1 CUPRINS 1. TEMA DE PROIECTARE…………………….......................……………….....................3 2. OBIECTUL PROIECTULUI.................................................................................................4 2.1. Denumirea obiectului proiectat………………………………......…….......................4 2.2. Capacitatea de producţie ………………………….....….............................................4 2.3. Profilul de producţie pe sortimente sau grupe de sortimente……………...................4 2.4.Justificarea necesităţii şi oportunităţii realizării producţiei proiectate………………..4 3. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ.................................................................6 3.1. Analiza comparativă a tehnologiilor existente pe plan naţional şi internaţional pentru realizarea producţiei proiectate.................................................................................................6 3.2. Alegerea şi descrierea schemei tehnologice adoptate cu analiza factorilor care influenţează producţia.....................................................................7 3.3.Surse de aprovizionare cu materii prime.......................................................................9 3.4. Principalele caracteristici ale materiilor prime, auxiliare şi ale produselor finite............................................................................................................16 3.5. Schema controlului fabricaţiei pe faze…………………...........................................30 4. BILANŢUL DE MATERIALE........................................................................................34 4.1. Calculul bilanţului de materiale ................................................................................34 4.2. Tabelul bilanţului de materiale .................................................................................43 4.3. Consumuri specifice şi randamente de fabricaţie .....................................................45 5. BILANŢUL TERMIC…………………………………………………………………..45 5.1. Calcului bilanţului termic pentru răcitorul cu plăci………………………………..45 6. ALEGEREA UTILAJELOR……………………………………………………………52 6.1. Lista utilajelor ...........................................................................................................52 6.2. Caracteristicile tehnice ale utilajelor..........................................................................53 6.3. Mijloace de transport .................................................................................................60 6.4. Norme de protecţia muncii şi igienă în intreprinderile de industrializare a laptelui.....................................................................................................61 7. STRUCTURA ŞI DIMENSIONAREA SPAŢIILOR DE PRODUCŢIE……………….69 8. CALCULUL DE CLIMATIZARE LA DEPOZITUL FRIGORIFIC AL PRODUSULUI FINIT....................................................................................................74 8.1. Caracteristicile climaterice ale zonei de amplasare...................................................75
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
CUPRINS
1. TEMA DE PROIECTARE…………………….......................……………….....................3
13. Vană de sărare TIRL-1 2000 l 18 „Tehnofrig”- Cluj
14. Maşină de ambalat MULTIVAC
T-200 12 buc./min 3 „Tehnofrig”- Cluj
53
6.2. Caracteristicile tehnice ale utilajelor Bazinul de recepţie (vană de recepţie) are formă paralelipipedică şi este confecţionat din
oţel inoxidabil. Este aşezat pe un suport metalic şi este prevăzut cu un agitator.
Principalele caracteristici tehnice ale bazinului de tip TIRL – 1 sunt următoarele:
Capacitatea 2000 l
Puterea motorului 4,75 KW
Tensiunea de alimentare 220 - 380 V
Frecvenţa 50 Hz
Turaţia motorului 1500 – 3000 rotaţii/minut
Turaţia agitatorului 26 – 28 rotaţii/minut
Dimensiuni (Lxlxh) 2336 x 1375 x 913 mm
Masa netă 266 kg
Galactometrul cu piston ocilant măsoară volumul de lapte care îl tranzitează la o rotaţie
completă a unui volum fix de lapte cuprins între pistonul oscilant şi camera de măsurare.
Diferenţa de presiune care apare între punctul de intrare şi punctul de ieşire al lichidului din
camera de măsurare determină mişcarea pistonului oscilant. Impulsurile generate de mişcarea
rotorului sunt prelevate în blocul electronic, unde sunt convertite în semnale şi afişate pe panoul
pupitrului de comandă.
Galactometrele se montează în aval de autocisterne şi în amonte faţă de utilajele de răcire.
Caracteristicile tehnice ale galactometrului cu piston oscilant sunt:
Puterea motorului 4 KW
Tensiunea de alimentare 220 – 380 V
Frecvenţa 50 Hz
Dimensiuni (Lxlxh) 2350 x 450 x 500 mm
Masa netă 212 Kg
Unitatea de gradaţie 1 l.
Pompa autoabsorbantă se utilizează la transportul laptelui din autocisterne sau din orice
alt recipient care nu permite scurgerea directă în pompă. Capacul pompei este fixat de corpul
acesteia cu un inel filetat. Între capac şi carcasă se găseşte rotorul de tip deschis în formă de stea.
Axul pompei este rezemat pe doi rulmenţi oscilanţi cu bile şi asigură o bună conducere a
rotorului. Datorită construcţiei pompei, care asigură o bună reglare a jocului într rotor şi carcasă ,
se reduc foarte mult pierderile, ceea ce duce la realizarea unui randament superior. O presetupă
54
cu inel de alunecare realizează etanşarea axului. Pompa este prevăzută cu picioare reglabile
montate pe un suport prin intermediul unui cuplaj elastic.
Caracteristicile tehnice ale pompei autoabsorbante sunt:
Debit nominal 15m3/h
Turaţia nominală 1500 rot/min
Presiunea 2.2 bari
Puterea motorului 5.5 KW
Dimensiuni (Lxlxh) 875 x 450 x 500 mm
Masa netă 57.5 Kg.
Pompa centrifugă este cea mai utilizată pompă pentru transportul lichidelor cu
vâscozitate mică, implicit a laptelui. După principiul de lucru şi modul de funcţionare, pompa
centrifugă are acţiune indirectă, primind energie cinetică din afară şi acţionând conform
principiului de transformare a energiei cinetice a lichidului. Prin învârtirea rotorului cu palete
într-un sens bine determinat în carcasa spiralată, se transmite o energie de presiune şi una
cinetică lichidului care intră prin conducta de aspiraţie. După ieşirea din rotor, energia cinetică se
transformă aproape în totalitate, în energie de presiune împingând lichidul prin conducta de
refulare.
Una dintre caracteristicile pompelor este înălţimea de ridicare sau presiunea de refulare,
importantă pentru împingerea lichidelor prin aparate, în special prin schimbătoarele de căldură.
Principalele caracteristici tehnici ale pompelor centrifuge sunt prezentate în tabelul nr. 10.
Caracteristicile tehnice ale pompelor centrifuge
Tipul pompei/Caracteristicile TPC 5/25 TPC 10/25
Capacitatea , l/h 5000 10000
Înălţimea de refulare, mmCA 25 25
Turaţia nominală, rotaţii/minut 3000 3000
Putere motor, Kw 2.2 2.2
Lungime 495 495
Dimensiuni, mm Lăţime 329 329
55
Tipul pompei/Caracteristicile TPC 5/25 TPC 10/25
Înălţime 385 385
Curăţitorul centrifugal tip TCCL – 50 serveşte la curăţirea centrifugală a laptelui. Acest
tip de curăţitor este de construcţie semiermetică. Având ca parte principală toba de separare,
realizează o puternică rotire a laptelui în strat subţire. Ca urmare a acestei rotiri, impurităţile cu
greutate specifică mai mare decât laptele sunt aruncate la periferia tobei şi formează un depozit
semisolid care trebuie îndepărtat prin spălare la 2-3 ore de funcţionare.
Mecanismul de acţionare se montează în carcasă, asigurând ungerea prin barbotare.
Organele tamburului de curăţire se construiesc din oţel inoxidabil. Utilajul este prevăzut cu
armături de reglare şi indicatoare de turaţie şi presiune pentru a se asigura o exploatare raţională.
Realizarea separării optime se obţine la turaţia de 4000-7000 rotaţii/minut.
Caracteristicile tehnice al curăţitorului centrifugal tip TCCL – 50 sunt:
Productivitate nominală 5000 l/h
Turaţia tamburului 5400 rot/min
Presiunea în conducta de refulare 3,5 bar
Motor de antrenare - turaţia 1000 rot/min
- puterea 5.5 kW
Dimensiuni (Lxlxh) 1060 x 835 x 1390 mm
Masa netă 510 kg
Răcitorul cu plăci se utilizează pentru răcirea laptelui de la temperatura de maxim 25ºC la
minim 4ºC, realizând un schimb de căldură cuprins între 6,85 · 104 ÷ 1,37 · 105 J. Presiunea
maximă de lucru este de 0,4 MPa.
Răcitorul se compune din următoarele părţi constructive:
- batiul sau placa de bază cu conductele de legătură;
plăcile de lucru;
- axele de strângere cu piuliţe;
- termometru.
Placa de bază este din oţel carbon învelit cu oţel inox şi se fixează pe perete cu patru
şuruburi de fixare. În această placă se încastrează axele de strângere, executate din oţel
inoxidabil şi se montează conductele pentru racordarea la reţeaua de lichid pentru răcit şi reţeaua
de saramură.
56
Plăcile de lucru sunt confecţionate din tablă de oţel inoxidabil iar pentru etanşare sunt
prevăzute de jur împrejur cu garnituri din cauciuc alimentar. Placa de presiune transmite plăcilor
de lucru forţa de strângere a piuliţelor. Feţele plăcilor curente prezintă o serie de ondulaţii sau
striuri de diferite forme, care măresc suprafaţa de schimb termic, contribuie la dirijarea deplasării
lichidului sub formă de peliculă şi intensifică turbulenţa curgerii ceea ce duce la creşterea
coeficientului de transfer de căldură.
Răcitoarele cu plăci prezintă următoarele avantaje:
- concentrarea unei suprafeţe mari de schimb de căldură într-un spaţiu construit redus;
- valori mari ale coeficienţilor parţiali de transfer termic;
- rezistenţă hidraulică redusă;
- curăţire relativ uşoară;
- elasticitate mare în exploatare, putându-se realiza unităţi cu suprafeţe de schimb de căldură
de până la 220 m2
- se realizează un coeficient de recuperare a călduriide pană la 85%;
- satisface cele mai exigente condiţii de igienă.
Caracterisiticile constructive ale răcitorului cu plăci SCP SU 3x3 – 2 sunt:
Capacitatea 5000 l
Temperatura laptelui (º C)
- la intrare 25
- la ieşire 4
Debitul de apă rece (l/h) 21000
Temperatura apei (º C)
- la intrare 0 -1
- la ieşire 4 ± 2
Presiunea maximă de lucru (bar) 4
Număr de plăci 58
Suprafaţa (m2) 10.44
Dimensiuni (mm) 1500 x 580 x 1400
Masa netă (kg) 367
Tancurile izoterme în care se depozitează laptele recepţionat precum şi cel pasteurizat,
sunt recipiente de formă cilindrică, cu pereţi dubli, izolaţi termic pentru a se asigura menţinerea
temperaturii iniţiale a laptelui în timpul depozitării.
57
Din punct de vedere constructiv, tipurile de tancuri sunt foarte numeroase. În funcţie de
poziţia generatoarei cilindrului pot fi verticale sau orizontale, iar după modul de dispunere a
agitatoarelor pot fi cu agitator vertical, oblic sau cu agitatoare multiple.
Un tanc cuprinde următoarele părţi componente:
- corpul propriu – zis de formă cilindrică, cu fundurile ambutisate, bombate sau conice;
- picioare reglabile pentru poziţionare, prevăzute cu plăcuţe de protecţie a pardoselei;
- gură de vizitare cu capac;
- ştuţ pentru recoltarea de probe;
- sistem de agitare;
- manta dublă cu izolaţie;
- vizor;
- lampă de control;
- ştuţ de alimentare cu pipetă pentru evitarea spumării prin curgerea laminară pe pereţi şi
racord pentru spălare;
- ştuţ de golire cu ventil;
- termometru pentru controlul temperaturii;
- sticlă de nivel, sistem cu plutitor sau alte sisteme de măsurare a volumului de lichid.
Tancurile de depozitare trebuie executate dintr-un material care să nu influenţeze gustul şi
mirosul laptelui. Izolaţia tancurilor trebuie să fie realizată, astfel încât, în timpul verii,
temperatura laptelui depozitat să nu crească, în decurs de 24 de ore, cu mai mult de 1 – 2ºC.
Caracteristicile tancurilor verticale tip TT IV – 10
Carcacteristici
Capacitate, l 10000
Număr agitatoare, buc 1
Temperatura laptelui depozitat, ºC 4-6
Schimbarea temperaturii laptelui în tanc, ºC/24h 3-5
Puterea motorului agitatorului, kW 1
Turaţie agitator, ture/min. 750
Diametrul elicei agitatorului, mm 180
58
Carcacteristici
Racord de alimentare, mm DN 50
Racord de evacuare, mm DN 50
Gabarit (mm): lungime
lăţime
înălţime
2750
2400
3875
Masa netă, kg 1760
Vană universală pentru brânzeturi VUB-50
Are formă cilindrică-verticală, cu pereţi dubli din oţel inoxidabil, dispozitiv de prelucrare
mecanizată a coagulului şi capac de închidere etanşă. Vana se utilizează la fabricarea mecanizată
a brânzeturilor.
Descriere
Utilajul este un rezervor de formă cilindrică, cu manta dublă din oţel inoxidabil, cu capac
închis ermetic, aşezată pe patru picioare reglabile în înălţime.
Vana este racordată la utilităţi: abur, apă care circulă în spaţiul dintre mantale încălzind
sau răcind lichidul din vană. Pentru evacuarea lentă a coagulului, vana este racordată la ejectorul
pentru producerea vidului. În timpul evacuării, prin aceeaşi conductă se face şi aerisirea.
Caracteristicile vanei tip VUB-50
Capacitatea, l 5000
Puterea instalată, kw 1.1/ 1.9
Consum de abur la 2.5-4 bar, kg/h 200
Apa de răcire la 12-15ºC, m3/h 15-18
Număr de picioare 4
Depresiunea realizată, bar max. 0.2
Dimensiuni:
- lungime, mm 6400
- diametrul, mm 1200
- înălţime bazin, mm 610
- înălţime totatlă, mm 3130
Spaţiu pentru montare:
- lungime, mm 4515
59
- lăţime, mm 3400
Masă netă, kg 3000
Vana presă (crinta)
Este folosită la presarea coagulului. Aceasta este confecţionată din tablă de aluminiu
montată pe un şasiu din oţel sudat şi are o presă cu şurub. Fundul vanei este în pantă, prevăzut în
partea de jos cu ştuţ de scurgere.
Caracteristici tehnice ale vanei presă
Dimensiuni:
- lungime, mm 4130
- lăţime, mm 1030
- înălţime, mm 900
- adâncime, mm 360
Capacitate, l 1750
Masa netă, kg 175
Maşina de ambalat MULTIVAC T-200
Această maşină semiautomată (dependentă de un operator) este destinată producţiei de
mici dimensiuni sau laboratoarelor. Viteza de sigilare este de 3-12 buc./min., în funcţie de
dimensiunea bucăţilor. Dimensiunea matriţei de bază care poate fi divizată este de 380 x 300 x
110 mm.
Dimensiunile maşinii sunt:
- lungime, mm 2020
- lăţime, mm 750
- înălţime, mm 1925
Echipament:
- control electronic pentru toţi parametrii de funcţionare;
- alimentare cu film automată;
- principalele componente sunt din oţel inoxidabil;
- pot fi setate timpul de sigilare şi umplere cu gaz, temperatura la care se sigilează.
Echipamente opţionale:
- ambalare în oxigen
60
6.3 Mijloacele de transport
Mijloacele de transport a laptelui de la centrele sau punctele de colectare pot fi:
- autocamioane izoterme sau frigorifice Entrusts transportul laptelui în bidoane;
- autocisterne simple sau compartimenate Entrusts transportul laptelui în vrac.
Autocisternele sunt izolate termic şi pot fi încărcate/ descărcate cu ajutorul unei motopompe.
Autocisternele pot avea formă cilindrică sau cilindrică turtiă cu secţiune eliptică. Capacitatea lor
variază între 500 şi 15000 l. sunt executate din alumniniu sau oţel inoxidabil. Au pereţi dubli şi
un strat izolator într pereţi. Cisternele care au capacitate mai mare de 1000 l sunt împărţite în 2
sau 3 compartimente separate între ele; cisternele sunt prevăzute la partea superioară cu o gură
de încărcare şi vizitare şi acoperită cu capac iar la partea inferioară cu un racord de golire. La
transportul laptelui cu asemenea cisterne temperatura laptelui nu creşte cu mai mult de
1..2ºC/100 km. Înainte şi după descărcare cisternele trebuie forte bine igienizate.
Caracteristicile autocisternelor utilizate la transportul laptelui
Capacitate totală, l Sarcina utilă,
kg
Dimensiuni Autocisterna
Capacitate compartiment, l Greutate
totală, kg
L,
mm
l,
mm
h,
mm
10000 10200 12 CLA 1
4000 2000 4000 18000
6980 2500 2500
7500 8500 10 CLA 1
2500 2500 2500 16400
8700 2450 2850
4500 4950 6 CLA 1
2250 2250 - 9450
7000 2450 2330
61
6.4. Norme de protecţia muncii şi igienă în întreprinderile de industrializare a laptelui
Norme de protecţia muncii în sectorul de recepţie
Pompa autoabsorbantă
Art. 1 – Amplasarea pompei autoabsorbante se va face în funcţie de specificul fluxului
tehnologic, în aşa fel încât să se asigure un circuit cât mai scurt, evitându-se incrucişările de
conducte.
Art. 2 – Dispozitivul de comandă va fi astfel amplasat încât să se evite deplasările inutile
pentru pornirea şi oprirea pompei.
Art. 3 – La montarea pompei autoabsorbante trebuie respectate normele de electrosecuritate
prevăzute în extrasul 4 al normelor de protecţie a muncii M.A.I.A., precum şi prevederile din
cartea tehnică a utilajului, inclusiv legarea la nulul de protecţie şi la instalaţia de legare la
pământ.
Art. 4 – Furtunul montat pe coloane de absorbţie va trebui să fie prevăzut cu un filtru mecanic,
în vederea reţinerii anumitor obiecte sau impurităţi care ar putea pătrunde la rotorul pompei.
Art. 5 – Pe coloana de absorbţie se va monta un furtun de cauciuc cu instalaţie rezistentă la
presiune.
Art. 6 – Este interzisă folosirea furtunurilor deteriorate.
Art. 7 – Electromotorul pompei autoabsorbante va fi protejat cu o carcasă metalică de oţel
inoxidabil sau aluminiu, impotriva pătrunderii umezelii.
Art. 8 – Este interzisă stropirea sau spălarea pompei cu furtunul cu apă. PERICOL DE
ELECROCUTARE!
Art. 9 – În cazul demontării pieselor componente ale pompei autoabsorbante pentru spălare,
operaţia se va face cu multa grijă, folosind sculele din trusa de scule a pompei. Dupa operaţiunea
de spălare şi dezinfecţie, montarea se va face in ordinea inversă a demontării. Atenţie deosebită
se va acorda montării pe ax a turbinei şi fixării garniturii de cauciuc pentru etanşare.
Art. 10 – Înainte de pornirea pompei autoabsorbante se va verifica:
- dacă furtunul de absorbţie este introdus în cisternă;
- dacă piesele de îmbinare a conductelor asigură etanşeitatea;
- dacă conducta de refulare este fixată corect pentru deversare;
- dacă toate piesele aflate sub tensiune sunt protejate împotriva atingerii directe (capacele
sunt prinse la locul lor, apărătoarele montate, îngrădirile sunt intacte etc.);
- dacă există legătură vizibilă la instalaţia de legare la pământ;
- după reparaţii, modificări sau întreruperi ale funcţionării mai mari de 30 de zile, precum
şi periodic în exploatare trebuie verificată legătura la nulul de protecţie.
62
Art. 11 – Furtunul de cauciuc, pompa propriu-zisă şi conductele de legătură se vor demonta
zilnic, în vederea spălării şi dezinfecţiei acestora.
Art. 12 – Păstrarea furtunului de absorbţie în repaus se va face pe un suport metalic sau din
lemn fixat pe perete.
Galactometrul
Art. 13 – În mod obligatoriu, montarea galactometrelor pe circuitul de lapte se va face cu
respectarea indicaţiilor date de firma constructoare prin cartea tehnică a utilajului.
Art. 14 – Înainte de folosirea aparatului de măsurat lapte se vor face următoarele verificări:
- dacă vasul de egalizare lapte-aer este închis etanş la cele două olandeze;
- dacă furtunul de cauciuc este introdus într-un bidon gol;
- dacă filtrele, rotorul, carcasa au fost montate corect şi etanş;
- dacă instalaţia este amorsată cu apă la jumătatea nivelului din vasul de egalizare;
- dacă pe coloana de absorbţie este montat filtrul.
Art. 15 – Este interzisă lovirea sau forţarea pieselor componente ale instalaţiei.
Cântarul pentru recepţia laptelui
Art. 37 – La montarea cântarului pentru recepţia laptelui se va ţine seama de necesitatea ca
amplasarea acestuia să fie făcută la o înalţime accesibilă recepţionerului, fără a se mai utiliza
podeţe suplimentare.
Art. 38 – În cazul când cântarul este montat pe un postament mai înalt pentru deservirea căruia
este nevoie de un podeţ metalic, acesta va fi construit din tablă striată şi prevăzut cu balustradă.
Art. 39 – Podeţul şi scările metalice vor fi întreţinute în perfectă curăţenie, pentru a preveni
accidentările prin alunecări.
Art. 40 – Este interzisă păstrarea unor obiecte străine pe podeţul de deservire a cântarului sau
pe scări.
Art. 41 – Este interzisă spălarea cântarului cu jet de apă.
Răcitoarele cu plăci
Art. 45 – La montarea răcitoarelor cu plăci se va asigura fixarea tuturor buloanelor în pereţi.
Art. 46 – Toate cele patru racorduri ale aparatului de răcit vor fi prevăzute cu plăcuţe
indicatoare pentru apă, gheaţă sau saramură şi lapte.
63
Art. 47 – Coloanele de alimentare ale răcitorului vor fi prevăzute cu ventile de reglare a
debitului.
Art. 48 – Înainte de începerea lucrului se va controla dacă conductele de lapte şi apă gheaţă
sunt în stare bună şi montate corect, dacă au garnituri corespunzătoare, dacă conducta de ieşire
prin răcitor este fixată la tanc.
Art. 49 – Proba de etanşare a răcitorului cu plăci se va face cu apă rece şi numai după ce se va
constata că acesta este în stare bună, se va introduce lapte în el.
Art. 50 – Pentru spălarea răcitorului cu plăci, se vor respecta indicaţiile date de instalaţia de
pasteurizare cu plăci.
Maşina de spălat bidoane
Art. 51 – Maşina de spălat bidoane trebuie să fie legată la conductorul de nul de protecţie şi la
instalaţia de legare la pământ.
Art. 52 – Deservirea maşinii de spălat bidoane va fi făcută numai de personal instruit şi care şi-
a însuşit în mod temeinic instructajul tehnic privind funcţionarea şi întreţinerea acestui utilaj.
Art. 53 – Racordarea maşinii de spălat bidoane la reţeaua electrică şi la conductele de aburi şi
apă, trebuie făcută conform indicaţiilor cuprinse în cartea tehnică a utilajului.
Art. 54 – Aparatura de măsură şi control va trebui verificată pentru constatarea bunei stări de
funcţionare.
Art. 55 – Instalarea şi ieşirea bidoanelor din maşina de spălat va fi prevăzută cu perdele de
protecţie din cauciuc.
Art. 56 – După terminarea lucrului maşina va fi spălată şi uscată.
Art. 57 – Este strict interzisă executarea oricăror intervenţii în timpul funcţionării maşinii de
spălat bidoane.
Art. 58 – În cazul blocării maşinii cu capace sau bidoane, scoaterea acestora se va face numai
după ce maşina a fost oprită.
Art. 59 – Părţile în mişcare ale maşinii vor fi prevăzute cu apărători de protecţie.
Art. 60 – Este interzisă scurgerea apelor murdare direct pe pardoseală.
Art. 61 – Flanşele de la conductele de aburi vor fi prevăzute cu manşoane de protecţie.
Art. 62 – Conductele de deservire a maşinii cu utilităţi vor fi vopsite în culori convenţionale.
Art. 65 – Pentru prepararea soluţiilor de spălare şi dezinfecţie se vor elabora instrucţiuni scrise
atât în ceea ce priveşte concentraţia acestora, cât şi în ceea ce priveşte temperaturile de lucru.
Concentraţia soluţiilor de lucru va trebui verificată de către laborator.
64
Art. 68 – Pompele centrifugale care deservesc maşina de spălat bidoane vor fi prevăzute cu
apărători de protecţie atât la motorul electric cât şi la cuplajul dintre pompe şi motorul electric.
Aparatul pentru opărit bidoane (berbec)
Art. 70 – Montarea aparatului pentru opărit bidoane se va face în aşa fel încât aburul rezultat în
cursul operaţiei de opărire să fie captat de o hotă de evacuare.
Art. 71 – Pe conductele de abur şi apă se vor instala pe lângă supapele berbecului şi ventile de
închidere. Conducta de abur va fi izolată termic iar îmbinările flanşelor vor fi prevăzute cu
manşoane de protecţie.
Art. 72 – În timpul lucrului la aparat se interzice:
- acţionarea pedalei maşinii înainte de fixarea bidonului;
- ridicarea bidonului fierbinte de pe suprafaţa cupei fără a utiliza mănuşi de protecţie;
- ridicarea bidonului de pe berbec înainte de oprirea admisiei aburului.
Art. 73 – Distribuitorul de abur va fi protejat cu un capac de tablă atunci când aparatul este
oprit din funcţiune.
Art. 74 – După terminarea lucrului, se va închide imediat ventilul de apă şi abur.
Norme de protecţie a muncii în sectorul de pasteurizare
Pasteurizatorul cu plăci
Art. 75 – Montarea pasteurizatorului cu plăci se va face cu respectarea întocmai a indicaţiilor
de montaj date de firma constructoare şi a prevederilor din normele republicane de protecţie a
muncii.
Art. 76 – Conductele de legătură ale instalaţiei de pasteurizare vor fi montate în maximum 2
nivele; montarea va trebui făcută în aşa fel încât muncitorul care deserveşte instalaţia să poată
efectua asamblarea şi dezasamblarea conductelor fără utilizarea scării.
Art. 77 – Se interzice folosirea conductelor montate provizoriu.
Art. 79 – Toate racordurile pasteurizatorului cu plăci vor fi prevăzute cu tăbliţe indicatoare
pentru circuitul respectiv.
Art. 80 – Elementele de comandă vor fi prevăzute cu inscripţii clare care să indice felul
comenzilor.
Art. 81 – Canalele cu două sau trei căi vor fi amplasate pe corpul pasteurizatorului, în
apropierea suporţilor de susţinere a conductelor sau chiar pe suporţi.
65
Art. 82 – Mânerele canalelor vor fi prevăzute cu săgeţi indicatoare pentru circuitul respectiv.
Art. 83 – Instalaţia de pasteurizare va trebui prevăzută cu:
- staţii de spălare chimică;
- manometru de presiune la introducerea laptelui în pasteurizator, marcat cu o linie roşie
pentru presiunea maximă admisă;
- termometru de control, pentru urmărirea temperaturii la ieşirea laptelui din compartimentul
de pasteurizare;
- termometru de control pentru verificarea temperaturii laptelui la ieşirea din compartimentul
de răcire;
- manometru de presiune pe conducta de apă caldă;
- manometru de presiune pe conducta de abur.
Art. 85 – Proba de etanşare a pasteurizatorului cu plăci şi a conductelor de legătură se va face
cu apă rece şi numai după ce se va constata că acestea sunt în perfectă stare de funcţionare se va
deschide ventilul de apă şi se va porni pompa de apă caldă.
Art. 91 – După o funcţionare de maximum 4 ore a instalaţiei de pasteurizare, în mod
obligatoriu se va face spălarea chimică a instalaţiei. Spălarea se va face cu apă şi cu soluţie
chimică (hidroxid de sodiu şi acid azotic), după indicaţiile date de firma constructoare.
Art. 100 – În timpul funcţionării instalaţiei de pasteurizare, este interzisă părăsirea locului de
muncă sau încredinţarea instalaţiei unei persoane neinstruite.
Art. 101 – Instalaţia de aer comprimat pentru deservirea sistemului de automatizare va fi
prevăzută cu supapă de siguranţă reglată la presiunea maximă admisă, iar manometrul de
presiune va fi marcat cu o linie roşie pentru presiunea maximă admisă.
Pompa centrifugală
Art. 114 – Pompele centrifugale pentru lapte, smântână, zer, zară, soluţii de spălare, trebuie să
aibă motorul electric protejat cu o carcasă vopsită în galben iar masa metalică a motorului trebuie
să fie legată la nulul de protecţie şi la instalaţia de legare la pământ.
Art. 115 – Cuplungurile care transmit mişcarea de rotaţie între motorul electric şi pompă, vor fi
prevăzute cu apărători de protecţie.
Art. 116 – Se interzice stropirea motorului electric cu apă.
Art. 117 – Pompele pentru spălările chimice vor fi confecţionate din materiale anticorozive,
rezistente la acţiunea soluţiilor respective.
66
Art. 118 – Este interzisă racordarea cu furtun de cauciuc a pompelor pentru spălările chimice,
racordul acestora atât la absorbţie cât şi la refulare fiind permis numai cu ajutorul conductelor
anticorozive.
Art. 119 – Înainte de pornirea pompelor se vor verifica toate racordurile din punct de vedere al
etanşeităţii.
Art. 120 – Este interzisă utilizarea pompelor defecte sau care prezintă neetanşeităţi.
Art. 121 – Pompele de absorbţie vor fi prevăzute pe coloana de alimentare cu un filtru pentru a
evita pătrunderea corpurilor străine în paleţi, pompe, ceea ce ar duce la spargerea rotorului şi
implicit la rănirea personalului de deservire.
Art. 122 – După fiecare întrebuinţare, demontarea pompelor centrifugale folosite în industria
laptelui, în vederea curăţirii şi întreţinerii lor este obligatorie.
Art. 123 – Este interzisă punerea în funcţiune a pompelor montate provizoriu, fără ca în
prealabil să fie luate toate măsurile în vederea prevenirii unor accidente.
Art. 124 – Pompele centrifugale mobile vor fi asigurate prin dubla protecţie de legare la
pământ şi legare la nul.
Art. 125 – În vederea prevenirii accidentelor prin alunecare sau cădere, conductele de legătură
din planul orizontal, între pompe şi instalaţiile de industrializare a laptelui, vor fi montate la
înălţimea maximă de 180-200 cm pentru a putea fi montate şi demontate fără intermediul scării
sau al altor mijloace.
Art. 126 – În cazul când în timpul funcţionării pompei centrifugale se constată zgomote
suspecte, instalaţia va fi oprită imediat şi se va solicita sprijinul mecanicului specialist.
Separatoarele şi curăţitoarele centrifugale
Art. 127 – În mod obligatoriu, la montarea separatoarelor şi curăţitoarelor de lapte vor trebui
respectate întocmai indicaţiile de montaj date de firma constructoare prin cartea tehnică a
utilajului şi normele speciale privind utilajele de mare turaţie.
Art. 136 – Înainte de punerea în funcţiune a curăţitoarelor şi separatoarelor centrifugale,
personalul de servire este obligat să verifice:
- dacă şuruburile de fixare a separatorului în funcţiune sunt bine fixate;
- dacă nivelul de ulei este la semn;
- dacă şuruburile de fixare a tobei nu sunt scoase;
- dacă pâlnia de alimentare este fixată corect;
- dacă conductele de alimentare, conductele de smântână şi lapte smântânit sunt bine
înşurubate şi fixate pe suport;
67
- dacă aparatura de control este montată corect şi în bună stare de funcţionare;
- dacă ţeava de scurgere din carcasă nu este înfundată;
- dacă instalaţia este protejată împotriva atingerii pieselor aflate normal sub tensiune sau în
mişcare;
- dacă există legătură vizibilă la instalaţia de legare la pământ.
Art. 137 – Fiecare separator cu o capacitate de peste 2000 l lapte pe oră va trebui să fie dotat
cu:
- indicator de nivel pentru ulei;
- turometru;
- frâne manuale prevăzute cu ferodou şi mânere de culoare albă;
- şuruburi pentru fixarea tobei, vopsite în culoare roşie şi cu tăbliţă indicatoare;
- manometru de presiune pentru lapte degresat;
- debitmetru pentru smântână;
- plutitor în pâlnie de alimentare;
- dispozitiv de fixare a conductei pe pâlnia de alimentare;
- suporţi pentru păstrarea părţilor componente ale separatorului sau curăţitorului când
instalaţia nu este sub exploatare;
- capac pentru protecţia axului;
- trusă de scule pentru montarea şi demontarea tobei.
Spălarea chimică şi dezinfecţia
Art. 160 – Prepararea soluţiilor de spălare şi dezinfecţie se va face numai de personalul special
instruit în acest scop, care cunoaşte atât efectul nociv al fiecărei substanţe în parte, cât şi
antidotul pentru fiecare substanţă.
Art. 161 – Transportul substanţelor chimice de la magazie la locul de preparare a soluţiilor se
va face cu respectarea întocmai a normelor de tehnica securităţii muncii prevăzute la
manipularea substanţelor chimice corozive.
Art. 162 – Deschiderea butoaielor cu hidroxid de sodiu se va face folosind dalta cu coadă,
ciocanul şi echipamentul de protecţie prevăzut în acest scop. Înainte de începerea operaţiunii de
tăiere a tablei se va lovi butoiul cu ciocanul pe toată suprafaţa circulară pentru a sfărâma blocul
de sodă din interior.
Art. 166 – Este interzisă păstrarea substanţelor corozive concentrate în secţiile de fabricăţie
(soluţii stoc). Păstrarea acestor substanţe este permisă numai într-o încăpere separată şi închisă.
68
Art. 168 – Atât în timpul preparării soluţiilor stoc, cât şi la transportul acestora în secţiile de
fabricăţie, se va folosi în mod obligatoriu echipamentul de protecţie prevăzut pentru manipularea
acizilor.
Art. 169 – Soluţiile de lucru nu vor depăşi în nici un caz concentraţiile şi temperaturile
prevăzute în cartea tehnică a utilajului. Depăşirea acestora poate duce la degradarea utilajului şi
în mod inevitabil la producerea accidentelor de muncă. Concentraţia soluţiilor de lucru va fi
verificată zilnic de către personalul de specialitate din laborator.
Art. 173 – Toate locurile unde se fac spălări chimice vor fi prevăzute cu instrucţiuni de spălare
specifice fiecărui utilaj, iar în imediata apropiere se va asigura existenţa soluţiilor de neutralizare
(acid boric, bicarbonat de sodiu) care se vor folosi în cazul eventualelor stropiri cu soluţie de
spălare.
Art. 174 – Înainte de începerea spălărilor chimice a traseelor, în timpul clătirii acestora cu apă,
se va verifica etanşeitatea tuturor îmbinărilor, iar în timpul efectuării operaţiunilor de spălare
chimică este interzisă părăsirea locului de muncă şi încredinţarea supravegherii unor persoane
neinstruite.
Instalaţia pentru spălarea cisternelor
Art. 175 – Efectuarea spălării cisternelor sau a altor utilaje cu instalaţia mecanizată de spălare
este permisă numai persoanelor care au fost instruite să lucreze cu această instalaţie şi care vor
utiliza în mod obligatoriu echipament de protecţie prevăzut în normativ pentru executarea acestei
operaţii.
Art. 176 – Încălzirea soluţiei de spălare se va face cu abur de joasă presiune. Conducta de abur
va fi izolată termic şi prevăzută la flanşele de îmbinare cu manşoane de protecţie.
Art. 177 – Soluţiile de spălare se vor prepara într-un bazin separat, urmând a fi introduse în
bazinul de spălare.
Art. 178 – Pompa de spălare va fi montată într-un loc ferit de umezeală şi izolată cu un capac
de protecţie.
Art. 179 – La instalaţia de spălare se vor folosi numai pompe de oţel inoxidabil, special
construite şi rezistente la acţiunea bazelor şi a acizilor.
Art. 180 – Inainte de folosirea instalaţiei pentru spălarea cisternelor sau a tancurilor de lapte, se
vor face următoarele verificări:
- dacă toate racordurile sunt bine înşurubate şi prevăzute cu garnituri de etanşare;
- dacă concentraţia şi temperatura soluţiilor de spălare este corespunzătoare;
- dacă este bine fixat capul de stropit în cisternă sau tanc.
69
Art. 185 – Este interzisă folosirea furtunelor deteriorate sau a furtunelor care nu rezistă la
presiune.
Durata spălării este următoarea:
- clătirea cu apă caldă = 4 min.
- spălarea şi dezinfecţia = 4 min.
- clătirea finală = 4 min.
Art. 187 – Fixarea capului de spălare în cisternă şi a capacului se va face cu mare atenţie,
respectând întocmai indicaţiile date de firma constructoare. Presiunea de refulare depăşind 25
atm, orice defecţiune sau nerespectarea indicaţiilor date poate duce la producerea unor accidente
grave de muncă.
Art. 192 – Este cu desăvârşire interzisă pornirea instalaţiei de spălare înainte de a fixa capul de
spălare în interiorul cisternei sau al tancului.
7. Structura şi dimensionarea spaţiilor de producţie
Sala de recepţie
În sala de recepţie sunt amplasate :
1) Galactometru; 2) Vană de recepţie; 3) Curăţitor centrifugal; 4) Răcitor cu plăci; 5) Tanc de depozitare; 6) Pompă autoabsorbantă; 7) Pompă centrifugă;
Dimensiuni
(mm) Utilaj
Bucăţi
(B) lungime lăţime
Suprafaţa
ocupată
B·(L · l)
(m2)
Galactometru (G) 1 2350 450 1,057
Vană de recepţie (Vr) 2 2336 1375 6,424
Curăţitor centrifugal
(Cc) 2 1060 835 1,77
Răcitor cu plăci (Rp) 2 1500 580 1,74
70
Dimensiuni
(mm) Utilaj
Bucăţi
(B) lungime lăţime
Suprafaţa
ocupată
B·(L · l)
(m2)
Tanc de depozitare (Td) 4 2750 2400 26,4
Pompă autoabsorbantă
(Pa) 1 875 450 0,39
Pompă centrifugă (Pc)
5000 l/h 8 495 329 1,3
Su = SG+SVr +SCc+SRp+STd+SPa+SPc [m2]
Su = 1,057+6,424+1,77+1,74+26,4+0,39+1,3 = 39,085 m2
În funcţie de suprafaţa utilă calculată, se calculează suprafaţa construită Sc cu relaţia:
Sc = Su ⋅β
Sc = 39,085 ⋅ 1,4 = 54,71 m2
unde: Su – suprafaţa utilă Sc – suprafaţa construită β – coeficient de utilizare care variază în funcţie de Su
Sala de producţie brânză
În sala de producţie sunt amplasate :
1) Vană universală pentru brânzeturi
2) Vană presă
Dimensiuni
(mm) Utilaj
Bucăţi
(B) lungime lăţime
Suprafaţa
ocupată
B·(L · l )
(m2)
Vană universală pentru brânzeturi
(VUB) 8 6400 1200 614,4
Vană presă (Vp) 5 4130 1030 212,695
71
Su = S VUB + S Vp[m2]
Su = 614,4 + 212,695 = 827,095 m2
În funcţie de suprafaţa utilă calculată, se calculează suprafaţa construită Sc cu relaţia:
Sc = Su ⋅β
Sc =827,095 ⋅ 1,4 = 1157,933 m2
unde: Su – suprafaţa utilă Sc – suprafaţa construită β – coeficient de utilizare care variază în funcţie de Su
Sală depozitare zer
Su = S Tz + S Pc [m2]
Su = 264 + 6,48 = 270,48 m2
În funcţie de suprafaţa utilă calculată, se calculează suprafaţa construită Sc cu relaţia:
Sc = Su ⋅β
Sc = 270,48 ⋅ 1,4 = 378,672 m2
Unde: Su – suprafaţa utilă Sc – suprafaţa construită β – coeficient de utilizare care variază în funcţie de Su
Dimensiuni
(mm) Utilaj Bucăţi
(B)
lungime lăţime
Suprafaţa
ocupată
B·(L · l )
(m2)
Tanc pentru depozitare zer
(Tz) 4 2750 2400 264
Pompa centrifugă (Pc) 4 495 329 6,48
72
Sală de sărare
Utilaj: vană de sărare (Vs)
Dimensiuni: - lungime 2264 mm
- lăţime 1136 mm
Bucăţi: 18
Suprafaţa: 25,71 m2
Su = S Vs x B[m2]
Su = 25,71 x 18 = 462,78 m2
În funcţie de suprafaţa utilă calculată, se calculează suprafaţa construită Sc cu relaţia:
Sc = Su ⋅β
Sc = 462,78 ⋅ 1,4 = 647,892 m2
Unde: Su – suprafaţa utilă Sc – suprafaţa construită β – coeficient de utilizare care variază în funcţie de Su 2264 : 100 = 22,64 → 23 bucăţi de brânză pe lungimea vanei de sărare 1136 : 100 = 11,36 bucăţi de brânză/ lăţimea vanei de sărare 22 x 11 = 242 bucăţi de brânză/ rând 242 x 3 rânduri = 726 bucăţi/ vană 1 bucată de brânză cântăreşte 0,5 kg Nr. total bucăţi de brânză: 726 → nr. vane de sărare 13054 : 726 = 18 vane Sală de maturare
Stelaj
Dimensiuni: - lungime 5 m
- lăţime 1 m
Bucăţi: 90
Suprafaţa: 5 m2
Su = S raft 90⋅ [m2]
Su = 5 45090 =× m2
În funcţie de suprafaţa utilă calculată, se calculează suprafaţa construită Sc cu relaţia:
Sc = Su ⋅β
Sc = ×450 1,4 = 630 m2
Unde: Su – suprafaţa utilă Sc – suprafaţa construită β – coeficient de utilizare care variază în funcţie de Su
73
Dimensionare raft stelaj 5 : ( ) 3333,3305,01,0 ==+ bucăţi de brânză/ lungime etajeră
1: ( ) 666,605,01,0 ==+ bucăţi de brânză/ lăţime etajeră 33 x 6 = 198 bucăţi de brânză pe raft Cantitatea de brânză care intră la maturare = 6694,45 kg Greutatea bucăţii de brânză = 0,5 kg 6694,45 : 0,5 = 13388,9 bucăţi de brânză pe rafturi h rand = h brânză + 5 ÷ 10 cm h rand = 4 + 10 = 14 cm (înălţimea dintre rafturi) h stelaj = 6000 mm → 4000 mm sunt folosiţi = 6000 - ( ) 40005001500 =+ mm = 4 m = = 400 cm 400 : 14 = 28,57 → 29 rafturi = 1 stelaj 1 stelaj = 29 x 198 = 5742 bucăţi de brânză pe stelaj Cantitatea de brânză/ zi : stelaj = 13389 : 5742 = 2,33 → 3 rafturi/ zi Sala de ambalare Utilaj: maşina de ambalat MULTIVAC tip T-200 (M)
Dimensiuni: - lungime 1000 mm
- lăţime 760 mm
Bucăţi: 2
Suprafaţa: 0,760 m2
Su = SM 2⋅ [m2]
Su = 0,760 52,12 =× m2
În funcţie de suprafaţa utilă calculată, se calculează suprafaţa construită Sc cu relaţia:
Sc = Su ⋅β
Sc = ×52,1 1,4 = 2,128 m2
Unde: Su – suprafaţa utilă Sc – suprafaţa construită β – coeficient de utilizare care variază în funcţie de Su
Sală de depozitare Dimensiuni navetă: - lungime 600 mm - lăţime 400 mm - înălţime 150 mm
74
Dimensiuni brânză: - lungime 100 mm - lăţime 100 mm - înălţime 40 mm 0,6 : 0,1 = 6 bucăţi de brânză/ lungime navetă 0,4 : 0,1 = 4 bucăţi de brânză/ lăţime navetă 6 x 4 x 3 = 72 bucăţi de brânză/ navetă 0,15 : 0,04 = 3,75 = 3 bucăţi de brânză pe înălţime Cantitatea de bucăţi de brânză/ navetă: 13054 bucăţi de brânză total : 72 = 181,305 → 182 navete 182 : 10 bucăţi de brânză suprapuse/ rand = 18,2 → 18 navete/ rand Su navetă = 0,6 x 0,4 = 0.24 m S total = 0,24 x β = 0,24 x 1,2 = 0,288 = 0,3 m 8. Calculul de climatizare la depozitul frigorific al produsului finit
8.1. Caracteristicile climaterice ale zonei de amplasare a fabricii
Se stabileşte temperatura exterioară de calcul tec pentru luna cea mai caldă din an utilizând
relaţia:
Mmec 0.6tt0.4t +⋅=
Mmzec
MzM
mzm
∆t0.6∆t0.4tt
∆ttt
∆ttt
⋅+⋅+=
+=
+=
unde: tm− temperatura medie lunară cea mai călduroasă în zona de amplasare a unităţii;
tM – media temperaturilor maxime în luna respectivă;
tz – temperatura pe luna şi ziua respectivă;
Temperatura de referinţă Localitate Zona de temperatură Zona de umiditate
Iunie Iulie August
Alexandria VI VIII 20,5 22,5 22
∆tM Nr.crt. Zona de temperatură
1300 1400 1500
∆tm
1 Iunie 11,4 12 12,1 5,6
2 Iulie 11 11,6 11,9 5,3
3 August 11,8 12,4 12,6 5,6
75
∆tm − abatere medie lunară;
∆tM − abatere medie orară.
Luna Ora tec
1300 29.58
1400 29.94 iunie
1500 30
1300 31.22
1400 31.58 iulie
1500 31.76
1300 31.32
1400 31.68 august
1500 31.8
În calcule se va folosi valoarea maximă obţinută, rotunjită superior, tec=32°C.
Determinarea umidităţii φec se face utilizând formula:
φec%= φm + c·zu
unde: ms
mm
x
x=ϕ
tm=22.9, xm= 10.8
x22.9= 17.815
10017.815
10.8m ⋅=ϕ → φm = 60.62
φec%= 60.62+0.8·8= 67.02 %
φec%= 67 %
8.2. Proiectarea izolaţiei spaţiilor frigorifice
8.2.1. Calculul de proiectare a izoaţiei termice
Regimul de functionare al spaţiilor frigorifice, caracterizat prin valori coborâte ale
temperaturilor, prin variaţia rapidă a acestora şi printr-o umiditate relativă mare a aerului din
încăperi, impune pentru izolaţiile termice ale pereţilor, planşeelor şi pardoselilor condiţii
deosebite, a căror realizare prezintă o serie de dificultăţi.
76
Creşterea umidităţii izolaţiei se produce datorită vaporilor de apă care condensează pe
suprafaţa caldă a peretelui sau datorită pătrunderii vaporilor de apă în interiorul peretelui din
cauza diferenţei dintre presiunile parţiale ale vaporilor de apă care se găsesc în aerul din
exteriorul şi interiorul camerei frigorifice.
Rolul izolaţiei termice a spaţiilor frigorifice constă în reducerea fluxului de căldură ce
pătrunde prin pereţii camerei frigorifice, în vederea menţinerii unui regim de temperatură şi
umiditate cât mai stabil, indiferent de condiţiile de temperatură şi umiditate ale mediului
ambiant. Pentru exercitarea rolului impus, materialele izolatoare folosite pentru izolarea
depozitelor frigorifice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- conductivitate termică λ cât mai mică, higroscopicitate redusă, inerţie termică caracterizată
prin difuzitatea a= λ/ρ·cp cât mai mică, temperatura de lucru trebuie să constituie un criteriu
de alegere a materialului izolant.
Unul dintre materialele cele mai folosite la izolarea spaţiilor şi utilajelor frigorifice(pentru
izolarea pereţilor şi plafoanelor, mai puţin a pardoselilor din cauza rezistenţei mecanice reduse)
este polistirenul expandat.
Calculul izolaţiei termice şi a coeficientului global de transfer termic:
Se impune un k în funcţie de zona climaterică şi de tipul depozitului.
Se calculează grosimea izolaţiei cu ajutorul formulei:
++−⋅= ∑
i ii
i
ext
izizα
1
λ
δ
α
1
k
1λδ
unde: - αext= coeficient parţial de transfer termic prin convecţie pe suprafaţa exterioară a
peretelui, [W/(m· K)];
- αint= coeficient parţial de transfer termic prin convecţie pe suprafaţa interioară a
peretelui, [W/(m· K)];
- δi = grosimea straturilor componente;
- λi = conductivitatea termică a straturilor componentelor, [W/(m· k)];
q= k·∆t
++−
∆⋅= ∑
i ii
i
ext
izizα
1
λ
δ
α
1
q
tλδ
unde: - q= densitate de flux admisă
- ∆t= diferenţa de temperatură
Calculul diferenţei de temperatură pentru un spaţiu frigorific se face astfel:
77
∆t = ∆tc= tec-ti - pentru pereţii ce separă spaţiul frigorific de mediul exterior;
∆t = (0,7... 0,8) ∆tc - pentru pereţi interiori, plafoane şi podele ce separă spaţiul frigorific de unul
nefrigorific care comunică cu exteriorul;
∆t = 0,6·∆tc - pentru pereţi interiori, plafoane şi pardoseli ce separă spaţiul frigorific de unul
nefrigorific care nu comunică direct cu exteriorul;
∆t = 0,4·∆tc - pentru pereţi, plafoane şi pardoseli ce separă două spaţii firigorifice similare.
Valoarea grosimii izolaţiei astfel calculate se standardizează la o valoare imediat
superioară, δSTAS >δizolaţie şi se recalculează coeficientul global de transfer termic:
iz
iz
ii
i
e
efectiv
λ
δ
α
1
λ
δ
α
1
1k
+++
=
∑
qefectiv= kefectiv·∆t
8.2.2. Calculul de verificare a izolaţiei
În vederea verificării izolaţiei termice se vor calcula:
a. temperatura din fiecare strat al peretelui - tpi;
Temperaturile corespunzătoare fiecărui strat al peretelui se determină cu formulele: