9. Tuberc. Lues

8/19/2019 9. Tuberc. Lues

1/19

d.Tuberculoamele sunt leziuni pseudotumorale bine delimitate, de peste 2cm îndiametru (de obicei, 5-10cm), unice sau multiple, de regulă localizate în parteasuperioară a plămânilor, cu aspect macroscopic diferit, în funcţie de tipul detuberculom

!tuberculom omogen: cazeum încon"urat de o bandă de fibroză subţire#!tuberculom polimorf format prin conglomerarea mai multor tuberculoameomogene, fiecare cu capsulă fibroasă proprie,

!tuberculom stratificat: structuri concentrice alternante de cazeum $i benzifibroase%

Microscopic: necroză cazeoasă bine delimitată de o capsulă fibro-con"uncti&ă

căptu$ită pe faţa internă de ţesut de granulaţie specific '# uneori, cazeumulpoate prezenta arii de calcificare sau de osificare%

Modalităţi evolutive: de regulă, tuberculomul reprezintă forma de e&oluţiefa&orabilă a bolii sub c*imioterapie tuberculostatică# tuberculomul stratificatpresupune e+istenţa mai multor episoade de cazeificare (acti&itate a bolii),fiecare urmat de o perioadă de incapsulare fibroasă%

!evoluţia favorabilă a tuberculomului presupune diminuarea dimensiuniloracestuia, la ni&el miroscopic constatându-se dispariţia ţesutului de granulaţiespecific '#

!evoluţia nefavorabilă ramolire $i e&acuare a cazeumului, cu formareaconsecuti&ă a cavernei.


2/19

2.Leziuni difuze

a.Infiltratul tuberculos difuz (bron*opneumonia ') apare ca ozonăde infiltraţie pulmonară difuză, omogenă, cu crepitaţiile diminuatesau abolite, cenu$ie în stadiile iniţiale $i gălbuie după apariţia

cazeificării% pare, de regulă, în urma diseminării bron*ogene ainfecţiei%

Microscopic leziuni e+sudati&e de tip bron*opneumonie cazeoasă%

Modalităţi evolutive:

! ramolirea $i

! e&acuarea cazeumului, cu formare de ca&erne%b. Serozitele TBC pot afecta una sau mai multe seroase# în acest ultim

caz &orbim de poliserozita '% ea mai frec&entă este pleurezia' care apare, de regulă, prin diseminarea limfatică a infecţiei dela ni&elul adenopatiei *ilare%

Microscopic: pleurezie serofibrinoasă cu tendinţă la calcificare%Modalităţi evolutive:

! resorbţie

! cazeificare

! organizare cu pa*ipleurită%


3/19

.Leziuni alterative

a.!lceraţiile TBC afectează pielea sau mucoasele $i suntneregulate, cu fund anfractuos, e&entual cu depozite de

cazeum%Microscopic: peretele ulceraţiei este alcătuit din ţesut de

granulaţie specific ', acoperit de necroză decazeificare, iar marginile ulceraţiei prezintă *iperplaziepseudoepiteliomatoasă a epiteliului%


4/19

b.Caverna TBC poate apărea în cursul tuberculozei primare (ca&ernaprecoce, localizată de regulă pulmonar) sau secundare (cel maifrec&ent cu localizare e+trapulmonară)%

Macroscopic: ca&ernele ' localizate pulmonar pot fi unice sau

multiple, de dimensiuni &ariabile, cel mai frec&ent subcla&iculare%a&ernele precoce au pereţi subţiri de cazeum $i sunt încon"urate deţesut pulmonar fără modificări macroscopice%

.n tuberculoza secundară apar ca&erne care au formă neregulată,pereţi gro$i, anfractuo$i, cu depozite de cazeum% /a polul inferior al

ca&ernei se identifică bron*ia de drena" care asigură eliminareacazeumului%

Microscopic peretele ca&ernei este alcătuit din ţesut de granulaţiespecific ' acoperit pe faţa internă de cazeum uscat sau ramolit, încare se pot e&idenţia bacili tuberculo$i# &asele din grosimea pereteluisunt fibrozate, unele sunt obliterate, altele sunt dilatate ane&rismal

(anevrisme "assmussen sursa *emoptiziilor)% ron*ia de drena"prezintă leziuni inflamatorii specifice sau nespecifice, ulceraţii $imetaplazie pa&imentoasă


5/19

Modalităţi evolutive:

! caverna deter#ată perete fibros cu puţini foliculituberculo$i, fără cazeum pe suprafaţă

! e&oluţie spre cicatrizare prin apropierea $i fuzionareapereţilor ca&ităţii# leziunile bron*iei de drena" dispar

! e&oluţie către caverna buloasă structurăpseudoc*istică rezultată prin proliferarea epiteliuluibron$ic care a"unge să căptu$ească faţa internă aca&ităţii

! ca&erna plină obstrucţia bron*iei de drena" $i acumularede cazeum în ca&itate# în ţesutul pulmonar de &ecinătatepot fi identificate leziuni '%


6/19

! LUESULDefiniţie ste o boală transmisibilă cu e&oluţie

cronică, produsă de Treponema pallidum. gentul etiologic poate fi pus în e&idenţă direct,prin e+amenul produselor recoltate din leziunisaui indirect, prin reacţii serologice%

Căi de pătrundere:

! -&eneriană#

! -transplacentară#

! -cutanată (cu caracter profesional)! -sanguină, prin transfuzii%


7/19

Caracterele morfopatologice generale ale inflamaţiei luetice

odificările tisulare produse de 'reponema palidum secaracterizează prin următoarea triadă lezională:

! leziuni &asculare de tipul panvascularitei$ în care predominăprocesul de endotelită proliferati&ă cu tendinţă obstructi&ă(endotelită obliterantă)#

! leziuni infiltrati&e producti&e care realizează inflamaţiagranulomatoasă luetică constituită dintr-un infiltrat

limfoplasmocitar localizat frec&ent peri&ascular% 3nfiltratulinflamator poate fi difuz, constituind plasmomul !nna$ saunodular, realizând granulomul luetic.

! leziuni alterati&e, caracterizate prin necroză gomoasă.


8/19

Luesul primar

/eziunea este denumită %ancru dur $i apare după o perioadă de incubaţie dela 14 zile la luni (în medie 21 de zile), de la momentul contactului infectant(pătrunderea spiroc*etei în organism)# este însoţit de adenopatie sateltă%

Caracterele macroscopice ale $ancrului dur sunt! apare ca o papulă îndurată al cărui centru e&oluează rapid spre e+ulceraţie#

! este nedureroasă, rotundă sau o&ală, cu dimensiuni de la câţi&a milimetripână la 1,5 cm, cu marginile neregulate $i culoare ro$ie, caracteristică#

! uneori, apar depozite de e+sudat serofibrinos%

Adenopatia satelită: ganglioni elastici, mobili, fără proces de periadenită%

Microscopic: la ni&elul $ancrului se constată! ulcerarea superficială a epiteliului $i un bogat infiltrat dermic constituit din

elemente limfoplasmocitare dispuse perivascular&

! &asele au leziuni de endotelită proliferativă.

! ganglionii limfatici prezintă un proces de reticuloză reacţională nespecifică%

Evoluţie: 6ancrul luetic e&oluează spre &indecare totală, uneori fără cicatricesau cu formarea unei cicatrici mici, superficiale%


9/19

Luesul secundar

- apare după 2-12 săptămâni de la apariţia $ancrului (în medie 70-75 de zile)

- leziunile caracteristice sunt localizate la ni&elul tegumentului $i sunt denumitesifilid e.

8ifilidele cutanate se prezintă sub două formesifilide eritematoase sau rozeole $isifilide papuloase.

! Sifilidele eritematoase apar sub forma unor pete (macule) izolate, deculoare ro$ie, care dispar la &itropresiune# sunt rotunde sau o&ale, localizate deobicei toracic%

Microscopic sunt constituite din leziuni de vascularită $i infiltrat limfoplasmocitar

perivascular.! Sifilidele papuloase: sunt papule determinate de un infiltrat

limfoplasmocitar mai abundent, situat în dermul papilar%

! Sifilidele mucoasei sunt denumite $i plăci mucoase $i reprezintă papule lacare epiteliul se ulcerează rapid, pe fundul ulceraţiei fiind prezent un depozitfibrino-leucocitar%

Alte manifestări de lues secundar sunt! alopecia luetică difuză sau în plăci izolate#! micropoliadenopatiile care pot fi generalizate sau cu localizare caracteristică

epitro*anterian, cer&ical posterior%

Evoluţie: &indecarea spontană în decurs de câte&a săptămâni sau luni%


10/19

Luesul terţiar

! apare după o perioadă de latenţă de 2-7 ani, cu limite de la câte&a săptămâni până la0 de ani%

Leziunile luesului terţiar se prezintă sub două forme! leziuni nodulare, denumite gome

! leziunui difuze denumite infiltrate gomoase%Localizare:

! cutanată

! osoasă! &iscerală, în special la ni&elul aparatului cardio&ascular $i în sistemul ner&os central%

Caracterele morfopatologice ale gomei luetice

9oma luetică este o formaţiune nodulară care, în e&oluţie, trece prin următoarele stadii! gomă crudă: formaţiune tumorală cu consistenţă elastică ce prezintă, pe secţiune,

aspect de castană crudă#! gomă ramolită: centrul leziunii se ramole$te $i ia aspectul de gumă arabică#

! gomă ulcerată se formează o ulceraţie intensă cu caracter mutilant#

! gomă cicatricială se formează o cicatrice care produce reacţii $i deformări, a&ând,

deci, $i un caracter mutilant%Microscopic: leziuni de panvascularită cu endotelită obliterantă care e+plică necrozele $i

infiltratul limfoplasmocitar peri&ascular, uneori cu prezenţă de celule epitelioide $icelule gigante%


11/19

Leziuni terţiare ale aparatului cardiovascular

/eziunea cea mai frec&entă este aortita luetică, în caresunt interesate &al&ulele sigmoide aortice $i porţiuneaascendentă a aortei toracice (primii 7-5cm)% /eziunile deaortită luetică evoluează centripet$ spre deosebire decele aterosclerotice care e&oluează centrifug%

Macroscopic: se constată retracţi cicatriciale ale &al&elor

sigmoide $i leziuni cicatriciale (uneori de aspect stelat)ale intimei%

Microscopic: sunt leziuni de panvascularită 'n vassavassorum, cu infiltrat lifoplasmocitar $i infiltraţie gomoasăa tiunici medii, cu alterarea structurilor elastice $i a

endoteliului%:rin organizarea fibroasă a leziunilor se creează condiţii

pentru apariţia ane&rismului aortic%


12/19

Leziunile terţiare ale sistemului nervos central:

ceste leziuni sunt de 2 tipuri

a-meningo&asculareb-ner&oase propriu-zise%

a% /eziunile meningo-&asculare

8unt reprezentate de o meningită cerebro(spinală cronică în care sunt interesate &asele subara*noidiene%

Macroscopic: îngro$area leptomeningelor $i *idrocefalie#

Microscopic: leziuni de panvascularită $i infiltrat

limfoplasmocitar peri&ascular%


13/19

b% /eziunile ner&oase propriu-zisă sunt

b.).*aralizia generală progresivă +*,*-

! este o meningo-eencefalită luetică care apare mai frec&ent la bărbaţi#! sunt afectaţi, cu precădere, lobii frontali#

Macroscopic: se produce îngro$area leptomeningelor $i atrofia lobilor frontali#Microscopic: sunt leziuni inflamatorii caracteristice bolii cât $i leziuni degenerati&e

ale neuronilor care se e+plică modificările demenţiale din această formă%

b.2.Tabesul dorsal +ataie locomotorie-

! este o degenerare selecti&ă a cordoanelor posterioare ale mădu&ei $i arădăcinilor posterioare ale ner&ilor spinali#

! în stadiile a&ansate ale bolii se produce demielinizarea cordoanelor posterioare $ia rădăcinilor posterioare ale ner&ilor spinali $i se instalează tulburări desensibilitate caracteristice%

/lte leziuni terţiare sunt

! cutanate gome localizate în dermul profund $i ţesutul subcutanat care seulcerează $i sunt urmate de cicatrici mutilante%

! *epatice leziuni gomoase care duc la fibroză mutilantă ce determină opseudolobare a ficatului, leziune cunoscută sub numele de ;ficat legat 'n sfori0:

! osoase osteoperiartrita gomoasă care interesează periostul $i corticala oasoasă,ducând la distrugeri osoase $i producţie osoasă în e+ces cu formarea deosteofite


14/19

Luesul congenital

3nflamaţia luetică a fătului este rară deoarece, în mod obi$nuit, seproduce a&ortul% /uesul congenital este determinat de transmiterea

spiro


15/19

Luesul congenital precoce

! se caracterizeză prin apariţia leziunilor c*iar în momentul na$terii%

! leziunile luesului congenital sunt de două feluri

a-leziuni incompatibile cu &iaţa

b-leziuni care permit supra&ieţuirea%a%=in categoria leziunilor incompatibile cu viaţa fac parte! fătul mort %i macerat$ la care tegumentele sunt edemaţiate $i se deta$ează

u$or! pneumonia albă (plămânii au zone de consistenţă crescută $i o culoare alb-

sidefie, iar microscopic se găse$te un infiltrat limfoplasmocitar $i scleroză)#

! ficatul sile: lleziuni *epatice de tipul gomelor multiple sau a infiltraţieigomoase, care determină modificări caracterizate prin ficat mare, cusuprafaţă netedă, culoare cenu$ie $i densitate mare%

b%=in categoria leziunilor incompatibile cu &iaţa fac parte

! pemfigusul palmo(plantar (leziuni buloase ale tegumentului)

! 1epatosplenomegalie:

! sifilidele cutaneo(mucoase&

! 1idrocelul unilateral&

! malformaţiile congenitale (buză de iepure, gură de lup, etc%)


16/19


17/19

Luesul congenital tardiv

ste caracterizat prin apariţia leziunilor 'n adolescenţă.

cestea sunt

! osteoperiostita care realizează aspectul caracteristic detibie 'n iatagan&

! leziuni gomoase ale palatului osos %i piramidei nazale$ care determină comunicare oro-nazală sau deformareade ;nas 'n %a>#

! distrofii dentare (apariţia tardi&ă a primei $i a celei de adoua dentiţii)#

! anomalii dentare ca eroziuni, esca&aţia semilunară aincisi&ilor mediani superiori#

! leziuni oculare de tipul eratitei interstiţiale&! leziuni otice, ca atrofia ner&ului acustic%


18/19


19/19

! Lepra

ste o boală infecţioasă produsă de Mycoacterium lepr ae - bacilul 3ansen .

!oarta de intrare a agentului patogen este mucoasa nazală $i pielea%

Stadii de evoluţie! primar

! secundar ! terţiar%

! Stadiul primar: se caracterizează prin apariţia unei leziuni la locul de pătrundere aagentului microbian, denumită afect primar $i careconstă într-o îngro$are limitată ategumentului lezat $i leziuni cutanate de tip eritematos sau pigmentar%

! Stadiul secundar: apar leziuni infiltrati&e difuze sau nodulare (leproame- care produc

necroze, cicatrici mutilante $i modificări cicatriciale ale feţei (facies leonian-, leziuniner&oase%! Stadiul terţiar: se caracterizează prin apariţia leziunilor viscerale.! -localizarea leziunilor, în ordinea frec&enţei! -piele, ţesut subcutanat, 8?, aparatul genital, aparatul respirator, aparatul digesti&,

sistemul *ematopoietic%

! -leziunea *istologică este granulomul lepros care este format, de la periferie spre

centru, din elemente limfoide, plasmocite, fibroblaste, celule epiteloide, celulegigante multinucleate în care se pun în e&idenţă, prin coloraţia 5ie1l$ bacilii @ansen%

9. Tuberc. Lues

Documents