Aditivi Alimentari
Aditivii alimentari
Ce sunt E-urile?
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se nelege
orice substan care in mod normal nu este consumata ca aliment n
sine i care nu este utilizata ca ingredient alimentar
caracteristic, avnd sau nu o valoare nutritiva, prin a crei adugare
intenionat la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe
parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare,
tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o
componenta a acestor produse alimentare.. E-urile sunt acei aditivi
adugai n alimente cu rol de ndulcitori, colorani, emulgatori,
conservani. Muli dintre acetia erau folosii si nainte de 1989.
Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea
codurilor de tip E pentru aditivii alimentari.
Numeroase organisme internaionale de sntate au tras nsa serioase
semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice,
declarndu-le toxice. Folosirea lor ndelungat sau improprie poate
duce, in timp, la formarea unor afeciuni grave care nu mai pot fi
tratate. Potrivit rapoartelor organizaiilor internaionale,
mortalitatea in rndul populaiei globului, cauzat de consumul
alimentelor mbogite cu substane artificiale, se afla pe locul al
III-lea, dup consumul de droguri si medicamente si dup accidentele
de circulaie. In Romnia numrul bolnavilor de cancer se afla intr-o
continua cretere i se estimeaz c aceast afeciune va deveni n scurt
timp boala mileniului III mpotriva creia nu exista nc premisele c
se va descoperi un antidot.
E-urile amenin sntatea
In Romnia nu exista aparate care sa controleze calitatea
aditivilor din alimente.
Societatea este intr-o continua evoluie. Tehnologia este
prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele
obinute astzi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproducia si
oferta foarte variat i oblig pe productori s fac tot ceea ce este
posibil pentru ca alimentul lor sa aib succes. Astfel, produsele
sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai
atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservanii,
aromele, coloranii - intr-un cuvnt aditivii - sunt indicai pe
ambalaj cu litera E urmat de un numr format din trei cifre sau
patru cifre. Majoritatea cumprtorilor nu cunosc semnificaia acestui
cod. Unele dintre aceste substane sunt nocive, toxice, chiar
cancerigene. Oamenii de tiin afirma c, in cantiti mici, consumul
lor nu constituie un pericol pentru organism. Totui, pentru a
preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea
Europeana au interzis o parte din
Error! Not a valid link.
E-uri. In Romnia, laboratoarele nu pot detecta toi aditivii ce
sunt introdui in alimente, iar de multe ori produsul este introdus
pe pia doar prin datele furnizate de productor. Exista astfel
riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform
reglementarilor legale.
Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce
tumori canceroase.Dintre acestea sunt:
>>unele mase plastice cu care se ambaleaz alimentele
>>pesticidele - substane care se folosesc pentru combaterea
duntorilor in agricultura>> ngrmintele chimice, ca si
adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea
alimentelor, mai ales in combinaie cu alimentele bogate in proteine
(carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste
alimente sunt prjite sau sunt consumate mpreun cu bauturi
carbo-gazoase>>toxinele unor ciuperci care se pot forma pe
alimentele care nu mai sunt foarte proaspete >>substanele
care se formeaz in urma afumrii sau prjirii alimentelor si, in
general, in alimentele nclzite peste 3500C. Astfel, consumarea
crnii si a petelui care au fost afumate reprezinta un risc crescut
de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv>>
grsimile sau produsele din carne consumate in cantiti mari cresc
riscul de apariie a cancerului
Alimentele-otrava
Consumul ndelungat de alimente, care au in compoziie aditivi
obinui pe cale sintetica, supune organismul la un adevrat
bombardament chimic care afecteaz organele interne. Pentru a se
apra, acesta ajunge sa produc anticorpi peste msur, care in cele
din urma participa si ei la vtmarea organelor. In cazurile
nefericite rezultatul
acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului
imunitar si apariia unor tumori maligne sau benigne.Studiile de
specialitate arata ca sunt cteva produse a cror folosire ndelungata
favorizeaz crearea unui astfel de dezechilibru in organism.
Folosirea lor ntmpltoare, pentru o perioada limitata de timp nu are
efect duntor.
Margarina are o structura moleculara identica cu cea a
plasticului
Este un produs aprut in al doilea rzboi mondial, atunci cnd
untul ncepuse s devin inaccesibil. Cercettorii americani au
descoperit accidental, ca daca se nclzete la 150 de grade Celsius
un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si
folosind catalizatori de nichel, se obine un produs alb, asemntor
untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului,
pe care l-au botezat margarin, dup numele soiei (Margot) unuia
dintre savani. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a
permis ca produsul, cu ajutorul substanelor sintetice, sa fie din
ce in ce mai apetisant si mai atrgtor. Mirosul de lapte al
margarinei e obinut pe cale chimica. Grsimile care se afla in
compoziia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a
face fata solicitrii, utilizeaz o cantitate mare de energie.
Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaz o mai mare
sensibilitate la infecii, la intoxicaii si la mbolnvirea de cancer.
De asemenea, in procesul de metabolizare a grsimilor ficatul este
solicitat excesiv, favoriznd hepatita.
Aspartamul - un ndulcitor care poate ucide in 70 de feluri
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit
de concentrat, el lezeaz organele digestive pe care le obliga sa
prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi
prelucrat tot, o parte trece imediat in snge, prin intestinul
subire, provoac hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produc
in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat crendu-se
stri de oboseala si de agitaie. Pe termen lung, consumul in exces
de zahar expune la gripa, boli de plmni, infecii urinare si
intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca
consumul regulat de zahar este nsoit si de un stres puternic. Caria
dentara apare la peste 94% din populaia care consuma produse cu
zahar. De sase ori mai mult dect in urma cu 200 de ani, nainte de
descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul
ca zaharul si dulciurile favorizeaz dezvoltarea bacteriilor pe
dini, ci perturbarea unui lan de procese metabolice ale
calciului.
O alta problema este obezitatea, care se instaleaz frecvent la
marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, dei zaharul
nu este att de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de
a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la creterea apetitului
si la dezvoltarea in exces a esutului adipos.
Contieni de toate aceste probleme, productorii au inventat
substitueni ai zaharului. Paradoxal ins, muli dintre ei sunt cu
mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un ndulcitor des
folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.
Supele concentrate si boala Alzheimer
Conin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de
specialiti unul dintre cele mai cancerigene substane. Supele se
obin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in
cantiti industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este
amestecat cu substane chimice (colorani, aromatizani, conservani si
glutamat de sodiu), dup care se ambaleaz in vid, sau sub forma de
cubulee. Glutamatul de sodiu se vinde productorilor sub forma de
cristale albe, fr gust i se combin ntotdeauna cu ali aditivi
chimici, aromatizani. Se folosete si pentru conservarea laptelui,
brnzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizaii de profil din
Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei
substane. Opinia publica din USA a fost informata de US Food &
Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre
principalii factori care produc boala Alzheimer. Injeciile cu
glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele
nervoase din creierul cobailor, cinilor si maimuelor.
Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului
Chiar si in acest produs destinat cu precdere copiilor,
productorii au gsit de cuviin s introduc in ingrediente, nu mai
putin de 7-8 tipuri de substane chimice, multe dintre ele fiind pe
lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o
pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E
422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele
care mesteca regulat guma si pentru o vreme ndelungata se expun
urmtoarelor afeciuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal
(E 330) si cancer (E 950 si E 951).
Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse
naturale, majoritatea buturilor rcoritoare au in componenta lor si
aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau
sarea de lmie precum si nlocuitorii de zahar ca aspartanul.
Coloranii folosii (E 110 si E 102) sunt si ei declarai toxici.
Buturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de
metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv.
La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substane chimice
care provoac migrene. Este posibil ca productorul s foloseasc alt
substan
In Occident, populaia a devenit mult mai preocupata de calitatea
alimentelor pe care le consuma. Se ncearc renunarea la produsele de
fast-food si nlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si
legumele produse cu ngrminte naturale devin din ce in ce mai
consumate, chiar daca sunt mai scumpe dect cele obinute prin metode
moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea
si pentru semipreparatele care nu conin aditivi. Cercettorii au
studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente
intre cele obinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse
tradiional.
Cercettorii se pot nela
Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sntate Publica.
Anca Telniceanu, cercettor tiinific in cadrul ISP Bucureti
precizeaz: Avem metode standard prin care se poate determina
prezenta aditivilor, insa nu pentru toi, deoarece nu avem dotarea
necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai muli aditivi sunt
acceptai in alimentaia din Comunitatea Europeana. Avizul pentru
E-uri este dat de specialitii europeni. Acetia stabilesc o
concentraie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul
benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in
preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc.
Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200
miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foarte nociv, Uniunea
Europeana si SUA au retras E 211 din alimentaia publica. Avizul
este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaz ca o persoana
poate consuma acel produs 70 de ani fr s se mbolnveasc. Studiul nu
este ntotdeauna sigur. Cercetrile se fac de mai multe ori, iar daca
aditivul nu corespunde poate fi retras, spune Anca Telniceanu. Un
alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid
citric. De fapt, acesta este sarea de lmie folosit de gospodine de
foarte mult timp. Anca Telniceanu este de prere ca E 330 nu este
dunator organismului: Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca
acidifiant si este larg rspndit in natura. Nici nu poate fi folosit
in cantiti mari pentru ca produsul ar deveni foarte acru. Produsele
importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sntate
Publica daca sunt nsoite de buletinul de analiza si dup verificarea
listei cu aditivii admii n alimentaie.
Cei mai periculoi aditivi
Organizaiile mondiale de sntate au fcut deja o lista cu cei mai
periculoi aditivi prezeni in produsele alimentare. Majoritatea
rilor care ii folosesc sunt contiente de nocivitatea lor si fac,
sau au fcut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe
pia.E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si n fostele
state sovietice. Se gsete in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate,
brnzeturi topite si creme de brnza. Este considerat cel mai
puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeai categorie face parte
si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a
prafurilor de budinca colorndu-le intr-un galben atrgtor,
apetisant, cunoscut si sub numele de apus de soare.
E 330 - produce afeciuni ale cavitii bucale si are aciune
cancerigena puternica. Se gsete in cele mai multe sucuri care se
afla in comer.
E 102 - este un alt colorant care se gsete in dulciuri, mai ales
in budinci. Are de asemenea aciune cancerigena.
Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport ntocmit
de Oficiul Consumatorilor din Piaa Comuna Europeana. Lista nu este
completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor
aditivi nocivi.
In Romnia au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a
fost pusa in pericol. Sunt de referinta cazurile in care colorantii
din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din oet era un
adevrat pericol pentru stomac. Cercettorii din Uniunea Europeana se
pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele
produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca E-urile sunt
un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevrat.
Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rnd
calitatea produsului, iar oricare productor doreste ca alimentul
sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata. Consumul de
aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru
o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa
asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar evita
even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni
sau externi. Pana atunci este bine ca atunci cnd mergei la
cumparaturi sa cititi cu atenie numele ingredientelor
inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelmuriri, sa va adresai
comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protecia
Consumatorului.
Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite,
deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a
se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a numai 24 de
aditivi, cu condiia ca ei sa fie extracte naturale - nu produi de
sinteza industriala: E100 - turmeric (cunoscut in Romania si ca
"sofran indian") cu proprietati anticancerigene E140 - clorofila si
clorofilina - pigmentul verde din frunze E160(a) - caroten,
substana ce se gaseste, de exemplu, n morcovi, cu efect
antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului
cancerigen al unor toxine alimentare E160(d) - licopen, gasit n
tomate si n grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza
riscul de cancer E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine
vegetala si animala E162 - pigmentul rosu din sfecla E170 -
carbonat de calciu E181 - acid tanic, gasit de obicei n ceai si n
coaja de nuca E260 - acid acetic, otetul E300 - acidul ascorbic sau
vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si
daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum
se gaseste in farmacii E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina
E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E poate fi consumata si
daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se
gaseste in farmacii. E410 - "locust bean" (termen din limba
engleza, semnificand in traducere "bobul lacustei"), extract
vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare
preambalate si care produce scaderea colesterolului. E504 -
carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de
sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E509 -
clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza
- asa cum se gaseste in farmacii E511 - clorura de magneziu. Poate
fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in
farmacii E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este
produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de
magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica
pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E542 - fosfati extrasi
din oase E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este
produs de sinteza - adica pulberea gsit in farmacii, cu rol
antiacid (impotriva arsurilor la stomac) E636 - maltol, gsit - de
exemplu -, in maltul prajit
CE TREBUIE S TIE ORICINE ?Pe etichetele produselor alimentare
romneti se pot ntlni urmtoarele inscripionri : emulgatori, gelatin,
stabilizatori, grsimi, spumani, colorani, antioxidani, gelifiani,
emulsifiani.
Atunci cnd lecitina este extras din soia, lucrul acesta este
specificat : lecitin(soia)
Aceste formulri sunt imprecise i n cele mai multe cazuri n
spatele lor se ascund componeni i aditivi alimentari cu origine
necurat.
Din cte se cunoate pn acum, n magazinele evreeti i musulmane din
occident nu se folosesc aditivi de origine necurat, deci produsele
fabricate acolo se pot consuma. Nu se tie dac acelai lucru este
valabil pentru acest tip de magazine din Romnia.
n rile musulmane i n Israel, se folosete gelatina bovin. n
restul lumii se folosete gelatina porcin.
CTEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE,
CU ETICHET, CE POT CONINE ADITIVI NECURAI
Not : Toate produsele alimentare ambalate conin aditivi care pot
fi de origine biologic (animal sau vegetal), pot fi substane
chimice obinute prin sintez chimic, sau pot fi ageni fizici (de
exemplu radiaii ionizate).
Regul general : controlai eticheta fiecrui produs alimentar
folosind un tabel cu E-uri, pentru a ti ce fel de aditiv conine
produsul ferii-va de aditivii din tabel !
Cteva exemple de produse alimentare
pine ambalat (specialiti)
fulgi de cereale
cornuri cu ciocolat
bomboane, ciocolat, napolitane, gum de mestecat
lapte praf, margarin, brnz topit, ngheat, iaurturi, fric animal
i vegetal
toate produsele instant (cacao, etc.)
buturi rcoritoare.
ALIMENTE NEAMBALATE, FR ETICHET, CE POT CONINE ADITIVI
NECURAI
pine alb care rmne pufoas mai mult de 2 zile
specialiti de panificaie (cornuri, chifle, etc.)
pine neagr sau integral cu semine (de consisten elastic)
toate produsele de patiserie
toate produsele de cofetrie
produse de tip fast food : pine, maionez, brnz topit
toat ngheata din comer
toat frica din comer
Lista rmne deschis...
Mananca sanatos, dar ce?!- 1 -
Stim ca hrana are o influenta directa asupra sanatatii, dar stim
ce mancam?Diversitatea ofertei de produse alimentare, proliferarea
fenomenului contrafacerii, "epidemiile" de toxiinfectii alimentare
ne-au bulversat. La toate acestea se adauga si informatiile
incomplete sau chiar lipsa de informatie despre alimentele pe care
le consumam. Mai mult decat o etichetaTranzitia spre economia de
piata ne-a gasit nepregatiti pentru a face fata avalansei de
preparate alimentare sintetice sau cu adaosuri masive de aditivi.
Un prim element care ne induce in eroare cand cumparam un produs
alimentar e eticheta. De multe ori, aceasta poate masca adevarata
natura a produsului. De aceea, e bine sa stim ca etichetarea
moderna presupune o informare corecta si completa a consumatorului,
o atentie deosebita acordandu-se informatiilor de ordin
nutritional.
Astfel, eticheta pentru produse alimentare trebuie sa includa:
Denumirea produsului Lista ingredientelor (materii prime si
auxiliare, inclusiv aditivii incorporati) Continutul/greutatea neta
Elementele de identificare a lotului si data fabricatiei Declararea
valorii nutritive mai intai, valoarea energetica (exprimata in kcal
sau kj) si cantitatea de protide, glucide si lipide (exprimata in g
la 100 g de produs) si apoi valoarea biologica, exprimata prin
cantitatea fiecarei vitamine sau element mineral Termenul-limita de
consum Numele si adresa producatorului Tara de origine. Cte e-uri
consumam zilnic?O problema importanta o reprezinta substantele
incorporate sau aditivii alimentari, care fac parte din compozitia
alimentelor prelucrate industrial. Aditivii alimentari sunt
substante chimice care se adauga in timpul prelucrarii alimentelor,
pentru a prelungi durata de pastrare a acestora sau pentru a le
imbunatati gustul, culoarea, mirosul, consistenta. In societatea
moderna, producerea de alimente fara aditivi este imposibila pentru
ca, in conditii de transport si depozitare indelungata, nici un
aliment nu ar putea rezista. Din nefericire, consumatorii nu sunt
suficient de bine informati cu privire la efectele pe care acesti
aditivi le genereaza in timp.
Aditivii alimentari (cunoscuti si sub denumirea generica de
e-urii) au intrat in sfera de interes a opiniei publice din cauza
toxicitatii lor si a efectelor nefaste pe care le au pe termen lung
asupra sanatatii.
Cercetarile din ultimii ani arata ca E-urile sunt nocive, ele
fiind responsabile de numeroase afectiuni: tulburari neuro-psihice,
cefalee, spasme cerebrale, spasme musculare, depresie, greturi,
oboseala, iritabilitate, tulburari de vedere, scaderea auzului,
tulburari de memorie, dureri articulare, obezitate, cancer, diabet,
boala Alzheimer, limfoame, malformatii.
Efectele negative ale aditivilor sunt puse pe seama faptului ca
organismul uman nu le recunoaste si nu le accepta. Mecanismele
fiziologice sunt "antrenate" sa recunoasca si sa metabolizeze numai
ce este aliment natural. De aceea, organismul "se revolta" la
impactul cu acesti aditivi.
E-urile sunt prezente in mai toate produsele alimentare:
preparate din carne, branzeturi, lactate, conserve de carne,
conserve de legume, dulceturi, dulciuri, bauturi racoritoare etc.
Prezentam in tabelul din pagina alaturata cateva dintre cele mai
nocive e-uri si efectele lor asupra organismuluiIn tarile
dezvoltate, se fac demersuri pentru diminuarea concentratiei de
aditivi din produsele alimentare sau chiar pentru eliminarea
acestora. In Romania, controalele efectuate de Autoritatea pentru
Protectia Consumatorului (fostul OPC) au semnalat ca aditivii nu
numai ca sunt folositi incorect, in concentratii mai mari decat
cele standardizate, dar, cateodata, folosirea lor mascheaza unele
deficiente ale produsului alimentar. Mai mult, unii producatori nu
inscriu pe etichetele de prezentare a produselor alimentare
aditivii utilizati sau inscriu alti aditivi in locul celor
incorporati in mod real ori folosesc aditivi cu termen de
valabilitate depasit. Toti acesti factori accentueaza efectul
negativ
al E-urilor.
Daca toate produsele contin aditivi, atunci ce mai mancam? Cum
putem evita consumul de alimente care contin aditivi? In primul
rand, e bine sa evitam, pe cat posibil, din alimentatia noastra
zilnica si, mai ales, din alimentatia copiilor, produsele care
contin E-uri.
Trebuie precizat ca numai consumul periodic de produse care
contin aditivi genereaza efecte negative asupra sanatatii.
Folosirea intamplatoare a acestor produse nu afecteaza organismul.
Se stie ca cei mai expusi la boli sunt copiii. De aceea, in afara
produselor mentionate pana acum, cei mici mai trebuie sa consume cu
moderatie alimentele mentionate in tabelul alaturat. Specialistii
in nutritie ne recomanda sa realizam in consumul zilnic un
echilibru intre principalele grupe de alimente. Acest echilibru e
prezentat sub forma "piramidei alimentelor". Alimentele modificate
geneticO alta problema sunt organismele modificate genetic (OMG).
Este vorba de: porumb, cartofi rezistenti la insecte, soia, fasole
toleranta la glifosfat, tomate cu coacerea intarziata adevar, mult
mai atragator decat cele autohtone, dar gustul este fad. Din
dorinta de a se asigura hrana miliardelor de oameni, stiinta cauta
solutii nu in natura, cum ar fi mai firesc, ci in laborator,
neglijandu-se impactul acestora asupra ecosistemului si a fiintei
umane. Ingineria genetica folosita in crearea de alimente cu
proprietati noi difera de metodele traditionale, prin faptul ca
genele sunt transferate intre specii diferite si nu in cadrul
aceleiasi specii. La produsele modificate genetic se amesteca gene
vegetale cu cele animale. In natura, astfel de incrucisari nu sunt
posibile. De exemplu, capsunele modificate genetic sunt obtinute
folosind o gena de peste de apa rece, de aceea pot fi produse tot
timpul anului in Marea Britanie. In ceea ce priveste tomatele,
cercetatorii au reusit sa anihileze gena care le face sa
putrezeasca. Soia si porumbul sunt modificate genetic, astfel incat
sa devina rezistente la unele pesticide, la boli si seceta. Aceste
alimente modificate genetic ar putea prezenta un risc pentru
sistemul imunitar uman, dupa cum afirma cercetatorii in domeniu. In
aceste conditii, este obligatorie etichetarea alimentelor
modificate genetic. Avem dreptul sa stim ce contine un aliment si
sa alegem ceea ce mancam! Consuma cu moderatie urmatoarele
alimente:
1.Mezeluri Aproximativ 40% din compozitie o reprezinta produsii
obtinuti artificial. 2. Supe concentrate Se obtin prin
deshidratarea supelor si a ciorbelor preparate normal, pana cand
rezulta un praf. Acesta e amestecat cu conservanti, aromatizanti,
coloranti si se ambaleaza in vid sau sub forma de cubulete.
3.Mustar Este fabricat din boabe de mustar si ulei de mustar.
Acesta din urma e foarte nociv pentru sanatate. Nu e de neglijat
nici tartrazina, colorantul galben, deosebit de periculos, care se
adauga in mustar. Consumati mustar colorat cu sofran sau curcuma (e
ceva mai scump, dar merita). 4.Zahar Ataca organele digestive, pe
care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie.
Astfel, el trece imediat in sange, provocand hiperglicemie.
Consumul excesiv de zahar expune la gripa, boli de plamani,
infectii urinare si intestinale.
Mananca sanatos, dar ce?!-2-Denumire aditiv
Functie tehnologica
Utilizare
Efecte negative
E 330Acid citric
Reglator de aciditate, antioxidant
Acid obtinut din fructele de citrice; este folosit la biscuiti,
peste conservat, branzeturi, amestecuri pentru supe, bauturi
nealcoolice, semipreparate din carne.
Afectiuni bucale
E 129Interzis in Danemarca, Belgia, Suedia, Austria, Franta,
Germania, Elvetia, Norvegia
Allura red AC
Colorant
Colorant rosu-portocaliu, folosit la dulciuri, bauturi si
condimente
Cancerigen
E 951Aspartam
Indulcitor, corector de gust
Indulcitor artificial, obtinut din doi aminoacizi (acid aspartic
si fenilalanina) si alcool metilic. Este una dintre substantele
cele mai toxice care se adauga in alimente, posedand peste 75%
dintre efectele adverse ale aditivilor alimentari.
Ameteala, greata, halucinatii, tahicardie, anxietate, pierdere a
memoriei, insomnie, urticarie
E 954Zaharina
Indulcitor
Indulcitor artificial, obtinut din toluen. Toluenul este
recunoscut ca fiind cancerigen.
Cancerigen
E 122Azoburina
Colorant
Colorant rosu, obtinut din gudron. Se adauga la dulciuri,
martipan, cristale pentru jeleuri, peltea.
Reactii adverse la persoanele astmatice
E 211Interzis in Japonia, SUA, Suedia, Austria, Norvegia
Benzoat de sodiu
Conservant
Este utilizat ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a
masca gustul unor alimente de calitate indoielnica. Se adauga in
lapte si produse din carne, arome si condimente, produse de
brutarie si dulciuri. In cantitate foarte mare este adaugat in
bauturile racoritoare cu aroma de citrice.
Urticarie, agraveaza astmul.
E 321Interzis in Japonia, SUA
Butil hidroxitoluen (BHT)
Antioxidant
Previne rancezirea alimentelor grase. BHT este considerat
posibil cancerigen.
Cancerigen
E 127Interzis in Norvegia
Eritrozina
Colorant
Este un colorant rosu, folosit la prepararea compotului de
cirese, a fructelor conservate, amestecului pentru budinca,
dulciurilor, produselor de panificatie, aperitivelor.
Fotosensibilitate, hipertiroidie
E 220Dioxid de sulf
Conservant, antioxidant
Se adauga in bere, bauturi nealcoolice, sucuri de citrice,
vinuri, otet, produse din cartofi. Distruge vitamina B1 din
organism.
Crize de astm, afectiuni intestinale
E 555Silicat de aluminiu si potasiu
Antiagregant
Este folosit in laptele praf si faina. Aluminiul genereaza
anumite afectiuni ale placentei in timpul sarcinii.
Asociat cu boala Alzheimer
E 252Nitrat de potasiu
Conservant, fixator de culoare
Utilizat la preparatele din carne
Hiperactivitate; potential cancerigen
E 251Nitrit de potasiu
Conservant, fixator de culoare
Este folosit la preparatele din carne conservate prin uscare, in
care se transforma, lent, in nitrit.
Cancerigen
E 249Nitrit de sodiu
Conservant, fixator de culoare
Utilizat la preparatele din carne. Nitritii afecteaza
capacitatea organismului de a transporta oxigenul. Este interzisa
folosirea acestuia in hrana pentru sugari si copiii mici.
Ameteala, dureri de cap; potential cancerigen
E 250Nitrit de potasiu
Conservant, fixator de culoare
Are rolul de a stabiliza culoarea rosiatica a carnii,
conferindu-i o aroma specifica. Fara nitrit de sodiu, bacon-ul ar
avea culoarea gri. Se foloseste cu precadere la produsele grase si
sarate. Are, de asemenea, actiune inhibitoare asupra bacteriei
botulinice.
Potential cancerigen
E 102Interzis in Norvegia, Austria, Canada
Tartrazina
Colorant
Este un colorant galben, folosit la colorarea bauturilor,
dulciurilor, gemurilor, cerealelor, pestelui conservat, mustarului,
supelor concentrate.
Crize de astm, tumori tiroidiene, urticarie (la copii),
rinita
E 621 Glutamat monosodic
Conservant, aromatizant
Glutamatul se prezinta sub forma unor cristale albe, fara gust,
si se combina cu aromatizanti. Este folosit la prepararea supelor
concentrate, la conservarea branzeturilor, mezelurilor si
ciupercilor.
Boala Alzheimer, astm, modificari ale ritmului cardiac, migrene,
stare de slabiciune
E-uri periculoase
Lista aditivilor din produsele comercializate in Romania
Lista E-urilor folosite n industria alimentar, potrivit
Ordinului 975/1999 al Ministerului Snttii.
Aceste E-uri sunt de multe ori mentionate pe etichete fie sub
denumirea de E urmat de o cifr din 3 sau 4 cifre, fie sub denumirea
de substant chimic.
Tipul
Denumirea
Efecte nocive
Alimente
Identificare
E 101
riboflavina
alergii
margarin, fosfat de sodiu, brnzeturi
culoarea galbena
E 102
tartrazin
alergii
rcoritoare, dulciuri, conserve
culoarea galbena
E 110
sunset yellow
alergii
rcoritoare, dulciuri, conserve
culoarea galbena
E 120
acidul carminic
eruptii cutanate
rcoritoare, dulciuri
culoarea rosie
E 121
citrus red 2
cancer
colorant pentru coaj de citrice
culoarea portocalie
E 122
azorubina
alergii
rcoritoare, dulciuri
culoarea rosie
E 123
amaranth
cancer
rcoritoare, dulciuri
culoarea rosie
E 124
pancean 4R
tumori glanda tiroid
dulciuri
culoarea roz
E 127
eritrozin
dereglri hormonale
produse de panificatie
culoarea rosie
E 131
albastru patent
cancer
dulciuri
culoarea bleu
E 132
indigotina
alergii
nghetat, dulciuri, produse de patiserie
culoarea albastra
E 155
brun HT
alergii
ciocolat, prjituri
culoarea bruna
E 200
acid sorbic
tulburri hepatice
conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 210
acid benzoic
cancer
conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 211
benzoat de sodiu
cancer
conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 213
benzoat de calciu
cancer
conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 214
etil p hidroxibenzoat
cancer
conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 215
etil p hidroxibenzoat de sodiu
cancer
conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 220
dioxid de sulf
boli intestinale
conserve, conservant de suprafat pentru citrice
teste de laborator
E 221
sulfit de sodiu
boli intestinale
conserve si preparate din carne
teste de laborator
E 222
sulfit acid de sodiu
boli intestinale si ale ficatului
conserve, buturi alcoolice
teste de laborator
E 223
metabisulfit de sodiu
boli intestinale si ale ficatului
conserve, buturi alcoolice
teste de laborator
E 224
metabisulfit de potasiu
boli intestinale si ale ficatului
buturi alcoolice
teste de laborator
E 226
sulfit de calciu
boli intestinale si ale ficatului
buturi alcoolice
teste de laborator
E 227
sulfit acid de calciu
boli intestinale si ale ficatului
buturi alcoolice
teste de laborator
E 228
bisulfit de potasiu
boli intestinale si ale ficatului
buturi alcoolice
teste de laborator
E 231
ortofenil
boli ale ficatului, alergii
conservant al citricelor
teste de laborator
E 232
ortofenil fenolat de sodiu
boli ale ficatului, alergii
conservant al citricelor
teste de laborator
E 233
tiabendazol
boli ale ficatului, alergii
conservant al bananelor
teste de laborator
E 234
nizin
boli ale ficatului, alergii
brnz topit
teste de laborator
E 239
hexametilen tetramin
cancer
preparate conservate
teste de laborator
E 250
nitrit de sodiu
alergii, tulburri hepato-biliare
mezeluri
teste de laborator
E 251
nitrit de sodiu
alergii, tulburri hepato-biliare
mezeluri
teste de laborator
E 252
nitrat de potasiu
alergii, tulburri hepato-biliare
mezeluri
teste de laborator
E 281
propionati
tulburri hepatotoxice
brnzeturi topite, pine
teste de laborator
E 283
propionati
tulburri hepatotoxice
produse de panificatie
teste de laborator
E 311
grupa galat
tulburri nervoase
produse din peste
teste de laborator
E 318
grupa galat
cresc colesterolul
supe concentrate din cereale
teste de laborator
E 320
butilhidroxianisol (BHA)
tulburri ale ficatului, alergii
margarin
teste de laborator
E 321
butilhidroxitoluen (BHT)
tulburri ale ficatului, alergii
margarin
teste de laborator
E 338
acid fosforic
tulburri ale ficatului
brnz topit
teste de laborator
E 339
fosfati
tulburri ale ficatului
dulciuri, conserve
teste de laborator
E 341
fosfati
tulburri ale tubului digestiv
produse de panificatie
teste de laborator
E 450
difosfati
tulburri ale tubului digestiv
dulciuri, conserve si produse de panificatie
teste de laborator
E 461
metilceluloz
tulburri hepatotoxice
dulciuri, buturi alcoolice, rcoritoare, supe, nghetate
teste de laborator
E 463
hidroxipropil
tulburri hepatotoxice
dulciuri, buturi alcoolice, rcoritoare, supe, nghetate
teste de laborator
E 466
carboximetil
tulburri hepatotoxice
uleiuri, grsimi, dulciuri, buturi alcoolice, rcoritoare,
condimente, salate, supe, nghetate
teste de laborator
E 951
aspartam cancerigen
tulburri hepatice, alergii
rcoritoare, dulciuri, nghetate
gust dulce artificial
E 1201
polivinilpirolidona - cancerigen
tulburri hepatice, alergii
rcoritoare, dulciuri, nghetate
gust dulce artificial
E 1202
polivinilpolipirolidona cancerigen
tulburri hepatice, alergii
rcoritoare, dulciuri, nghetate
gust dulce artificial
E-uri nocive
E-urile din buturile alcoolice
Daca votca are peste 37 de grade, este incolora si limpede
atunci cu siguranta produsul este lipsit de E-uri.
Exista, insa, un E-u, care se poate gasi in votca. Acesta este E
422, iar consumul frecvent provoac dureri de cap, sete, great.
Vinurile si coniacurile adevarate nu au nevoie de aditivi. Daca
pe eticheta se mentioneaza, totusi, acest lucru, inseamna ca este
un produs contrafacut.
Daca ati avut dureri de cap, diaree, palpitatii, varsaturi,
insomnii dupa ce ati consumat lichior, inseamna ca aceasta bautura
contine CAFEINA. Cafeina este un aditiv foarte des intalnit in
lichioruri, care sunt considerate cele mai puternic chimizate.
E-urile care pot fi gasite n lichioruri si afectiunile pe care
le pot declansa:
E 129 -afecteaz ficatul si pancreasulE150 caramel E 150 a
caramel I E 150 b caramel II E 150 c caramel III E 150 d caramel IV
E 102 - astm, tumori tirodiene.
E-urile care pot fi gasite n vin si bere si afectiunile pe care
le pot declansa:
E 220 - afectiuni intestinale E 210 - astm.
E-urile din lapte si produsele lactate
Untul, laptele si iaurtul nu contin E-uri, dar exista si
exceptii.
Laptele poate fi contaminat din cauza modului in care a fost
hranit animalul. Iar in anumite situatii, in sezonul cald,
comerciantii pun in lapte soda caustica pentru a preveni
branzirea.
Brnza topit e un produs alimentar care contine multe E-uri
numite sruri de topire. Aceste sruri pun n pericol sntatea. In
brnza topit si n frisc, aditivii sunt in exces, uneori.
Untul este un produs lactat sigur, exceptie facand cel care
contine E 160.
Frisca contine multi aditivi din categoria stabilizatori,
substante de ngrosare si emulgatori.
Iaurtul este un produs viu, deoarece contine germeni si bacterii
n stare vie, benefici omului. Nutritionistii spun ca este mai bun
decat laptele, avand o toleranta mai mare.
Iaurtul care are termen de valabilitate de peste 30 de zile a
fost sterilizat si nu mai este considerat natural.
E-uri in paine si in paste fainoase
Unele tipuri de paine intergrala sunt facute din faina colorata
cu E-uri din familia caramelurilor. Iar in cazul unor paste
fainoase, oul a fost nlocuit cu un E 102.
E-urile care pot fi gasite n compozitia pinii albe si
integrale:
E 150 a caramel I E 150 b caramel II E 150 c caramel III E 150 d
caramel IV
Apar sub forma de puncte albe in felia de paine, iar consumul
prelungit afecteaza ficatul, pancreasul si stomacul.
E 281, E 282 si E 283 afecteaz, de asemenea, ficatul, pancreasul
si stomacul.
E-urile care pot fi gasite n compozitia pastelor finoase sunt E
101si E 102, care provoaca tumori tiroidiene.
E-uri care modific valoarea nutritiv: pentru a colora coca, unii
productori apeleaz la E-urile din familia caramelurilor - E 150 a,
E 150 b, 150 c si E 150 d. Acesti aditivi au efecte nocive asupra
pancreasului, ficatului si stomacului.
Aditivii din bauturile racoritoare
In general, pe eticheta unei bauturi racoritoare sunt trecuti
aditivii.
Daca citim eticheta unui asemenea produs, aflam ca intr-o sticla
de doi litri exista echivalentul a doua lingurite de concentrat. In
rest, se gasesc E-uri din categoria conservanti, coloranti,
antioxidanti, ndulcitori artificiali. Unii sunt nscrisi pe etichet,
altii nu.
E 211 este cel mai intalnit aditiv din bauturile
carbagazoase.
n tara noastr, acest conservant e admis prin Ordinul 975/1999 al
Ministerului Snttii, dar in Statele Unite si Rusia, E 211 a fost
interzis. Iar Institutul de Oncologie din Germania sustine c E 211
este cancerigen.
Concluzii Daca nu puteti sa aveti in alimentatie produse
naturale, si sunteti nevoiti sa consumati zi de zi aproximativ 7g
de E-uri din alimente avand valoare nutritiva mica, dar aport mare
de calorii si grasimi,se pune la dispozitie cele mai performante
produse din plante comprimate pentru: A curata periodic organismul
de toxinele care se aduna zi de zi din cauza poluarii
(alimentare,apa,aer) si datorate stresului. A curata periodic
vasele de sange de colesterol. A elimina grsimile din alimentele
zilnice. A suplimenta hrana organismului cu toate elementele
nutritive, pe care nu le poate obtine din alimentatia moderna,
evitand anemierea si mentinerea unei sanatati optime pe termen
lung. A controla greutatea cu usurinta fara a renunta total la
alimentele preferate.
Bibliografie
1. Belitz, H.D.W. Grosch : Lehrbuch der Lebensmittelchemie.
Springen Verlag, Berlin, 1992
2. Glandof, Kate, P. Kuhnert, E. Luck: Handbuch
Lebensmittelzusatzstoffe. Behrs Verlag, Hamburg, 1998
3. Hanssen, M : E=essbar ? : Hornemann Verlag, Bonn, 1985
4. Krause, Andrea, Barbara Kaiser : Die Zutatenliste, aid e.V.
1135/1998
5. Luck. E, P. Kuhnert : Lexikon Lebensmittelzusatzstoffe. Behrs
Verlag, Hamburg, 1998
6. Smith E.G. : Animal ingredients A to Z E.G.Smith Press, Ohio,
1995
7. M. Zobel : Lebenmittel-Lexikon, Behrs Verlag, Hamburg,
1993
8. Cotru M, Popa L, Stan T, Preda N, Kincses-Ajaty M.
(1991).Toxicologie. Ed. Didactic i Pedagogic.Cuprins
Ce sunt E-urile?
E-urile amenin sntatea
Alimentele-otravaEste posibil ca productorul s foloseasc alt
substanCercettorii se pot nela
Cei mai periculoi aditiviCe trebuie s tie oricine ?
Cteva exemple de produse alimentare ambalate, cu etichet, ce pot
conine aditivi necurai
Alimente neambalate, fr etichet, ce pot conine aditivi
necurai
Mananca sanatos, dar ce?!
-1-Mai mult decat o etichetaCte e-uri consumam zilnic?Alimentele
modificate geneticMananca sanatos, dar ce?!
-2-E-uri periculoaseE-uri nociveE-urile din buturile
alcoolice
E-urile din lapte si produsele lactateE-uri in pine si in paste
finoase
Aditivii din buturile rcoritoare
ConcluziiBibliografie1
1
3
5
6
6
8
9
9
9
10
10
12
13
18
22
22
23
23
24
25
26
PAGE 25