Cuprins Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane 1.1. Aşezarea geografică a staţiunii 1.2. Căile de acces 1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane 1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului turistic Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane 2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice 2.2. Potenţialul turistic natural 2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el 2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice 2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea 2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic 2.3. Potenţialul turistic antropic 2.3.1. Obiective turistice religioase 2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice 2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane 3.1. Baza turistică tehnico-materială 3.1.1. Unităţile de cazare turistică 3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism 3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament
83
Embed
Analiza Si Dezvoltarea Potentialului Turistic in Statiunea Baile Herculane
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Cuprins
Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane
1.1. Aşezarea geografică a staţiunii
1.2. Căile de acces
1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane
1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului turistic
Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane
2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice
2.2. Potenţialul turistic natural
2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el
2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice
2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea
2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic
2.3. Potenţialul turistic antropic
2.3.1. Obiective turistice religioase
2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice
2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice
Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane
3.1. Baza turistică tehnico-materială
3.1.1. Unităţile de cazare turistică
3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism
3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament
3.1.4. Mijloacele de transport turistic
3.2. Circulaţia turistică
3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate
3.2.2. Evoluţia numărului de turişti
3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări
3.2.4. Durata sejurului mediu
3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice
3.2.7. Funcţia turistică a staţiunii
3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane
Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii
Băile Herculane
4.1. Propuneri personale
4.2. Strategii
4.3. Planuri de dezvoltare turistică
4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane
Concluzii
Bibliografie
Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane
1.1. Aşezarea geografică a staţiunii
Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş Severin, de-
a lungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi (spre sud-est) de Munţii
Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziţia localităţii, la numai 5 km de E 70 (Bucureşti – Orşova
- Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai importante artere rutiere europene ce
traversează România, favorizează accesul fluxurilor turistice dinspre Europa de vest. Deşi se află
în plină regiune muntoasă, într-un ansamblu
peisagistic deosebit de spectaculos,
altitudinea medie a staţiunii este de 165 m.
Teritoriul administrativ al oraşului
este încadrat între limitele Parcului Naţional
Domogled – Valea Cernei, ceea ce
constituie o premisă importantă pentru
dezvoltarea durabilă şi promovarea unui
turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii Europene.
1.2. Căile de acces
Accesul în staţiune se realizează astfel:
- rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională:
DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E 79;
drumul naţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia, leagă două
artere rutiere europene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au ieşire din ţară prin
punctele de frontieră dinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa) şi Bulgaria (Calafat);
DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează staţiunea prin
partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de turişti;
DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D.
Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la:
134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6, DN 57B,
DN 58
22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6
47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6
78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6
Direcţia Topografică Militară - România. Atlas rutier. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1982.
182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6
386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN 67D - E
70/DN 6 - E 574 - E 81.
- feroviar
teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti –
Craiova – Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau Stamora
Moraviţa, asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două puncte de frontieră
Jimbolia şi Stamora Moraviţa; este tronsonul feroviar european care uneşte Orientul cu
Centrul şi Vestul Europei.
Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două puncte de
frontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora Moraviţa).
- aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeş - 78 km (pe
DN 67D, E 70/DN 6), Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timişoara - 160 km (pe
DN 67D, E 70/DN 6).
- fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui cale de
acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei. Această cale de
acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră pe Dunăre, una
reprezentativă, mai ales pentru turiştii din vestul Europei.
1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii
Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea
documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai :
« Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus,
lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a
fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de
recunostiinta… ».
În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important
punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere
tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un
adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de
ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase
vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor
pentru vindecare.
Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor
Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea
« bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din
statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a
lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si
împarateasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul
Austriei considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar
împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim
în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul
Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.
1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului
turistic
La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane, în creştere
cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei 6.259 locuitori, 47,9 %
erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Din datele prezentate în tabelul de mai jos se poate observa că
gradul de feminizare a populaţiei din Băile Herculane este mai pronunţat comparativ cu media
judeţeană sau cea urbană. Ţinând seama de faptul că forţa de muncă din industria turismului este
formată în mare parte din femei, segment ce manifestă o mai mare deschidere faţă de acest tip de
activitate lucrativă, se poate afirma faptul că la nivelul staţiunii există resursa umana necesară
În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi, în anul 2005 acesta era de 2.004 persoane,
din care:
10,2 % ocupate în sănătate şi asistenţă socială; procentul ridicat al salariaţilor din
acest sector se datorează profilului balnear al staţiunii care impune prezenţa unor
cadre medicale de specialitate în cadrul bazelor de tratament;
8,9 % ocupate în învăţământ;
8,4 % ocupate în industrie (extractivă, prelucrătoare, energie electrică şi termică, gaze
şi apă);
6,2 % ocupate în comerţ;
5,5 % ocupate în administraţie publică;
4,7 % ocupate în construcţii;
1,8 % ocupate în transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii;
0,8 % ocupate în activităţi financiare, bancare şi de asigurare;
0,5 % ocupate în agricultură;
53 % ocupate în alte activităţi, inclusiv hoteluri şi restaurante, agenţii de turism şi
alte domenii de natură turistică.
Tabel nr. 3.
Număr mediu de salariaţi la nivelul anului 2005
Sector de activitate Nr. mediu %Agricultură 10 0,5Industrie - total 168 8,4 - industria extractivă 2 0,1 - industria prelucrătoare 50 2,5 - energie electrică şi termică, gaze şi apă 116 5,8Construcţii 94 4,7Comerţ 125 6,2Transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii 37 1,8Activ. financiare, bancare şi de asigurare 17 0,8Administraţie publică 110 5,5Învăţământ 178 8,9Sănătate şi asistenţă socială 204 10,2Alte activităţi 1.061 53,0TOTAL 2.004 100,0
Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin
Potenţialul turistic al zonei ar putea oferi şi în viitor posibilitatea ocupării forţei de muncă
disponibile. Totodată, activitatea turistică poate să asigure, alături de cea industrială şi de comerţ,
ocuparea forţei de muncă feminine.
Evoluţia nr. salaraţi - Clasa CAEN 55 Hoteluri şi Restaurante
871820
703647
545
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
2000 2001 2002 2003 2004
per
soan
e
Sursa datelor: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC)
Graficul nr. 2.
Conform datelor furnizate de O.N.R.C., în perioada 2000 - 2004 numărul de salariaţi din
cadrul Hotelurilor şi Restaurantelor a crescut cu 60 %, respectiv de la 545 la 871 persoane. Acest
lucru s-a datorat în principal apariţiei la nivel de staţiuni a unor noi structuri de cazare şi
alimentaţie care au fost nevoite să angajate personal pe perioadă nedeterminată sau determinată.
Această creştere a numărului de salariaţi are un efect benefic în plan economic şi social
întrucât, resursa umană fără nici o perspectivă de angajare (femei, tineri etc.) are şansa
dezvoltării unei cariere în domeniul de turism.
Având resurse balneare şi climatice de o valoare deosebită şi dispunând de o veche tradiţie,
ce vine din vremurile romane, în tratarea diferitelor maladii, o parte din ce în ce mai importante a
locuitorilor oraşului Băile Herculane şi un numai, ar putea contribui în viitor la valorificarea
durabilă a acestor resurse, precum şi la susţinerea şi dezvoltarea activităţii turistice.
Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic
al staţiunii Baile Herculane
2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice
Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin atractivitatea
sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi
internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare.
Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este compus din:
Potenţialul turistic (natural şi antropic);
Infrastructură (generală şi turistică);
Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).
Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracţii turistice, reprezintă materia primă
pentru activităţile turistice.
Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul rând, resursele
naturale: factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice, clima, vegetaţia, fauna, alte atracţii de
interes ştiinţific, cu caracter de unicat . Valorile naturale constituie baza ofertei turistice
potenţiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice.
Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural
prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv
caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.
Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna omului
menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural,
asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă.
Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane
din punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei
aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existenţă pentru
turism.
Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil
sǎ satisfacǎ nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecǎrii şi momentul sosirii la
locul de plecare. Produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale, cât şi din servicii.
H Medlik consideră produsul turistic ca un ”amalgam de elemente tangibile şi
intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”.
Produs turistic este un complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o activitate
specifică şi oferite pachet consumului turistic.
Pachetul de servicii este o combinaţie prestabilită a cel puţin două din elementele
următoare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii,
reprezentând o parte semnificativã din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre
vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24 de ore.
Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a intereselor purtătorilor de ofertă
turistică materializată prin producţia turistică, cu cele ale purtătorilor cererii turistice
Infrastructura este de două feluri:
- infrastructurǎ generală;
- infrastructurǎ turistică.
Infrastructura generală:
- Reţeaua de transport comunicaţii;
- Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică şi termică);
Baruri de zi 8101. Ferdinand Bar de zi 4* 502. Belvedere Bar de zi 3* 243. Ada Kaleh Bar de zi 2* 204. Afrodita Bar de zi 2* 285. Cerna Bar de zi 2* 406. Dacia Bar de zi 2* 1807. Diana Bar de zi 2* 308. Domogled Bar de zi 2* 2609. Minerva Bar de zi 2* 12010. Roman Bar de zi 2* 58
Bar de noapte 801. Minerva Bar de noapte 4* 80
Bufet bar 2601. Cezar Bufet bar 2* 1242. Coronin Bufet bar 1* 643. Flora Bufet bar 1* 324. Ştrand 7 Izvoare Bufet bar 1* 40
Disco bar 1101. Dacia Disco bar 2* 110
Restaurant berărie 138
1. Hercules Beer Restaurant berărie 3* 138
TOTAL 5.020 Sursa datelor: Autoritatea Naţională pentru Turism, februarie 2006
Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3.622, (72,2 %),
urmate de baruri de zi cu 810 locuri, respectiv 16,1 %, bufet baruri cu 260 locuri, respectiv 5,2
%, restaurantele berărie cu 138 locuri, respectiv 2,7 %, disco baruri cu 100 locuri, respectiv 2,2
% şi baruri de noapte cu 80 locuri, respectiv 1,6 %.
În evaluarea şi caracterizarea bazei de alimentaţie, pe lângă evidenţierea dimensiunilor şi
structurii, este necesară şi analiza comparativă cu reţeaua unităţilor de cazare. Din acest punct de
vedere, o semnificaţie majoră prezintă raportul locuri în alimentaţie / locuri de cazare. În cazul
staţiunii Băile Herculane, la nivelul anului 2006 acesta ia valoarea de 1,09 / 1,0 ceea ce indică
faptul că cererea pentru serviciul de alimentaţie este relativ satisfăcută.
3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament
Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată în mod
direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici, ci şi de prezenţa structurilor specifice
tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale staţiunilor balneoturistice. În
majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localităţile care dispun de factori naturali
terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităţi de cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice.
Instalaţiile de tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor
şi profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari de tratament,
aparţinând SC SIND România, SC Hercules SA, Hotel Cerna şi SC CAMELYSA PRODCOM
SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt
În mod concret şi punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea unor forme
de turism, prin valorificarea potenţialului local, astfel :
dotări de agrement, sport şi cultură
amenajarea de terenuri de sport (volei, tenis, minigolf), pe cât posibil în
apropierea complexelor balneare
amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber
reabilitarea Cazinoului din Parcul Central, obiectiv de patrimoniu cultural,
prin: consolidare, restaurare şi repunere în funcţiune a acestuia;
amenajarea unor peşteri pentru vizitare
Peştera "La Despicătură", de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime, 1-2 m
înălţime, peşteră umedă, caldă (20 - 30° C), iar apa termală are o temperatură de 50
- 53°C; se poate amenaja ca un "complex balnear subteran", cu 2 bazine (10/4/1
m) şi o saună (4/3 m);
"Grota cu Aburi" (14 m lungime, 400 m altitudine sub vf. Ciorici), de lângă
Hotelul Roman; aceasta este un fenomen natural geologic interesant datorită
emanaţiilor sulfuroase fierbinţi (52°C), care ies de-a lungul unei fracturi, făcând un
zgomot înfundat. Poate deveni un obiectiv turistic cu valoarea de unicat, având
valenţe balneoturistice (inhalaţii de vapori) şi ştiinţifice;
Peştera Hoţilor (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici, la 160 m
altitudine, are o lungime de 143 m, fiind dezvoltată pe o fisură. Are două galerii:
principală, cu sala iscăliturilor (3 - 7 m înălţime) şi sala cu săpături arheologice (50
m lungime şi 10 - 13 înălţime) şi galeria cu gururi (bazinete mici calcaroase, pe
podea) şi trei portaluri. Peştera, locuită din paleoliticul mijlociu, prezintă o
importanţă deosebită sub aspect arheologic şi biospeologic ; aici se poate amenaja
un "muzeu al peşterii şi al locuirii omului în peşteră", care să fie unic în România,
după ce se realizează lucrările pregătitoare şi de acces în peşteră, ca şi electrificarea
acesteia;
Peştera Mare de la Şoronişte (Peştera Tătarilor) sub vf. Şoimului (775 m),
are 192 m lungime şi este bogat concreţionată. Fără a fi amenajată, peştera poate fi
vizitată de speologii amatori, fiind necesare: semnalizarea peşterii din poteca
marcată şi amenajarea potecii de acces ;
amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare
eficienţa unei cure balneare este dată şi de revigorarea organismului prin
mersul pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. Se impun în acest sens,
următoarele:
reamenajarea a 12 trasee de cură de teren, de diverse lungimi, pantă de
înclinare şi grade de dificultate, de-a lungul aleilor pietonale
tradiţionale, precum şi pe trasee turistice din aria limitrofă centrului
staţiunii, care presupun: marcare, semnalizare, bornare;
amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor balneare,
pentru practicarea jocurilor sportive dirijate.
amenajarea unor produse turistice specifice staţiunii, cu valoare de unicat
piscină şi baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre Izvorul
Hercules (F2) ; se impun în acest sens, următoarele lucrări: igenizarea şi amenajarea
accesului spre izvor, amenajarea unui bazin de retenţie / piscină subterană,
montarea de obiecte de mobilier specific, confecţionate din lemn (bănci pentru
odihnă, măsuţe, cuier pentru haine), iluminarea galeriei cu instalaţie de lumină
rece ; la exteriorul galeriei, se amenajează un bazin pentru apă termală, o suprafaţă
amenajată pentru plajă, un zid de protecţie înspre albia Cernei, amplasarea unor
chioşcuri de răcoritoare şi a unei toalete ecologice, amenajarea scării de acces, din
DN 67D ;
amenajarea unui ascensor pe plan înclinat, de urcare spre Vf. Domogled
(1.105 m alt.), cu două staţii (de plecare şi sosire), pe care se va instala o platformă
de belvedere cu un chioşc de sticlă pentru băuturi răcoritoare, cafea şi din care se
va putea admira peisajul.
4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane
Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Valori folclorice si etnografice: Manifestari folclorice - Sarbatoarea Liliacului -
organizata la Carasova
--lipsa organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local
imediata vecinătate cu UE
administraţia publică nu înţelege importanţa dezvoltării turismului şi o blochează
Obiective de mare interes turistic:
--existenţa unor zone cu factori naturali de
curiozitatea unor categorii de turişti
ofertele de produse turistice ale regiunii
Parcul National Domogled - Valea Cernei
risc (alunecãri de teren, surse de apă reduse, inundaţii)
pentru România nu sunt competitive internaţional
-apele termo - minerale din statiunea Baile Herculane.
--lipsa reclamei implementarea relativ simplă şi cu investiţie minimă a pensiunilor rurale
strategia de dezvoltare turistică nu se implementează în timp util şi apare o concurenţă puternică din ţările învecinate
-Flora si fauna specifica zonei si rezervatii naturale
--lipsa colaborării cu operatorii de turism
implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie
ideile preconcepute şi lipsa de înţelegere a cererilor actuale ale turismului intern şi internaţional
-Monumente de arta plastica si
conservativa - Statuia lui Hercule din Baile Herculane
--locuinţele din zona de munte nu au dotările necesare
protecţia mediului prin utilizarea drumurilor de pădure şi a spaţiului natural şi nu prin izolarea acestuia
dezvoltarea industrială, agricolă, silvică şi proprietatea privată poate limita libertatea de practicare a turismul activ
-Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane;
--localităţile nu beneficiază de reţele de utilităţi (apã, canal)
reducerea eroziunii drumurilor agricole şi forestiere create şi folosite de manieră spontană prin repararea şi intreţinerea acestora ca urmare a practicării turismului
o legislaţie viitoare incompatibilă cu condiţiile reale ale regiunii, care să restricţioneze practicarea turismului activ
-Obiective economice de interes
turistic: - Lacul de acumulare
Baile Herculane situat in amonte de
"Sapte Izvoare
--inexistenţa staţiilor pentru epurarea apei
perspectiva găzduirii turiştilor conduce la îmbunătăţirea dotãrilor
Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona;
--companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protecţia mediului
Bogata mostenire isotorica si etnografica care se concretizeaza intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala, care se
--calitatea proastã a serviciilor--dezvolaterea haotică a infrastructurii--administraţia publică care nu înţelege încă beneficiile turismului
impart in: monumente si ansambluri de arheologie, monumente memoriale si funerare, monumente de arta plastica, ansambluri urbanistice, monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara, ansambluri industriale monumentale.
Concluzii
Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai
vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune datează din anul
153 e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, al
bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului nervos periferic, precum si pentru
tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).
Valea Cernei în sine constituie o atractie deosebita pentru vizitatorii orasului statiune
balneara Băile Herculane.
În prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apă
termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate mai
multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de debite (peste 4000 m3 in 24
de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale
a organismului. Se reglează hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile
sunt pozitiv influentate de aeroionizarea staţiunii.
Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele argumente
care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepţie:
Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic, falia
Cernei, la care se asociază o originală conformaţie geografică;
Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care necesită
măsuri specifice de conservare şi de protecţie;
Existenţa arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită pentru rezistenţa ei
şi prin adaptarea ecologică;
Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai frumoase arboreturi
din Europa;
O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme;
O mare bogăţie faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi);
Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate;
Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului:
- roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale;
- gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase;
54
- apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi, nepoluată şi plină de dinamism în sectoarele de
chei;
- prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică;
Funcţiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind: turismul balnear,
turismul de odihnă şi recreere, cel cu valenţe de cunoaştere ştiinţifică şi educaţie ecologică, de