidas gacani, guiapa, que chi guni cabe binni xiixa ne gu’ya’ cabe que guiaba cabe lu ti naxoo” ne laca zaca gulaqui’ ONU ni lu diidxa’ 17/4, xi beu’ junio dxi 16 lu iza 2011, ca diidxa’ ri zedaguini’ ca dxiiña’ ni guni ca empresa ndaani ca guidxi huiini ca pa cueeca’ ti xiixa ni risaca ndaani’ cani. Ngue runi la? gupa xi guta’ cadxi diidxa’ ni gusiene ca empresa ca xi gunica’ ne sicari’ nga gacani:

a. Cadi guniná cabe ca guenda nazaca xti’ binni guidxi. Nga nga diidxa’ ni naquiñe’ gaca cadi lica guniná cabe ca guenda nazaca xti’ xtobi ne pa laacabe guni cabeni la? gapagasi cabe laacabe.

b. Sá’ cabe guinabadiidxa’ cabe tobi tobi de ca binni ni jmá gacana ora gaca ca dxiiña’ ri’ ne ca binni ni gacala’dxi’ ganna xi naca ca dxiiña’ ri’, huaxa ra naquiñe gu’ya’ cabe gaca ca dxiiña’ xneza nga ra nabeza ca binni jmá zacana ora gaca ca dxiiña’ ri’ o ra nuu ca binni ni jmá nazi’ xquenda nabani, ne laca gu’ya’ cabe xi nga jmá gueda guniná ca gunaa ca ne ca nguiu ca.

c. Gu’ya’ cabe cadi malasi laca dxiiña’ ni chiguni cabe ca gueda guniná xquenda nazaca ca binni guidxi ca ne pa guedaganica la? napa cabe xi gu’ya’ cabe xi ganda guni cabe ti gaca chahui’ ni gucaná que;

d. Gu’ya’ cabe cadi gacaná ca guenda nazaca xti’ ca binni guidxi ni chi gaca dxiiña’ ndaani’ xquidxica casi pa ra chigutooca’ xiixa’ o pa ca binni ri’ chiguni’ca’ xiixa guenda rutoo. Huaxa ndi’ la? ca empresa ca napaca’ xi cuee ndu’ca’ xtiidxa’ ca’ xneza ra gunica’ ca guenda rinabadiidxa’ xtica’ ne napa cabe xi gu’yacabe gacacani xneza ti cadi chu’ xiixa bichenda lu cani.

e. Gata ti neza ni nganda gacane ca guenda naná ni gueda gaca lu xqudna nabani ca binni ni gacaná ca. Casi ná ca diidxa’ ni biete luguia ca la?ne ca diidxa’ ni ma biete ndaani’ xcaadxi’ guidxi ro’ ca la? ora gaca ca guenda rinabadiidxa’ ca la? xaique guidxi ro’ mexicu nga gunini ne pa zaca guenda gacani la? ca xaique ni chiguni ca dxiiña’ ri ne ca xcaadxi binni runi dxiiña’ ndaani’ ca yoo ro’ ni ni chigacane gaca cani ca nga guinini. Ti ganda gaca ca dxiiña’ de guenda ribanadiidxa’ ri la? ca xaique ni chiguni ca dxiiña’ ri nga cuaqui ca neza ni gului’ xi modo gaca cani. Ngue runi la? empresa ca, cadi ca xpinnidini nga sá’ guinabadiidxa’ ne cadi laca ca xpinni dini nga che’ binni ri’ chiguinaba diidxa’ xi modo ruya’ca’ de ca dxiiña’ ri’. Ti zaca na ca diidxa’ xti’ Epresa ca gacani ne ca guenda ni rapa binni guidxi, ne laca ca zandaca, ca empresa ca napacabe xcaadxi diidxa’ ni rusiene laacabe modo guni cabe xhiiña’ cabe.

Page 20: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

20 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

Ca empresa ca napa cabe xi guni cabe ni ná ca diidxa’ ni rapa ca xquenda nazaca ca binni guidxi, ti zaca ganda guni ca empresa ca xhiiña’ xneza ne que chu’ tu guniná xquena ca binni guidxi.9Ti ganda gaca guenda riapa’ xquenda nazaca ca binni guidxi ca la? ca empresa ca napa cabe xi gu’ya’ cabe ca binni ca casi ti xiixa ni jmá risaca pa laacabe gueda guniná cabe laaca’. Ca gui’chi’ xti’ Naciones Unidas ca ma guini’ca’ xi modo guiapa’ ca guenda nazaca xti’ ca guidxi huala’dxi, xti’ ca gunaa, ca binni ni jmá rini’ diidxa’ huala’dxi’, ca binni huala’dxi’, cani rie xiixa yu’du’, cani rini’ ti huala’dxi’ ne ca xcuidi, ca binni que riza o que randa runi dxiiña’, ca binni runi dxiiña’ ne gadxa guidxi nuu, ne ca lisaa xti’ca’. Ca binni runi dxiiña’ ndaani’ ca empresa ca la? chiguya cabe gaca cani ti xhiiña’ cabe nga chi gaca, ca ni chiguni cabe nga guchiña cabe ca diidxa’ ne ca gui’chi’ ni ganda gacane guenda rinaba diidxa’ ni zedani’ gui’chi’ ri’, ne xiixa ni gului’ que zacanadi’ gudxilayú ri’ pa gaca ca dxiiña’ lu ne gusia cabe diidxa’ pa xi cadi cayene binni de ca dxiiña’ ni gaca ri’. Casi empresaEólica delSur la? ni cayabi ca gui’chi’ ri laacabe chiguya’ sicabe gaca ca guenda riui’ diidxa’ ri’ ne ca binni runi dxiiña’ ndaani’ yoo ro’ ni racane gaca ca dxiiña’ ri nga guini’ paraa zanda guidxiña cabe ti naquiñepe’ chu’ gucaadiaga cabe xi guirá’ nga ni chiguiete Naquiñe chu’ ca empresa ca lu ca guenda riui’ diidxa’ ri’, ti ganda gutaagunecabe xaique guidxi ro’ ri’ xiixa diidxa’ ne ca binni ni gunabadiidxa’ cabe ca, ti zaca ganda ganna ca binni ri’ xi nga dxiiña’ ni chigaca ne pabia’ chiguiniti cabe ndaani’ guidxi huiini ra gaca cani, tobi de ca diidxa’ ni guzete cabe ca nga pabia’ bidxichi chindaqui cabe ra gaca ca dxiiña’ ri’, xaique guidxi ro’ mexicu ne guidxi huiini ra gaca cani ca nga gutaagune cabe diidxa’ ti zaca guihuini xi zanda gacaneni guidxi ca ne laca zacaca guihuini xi modo nga gueda gacaneni guidxi guie’ ri’ ti ganda gacani jneza ne nayado’ o gacani biaca biaca Casi ná ca diidxa’ ni ca luguia ca ne cani ná lu , ndaga 5 xti’ ca dxiiña’ Nagoya de ra gacani jneza ne biaca biaca ni gacaneni ca binni guidxi ne ca empresa ca ne laca naquile chinandani casi ná ndaga 32 xti’ Declaracióndelas NacionesUnidas ni racane lu xhiiña’ ca binni huala’dxi’, ra cani’ ca xaique xti’ ca guidxi ro’ ca nga gu’ya’ guiaxa ca binni ri xneza saca xlayúca’ ne laca naquiñe gu’ya’ca’ xi neza ganda gacane ca binni ca pa gacaná ca layú ne xiixa nisadxaba’ gueda guiaba lu cani, o pa gueda gacaná lu xpidxichi ca binni ri’, gacaná xquidxi cabe ne ca saa ni runicabe ndaani xquidxi cabe. Ngue nga runi naquiñe chu’ ca binni runi dxiiña’ ndaani’ ca empresa ca ndaani’ ca guenda riui’ diidxa’ ca ti zaca gutagune cabe ca binni ri’ xtiidxa’ cabe, ra gusaniru cabe xtiidxa’ cabe, que zacana’ di’ gudxilayú ra guni cabe dxiiña’ ni chiguiñe cabe que, que zacanadi binni guidxi, que zacanadi’ lu xpidxichi binni guidxi, ne lu ca saa xti’ca’, ne zaca guixa’ guirá’ diidxa’ yuxe ni riguite binni cadi xneza ca dxiiña’ ri’ ne zaca ganda gacani nayado’ ne que chu’ xiixa bichenda ra gaca ca dxiiña’ ri’.

9 Cfr. En A/HRC/15/37. Informe del Relator Especial sobre la situación de los derechos humanos y las libertades

fundamentales de los indígenas, James Anaya. 19 de julio de 2010. Numerales 35 y 36.

Page 21: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

21 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

8. ANEXO

Page 22: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

22 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

9. RA BIREE CA DIIDXA’ RI’

ASAMBLEA GENERAL DE LAS NACIONES UNIDAS (2007). Declaración de las Naciones Unidas sobre los derechos de los Pueblos Indígenas. Disponible en: http://www.un.org/esa/socdev/unpfii/documents/DRIPS_es.pdf

BANCO INTERAMERICANO DE DESARROLLO (2006).Política de Medio Ambiente y Cumplimiento de Salvaguardias. Disponible en: http://idbdocs.iadb.org/wsdocs/getdocument.aspx?docnum=665905

BANCO INTERAMERICANO DE DESARROLLO (2006).Política operativa sobre pueblos indígenas. Disponible en: http://idbdocs.iadb.org/wsdocs/getdocument.aspx?docnum=1442291

BANCO MUNDIAL - CORPORACIÓN FINANCIARA INTERNACIONAL (2003). Las dimensiones sociales de los proyectos del sector privado. Disponible en la web: http://www.ifc.org/wps/wcm/connect/d33e2a804885590781ccd36a6515bb18/SocialGPN_Spanish.pdf?MOD=AJPERES&CACHEID=d33e2a804885590781ccd36a6515bb18

BANCO MUNDIAL - CORPORACIÓN FINANCIERA INTERNACIONAL (2007). Relaciones con la comunidad y otros actores sociales: Manual de prácticas recomendadas para la empresa que hacen negocios en mercados emergentes. Disponible en. http://www.ifc.org/wps/wcm/connect/b7fe528048855c5a8ba4db6a6515bb18/IFC_StakeholderEngagement_Spanish.pdf?MOD=AJPERES

COMISIÓN NACIONAL PARA EL DESARROLLO DE LOS PUENBLOS INDÍGENAS (2013).Protocolo para la Implementación de consultas a pueblos y comunidades indígenas de conformidad con estándares del Convenio 169 de la Organización Internacional del Trabajo sobre Pueblos Indígenas y Tribales en Países Independientes. México.

CONSEJO DE DERECHOS HUMANOS (2011). Principios Rectores sobre las Empresas y los Derechos Humanos. Puesta en práctica el Marco de las Naciones Unidas para “proteger, respetar y remediar”. Disponible en: http://www.ohchr.org/Documents/Publications/GuidingPrinciplesBusinessHR_SP.pdf

CORTE INTERAMERICANA DE DERECHOS HUMANOS (2008). Sentencia Caso del Pueblo Saramaka vs. Surinam. Disponible en: http://www.corteidh.or.cr/docs/casos/articulos/seriec_185_esp.pdf

ENTIDADES FINANCIERAS DE LOS PRINCIPIOS DE ECUADOR (2013). Principios de Ecuador. Disponible en: http://www.equator-principles.com/resources/equator_principles_spanish_2013.pdf

FORO PERMANENTE PARA LAS CUESTIONES INDÍGENAS DE LAS NACIONES UNIDAS (2005).“Taller de Metodología de Consentimiento libre, previo e informado y pueblos indígenas”. Disponible en: www.un.org/esa/socdev/unpfii/documents/FPIC_Dev_Acct.doc

INSTITUTO NACIONAL DE ESTADÍSTICA Y GEOGRAFÍA (2010). Perfil sociodemográfico Estados Unidos Mexicanos. México.Disponible en: http://www.inegi.org.mx/prod_serv/contenidos/espanol/bvinegi/productos/censos/poblacion/2010/perfil_socio/uem/702825047610_1.pdf

Page 23: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

23 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán

OFICINA DEL ALTO COMICIONADO DE NACIONES UNIDAS PARA LOS DERECHOS HUMANOS (2011). El Derecho a la Consulta de los Pueblos Indígenas: La importancia de su implementación en el contexto de los proyectos a gran escala. Disponible en: http://hchr.org.mx/files/doctos/Libros/2011/derecho_consulta_IS.pdf

ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO (2007).Convenio No. 169 Sobre Pueblos Indígenas y Tribales en Países Independientes. Disponible en: http://www.oit.org.pe/WDMS/bib/publ/libros/convenio_169_07.pdf

ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO (2009).Los Derechos de los Pueblos Indígenas y Tribales en la Práctica. Una guía sobre el Convenio Núm. 169 de la OIT. http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_norm/---normes/documents/publication/wcms_113014.pdf

SECRETARÍA DEL CONVENIO SOBRE LA DIVERSIDAD BIOLÓGICA (2011).Protocolo de Nagoya sobre Acceso y Participación en los Beneficios. Programa de Naciones Unidas para el Medio Ambiente. Disponible en: http://www.cbd.int/abs/doc/protocol/nagoya-protocol-es.pdf

SECRETARÍA DEL CONVENIO SOBRE LA DIVERSIDAD BIOLÓGICA (2005).Directrices Akwé: Kon. Directrices voluntarias para realizar evaluaciones de las repercusiones culturales, ambientales, y sociales de proyectos de desarrollo que hayan de realizarse en lugares sagrados o en tierras o aguasocupadas o utilizadas tradicionalmente por las comunidades indígenas y locales, o que puedan afectar a esos lugares. Disponible en: https://www.cbd.int/doc/publications/akwe-brochure-es.pdf.

SUPREMA CORTE DE JUSTICIA DE LA NACIÓN (2014). Protocolo de Actuación para quienes imparten Justicia en Casos que Involucren Derechos de Personas, Comunidades y Pueblos Indígenas, México. Disponible en: http://www.sitios.scjn.gob.mx/codhap/ProtocoloIndigena/inicio.html.

RELATOR ESPECIAL DE NACIONES UNIDAS SOBRE LOS DEERECHOS DE LOS PUEBLOS INDÍGENAS. Declaración del relator Especial sobre los derechos de los pueblos indígenas al concluir su visita al Perú en 2013. Disponible en: http://unsr.jamesanaya.org/statements/declaracion-del-relator-especial-sobre-los-derechos-de-los-pueblos-indigenas-al-concluir-su-visita-al-peru

RELATOR ESPECIAL DE NACIONES UNIDAS SOBRE LOS DEERECHOS DE LOS PUEBLOS INDÍGENAS. Informe del Relator Especial sobre la situación de los derechos humanos y las libertades fundamentales de los indígenas, James Anaya. Disponible en: http://unsr.jamesanaya.org/esp/docs/annual/2010_hrc_annual_report_sp.pdf

RODRÍGUEZ GARAVITO, C., MORRIS, M., ORDUZ SALINAS, N. y BURITICÁ, P. (2010). La consulta previa a los pueblos indígenas. Los estándares del derecho internacional. Programa de Justicia Global y Derechos Humanos. Universidad de los Andes. Colombia. Disponible en: http://www.banrepcultural.org/sites/default/files/89983/La_consulta_previa_a_pueblos_indigenas.pdf

ZÚÑIGA PALMA, HENRY (2009). Elaboremos un estudio de impacto ambiental. Documento Técnico. Universidad Distrital Francisco José de Caldas. Colombia. Disponible en: http://comunidad.udistrital.edu.co/hzuniga/2012/06/07/elaboremos-un-estudio-de-impacto-ambiental/

Page 24: “ GUI’CHI’ NI RUNI GUENDA RINABADIIDXA’ NI …...chi guinabadiidxa’ cabe ne chi guidxi cabe laaca’ xi nga ca dxiiña’ ni chi gaca ndaani’ xquidxica’ casi ra chiguzá’

PROTOCOLO PARA LA IMPLEMENTACIÓN DEL PROCESO DE CONSULTA PREVIA, LIBRE E INFORMADA SOBRE EL DESARROLLO DE UN PROYECTO DE GENERACIÓN DE ENERGÍA EÓLICA, DE CONFORMIDAD CON ESTÁNDARES DEL CONVENIO 169 DE LA ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO SOBRE

PUEBLOS INDÍGENAS Y TRIBALES EN PAÍSES INDEPENDIENTES.

24 Traducción realizada por

Lic. Vidal Ramírez Pineda y Lic. Germán Ramírez

Casa de la Cultura de Juchitán