Analiza Pieţei Muncii În România

8/18/2019 Analiza Pieţei Muncii În România

1/51

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................... ..

Noţionalizarea pieţei muncii................................................................................. ..

1.1 Conţinutul pieţei muncii...........................................................................5

1.2. Mecanismul de funcţionare a pieţei muncii...............................................9

1.3. Instrumente de analiză utilizate pe piaţa munci........................................12

1.4.Noţiuni generale cu pri ire la ec!ili"rul #i dezec!ili"rul pieţei muncii.....15

CAPITOLUL 2....................................................................................................... 19

oma ul !n Rom"niaȘ .............................................................................................. 19

2.1. $ olu ia oma%ului &n perioada 2''( ) 2'12ț ș .............................................19

2.2. *tructura oma%ului &n +omania in perioada 2'',)2'12ș ..........................2(

CAPITOLUL #....................................................................................................... #$

Comparaţie a pieţei muncii %in Rom"nia &i Uniunea Europeana.................... #$

3.1 *c!im"ările apărute pe plan mondial &n e oluţia pieţei muncii.................3-

3.2 Criza locurilor de muncă la ni el mondial.................................................4'

CONCLU'II.......................................................................................................... ()

*I*LIO+RA,IE................................................................................................... -1


2/51

INTRODUCERE

ucrarea se nume#te Analiza pieţei muncii în România. Problematicaocupării şi a şomajului ” #i am analizat problematica existentă pe pia a for ei ț ț %e muncă din România după anul 2''(/ e iden iind aspectele teoretice #iț practice pri ind ocuparea/ ec!ili"rul #i dezec!ili"rul pieţei muncii #i #oma%ul.

ucrarea este structurată pe trei părţi0

n prima parte am pus accentul pe aspectele teoretice pri ind piaţa muncii/&n a"ordarea teoretică se urmăre#te clarificarea conceptuală a noţiunilor de piaţă a forţei de muncă/ ec!ili"rul economic #i ocuparea forţei de muncă#i #oma%ul

artea a doua cuprinde aspecte pri ind e oluţia #i structura #oma%ului &

+om nia/ &n perioada 2''( 2'12

6ltima parte constituie o analiză a pieţei muncii la ni el mondial

ucrarea se &nc!eie cu o serie de concluzii desprinse &n urma realizării

aspectelor teoretice si practice de pe piaţa muncii.

iaţa muncii rele ă un comple7 de relaţii &n care se regăsesc/ &n cea mai mar parte/ raporturile dintre oameni #i e oluţia lor &n timp #i spatiu.

ucrarea este deose"it de importantă #i de actualitate/ deoarece cupareaforţei de muncă #i #oma%ul sunt două fenomene care produc consecinţele celemai profunde &n acti itatea economică #i socială a unei ţări. $c!ili"rul dintrecererea #i oferta de forţă de muncă are un rol important/ aceasta fiind consideratăfactorul de producţie acti #i determinant. Importanţa realizării ec!ili"rului pieţei forţei de muncă rezultă din rolul decisi al resurselor umane &n procesul

dez oltării economico sociale. 8cuparea forţei de muncă #i #oma%ul &nacti ităţile economico sociale do edesc cum funcţionează piaţa muncii &ntr

2


3/51

perioadă sau la un moment dat. +aportul dintre cererea #i oferta de forţă demuncă determină ocuparea #i #oma%ul &n anumite condiţii de timp #i de spaţiu

ro"lematica ocupării #i a #oma%ului constituie o latură importantă a ec!ili"ruluimacroeconomic #i o componentă indispensa"ilă a politicilor macroeconomice #imacrosociale. $conomia studiază modul &n care indi izii/ firmele/ gu ernul #ialte organizaţii din societate fac alegeri #i cum determină aceste alegeri folosirearesurselor societăţii. +esursele care produc &n cea mai mare parte profitul multdorit nu sunt cele financiare sau ma#inăriile din &ntreprinderi/ ci oamenii carefolosesc aceste resurse #i produc cu a%utorul lor aloarea adăugată numită profit.

ncă de la dam *mit!/ părintele economiei politice moderne/ s a o"ser at căa uţia naţională este dată de gradul de ocupare al populaţiei/ de ni elul ei decalificare #i de instruire. 8mul tre"uie situat &n centrul oricărei cercetări asupradez oltării #i e oluţiei sistemului economic. n acest sens/ a"ordarea pro"lemeiocupării forţei de muncă #i a #oma%ului reprezintă o prioritate a"solută acercetării #tiinţifice.Crearea condiţiilor pentru ca factorul muncă să se manifesteacti #i creator constituie una dintre pro"lemele social economice ma%ore cu

care se confruntă toate ţările lumii contemporane. Cre#terea #i dez oltareaeconomică sunt o"iecti e fundamentale ale economiei naţionale/ str ns legate deresursele utilizate. :oma%ul reprezintă o risipă de resurse. rincipala resursă oreprezintă factorul muncă. n condiţiile &n care omul/ cu forţa sa de muncă/constituie resursa regenera"ilă cea mai preţioasă/ folosirea sa la ni elul cel maieficient #i mai deplin posi"il s a constituit #i răm ne o constantă a preocupărilor

tuturor factorilor de decizie. ;e#i pre enirea #oma%ului implică costurieconomice #i sociale mai scăzute &n comparaţie cu reducerea #oma%ului/ aceastcontinuă să răm nă mai mult o sintagmă teoretică dec t o realitate practică. Caurmare/ pro"lema ocupării forţei de muncă #i #oma%ului tre"uie să fie concepute#i a"ordate ca o"iecti e strategice.


4/51


5/51

mod o"iecti / nu pot să facă o"iectul actelor nzare ) cumpărare. ?ranzacţiilede pe piaţa muncii se referă la forţa de muncă / &n calitatea ei de marfă deose"ită/#i nu de muncă/ aceasta din urmă fiind @ aplicarea> &n acti ităţile economice #sociale a forţei de muncă. Capacitatea de a muncii/ e7istă &n personalitatea ie aomului #i cost nd din aptitudinile acestuia de a desfă#ura o acti itate utilădeterminată/ constituie mo"ilul actului de nzare )cumpărare a forţei de muncă&ntre lucrător #i &ntreprinzător lucrătorul prime#te salariul ca preţ al forţei sade muncă/ iar &nterprinzătorul a intra &n posesia rezultatului muncii/ după ceforţa de muncă a fost consumată producti . n opinia unor economi#ti/ du"lanoţiune de piaţă a forţei de muncă #i piaţa muncii porne#te de la două iziuniasupra factorului uman al producţiei. n primul caz/ forţa de muncă este tratatăca o marfă o"i#nuită care se inde #i cumpără la un anumit preţ/ determinat &nmod strict de forţele pieţei la un moment dat. Cea de a doua iziune pri e#tefactorul uman al producţiei ca pe o marfă care se deose"e#te de mărfurileo"i#nuite/ deoarece introduce &n analiză procese economico sociale anterioare

nzării )cumpărării forţei de muncă #i posterioare acesteia.

n esenţă piaţa muncii reprezintă ediul economico!social / determinat din punct de edere spaţial #i

temporal

"ranzacţiile cu factorul de muncă au o anumită specificaţie

8peraţiunile de pe piaţa muncii au loc fie &n mod direct &ntre proprietarii

capitalului fizic #i proprietarii capitalului uman/ fie &ntre reprezentanţiiacestora/ fie printr o com"inaţie &ntre primele două modalităţi$ste o piaţăcontractual participati#ă &n cadrul căreia/ &ntre purtătorii de

cerere #i purtătorii de ofertă de forţă de muncă se desfă#oară negocieri #ise &nc!eie contracte care armonizează pentru un timp delimitat/ interesele partidelor

n funcţionarea sa / piaţa muncii are o permanentă predispoziţie spre

conflict deoarece/ pe l ngă legile economice cu caracter o"iecti

5


6/51


7/51


8/51

muncă #i de salarizare/ precum #i piaţa secundară a muncii caracterizată prin parametrii specifici acti ităţii economice/ respecti insta"ilitate maiaccentuată+ata muncii reflectă felul &n care se asigură resursele de muncă pe ramuri/

sectoare/ profesii #i ni eluri de calificare. cesta se &nfăptuie#te prinintermediul tendinţei de egalizare pe ramuri/ sectoare #i profesii acosturilor #i a eniturilor factorilor de producţie necesari acti ităţilor economice%.

Cererea #i oferta pot fi segmentate astfel08ferta de forţă de muncă0 pe se7e/ pe grupe de rstă apte de muncă/

ni elul de instruire #i de specializareCererea de muncă poate fi segmentată după0 meserii/ profesii/ specialităţi/

sectoare/ ramuri/ firme;upă caracterul ocupării0 primară/ secundară

;upă gradul de ocupare0 cu timp parţial sau cu timp complet.

1.2. 0ecani3mul %e 4uncţionare a pieţei muncii

ocul #i rolul muncii &n sistemul coerent al factorilor de producţie serealizează printr un mecanism de funcţionare al pieţei muncii specific/ ce deri ădin conţinutul #i specialitatea acesteia.

Mecanismul de funcţionare a pieţei muncii/ reprezintă un ansam"lu de

legături &ntre parteneri indi iduali autonomi/ ca iitori salariaţi #i patronateleautonome/ care solicită #i utilizează munca salarială/ precum #i legăturile #inegocierile &ntre reperezentanţii acestor două părţi/ adică &ntre organizaţiile desindicat #i organizaţiile patronatelor/ care se derulează după reguli predeterminate.

Concretizarea mecanismului de funcţionare a pieţei muncii se realizează

prin contract de muncă ce e7primă drepturile #i o"ligaţiile părţilor/ ca #i3 ;o"rotă Niţă/ ;umitru Ciucur/ *curtu Marin/ =Teorii &i %oc/rine economice >/ ol. II Macroeconomie/ $dituraInterdependenţa $conomică/ ite#ti/ 2''-/ pag.(' (2.

,


9/51

modalităţile de transpunere a lor &n economia reală &n funcţie de segmentarea pieţei muncii. Contractul de muncă pre ede tariful orar de salarizare/ duratalegată de muncă/ inde7area la cre#terea preţurilor de consum. stfel/ piaţamuncii este o piaţă contractuală la toate ni elurile #i &n toate locurile unde semanifestă relaţiile &ntre purtătorii ofertei #i cei ai cererii de muncă.4

&ricţionalitatea ce caracterizează factorul muncă face foarte dificilăatingerea unei stări de ec!ili"ru perfect pe piaţa muncii. e l ngă acest aspect/factorii generatori de dezec!ili"ru pe piaţa muncii sunt di er#i/ cei maiimportanţi fiind0 politica salarială caracterul eterogen al muncii segmentarea pieţei muncii modul de funcţionare a instuţiilor pieţei muncii &ntr un anumicadru instituţional #i legislati informarea pe această piaţă' .

iaţa muncii/ ca unitate sistemică &ntre oferta #i cererea de muncă/funcţionează &n interdependenţă cu celelalte pieţe specifice/ mai intai cu piaţa "unurilor economice/ ca unitate dinamică a ofertei agregate #i cererii agregate de "unuri economice.

rin mecanismul de funcţionare a pieţei muncii se reliefează faptul că/ cererea

de muncă depinde de oferta de "unuri economice pe care lucrătorii salariaţi o pot realiza #i pune la dispoziţia consumatorilor prin intermediul patronatuluirespecti / ca utilizator al muncii.


10/51

Mecanismul de funcţionare a pieţei muncii reflectă interdependenţelefoarte di ersificate &ntre multiplele segmente sau forme ale acesteia. 6niispeciali#ti decupează multiple forme ale acestei pieţe #i susţin că se accentueazăcaracterul lor eterogen dupăcriterii specifice ca0


11/51

1.#. In3/rumen/e %e analiz6 u/iliza/e pe piaţa munci


12/51

ocupării mai puternică sunt acelea unde se &nregistrează o producti itatescăzută sau sunt consumatoare directe de .I.B #i aloare adăugată.

Contractul indi idual de muncă este reglementat &n principal prin dispoziţiileCodului muncii &n igoare/ dar #i prin alte pre ederi speciale.

iteratura de specialitate a furnizat mai multe definiţii pentru noţiunea decontract indi idual de muncă. rin contract indi idual de muncă se &ntelege@acea con enţie &nc!eiată &n scris prin care o persoană fizică se o"ligă să presteze o anumită muncă pe o perioadă nedeterminată sau determinată de timp pentru un patron care/ la randul său/ se o"ligă să plătească salariul #i să asigurecondiţiile necesare desfăsurării acti ităţii> 1/ .

0ontractul indi#idual de muncă este0 un act %uridic numit/ "ilateral/sinalagmatic/ oneros/ comutati / consensual/ personal/ cu e7ecutare succesi ă/ "azat pe un raport de autoritate.

0ontractul colecti# de muncă este o con enţie &nc!eiată &n forma scrisă&ntre anga%ator sau organizaţia patronală/ de o parte/ #i salariaţi/ reprezentaţi prisindicate ori &n alt mod pre ăzut de lege/ de cealaltă parte. n contractul colecti

de muncă se sta"ilesc clauze pri ind condiţiile de muncă/ de salarizare/ dedrepturi #i o"ligaţii ce decurg din raporturile de muncă. a negocierea clauzelor #i la &nc!eierea contractelor colecti e de muncă părţile sunt egale #i li"ere.Contractele colecti e de muncă/ &nc!eiate cu respectarea dispoziţiilor legaleconstituie legea părţilor. cest tip de contract se &nc!eie pe o perioadădeterminată/ ce nu poate fi mai mică de 12 luni/ sau pe durata unei lucrări

determinate. $7ecutarea contractului colecti de muncă este o"ligatorie pentru părţi. Ne&ndeplinirea o"ligaţiilor asumate prin contractul colecti de muncăatrage răspunderea părţilor care se fac ino ate de aceasta11.

9 ;o"rotă Niţă/ ;umitru Ciucur/ *curtu Marin/ =Teorii &i %oc/rine economice >/ ol. II Macroeconomie/ $ditura

Interdependenţa $conomică/ ite#ti/ 2''-/ p.,2 ,3.1' *anda A!impu/ le7andru iclea/ =Drep/ul muncii >/ $ditura l"eccD/ Bucure#ti / 2''1/ pag.13,.11 Bălănescu Mădălina/ =In/ercon%iţion6ri !n/re %ez7ol/area economic6 &i piaţa muncii %in Rom"nia >/$ditura 6ni ersitaria/ Craio a/ 2'11/ pag.19 2'.

12


13/51

;ialogul social/ realizat &ntre organizaţiile sindicale/ organizaţiile patronale #ifactorii gu ernamentali/ reprezintă o cerinţă a dez oltării economică sociale #i astatului de drept. $conomia de piaţă presupune un raport &ntre cererea de forţade muncă #i remunerarea corespunzătoare.

*ialo ul social reprezintă ansam"lul organizat de contacte #i acţiuni princare anumite grupuri participă la ela"orarea celei mai "une soluţii pentru pro"lemele economice #i sociale cu care acestea se confruntă/ la armonizareaintereselor #i la pre enirea conflictelor.*copul dialogului social este promo area consensului #i a implicarii democratice&ntre principalii participanţi pe piaţa muncii #i realizarea păcii sociale.;ialogul social are &n edere două componente ma%ore0

;ialog social "ipartit/ &n care partenerii sociali sunt organizaţiile sindicale

#i organizaţiile patronale;ialogul social tripartit/ care se realizează &ntre Au ern/ sindicate #i

patronate.n +omania/ contractele colecti e de muncă se &nc!eie la ni el naţional/ sectorial

#i unităţi economice. a negocieri participă organizaţiile sindicale #i patronalereprezentati e la ni el naţional/ de ramură sau unitate.Conflictele de interese sunt cele &n care interesele/ pentru salariaţi/ au caracter profesional/ social sau economic #i se pot declan#a cu ocazia negocieriicontractelor colecti e de muncă a and ca o"iect sta"ilirea condiţiilor de muncă.Conflictele de drepturi sunt conflicte referitoare la drepturile salariaţilor a nd

ca o"iect e7ercitarea unor drepturi ori &ndeplinirea unor o"ligaţii ce decurg dinactele normati e #i din contractele indi iduale de muncă sau contractelecolecti e.

0aracteristici+

Inter in numai &n ipostaza &ncălcării unor drepturi consacrate legal sau

contractual

ot pri i numai drepturi #i o"ligatii care decurg din contracteleindi iduale sau colecti e de munca/ nu #i din alte contracte

13


14/51

ot a ea caracter colecti sau indi idual/ după cum au ca o"iect drepturi

care decurg din contractul colecti sau indi idual de muncă1$.

1.(.Noţiuni 8enerale cu pri7ire la ec ili:rul &i %ezec ili:rul pieţei

muncii

"ordarea clasică #i neoclasică a ec!ili"rului #i dezec!ili"ruluimacroeconomic porne#te de la următoarea ipoteză esenţială0 preţurile sunt

perfect flexibile #i asigură un ec!ili"ru automat #i instantaneu al cererii #i ofertei pe toate pieţele.

n #tiinţele naturii/ec2ilibrul este definit ca acea stare macroscopică asistemelor materiale capa"ile de transformări/ ce se formează su" acţiuneareciprocă a unor forţe e7terne/ respecti interne/ stare ce ram ne in aria"ilă &ntimp. ;acă se modifică interacţiunea reciprocă se caracterizează mărimea atuncise modifică #i ec!ili"rul.

*ezec2ilibrul e7primă pierderea ec!ili"rului/ adică acea stare a sistemelor

materiale aflate pe punctul de a cădea. 3c2ilibrul economic semnifică egalitatea a două mărimi măsura"ile

interdependente/ &n timp cedezec2ilibrul economic semnifică inegalitatea celor două mărimi măsura"ile interdependente.

3c2ilibrul economic este acea situaţie a unei economii &n care proporţiilecantităţiilor glo"ale permit a%ustarea armonioasă a flu7urilor/ sta"ilitatea preţurilor #i funcţionarea satisfăcătoare a aparatului economic.

3c2ilibrul eneral semnifică acea situaţie a unei economii &n care proporţiile mărimilor indicatorilor glo"ali permit o a%ustare armonioasă aflu7urilor reale #i monetare/ asigur nd o asemenea funcţionare sistemului caredă satisfacţie su"iecţilor economici.

4potezele fundamentale ale modelului neoclasic sunt următoarele0Concurenţa pură #i perfectă este predominantă &n economie

12 I"idem/ pag.21 23.14


15/51

$c!ili"rul general are consistenţă doar pe termen scurt/ ceea ce implică0

menţinerea la acela#i ni el a populaţiei totale #i a populaţiei acti e/constanta stocului de capital*imultaneitatea sta"ilirii di erselor ec!ili"re economice parţiale/ factorul

timp nelu ndu se &n analiză.ltfel spus/ ec!ili"rul se realizează concomitent pe pieţele muncii/ "unurilor

#i ser iciilor monetare.

Principalele ec2ilibre spre care tind toate ţările sunt0 o cre#tereeconomică poziti ă #i consolidată0 ocuparea resurselor de muncă sta"ilireani elului general al preţurilor repartiţia egală a eniturilor sold ec!ili"rat petermen mediu al "alanţei de plăţi e7terne.

*ezec2ilibrul economic eneral caracterizează acea stare a unei economiicare este marcată prin dereglarea raportului dintre cererea glo"ală #i ofertaglo"ală/ dereglare &nsoţită de decala%e importante ale agregatelor economice faţăde punctul lor de ec!ili"rul economic.Mi#carea ieţii economice conferă dezec!ili"relor uncaracter permanent .Merg nd pe linia ec!ili"relor/ cele mai semnificati edezec2ilibre sunt0

*tagnarea #i E sau contracţia producţiei

*u"ocuparea sau #oma%ul

Inflaţia uneori deflaţia

;ecala%ele puternice dintre eniturile personale etc.

&ormele fundamentale ale dezec2ilibrului economiei de piaţă

concurenţiale sunt presiunea #i a"sor"ţia.Mecanismul preţurilor faciliteazăo"ţinerea ec!ili"rului.

a ni el macro/ se face distincţie &ntreec2ilibrul parţial care constă &nconcordanţa calitati ă dintre două laturi str ns legate ale economiei/ dintre doi parteneri ai acesteia #iec2ilibrul eneral care &nseamnă concordanţa sferelor sistemului economic1%.

13 ;o"rotă Niţă/ ;umitru Ciucur/ *curtu Marin/ =Teorii &i %oc/rine economice >/ ol. II Macroeconomie/ $dituraInterdependenţa $conomică/ ite#ti/ 2''-/ pag.1(2 1((.

15


16/51

rincipalul dezec!ili"ru de pe piaţa muncii esteşomajul .

5omajul este o stare negati ă a populaţiei acti e disponi"ile/ care nugase#te locuri de muncă/ din cauza dereglării relaţiei dintre dez oltareaeconomiei/ ca sursă a cererii de muncă #i e oluţia populaţiei/ ca sursă a oferteide muncă. n condiţiile contemporane/ #oma%ul este considerat ca undezec!ili"ru al pieţei muncii naţionale/ adică dezec!ili"ru &ntre cererea glo"ală#i oferta glo"ală de muncă. cest dezec!ili"ru reflectă un e7cedent al ofertei demuncă faţă de cererea de muncă/ a nd ni eluri #i sensuri de e oluţie diferite peţări #i perioade. :oma%ul/ ca si cre#terea economică/ tinde să urmeze un modelciclic.

5omerii sunt acele persoane din cadrul populaţiei acti e disponi"ile/ caredoresc să lucreze #i caută un loc de muncă retri"uit/ deoarece nu au un astfel deloc &n mod curent. n r ndul #omerilor se cuprind persoanele care #i au pierdulocul de muncă pe care l au a ut/ precum #i noii ofertanţi de forţă de muncă/ cenu găsesc unde să se anga%eze.

5omerii înre istraţi sunt persoanele care au declarat că &n perioada de

referinţă erau &nscrise la agenţiile de ocupare #i formare profesională/ indiferentdacă primeau sau nu a%utor de #oma%/ alocaţie din spri%in sau alte forme d protecţie socială.

Piaţa muncii întâlneşte două aspecte+

situaţiede ec2ilibru / care reflectă o ocupare a forţei de muncă

situaţie de dezec2ilibru care reflectă un grad de su"ocupare sau de

supraocupare a forţei de muncă. 5omajul #oluntar reprezintă persoanele care refuză salariul oferit sau se

află &n imposi"ilitatea de a accepta acest salariu. 6n asemenea #oma% arată căsunt #i persoane care nu pot să se anga%eze &ntr o acti itate/ deoarece ni elridicat al salariilor/ determinant prin negocieri colecti e/ generează diminuareacererii de muncă.

5omajul in#oluntar reprezintă persoanele neocupate care ar fi dispuse sălucreze/ accept nd c!iar un salariu nominal mai mic dec t salariul e7istent

1-


17/51

sper nd că atunci c nd cererea efecti ă de muncă se a mări/ ca cre#te #i ni elulocupării.

ăsurarea şomajului este o pro"lemă de estimare a proporţiilor/structurii/ intensităţii #i duratei lui. n toate ţările cu economie cu piaţăconcurenţială funcţionează instituţii specializate #i sunt aplicate modalităţispecifice de &nregistrare a #oma%ului.

0aracteristicile şomajului+

Intensitatea sau tăria de manifestare

;urata medie

*tructura sau componenţa.

ăsurarea ni#elului se realizează prin calcularea unor indicatorispecifici/ pe "aza unei metodologii proprii fiecărei ţări16.

Ni elul/ mărimea sau proporţia constituie un indicator statistic ce reflectănumărul persoanelor care nu lucrează/ &n raport cu numărul total al persoanelor care sunt apte de muncă #i doresc să lucreze. cestea se măsoară fie &n e7presiaa"solută fie &n e7presia relati ă.

nexpresia absolută / #oma%ul reprezintă numărul persoanelor neocupatedin populaţia acti ă ci ilă.

nexpresia relati#ă / #oma%ul se determină cu a%utorul ratei #oma%ului.+ata #oma%ului F+sG se calculează ca raport procentual &ntre numărul mediu #oma%ului BIM FNsG #i populaţia acti ă F aG/ adică +s H NsE a 7 1'' snumărul #omerilor BIM #i populaţia ocupată F oG/ adică +s H NsE o 7 1''.

Măsurarea #oma%ului tre"uie să ţină seama #i de faptul că pro"lematicaforţei de muncă este at t de natură economică c t #i socială/ astfel că e aluareaare o notă de su"iecti itate.


18/51

CAPITOLUL 2

oma ul !n Rom"niaȘ

2.1. E7olu ia oma ului !n perioa%a 2;;< = 2;12ț ș

Criza &n care se află economia mondială a &nceput ca o criză financiară&n ara anului 2''(/ &n *tatele 6nite ale mericii. ?reptat/ aceasta s atransformat &n una economică #i a căpătat amploare mondială. +om nia resimte din ce &n ce mai puternic efectele acestei crize/ care sesuprapun peste criza internă/ determinată de e7istenţa unei economii naţionale "azate pe supraconsum #i creditare e7cesi ă. stfel/ pierderea unor segmenteimportante din piaţa e7ternă/ reducerea in estiţiilor #i retragerea in estitorilor/falimentele din sectorul pri at afectează economia rom nească/ iar consecinţelemultiple ale crizei mondiale or fi resimţite pe deplin de populaţie. ntreagastructură a economiei rom ne#ti a fost zdruncinată de criza economică. Cele maiafectate au fost industria/ agricultura #i construcţiile/ ramuri &n care au fost&nc!ise/ temporar sau definiti / numeroase &ntreprinderi.


19/51


20/51

ANUL 2;;< 2;;) 2;;9 2;1; 2;11 2;12

0a3culin 4/- 4/( 3/- 2/9 2/4 2/9

,eminin 3/4 3/3 2/( 1/, 1/( 2/1

*ursa0 nuarul *tatistic al +om niei

a sf r#itul anului 2'12/ rata #oma%ului &nregistrat pe se7e a fost de 5 /mai mica cu 3 faţa de anul 2''(.

,i8ura nr. 2.1


n primii 3 ani rata #oma%ului pe se7e respecti pe masculin a &nregistrat cre#tere/ iar &n ultimii 3 ani acea cre#tere s a transformat &n scădere. ceea#situaţie o regăsim #i &n rata #oma%ului pe se7e respecti feminin.

Ta:elul nr.2.22'


21/51

Ra/a &oma ului pe me%ii


celea#i sc!im"ări se regăsesc #i la #oma%ul &nregistrat pe medii ca cel&nregistrat pe se7e/ &n mediul ur"an rata &n 2''( este mai mare cu 2 faţa deanul 2'12/ iar &n mediul rural rata &nregistrează un procent de 1 .

,i8ura nr. 2.2


er total/ anul 2'12 comparati cu 2''(/ are o rată a #oma%ului scăzută cu 3 .

Ta:el nr. 2.#

?omerii !nre8i3/raţi %up@ ni7elul %e 3/u%ii &i pe 8rupe %e 7"r3/@

21

ANUL 2;;< 2;;) 2;;9 2;1; 2;11 2;12

Ur:an 5/2 4/( 3/9 2/9 2/- 3/2

Rural 2/( 3/2 2/4 1/( 1/5 1/(


22/51

To/al 3u: 2-ani

2- 29 ani #; #9 ani (; (9 ani -; -- ani pe3/e --ani

To/al -2-9-' 99142 4(-(1 151-32 1(5945 91,14 -'(5-

,emei 2-44'1 42--4 2'5-5 -(135 (,34' 3933( 1-3-'

Primar8imnazialpro4e3ional

441-'3 44123 3'1-5 114-9, 129-43 (1--' 51314

,emei 1-43,- 14421 1'191 445,, 51('1 29'4- 14439

Liceal &ipo3/liceal

1355,, 4'9-1 ((2- 2--45 3,295 1544, -513

,emei ('-'1 1,,5' 431- 1-'1' 21,3, ,135 1452

Uni7er3i/ar 49(-9 14'5, 9(,' 1'2,9 ,''( 4('- 2929

,emei 29414 9393 -'5, -53( 4,'1 215- 4-9


n cazul femeilor din ciclul primar/ gimnazial #i profesional/ numarul celmai mare al #omerilor a fost &nregistrat de cele cu rstele cuprinse &ntre 4' 4

de ani/ urmat de #omerii cu rste cuprinse &ntre 3' 39 de ani. Cel mai micnumăr al #omerilor din categoria femeilor din ciclul primar/ gimnazial #i profesional &l reprezintă cele cu su" 25 de ani.


23/51


Ta:el nr.2.(

E7oluţia &oma ului in u%eţul Ar8e&

B

An Ian. ,e:. 0ar/ie Aprilie 0ai Iunie Iulie Au8u3/ Sep/. Oc/. No7. Dec.

2;;< 5/3 5/1 4/, 4/5 4/1 4/'' 3/, 3/9 3/9 4/1 4/1 4/2

2;;) 4/2 4/2 4/1 3/9 3/( 3/( 3/( 3/, 3/9 4/'' 4/1 4/4

2;;9 4/9 5/3 5/- 5/( 5/, -/'' -/3 -/- -/9 (/1 (/5 (/,

2;1; ,/12 ,/3- ,/39 ,/'9 (/(' (/4- (/45 (/41 (/35 (/', -/95 -/,(

2;11 -/,3 -/-( -/'' 5/4, 5/'4 4/,4 4/,4 4/,( 4/,9 4/93 5/'- 5/12

2;12 5/3( 5/3( 5/15 4/,2 4/-4 4/5, 4/,- 5/'' 5/'1 5/1( 5/4' 5/59


;in ta"elul de mai sus se o"ser ă o cre#tere a #oma%ului &n anul 2'12 faţăde 2''(/ a%ung nd la 5/59 / asta &nsemn nd scăderea locurilor de muncă/reducerea anga%aţilor sau c!iar mai gra / unele firme #i au &ncetat acti itatea.

,i8ura nr. 2.(

23


24/51


a sf r#itul anului 2''( e oluţia #oma%ului &nregistrează un procent de4/3'/ iar &n 2'', 3/( . e parcursul celor 12 luni din anul 2''9 #i 2'1' se&nt mplă o cre#tere a e oluţiei #oma%ului cu -/(9 respecti (/-' .

n urma analizei datelor din ta"el se poate o"ser a că &n perioada 2'11e oluţia #oma%ului &n %udeţul rge# &nregistrează o scădere de 5/3, #i 5/'1faţă de anii precedenţi.

Ta:elnr.2.-

24


25/51

Comparaţie !n/re &oma ul %in Ar8e& &i Rom"nia

*ursa0 genţia

Naţionala pentru 8cuparea


26/51

*e o"ser ă că &n anul 2'', %udeţul rge#/ &nregistrează un procent de3/95 iar/ +om nia de 5/4 o diferenţă foarte mică &ntre acestea. ceastădiferenţă a procentului apare ca urmare a mic#orării #oma%ului dintre %udeţu

rge# #i +om nia.utem spune că #oma%ul dintre rge# #i +om nia nu a prezentat modificări

e7agerate &n ceea ce pri e#te o parte din salariaţii care ram n fară loc de muncă.

2.2. S/ruc/ura oma ului !n Romania in perioa%a 2;;)=2;12ș

8cuparea forţei de muncă &n acti ităţile economico sociale #i #oma%udo edesc cum funcţionează piaţa muncii &ntr o perioadă sau la un moment dat.+aportul dintre cererea #i oferta de forţă de muncă determină ocuparea sau#oma%ul &n anumite condiţii de timp #i spaţiu. ro"lematica ocupării #i a#oma%ului constituie o latură importantă a ec!ili"rului macroeconomic #i ocomponentă indispensa"ilă a politicilor macroeconomice #i macrosociale.

:oma%ul este analizat &n literatura de specialitate din di erse ung!iuri/formul ndu se opinii care constituie o"iectul unor ample contro erse. e parcurs/ au fost date diferite definiţii pentru #oma% ţin nd seama de gradulcunoa#terii #i de posi"ilităţile de măsurare a lui. ;e#i e7istă di ersitate &ndefinirea conceptului de #oma%/ totu#i se pot desprinde elemente comune care seregăsesc &n proporţie mai mică sau mai mare/ &n toate opiniile.

n di erse reglementări naţionale sau internaţionale se utilizează #i altecriterii pe "aza cărora se delimitează #oma%ul ca0 a%utor de #oma%disponi"ilitatea de a &ncepe lucrul #i gradul de protecţie socială. :omerii/ &nconformitate cu criteriile Biroul Internaţional al Muncii FBIMG/ sunt persoanelede 15 ani #i peste/ care &n cursul perioadei de referinţă &ndeplinesc simultanurmătoarele condiţii0 nu au un loc de muncă #i nu desfă#oară o acti itate &nscopul o"ţinerii unor enituri sunt &n căutarea unui loc de muncă/ utliz nddiferite metode pentru a l o"ţine0 &nscrierea la agenţia de ocupare #i formare

2-


27/51


28/51

muncă. semenea cauze pri esc restructurarea economiei/ pe "aza epuizăriialenţelor aparatului de producţie de a potenţa cre#terea economică #i pe "aza

manifestării crizei energetice #i crizei de materii prime.*tructura pe se7e a populaţiei acti e arată faptul că/ de#i la &nceputul

anilor 2''' populaţia ocupată era ma%oritar masculină Fapro7imati 5- din populaţia ocupată era reprezentată de "ăr"aţiG/ &n ultima perioadă raportul s aec!ili"rat/ populaţia feminină ocupată reprezent nd la sf r#itul anului 2'',apro7imati 5'/2 din totalul populaţiei ocupate. ceastă situaţie a fostdeterminată de faptul că/ &n ederea integrării &n 6niunea $uropeană/ +om nia atre"uit să adopte o serie de principii e7istente pe piaţa europeană a muncii/respecti 0 anga%a"ilitatea/ antreprenoriatul/ adapta"ilitatea/ asigurarea de #anseegale Fadoptarea unor măsuri speciale pentru ca femeile să ai"ă parte deacelea#i oportunităţi de anga%are ca #i "ăr"aţiiG.

*tructura populaţiei ocupate după ni elul de instruire. n urma analizeidatelor din perioada 2'', 2'11/ au rezultat următoarele aspecte cu pri ire lastructura după ni elul de instruire a populaţiei/ocupate' 0

Ta:el nr. 2.$

S/ruc/ura populaţiei ocupa/e %up6 ni7elul %e pre86/ire

Anul Ni7el %e

pre86/ire2;;) 2;;9 2;1; 2;11

To/al populaţie

ocupa/6

)$29

1;;B

922#

1;;B

91-) 1;;B 91(< 1;;B

*uperior 9/1 1'/3 12 12/-

ostliceal de specialitate4/4 4/3 4/, 4/,

iceal 29/1 3'/5 3'/- 3'/(

5 Ciucur ;umitru/ Aa rilă Ilie/ opescu Constantin Economie / $ditura ?ri"una $conomică/ Bucure#ti/ 2''4/ pag 9' 91.

2,


29/51

rofesional #i de ucenici21/- 24/( 25/3 25/5

Aimnazial 21/- 21/2 1,/, 1,/-

rimarEfără #coalăa"sol ită

14/2 ,/9 ,/4 (/,


n urma analizei datelor se poate spune că &n perioada analizată ponderea populaţiei ocupate cu studii superioare are tendinţă de cre#tere Fde la 9/1 &nanul 2'',/ la 12 &n anul 2'1'G/ at t ca urmare a creării unor condiţii fa ora"ilede pregătire uni ersitară #i postuni ersitară/ dar #i a con#tientizării faptului că/

numai cu o pregătire adec ată &ntr un anumit domeniu/ se poate face faţă &noilor cerinţe de pe piaţa europeană a muncii. ?otodată se constată #i faptul că o pondere destul de mare din totalul populaţiei ocupate este deţinută de persoanelecu studii liceale Fapro7imati 3' G si ca acest procent este constant in perioadaanalizata.

,i8ura nr.2.$


onderea populaţiei ocupate cu studii gimnaziale sau fără studii a"sol iteeste &n scădere/ ca urmare a introducerii unor măsuri de e itare a a"andonului

#colar #i de alfa"etizare a persoanelor din mediul rural. ?otodată se constată #i

29

0%20%

40%60%

80%

100%

2008 2009 2010 2011

Structura populatiei ocupate dupa nivelul depregatire

Primar/fara scoalaGimnazialProfesionalLicealPostlicealSuperior


30/51

faptul că apro7imati -' dintre persoanele cu studii primare sau fără studiia"sol ite pro in din grupa de rstă de peste -5 de ani.

Ta:el nr. 2.<

S/ruc/ura populaţiei ocupa/e pe 8rupe %e ocupaţii 3e prezin/6 a3/4el

+rupe %e ocupaţii Anul 2;1; Anul 2;11 Anul 2;12

To/al populaţie ocupa/6 din care0 9.22# 9.1-) 9.1(<

Mem"ri ai corpului legislati / e7ecuti / &nalţiconducători ai administraţiei pu"lice

225 2-' 2-5

*peciali#ti cu ocupaţii intelectuale #i #tiinţifice-,9 (-9 (94

?e!nicieni/ mai#tri #i asimilaţi ,3- ,2, ,3'


31/51

*ursa0 nuarul *tatistic al +omaniei

;eoarece gospodăriile deţin/ &n medie/ suprafeţe mici de teren agricol/ adeterminat o scădere a capacităţii de utilizare a forţei de muncă &n aceastăramură. otri it anc!etelor realizate de IN*/ &n anul 2'1'/ din totalul populaţieiocupate ,,/5 lucrau in agricultura.

Ta:el nr. 2.)

S/ruc/ura populaţiei ocupa/e %up6 3/a/u/ul pro4e33iona

S/a/u/ pro4e3ional Anul 2;1; Anul 2;11 Anul 2;12

To/al populaţie ocupa/6 922# 91-) 91(<

*alariat 5(-' -'3- 5921

atron 122 155 154

ucrători pe cont propriu 1954 1-,3 1(95

ucrător familial neremunerat 13(' 12(1 12-(

Mem"ru al unei societăţi agricole 1( 13 1'


,i8ura nr. 2.)

31


32/51


n perioada analizată/ structura populaţiei ocupate după statutul profesional nu a prezentat modificări semnificati e &n ceea ce reprezintă ponderea fiecărei categorii &n totalul populaţiei ocupate. *e constată &n sc!im" ocre#tere a ponderii salariaţilor &n total populaţie ocupată/ de la -1 c treprezentau &n anul 2'1'/ la -5 &n anul 2'12. Cre#terea acestui procent apare

ca urmare a scăderii ponderii categoriei lucrători pe cont propriu/ &n totalul populaţiei ocupate.

Ta:el nr. 2.9

Num6rul me%iu al 3alariaţilor pe ac/i7i/6ţi ale economiei naţionale

Anul

2''5 2''- 2''( 2'', 2''9 2'1' 2'11 2'12

To/al 3alariaţi 0 1;(22 $1$; ($2# ($19 (-$) (-91 (($; ($2#

gricultură -55 42' 19- 1,9 159 152 143 19-

Industrie 3,4- 2-15 1,(3 19'1 1,91 1,4, 1(41 1,(3

Construcţii ('4 443 31- 3'9 3'' 325 323 31-

32


33/51

Comerţ 5', --' 5-, 5,4 5-2 5,, 59, 5-,

Joteluri #irestaurante

195 115 ,4 -, (- ,1 ,9 ,4

?ransport -32 42' 3(' 35, 34, 344 319 3('

cti ităţi financiare 3, -( (1 -4 -- -, -, (1

dministraţie pu"lică

,' 13' 14, 143 14( 152 155 14,

n ăţăm nt 3-, 42( 4'( 4'3 39' 39' 3,1 4'(

*ănătate #i asistenţă

socială

31- 32, 3'5 3'4 313 313 3'- 3'5

lte acti ităţi ,14 535 2,5 29- 31- 33' 33( 2,5


n perioada 2''5 2'12 s au produs deplasări ale populaţiei &ntre ramurileeconomiei naţionale/ structura populaţiei ocupate pe acti ităţi ale economieinaţionale suferind modificări semnificati e. +estr ngerea acti ităţii &nindustrie/ cu precădere &n unităţile economice mari/ nerenta"ile/ a determinatscăderea populaţiei ci ile ocupate &n această ramură cu 2.''' mii persoane/ &n perioada 2''5 2'12. *c!im"ările &n structura ocupării pe sectoare rele ă un proces concomitent de dezindustrializare #i reorganizare a economiei/ fără aa ea loc un progres real &n sectorul ser iciilor.

,i8ura nr. 2.9

33


34/51


ractic/ persoanele disponi"ilizate din ramura industriei nu se regăsesc &ncelelalte ramuri ale economiei/ ci au contri"uit la cre#terea numărului #omerilor.(

Capi/olul #

7 gentia Nationala pentru 8cuparea


35/51


36/51

dez oltare/ acestui sector &i re ine un rol c!eie &n redresarea economiei/ econtri"uind decisi i la crearea de locuri de muncă i astfel la generarea deș șcerere pe pia a internă.țMai departe/ este necesar să se &ntreprindă o restructurare a ar!itecturiifinan elor interna ionale i o reglementare mai eficientă a pie elorț ț ș ț financiare.?re"uie modificate/ de asemenea/ reglementările actuale proprii autorită ilor țde control/ agen iilor ț de rating/ precum i aș instruc iunilor ț pri ind &ntocmirea "ilan urilor ț i inerea e iden ei conta"iie/ &ntr un mod care să garantezeș ț țdetectarea din timp a unor crize precum cea actuală2.

rin di erse canale de transmisie/criza pie elorț financiare s amaterializat &n cele din urmă i &nș economia reală . rintre efecte se numără0

criza creditelor

costurile mărite ale finan ăriiț

efectele negati e asupra a erilor datorate scăderii cursurilor ac iunilorț

pră"u irea pie elor de e7portș ț

efecte negati e asupra &ncrederii &n sistemul financiar "ancar

deprecieri i riscuri de pierderi &n cadrul "ilan urilor conta"ile.ș ț

;e la &nceputul anului 2''9/ &ntreaga 8rganizaţia pentru Cooperare #i;ez oltare $conomică F8C;$G se găse te &ntr o recesiuneș a cărei durată ișamploare nu pot fi apreciate cu certitudine de către e7per i &n momentul de fa ă.ț țC!iar dacă ini ialț criza a fost pur americană F*6 G/ datorită cone7iunilor glo"ale/ economia europeană a fost i ea afectată. n acest conte7t/ $uroș i așdemonstrat aloarea de ancoră de sta"ilitate. n a"sen a monedei unice/ efectelețasupra economiilor na ionale ar fiț fost mult mai dezastruoase. 8 crizăinterna ională necesită răspunsuri interna ionale.ț ț

Cel mai important efect/ p nă &n prezent/ reprezintă falimentul unor instituţii "ancare #i de credit din *6 #i din ţările mem"re ale 6$ ca urmare aintrării &n incapacitate de plată #i a imposi"ilităţii de recuperare a creanţelor maiales &n domeniul imo"iliar. n acest sens/ este necesar să &n ă ăm din trecutț2 dumitrăcesei Ioan/Criza economic6 ac/ual6 2;;


37/51

tunci c nd la &nceputul deceniului/ după spargerea ="alonuluiK generat desectorul I? i după atacurile teroriste din *6 / toate regiunile importante aleșlumii au &nregistrat o cădere puternică a ritmului economiei/ politica economicăeuropeană a fost singura care a renun at la măsuri de redresare economică acti ăț prin politica "ugetară i monetară/ cu implicarea cre terii componentei =CerereK.ș ș

ceasta eroare a contri"uit la faptul că depă irea crizei a durat patru ani/ș iar regiuni importante ale $uropei suferă p nă astăzi de o slă"iciune a cererii pe pia a internă/ sporindu se astfel drastic ulnera"ilitatea &n fa a fluctua iilor ț ț țcererii interna ionale.ț

#i =t!atc!erianism> #i propagării acestora &n masaeconomiei/ at t la ni el pu"lic/ c t #i pri at/ rezult nd &n deficite de am"ele

feluri supra alorizării puterilor speculaţiei #i mecanismelor de producere a a#a

3(


38/51

numiţilor =smart moneL> de a &nlocui a"ordările tradiţionale de creare a a uţieiFproducţie/ ser icii cu aloare adăugată etc.G.

;intre ţările e7portatoare/ C!ina suferă din cauza modului &n careeconomia sa este constituită/ cu un consum intern relati mic #i cu orientare preponderentă către e7porturi/ cu o specializare &n special &n domeniul producţiei de articole de masă #i de calitate medie/ &n care &nalta te!nologie #concepţia sunt puţin reprezentati e/ cu o monedă FLuan ulG a cărei rată desc!im" este menţinută &n mod artificial etc. ;e cealaltă parte/ aponia este nudoar dependentă de e7porturi/ dar tre"uie &n plus să facă faţă unei populaţiiaflate &n &m"ătr nire #i unui sistem de securitate socială supra&ncărcat. n placeastă stare de fapt a dus la relati a demoti are a noilor generaţii/ mulţi dintremem"rii acestora manifest nd mai degra"ă o stare de a#teptare a unor oportunităţi iitoare Fmo#teniri/ su" enţii etc.G.

*tatele mici nu sunt imune la criză0 de e7emplu/ economia Islandei F#i parţial/ $l eţiaG este stri ită de greutatea sectorului "ancar suprae7tins #i dedatoriile contractate de propriii săi cetăţeni. ;upă ce ani de zile a %ucat cartea

e7celenţei &n domeniul ser iciilor financiare/ statul respecti se găse#te &ecinătatea falimentului naţional. ro"lemele sunt agra ate de populaţia limitată

a ţării/ care nu poate suporta imensa datorie rezultată &n urma naţionalizării "ăncilor. n plus/ nici Islanda #i nici $l eţia nu "eneficiază de spri%inul uneium"rele protectoare precum 6niunea $uropeană. ;e aceea/ monedele lor naţionale manifestă tendinţa de alorizării.3

+usia #i statele e7portatoare de petrol sunt puse &n faţa de alorizăriirapide a principalului lor acti ) resursele naturale Fde e7emplu/ cei maicunoscuţi giganţi economici ru#i sunt din acest domeniu0 Aazprom/ uD8il/ NorilsD NicDel etc.G. ;e#i/ pe termen lung/ aceste ţări ar tre"ui să fie capa"ile sădepă#ească această criză #i să adă re enirea "eneficiilor/ ele suferă datorităurgenţelor imediate0 preţurile &n scădere com"inate cu reducerea cererii

ameninţă cu falimentul pe termen scurt. n plus/ +usia s a confruntat/ &n urma3 ;o"rotă Niţă/ Economia poli/ic65 $ditura $conomică/ Bucure#ti/ 2''-/ pag.3(9.

3,


39/51

răz"oiului cu Aeorgia ) produs pe fondul unei pieţe de%a demoralizate #i panicate )/ cu retragerea &n masă a capitalului străin/ do"or nd practic "ursarusă. Colateral/ această situaţie a generat multiple apeluri &n mar%ă pentru mulţdintre afaceri#tii ru#i care garantaseră &mprumuturile luate de la "ăncileoccidentale cu acţiuni. *ituaţia +usiei s a &nrăutăţit #i prin aceea că/ &ncerc nd menţină puterea de cumpărare a propriilor cetăţeni/ "anca centrală rusă ainter enit pentru susţinerea monedei naţionale/ aflată &n cădere/ nz nd &n acesens alută #i diminu ndu #i/ astfel/ rezer ele.

;in merica de *ud/ Brazilia este un e7emplu al statelor mai puţinafectate de criză. Mai mult/ ţara respecti ă a primit o "ună oportunitate de a #icre#te importanţa rolului propriu la ni el glo"al/ lucru manifestat prin pondereamanifestată la negocierile din cadrul ?8. ntr o lume ale cărei rezer e de petrol sunt &n scădere/ Brazilia folose#te aproape generalizat o te!nologie proprie de propulsie a automo"ilelor "azată pe utilizarea unui com"usti"ilalternati ) care o face aproape autosuficientă din punct de edere energetic. n plus/ tot &n apele teritoriale ale acestei ţări s a descoperit un zăcăm nt importan

de petrol/ care o situează pe continentul respecti imediat &n urma Oenezuelei ca potenţial de e7ploatare #i e7port. a toate acestea se adaugă imensul potenţial pecare &l reprezintă teritoriul său/ &ncă insuficient e7plorat/ din punct de edere aagriculturii #i al resurselor naturale.4

#.2 Criza locurilor %e munc6 la ni7el mon%ial

;upă cei patru ani care au trecut de la criza glo"ală/ rata de ocupare afor ei de muncă la ni el mondial se află &ncă su" rful atins &nainte de a a ețloc criza. 6ltimele tendin e arată că re enirea pie ei for ei de muncă a fost foarteț ț țsla"ă &n cele mai multe dintre economiile a ansate. *căderea cererii din zonaeuro poate a ea consecin e i se poate e7tinde &n ma%oritatea regiunilor prinț șintermediul comer ului i a legăturilor de ordin financiar/ &n cazul &n care nuț șe7istă nici un impuls de cre tere a cererii &n economiile a ansate.ș4 PPP.eurostat.eu

39


40/51

6nul din elementele importante care poate contri"ui la modificarearatei ocupării for ei de muncă esteț calitatea locurilor de muncă . ro"lemacalită ii locurilor de muncă poate fi analizată lu nd &n considerare trei elemente0țstatusul contractual Fpart time sau full timeG/ sta"ilitatea locului de muncă șsalariul. 8dată cu iz"ucnirea crizei/ anga%ările part time au crescut &n douătreimi dintre ările dez oltate/ iar &n %umătate dintre acestea au crescut anga%ărțtemporare. ierderea unui număr mare de locuri de muncă &n perioada crizei/ acondus la apari ia mai multor locuri de muncă de tip part time sau temporare. ;ețe7emplu/ *pania i olonia sunt ări &n care e7istă cel mai mare procent deș țanga%a i temporar din $uropa F2' G. n unele ări europene/ e7istă i situa ii deț ț ș țanga%ări temporare sau part time in oluntare Fdin cauza crizei/ lucrătorii suno"liga i să lucreze &n acest modG. ustria/ Belgia sau Aermania au refuzat sățaplice acest mod de ocupare a for ei de muncă/ &n timp ce &n estul i sudulț ș$uropei acesta s a accentuat &n perioada crizei.5

4mpactul social al crizei curente a fost multiplu i s a o"ser at at t asuprașcre terii ratei oma%ului/ scăderii eniturilor/ c t i asupra ad ncirii inegalită iiș ș ș ț

dintre ări. n ultimul deceniu/ rata sărăciei la ni el glo"al/ măsurată ca procentțdin popula ie care trăie te cu mai pu in de 1.25Q pe zi/ a scăzut cu 1( puncteț ș ț procentuale din 42 &n 199'/ i a a%uns la 25 &n 2''5 FConform raportuluișBăncii Mondiale din 2'11G. Cu toate acestea/ cre terea pre urilor la alimente iș ț șla com"usti"il/ dar i criza din 2'', au in ersat efectele poziti e ale scăderiișratei sărăciei &n multe regiuni din lume. ragul sărăciei/ care este ni elul minim

al enitului considerat suficient pentru a suporta ne oile de "ază pentru a trăi/este definit diferit &n ările dez oltate fa ă de cele aflate &n curs de dez oltare. ț țeconomiile a ansate/ pragul este o măsură relati ă i este calculat ca procent dinș popula ie care trăie te cu un enit su" -' din enitul mediu. n ările aflate &nț ș țcurs de dez oltare/ este o măsură a"solută calculată ca procenta% din popula iețcare traie te cu enituri aflate su" rata na ională a sărăciei.ș ț

5 nuarul *tatistic al +om niei 2'124'


41/51

n aproape trei sferturi dintre economiile aflate &n curs de dez oltare/ ae7istat un declin pri ind rata sărăciei fa ă de perioada anterioară crizei/ iar celțmai marcant s a &nregistrat un declin &n regiunile din merica atină/ urmatefiind de ările asiatice/ i 6ganda i +uanda din regiunea africană. n ărileț ș ș țdez oltate/ ratele sărăciei fie au scăzut/ fie au stagnat &n %umătate dintre ăriț+atele sărăciei au scăzut i &n ările est europene care au aderat recent laș ț6niunea $uropeană. n aceste ări/ ratele sărăciei au fost relati ridicate &naintețde a adera/ urm nd ca după intrarea &n 6$ să e7iste un impact poziti asuprani elului sărăciei. 6nul dintre o"stacolele care se pun &mpotri a reduceriini elului sărăciei este transmiterea de la o genera ie la alta0 de la părin i la copii/ț țceea ce cre te pro"a"ilitatea pe termen lung ca cei care sunt săraci/ să răm nă &nșsărăcie. 6nul dintre moti ele pentru care grupuri mari de oameni sunt prin i &nșsărăcie este e7isten a unui salariu foarte mic.ț Cu toate că de cele maimulte ori sărăcia a fost asociată cu lipsa locurilor de muncă/ astăzi un număr ridicat al celor care au locuri de muncă sunt săraci. Conform datelor e7istente/ propor ia salariilor mici a crescut &n unele ări0 compara ia dintre situa iaț ț ț ț

perioadei 1995 2''' i cea din 2''( 2''9 arată că această cre tere a &nsemnatș șmai mult de 4 &n Aermania i rgentina/ - i mai mult de 12 &n anama.ș ș

ro"lema salariilor mici i a lucrătorilor săraci este crucială pentrușimplementarea unor politici care au ca scop eradicarea sărăciei.-

omajul Ș &n r ndul tinerilor a"sol en i contri"uie la sărăcia transmisă prințsc!im"ul &ntre genera ii. $7istă do ezi clare după criza din 2'', că oma%ul &nț șr ndul tinerilor persistă c!iar i dup mult timp după o reluare a cre teriiș șeconomice. ceasta implică i a pro"a"ilitate mult mai redusă de a găsi un %o" &nș

iitor. n Belgia/ spre e7emplu/ s a o"ser at că pro"a"ilitatea tinerilor a"sol en ițcare & i găsesc un loc de muncă după o perioadă de 21 de luni de oma% a scăzuș șde la -' la 1- pentru "ăr"a i i de la 4( la 13 pentru femei FCocD7 andț ș

icc!io/ 2'11G. oma%ul după terminarrea studiilor are deasemenea un impactȘ

6 Costea Carmen/ opescu Constantin/ ?a#nadi le7andru/Criza e !n noi $ditura *$/ Bucure#ti/ 2'1'/ pag19(

41


42/51

negati pentru c tiguri iitoare. ;e e7emplu/ &n *uedia cei care erau omeriș șdupă a"sol ire c tigau cu 3' mai pu in după 5 ani/ fa ă de cei care au primitș ț țun %o" imediat după a"sol ire FAartell/ 2''9G. 0re terea numărului șomerilor ș / scăderea c tigurilor i &ncetinirea cre terii economice au influen atș ș ș ț

ad ncirea inegalită ilor. Inegalitatea pri ind distri"u ia eniturilor dintr o arăț ț țeste măsurată de o"icei cu a%utorului coeficientului lui Aini. cesta este uninstrument folosit &n statistică i &nregistrează alori cuprinse &ntre 1 i '/ unde ș șreprezintă inegalitatea ma7imă/ iar '/ o egalitate a"solută a eniturilor. nafara factorilor care influen ează acest coeficient/ e7istă i alte inegalită i careț ș ținfluen ează inegalitatea la ni el glo"al/ precum cele care in de accesul laț țser icii de sănătate/ accesul la educa ie sau rata ocupării for ei de muncă.ț țInegalitatea accesului la ser icii de sănătate este o componentă importantă ainegalită ii/ componentă ce s a accentuat at t &n ările dez oltate/ c t i &n ceț ț șaflate &n curs de dez oltare. n ările aflate &n curs de dez oltare/ accesul lțser icii de sănătate este &n mare parte restricti / iar de cele mai multe oricosturile pri ind acestea tre"uiesc suportate &n propor ie mare de către popula ie/ț ț

c!iar dacă cetă enii nu pot suporta astfel de costuri. n urma crizei recente ațalimentelor i a com"usti"ilului/ popula ia săracă din Banglades! i amaicaș ț șmen ionează că >este din ce &n ce mai greu să se descurce cu acele c!eltuileițnecesare pentru a a ea acces la ser icii de sănătate>/ ceea ce conduce la>sta"ilirea independentă a diagnosticului i recrgerea la remediile tradi ionale>ș țFInstitutul de *tudii de ;ez oltare FI;*G/ 2''9G.

n $uropa/ situa ia a scăpat de su" control &n unele ări/ precum Areciaț țdupă iz"ucnirea crizei din 2'',. Mul i greci au pierdut accesul la ser icii dețsănătate pri ate odată cu pierderea locului de muncă/ ceea ce a determinat mul ițcetă eni să apeleze la institu iile de sănătate pu"lice. n acela i timp/ măsurile deț ț șausteritate au condus la tăierea cu 4' a "ugetelor spitalelor pu"lice/ care &nsă acondus la pro"leme pri ind reducerea personalului i a medicamentelor șcompensate. ceasta a condus i la o cre tere a numărului celor care nu auș ș

42


43/51

primit &ngri%iri medicale i o sănătate precară &n perioada 2''( 2''9.ș (

Insta"ilitatea locurilor de muncă reprezintă totodată o tragedie pentrumuncitori/ dar i pentru familiile lor/ dar i o pierdere a capacită ii i a"ilită ilor ș ș ț ș ț producti e/ ca rezultat al alternării perioadelor de oma% i inacti itate. 8 maiș șmare insta"ilitate a locurilor de muncă a conduce &n iitor la o producti itatemai redusă i o diminuare a posi"ilită ilor de a prospera.ș ț

Ta:elul nr. #.1

Ra/a &oma ului %in ţarile U.E.

B

F6ri 2;;) 2;;9 2;1; 2;11

+ermania (/3 ,/2 (/( (/1

Spania 11/3 1,/( 2' 21/(

+recia (/( 9/5 1(/( 24/4

Rom"nia - -/9 (/4 (/3

Un8aria (/, 1'/5 1'/9 12/-*ul8aria 5/- , 9/5 11/2

I/alia ( (/3 1' 1'/,

Olan%a 5 5/5 4/3 5.1

Polonia ,/, 11 11/, 11/3

Por/u8alia 9/5 1'/1 1'/- 15/5

Cipru 4 4/3 5/- (/9

Li/uania 13/- 9/9 1' 1-/2

Le/onia 9/9 1,/4 19/( 15/-

Lu>em:ur8 5 4/5 4/9 5/4

*ursa0europa.eu.int

,i8ura nr. #.1

7 +ă"oacă A!eorg!e/ Piaţa muncii &i %ez7ol/area %ura:il65 $ditura ?ri"una $conomică/ Bucure#ti/ 2''4/ pag.15,.

43


44/51

*ursa0europa.eu.int

+ata #oma%ului &n Aermania a crescut cu ,/2 &n 2''9 faţă de (/3 &nanul 2'',/ iar &n 2'1'/ respecti 2'11 se o"ser ă o scădere faţă de 2''9.;inta"elul de mai sus/ reiese/ faptul că &n ultimii patru ani/ *pania a &nregistrat ceamai mare rată a #oma%ului/ fiind urmată de Arecia #i 6ngaria.

;e#i +om nia nu este o ţară dez oltată/ o"ser ăm ca deocamdată a fostferită de pericolul #oma%ului e7plozi . +ata #oma%ului &n Bulgaria a urcat la11/2 &n 2'11/ faţă de 9/5 &n 2'1'. Italia &nregistrează o rată a #oma%ului &n

2'1' #i 2'11 destul de apropiată de 1' . 8landa &n 2'1' are un procent de 4/3

44


45/51

mai mic dec t &n ceilalţi ani/ &n anul 2''9/ 2'1'/ 2'11 olonia a crescut 11faţă de 2'',.

Ta:elul nr. #.2

Numărul şomerilor din ţări ale UE

F6ri 2;;) 2;;9 2;1; 2;11

+ermania 33,' 34'' 3('' 29('

Spania 3''' 414' 4''' 49''

+recia 5'5 5,3 -'5 1'33

Rom"nia 4'3 ('' -2- (-'

Un8aria 3,5 44' 5(2 -51*ul8aria -51 3'9 342 351

I/alia 1('' 1,2' 2''' 2''5

Olan%a 32( 35' 429 4-'

Polonia 9,' 1''' 113' 12''

Por/u8alia 215 3'5 592 -''

Cipru (2' ('' -,9 ('1

Li/uania 5,9 -'' 593 55'

Le/onia 49' 4,1 5'4 499

Lu>em:ur8 3(, 453 -23 5-(

*ursa0europa.eu.int

8 cre#tere &n anul 2'1' #i 2'11 se regăse#te &n ortugalia cu un procent deapro7imati 5 . a sf r#itul anului 2'11/ rata #oma%ului &n Cipru este destul dea ansată faţă de ceilalţi ani cu apro7imati 2/5 . C te a sc!im"ări au aparut &n

ituania #i etonia &n cei 4 ani cresc nd #i scăz nd rata #oma%ului. u7em"urg rata s a menţinut pe tot parcursul celor 3 ani.

Numărul cel mai mare al #omerilor a fost &nregistrat &n *pania &n anu2''9/ fiind de 4.14 mil./ &n Aermania de 3.3, mil. &n 2'', #i Italia cu 2mil./ la polul opus afl ndu se Bulgaria cu un număr de #omeri de 53.2-2 &n 2'',.

45


46/51

Cel mai mic număr al #omerilor este &nregistrat &n ţările cele mai mici ale6niunii $uropene. ;e e7emplu &n cazul ţării noastre +om nia are un număr micde 4'3 de mii de personae #omere &n anul 2'',/ iar acesta cre#te a%ung nd &n2'11 la (-' de mii.

,i8ura nr. #.2

*ursa0europa.eu.int

CONCLU'II

4-


47/51

naliz nd situaţia actuală a pieţei muncii/ se desprind c te a concluzii cu pri ire la direcţiile prioritare &n care Au ernul +om niei tre"uie să acţioneze pentru cre#terea gradului de ocupare a forţei de muncă0

A3i8urarea unei cre&/eri economice 3u3ţinu/e / "azată pe dez oltarea&ntreprinderilor mici #i mi%locii/ cu efect direct asupra cre#terii numărululocurilor de muncăCom:a/erea muncii 46r6 4orme le8ale #iiniţierea unor m63uri care 36

con%uc6 la re%ucerea co3/urilor locurilor de muncă/ fapt care astimula anga%atorii să respecte legislaţia &n domeniu

Cre&/erea 3alariului %e :az6 minim :ru/ pe ţar6 / a nd ca efectdiminuarea sărăcieiCorelarea poli/icilor ac/i7e %e ocupare a 4orţei %e munc6 cu o politică

adec ată de cre#tere su"stanţială a eniturilor o"ţinute din muncă

A%op/area unor m63uri care 36 con%uc6 la pre7enirea &i com:a/erea

&oma ului &n r ndul tinerilor/ prin intermediul cărora ar cre#te rata de

ocupare a acestei categorii de persoaneI%en/i4icarea al/erna/i7elor pen/ru ocuparea per3onelor

%i3poni:iliza/e din sectoarele restructurate sau pri atizateCa urmare a procesului de &m"ătr nire a populaţiei/ se impun măsuri care

să conducă la cre&/erea perioa%ei %e ac/i7i/a/e a per3oanelor 7"r3/nice.

:oma%ul/ ca e7presie a dezec!ili"relor e7istente &n economie cu impactasupra pieţei muncii/ se datorează at t reducerii gradului de ocupare al forţei demuncă/ ca urmare a desfă#urării procesului de transformare &n etapa de tranziţiela economia de piaţă / c t #i intrării pe piaţa muncii a tinerilor a"sol enţi #i aaltor persoane/ care se integrau &n a#a numitul K#oma% oluntarK. 6nul do"iecti ele principale ale politicii economice/ in orice tara/ este acela alasigurarii ocuparii depline a fortei de munca. ro"lema ocuparii fortei de munca

constituie una din preocuparile importante ale analizei mocroeconomice. In

4(


48/51

cazul analizei macroeconomice prin ocuparea deplina a fortei de munca seintelege o situatie cand rata soma%ului are un anumit ni el/ acceptat.

Insta"ilitatea locurilor de muncă reprezintă o tragedie pentru muncitori/dar i pentru familiile lor/ dar i o pierdere a capacită ii i a"ilită ilor producti e/ș ș ț ș țca rezultat al alternării perioadelor de oma% i inacti itate. 8 mai mareș șinsta"ilitate a locurilor de muncă a conduce &n iitor la o producti itate mairedusă i o diminuare a posi"ilită ilor de a prospera. Conform 8rganiza ieiș ț țInterna ionale a Muncii/ &n 2'13 criza a afecta &n continuare rata oma%uluț ș

roducti itatea redusă i cre terea salariilor or răm ne o pro"lemă &nș șma%oritatea regiunilor i or impiedica im"unătă irea situa iei pe pia a for ei deș ț ț ț țmuncă/ &n special &n ările mai sărace/ ad ncind inegalitatea la ni el glo"al. țraportul realizat de 8IM se recomandă ca &n ările cu o rată a oma%ului ridicatăț și aflată &n cre tere să e7iste programe garantate de locuri de muncă pentruș ș

grupuri targetate din pia a muncii. n plus/ oma%ul ar tre"ui impiedicat prinț șini iati e ce in de pregătirea iitorului personal i formarea de a"ilită i noi/ cuț ț ș țscopul de a &i a%uta pe cei care & i caută un loc de muncă &n industriiș

alternati e. 8 altă posi"ilitate de a inter eni o reprezintă in esti iile &nținfrastructura pu"lic &n ările aflate &n curs de dez oltare i punerea &n aplicareț șunor măsuri urgent de reglementare a pie ei financiare pentru sta"ilizareațmediului macroeconomic i pentru a stimuli crearea de locuri de muncă.ș

$conomia 6$/ c!iar dacă nu trece printr o perioadă fa ora"ilă/ se preconizează că se a produce o redresare lentă &n a doua %umătate a anulu

2'13. Oa dura &nsă ce a timp pană c nd redresarea economică la ni elul 6niunii$uropene se a reflecta &n rata #oma%ului/ care se estimează că a răm ne l1'/3 &n 6$ #i la 11 &n Rona $uro &n 2'13. entru +omania piaţa locurilor demuncă a depinde &n mare măsură de relaţia ţării noastre cu 6$/


49/51

muncă sau de"loc ndu le pe cele ec!i. ;omeniile &n care se prefigurează oferte importante de locuri de muncă in 2'13 sunt0 nzările/ I?softPare #i inginerieEte!nologie/ medicinăEfarmacie/ telecomunicaţii saurestauranteE!oteluriEcatering. nsa #icompetiţia pentru locurile de muncă disponi"ile poate cre#te prin re enirea &nţară a unui număr mai mare de muncitori rom ni care au lucrat &n străinătate/ &ţări &n care rata #oma%ului este &n cre#tere.

*I*LIO+RA,IE49


50/51

5'

1. dumitrăcesei Ioan/ Criza economic6 ac/ual6 2;;<Ia#i/ $ditura Noel/ 2'11.

2. ngelescu Coralia/ Ciucur;umitru/

Economia Rom"niei &i UniuneaEuropean6 / $ditura *$/ Bucure#ti/2''-.

3.Bălănescu Mădălina/ In/ercon%iţion6ri !n/re %ez7ol/areaeconomic6 &i piaţa muncii %inRom"nia / Craio a/ $ditura6ni ersitaria/ 2'11.

4.Ciucur ;umitru/ *curtu Marin/;uţu Mi!aela/

0acroeconomie ite#ti/ $dituraInterdependenţa $conomică/ 2'1'.

5.Ciucur ;umitru/ ;o"rotă Niţă/*curtu Marin/

Teorii &i %oc/rine economice / ol. IIMacroeconomie/ ite#ti/ $dituraInterdependenţa $conomică/ 2''-.

-.Ciucur ;umitru/ Aa rilă Ilie/opescu Constantin/

Economie / Bucure#ti/ $ditura?ri"una $conomică/ 2''4.

(. Ciucur ;umitru/ Aa rilă Ilie/opescu A!eorg!e/

Teorie economic6 8eneral6.0acroeconomie ol. II/ Bucure#ti/ $ditura *$ 2'',.

,. Costea Carmen/ opescuConstantin/ ?a#nadi le7andru/

Criza e !n noi / Bucure#ti/ $ditura*$/ 2'1'.

9. ;o"rota Niţă/ Economia Poli/ic6 / $ditura$conomică/ Bucure#ti 2''-.

1'. 8prescu A!eorg!e/ Piaţa muncii /eorii poli/ici/ranziţie !n Rom"nia / $ditura$7pert/ 2''1.

11. +ă"oacă A!eorg!e/ Piaţa muncii &i %ez7ol/area%ura:il6 $ditura ?ri"una$conomică/ Bucure#ti/ 2''4.


51/51

Sur3e online

1. A8enţia Naţional6 pen/ru Ocuparea ,orţei %e 0unc6 2. Anuarul 3/a/i3/ic al Rom"niei 2;123. *ite ulGGG.In33e.ro4. *ite ulGGG.europa.eu5. *ite ulGGG.euro3/a/.eu
http://www.insse.ro/http://www.europa.eu/http://www.insse.ro/http://www.europa.eu/

Analiza Pieţei Muncii În România

Documents