Cuprins Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane 1.1. Aşezarea geografică a staţiunii 1.2. Căile de acces 1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane 1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului turistic Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane 2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice 2.2. Potenţialul turistic natural 2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el 2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice 2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea 2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic 2.3. Potenţialul turistic antropic 2.3.1. Obiective turistice religioase 2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice 2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane 3.1. Baza turistică tehnico-materială 3.1.1. Unităţile de cazare turistică 3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism
86
Embed
Analiza si dezvoltarea potentialului turistic in statiunea Baile Herculane..
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Cuprins
Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane
1.1. Aşezarea geografică a staţiunii
1.2. Căile de acces
1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane
1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului
turistic
Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile
Herculane
2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice
2.2. Potenţialul turistic natural
2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el
2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice
2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea
2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic
2.3. Potenţialul turistic antropic
2.3.1. Obiective turistice religioase
2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice
2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice
Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane
3.1. Baza turistică tehnico-materială
3.1.1. Unităţile de cazare turistică
3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism
3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament
3.1.4. Mijloacele de transport turistic
3.2. Circulaţia turistică
3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate
3.2.2. Evoluţia numărului de turişti
3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări
3.2.4. Durata sejurului mediu
3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice
3.2.7. Funcţia turistică a staţiunii
3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane
Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii
Băile Herculane
4.1. Propuneri personale
4.2. Strategii
4.3. Planuri de dezvoltare turistică
4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane
Concluzii
Bibliografie
Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane
1.1. Aşezarea geografică a staţiunii
Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş
Severin, de-a lungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi
(spre sud-est) de Munţii Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziţia localităţii, la numai 5
km de E 70 (Bucureşti – Orşova - Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai
importante artere rutiere europene ce traversează România, favorizează accesul
fluxurilor turistice dinspre Europa de
vest. Deşi se află în plină regiune
muntoasă, într-un ansamblu peisagistic
deosebit de spectaculos, altitudinea
medie a staţiunii este de 165 m.
Teritoriul administrativ al oraşului
este încadrat între limitele Parcului
Naţional Domogled – Valea Cernei,
ceea ce constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea durabilă şi promovarea unui
turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii
Europene.
1.2. Căile de acces
Accesul în staţiune se realizează astfel:
- rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională:
DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E
79; drumul naţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia,
leagă două artere rutiere europene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au
ieşire din ţară prin punctele de frontieră dinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa)
şi Bulgaria (Calafat);
DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează
staţiunea prin partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de
turişti;
DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D.
Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la:
Direcţia Topografică Militară - România. Atlas rutier. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1982.
134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6, DN
57B, DN 58
22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6
47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6
78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6
182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6
386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN 67D -
E 70/DN 6 - E 574 - E 81.
- feroviar
teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti
– Craiova – Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau
Stamora Moraviţa, asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două
puncte de frontieră Jimbolia şi Stamora Moraviţa; este tronsonul feroviar
european care uneşte Orientul cu Centrul şi Vestul Europei.
Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două
puncte de frontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora
Moraviţa).
- aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeş - 78
km (pe DN 67D, E 70/DN 6), Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timişoara -
160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6).
- fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui
cale de acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei.
Această cale de acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră
pe Dunăre, una reprezentativă, mai ales pentru turiştii din vestul Europei.
1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii
Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii.
Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o
tabula votiva din bai :
« Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius
Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în
calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat
acest prinos de recunostiinta… ».
În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un
important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de
exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în
Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a
1851 de ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au
ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca
semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare.
Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a
Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si
modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici
majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac
impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, între
care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte, împaratul
Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera Baile-
Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa
Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în
care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul
Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.
1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra
sectorului turistic
La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane,
în creştere cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei 6.259
locuitori, 47,9 % erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Din datele prezentate în tabelul de mai
jos se poate observa că gradul de feminizare a populaţiei din Băile Herculane este mai
pronunţat comparativ cu media judeţeană sau cea urbană. Ţinând seama de faptul că
forţa de muncă din industria turismului este formată în mare parte din femei, segment
ce manifestă o mai mare deschidere faţă de acest tip de activitate lucrativă, se poate
afirma faptul că la nivelul staţiunii există resursa umana necesară derulării activităţilor
Baruri de zi 8101. Ferdinand Bar de zi 4* 502. Belvedere Bar de zi 3* 243. Ada Kaleh Bar de zi 2* 204. Afrodita Bar de zi 2* 285. Cerna Bar de zi 2* 406. Dacia Bar de zi 2* 1807. Diana Bar de zi 2* 308. Domogled Bar de zi 2* 2609. Minerva Bar de zi 2* 12010. Roman Bar de zi 2* 58
Bar de noapte 801. Minerva Bar de noapte 4* 80
Bufet bar 2601. Cezar Bufet bar 2* 1242. Coronin Bufet bar 1* 643. Flora Bufet bar 1* 324. Ştrand 7 Izvoare Bufet bar 1* 40
Disco bar 1101. Dacia Disco bar 2* 110
Restaurant berărie 138
1. Hercules Beer Restaurant berărie 3* 138
TOTAL 5.020 Sursa datelor: Autoritatea Naţională pentru Turism, februarie 2006
Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3.622,
(72,2 %), urmate de baruri de zi cu 810 locuri, respectiv 16,1 %, bufet baruri cu 260
locuri, respectiv 5,2 %, restaurantele berărie cu 138 locuri, respectiv 2,7 %, disco baruri
cu 100 locuri, respectiv 2,2 % şi baruri de noapte cu 80 locuri, respectiv 1,6 %.
În evaluarea şi caracterizarea bazei de alimentaţie, pe lângă evidenţierea
dimensiunilor şi structurii, este necesară şi analiza comparativă cu reţeaua unităţilor de
cazare. Din acest punct de vedere, o semnificaţie majoră prezintă raportul locuri în
alimentaţie / locuri de cazare. În cazul staţiunii Băile Herculane, la nivelul anului 2006
acesta ia valoarea de 1,09 / 1,0 ceea ce indică faptul că cererea pentru serviciul de
alimentaţie este relativ satisfăcută.
3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament
Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată
în mod direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici, ci şi de prezenţa
structurilor specifice tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale
staţiunilor balneoturistice. În majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localităţile
care dispun de factori naturali terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităţi de
cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice.
Instalaţiile de tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea
afecţiunilor şi profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari de
tratament, aparţinând SC SIND România, SC Hercules SA, Hotel Cerna şi SC
CAMELYSA PRODCOM SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul staţiunii
Băile Herculane sunt următoarele: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare
funcţională, cultură fizică medicală, acupunctură etc.
Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Recuperare, Medicină
Fizică şi Balneoclimatologie – INRMFB, pentru începutul anului 2007, în staţiunea Băile
Herculane există următoarele instalaţii şi aparate medicale autorizate de Ministerul
Sănătăţii:
1. Baza de tratament SC SIND ROMANIA
a) Hotel Domogled deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale:
Patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, cetati)
3 3 9 8 24 15
Patrimoniu neconstruit (folclor)
3 4 12 7 21 9
TOTAL 100,0 - 338 - 564 226
Din datele tabelate se constata faptul ca statiunea Baile Herculane are un
coeficient de atractivitate (564) superior statiunii balneare etalon (338) ceea ce
demonstreaza ca este o statiune solida, cu o atractivitate turistica dezvolatata,
complexa si eficienta. Oferta este valabila pe durata intregului an calendaristic. In urma
compararii punctajelor obtinute in cazul celor doua statiuni (etalon si reala), s-au
constatat atat abateri pozitive, cat si negative. Astfel, Baile Herculane dispune de un
potential natural superior etalonului, remarcandu-se prin clima favorabila practicarii
turismului in tot timpul anului, peisajul deosebit si o retea hidrografica bogata in rauri si
izvoare de ape minerale. De asemenea, abateri pozitive se inregistreaza si in cazul
structurilor materiale de cazare si alimentatie care e caracterizeaza prin multime si
diversitate. Toate unitatile de primire au o capacitate de cazare mare si sunt accesibile,
din punct de vedere al tarifelor, tuturor categoriilor de turisti.
Acest lucru nu exclude, insa necesitatea renovarii si modernizarii cladiriolor, redarii
unui aspect mai ingrijit si mai luminos. Structura materiala de alimentatie este alcatuita
din unitati de capacitate mare si cu un aspect placut. Abaterile negative apar in cazul
mediului economic, Baile Herculane inregistrand valori inferioare fata de etalon.
In concluzie, statiunea Baile Herculane este o statiune solida, inzestrata cu un
potential natural si antropic valoros, suficient exploatat, dotata cu echipamente turistice
complexe ce a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai renumite si atractive
statiuni balneoclimaterice din Romania, fiind si cea mai veche statiune
balneoclimaterica.
Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a
staţiunii Băile Herculane
4.1. Propuneri personale
Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este favorizată de
următoarele elemente:
Existenţa de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de mare
complexitate fizico-chimică, mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanim
recunoscută;
bioclimatul sedativ de cruţare, cu nuanţe de stimulare şi cu o aeroionizare
negativă, benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman;
cadrul natural de mare valoare peisagistică, ştiinţifică şi de recreere, care
permite o diversificare a ofertei turistice;
prezenţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei care concentrează între
limitele sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice şi
faunistice de mare valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială;
accesibilitatea facilă, pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi apropierea
de cele navale-fluviale, pe Dunăre;
existenţa de structuri de primire turistice (cazare, alimentaţie, tratament
balnear şi agrement) variate ca structură (cu precădere hotelieră) şi cu
posibilităţi de modernizare şi ridicare a categoriei de confort;
tradiţia balneară bimilenară şi valoarea arhitecturală deosebită a
ansamblurilor urbanistice existente, ce crează o atmosferă ambientală de
epocă istorică;
potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională;
apropierea de alte zone turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurile
turistice internaţionale: Porţile de Fier, Timişoara-Arad, Haţeg-Retezat, Semenic-
Muntele Mic, Oltenia de Nord.
4.2. Strategii
Pentru modernizarea şi dezvoltarea activităţii de turism în staţiune, pe principiile
dezvoltării durabile şi în concordanţă cu noul statut al României, de ţară membră a
Uniunii Europene, obligată să facă faţă concurenţei în domeniu, se propun câteva
elemente – cadru, de principiu, privind amenajarea pe termen scurt şi mediu a staţiunii:
realizarea de proiecte de lucrări pentru ridicarea gradului de confort al
structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie, de
modernizare a bazei de tratament balnear şi de diversificarea serviciilor turistice
oferite în Complexele balneare din staţiune ridicate înainte de anii 1990 ;
diversificarea ofertei turistice de servicii, inclusiv de agrement la nivelul
întregii staţiuni, pentru a creşte competitivitatea acesteia pe piaţa turistică;
dezvoltarea şi diversificarea agrementului şi a agrementului sportiv, a
dotărilor pentru divertisment cultural;
dezvoltarea unor noi nuclee turistice pe Valea Cernei ("7 izvoare calde",
ştrandul termal Crucea Ghizelei", km 14, Cerna-sat etc.) pentru contrabalansarea
concentrării de dotări turistice şi de turişti din staţiune;
modernizarea şi echiparea corespunzătoare a drumului turistic DN 67 D;
monitorizarea activităţii de turism de pe Valea Cernei (echipare,
semnalizare şi circulaţie) şi limitarea circulaţiei auto în zonele strict protejate
periclitate, la nivelul capacităţii optime de suport ecologic, stabilită în baza
Regulamentului Parcului Naţional;
dezvoltarea activităţii de turism cu respectarea zonelor speciale de
conservare, atât pentru rezervaţiile naturale şi a surselor hidrotermale şi de apă
potabilă, dar şi pentru siturile arheologice şi rezervaţiile arhitecturale şi urbane;
îmbunătăţirea managementului la nivel de staţiune şi de unitate prestatoare
de servicii turistice;
amenajarea de noi "nuclee turistice" pe Valea Cernei, în amonte de
staţiune, pentru a veni în sprijinul ecoturismului şi pentru a descongestiona
staţiunea în sezonul estival, dar şi ca ofertă de weekend. Aceste "nuclee
turistice" sunt trecute în intravilanul oraşului prin PUG. Este vorba de parcelele
(Trupuri în PUG): "7 izvoare calde" (camping sau bungalow-uri), şi cantonul silvic
(loc de campare), ştrandul termal Crucea Ghizelei (bungalow-uri), malul lacului
Herculane (case de vacanţă), km 14 - Valea Ţăşna (motel). Aceste propuneri de
amenajare şi echipare turistică pot fi completate şi cu alte amplasamente pe
Valea Cernei, dar în judeţele Mehedinţi şi Gorj şi anume: km 25 pe DN 67 D spre
Baia de Aramă (motel) şi Cerna - Sat (sat de vacanţă). Prin aceste amenajări
turistice se va putea controla circulaţia turistică în Parcul Naţional şi vor fi
eliminate campările dezorganizate;
dezvoltarea dotărilor tehnice şi hidro-edilitare orăşeneşti în concordanţă cu
amplificarea activităţii de turism şi a urbanizării;
evitarea disfuncţionalităţilor între turism - comunitate locală - economie -
mediul natural şi construit;
4.3. Planuri de dezvoltare turistică
În mod concret şi punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea
unor forme de turism, prin valorificarea potenţialului local, astfel :
dotări de agrement, sport şi cultură
amenajarea de terenuri de sport (volei, tenis, minigolf), pe cât posibil în
apropierea complexelor balneare
amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber
reabilitarea Cazinoului din Parcul Central, obiectiv de patrimoniu
cultural, prin: consolidare, restaurare şi repunere în funcţiune a acestuia;
amenajarea unor peşteri pentru vizitare
Peştera "La Despicătură", de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime,
1-2 m înălţime, peşteră umedă, caldă (20 - 30° C), iar apa termală are o
temperatură de 50 - 53°C; se poate amenaja ca un "complex balnear
subteran", cu 2 bazine (10/4/1 m) şi o saună (4/3 m);
"Grota cu Aburi" (14 m lungime, 400 m altitudine sub vf. Ciorici), de
lângă Hotelul Roman; aceasta este un fenomen natural geologic interesant
datorită emanaţiilor sulfuroase fierbinţi (52°C), care ies de-a lungul unei
fracturi, făcând un zgomot înfundat. Poate deveni un obiectiv turistic cu
valoarea de unicat, având valenţe balneoturistice (inhalaţii de vapori) şi
ştiinţifice;
Peştera Hoţilor (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici, la 160 m
altitudine, are o lungime de 143 m, fiind dezvoltată pe o fisură. Are două
galerii: principală, cu sala iscăliturilor (3 - 7 m înălţime) şi sala cu săpături
arheologice (50 m lungime şi 10 - 13 înălţime) şi galeria cu gururi (bazinete
mici calcaroase, pe podea) şi trei portaluri. Peştera, locuită din paleoliticul
mijlociu, prezintă o importanţă deosebită sub aspect arheologic şi
biospeologic ; aici se poate amenaja un "muzeu al peşterii şi al locuirii
omului în peşteră", care să fie unic în România, după ce se realizează
lucrările pregătitoare şi de acces în peşteră, ca şi electrificarea acesteia;
Peştera Mare de la Şoronişte (Peştera Tătarilor) sub vf. Şoimului (775
m), are 192 m lungime şi este bogat concreţionată. Fără a fi amenajată,
peştera poate fi vizitată de speologii amatori, fiind necesare: semnalizarea
peşterii din poteca marcată şi amenajarea potecii de acces ;
amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare
eficienţa unei cure balneare este dată şi de revigorarea organismului
prin mersul pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. Se impun în acest
sens, următoarele:
reamenajarea a 12 trasee de cură de teren, de diverse lungimi,
pantă de înclinare şi grade de dificultate, de-a lungul aleilor
pietonale tradiţionale, precum şi pe trasee turistice din aria
limitrofă centrului staţiunii, care presupun: marcare, semnalizare,
bornare;
amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor
balneare, pentru practicarea jocurilor sportive dirijate.
amenajarea unor produse turistice specifice staţiunii, cu valoare de unicat
piscină şi baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre
Izvorul Hercules (F2) ; se impun în acest sens, următoarele lucrări:
igenizarea şi amenajarea accesului spre izvor, amenajarea unui bazin de
retenţie / piscină subterană, montarea de obiecte de mobilier specific,
confecţionate din lemn (bănci pentru odihnă, măsuţe, cuier pentru haine),
iluminarea galeriei cu instalaţie de lumină rece ; la exteriorul galeriei, se
amenajează un bazin pentru apă termală, o suprafaţă amenajată pentru
plajă, un zid de protecţie înspre albia Cernei, amplasarea unor chioşcuri de
răcoritoare şi a unei toalete ecologice, amenajarea scării de acces, din DN
67D ;
amenajarea unui ascensor pe plan înclinat, de urcare spre Vf.
Domogled (1.105 m alt.), cu două staţii (de plecare şi sosire), pe care se va
instala o platformă de belvedere cu un chioşc de sticlă pentru băuturi
răcoritoare, cafea şi din care se va putea admira peisajul.
4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane
Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Valori folclorice si etnografice:
Manifestari folclorice - Sarbatoarea
Liliacului - organizata la Carasova
--lipsa organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local
imediata vecinătate cu UE
administraţia publică nu înţelege importanţa dezvoltării turismului şi o blochează
Obiective de mare interes turistic:Parcul National Domogled - Valea Cernei
--existenţa unor zone cu factori naturali de risc (alunecãri de teren, surse de apă reduse, inundaţii)
curiozitatea unor categorii de turişti pentru România
ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive internaţional
-apele termo - minerale din statiunea Baile Herculane.
--lipsa reclamei implementarea relativ simplă şi cu investiţie minimă a pensiunilor rurale
strategia de dezvoltare turistică nu se implementează în timp util şi apare o concurenţă puternică din ţările învecinate
-Flora si fauna specifica zonei si rezervatii naturale
--lipsa colaborării cu operatorii de turism
implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie
ideile preconcepute şi lipsa de înţelegere a cererilor actuale ale turismului intern şi internaţional
-Monumente de arta plastica si
conservativa - Statuia lui Hercule din Baile Herculane
--locuinţele din zona de munte nu au dotările necesare
protecţia mediului prin utilizarea drumurilor de pădure şi a spaţiului natural şi nu prin izolarea acestuia
dezvoltarea industrială, agricolă, silvică şi proprietatea privată poate limita libertatea de practicare a turismul activ
-Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane;
--localităţile nu beneficiază de reţele de utilităţi (apã, canal)
reducerea eroziunii drumurilor agricole şi forestiere create şi folosite de manieră spontană prin repararea şi intreţinerea acestora ca urmare a practicării turismului
o legislaţie viitoare incompatibilă cu condiţiile reale ale regiunii, care să restricţioneze practicarea turismului activ
-Obiective economice de interes turistic:
- Lacul de acumulare Baile Herculane
situat in amonte de "Sapte Izvoare
--inexistenţa staţiilor pentru epurarea apei
perspectiva găzduirii turiştilor conduce la îmbunătăţirea dotãrilor
Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona;
--companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protecţia mediului
Bogata mostenire isotorica si
--calitatea proastã a serviciilor
etnografica care se concretizeaza intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala, care se impart in: monumente si ansambluri de arheologie, monumente memoriale si funerare, monumente de arta plastica, ansambluri urbanistice, monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara, ansambluri industriale monumentale.
--dezvolaterea haotică a infrastructurii--administraţia publică care nu înţelege încă beneficiile turismului
Concluzii
Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre
cele mai vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune
datează din anul 153 e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor
reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului
nervos periferic, precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL,
dermatologice, obezitate etc.).
Valea Cernei în sine constituie o atractie deosebita pentru vizitatorii orasului
statiune balneara Băile Herculane.
În prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare
cu apă termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au
fost executate mai multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de
debite (peste 4000 m3 in 24 de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a
constatat o ameliorare a starii generale a organismului. Se reglează hipertensiunea,
tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de
aeroionizarea staţiunii.
Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele
argumente care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepţie:
Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic,
falia Cernei, la care se asociază o originală conformaţie geografică;
Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care
necesită măsuri specifice de conservare şi de protecţie;
Existenţa arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită pentru
rezistenţa ei şi prin adaptarea ecologică;
Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai frumoase
arboreturi din Europa;
O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme;
O mare bogăţie faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi);
Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate;
Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului:
56
- roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale;
- gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase;
- apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi, nepoluată şi plină de dinamism în
sectoarele de chei;
- prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică;
Funcţiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind: turismul
balnear, turismul de odihnă şi recreere, cel cu valenţe de cunoaştere ştiinţifică şi
educaţie ecologică, de drumeţii montane şi sporturi extreme.
57
HARTA DE ÎNCADRARE ÎN TERITORIUSc. 1: 350.000
Hartă prelucrată după „România – Atlas rutier”, editată de Direcţia Topografică Militară
Bibliografie
1. Băltăreţu A., Neacşu N. – Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2008
2. Florescu C. (coord) – Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1992.
3. Ghinea D. – Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
2002.
4. Berlescu Elena - Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României. Ed. ALL,
Bucureşti, 1996.
5. Cucu V., Ştefan M. - Ghid - Atlas al monumentelor istorice. Ed. Sport - Turism
Bucureşti, 1979.
6. Pricăjan A. - Apele minerale şi termale din România. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972.