7/29/2019 78007214 Dezvoltarea Municipiului Constanta http://slidepdf.com/reader/full/78007214-dezvoltarea-municipiului-constanta 1/21 1 CUPRINS Abstract.Motivaţie şi obiective………………………………………………………………………………….…1CAPITOLUL 1 ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A MUNICIPIULUI CONSTANŢA…....21.1. Amplasare……………………………………………………………………………......….21.2. Cadrul natural………………………………………………………………………... ...…...3 1.3. Turism………………………………………………………………………………......…...51.4. Demografie…………………………………………………………………………….…..10 1.5. Situaţia infrastructurii………………………………………………………………..….....13 CAPITOLUL 2 RESURSE , NEVOI ŞI SOLUŢII PENTRU DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI CONSTANŢA………………………………………………………..…..... 15 2.1.Resursecare pot contribui la dezvoltarea microregiunii……………………………….…..15 2.2.Resursecare pot contribui la dezvoltarea microregiunii……………………………….…..15 2.3. Obiectivul general şi prioritãţile de dezvoltare……………………………………...……..172.4.Plan de acțiune…………………………………………………………………………......17
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7/29/2019 78007214 Dezvoltarea Municipiului Constanta
Studiul se va realiza la nivelul municipiului Constanţa, din cadrul judeţului cu acelaşi
nume, situat în partea de sud-est a României, la 44°10′24″N, 28°38′18″E. Se situează pe coasta
Mării Negre, într -o zonă lagunară la est, deluroasă la nord şi în partea centrală, şi de câmpie la
sud şi vest. Posedă o plajă proprie, cu o lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului este
ocupată de staţiunea Mamaia, care este cea mai populată staţiune turistică de pe litoral; se află pe
malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care se continuă cu alţi 6 km pe
teritoriul oraşului Năvodari.
Am ales să analizăm Municipiul Constanţa deoarece reprezintă mobilul ideal al studiului
prin prisma faptului că are un potenţial turistic de o mare diversitate, datorită poziţiei salegeografice, care de asemenea, permite posibilitatea practicării diferitelor forme de turism: litoral,
de agrement, religios, turism de afaceri etc.
Obiectivele urmărite în realizarea studiului se referă la analiza stării actuale a turismului,
radiografierea punctelor forte dar şi problemelor, identificarea nevoilor pe care le are în prezent
municipiului Constanţa şi în final o serie de soluţii la nevoile identificate dar şi modalităţi de
aplicare a acestora. Studiul se va concretiza într-un plan de acţiune menit să ajute la îndeplinirea
obiectivelor stabilite pentru dezvoltarea turismului la nivelul municipiului Constanţa.
În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numără mineralele feroase,
apele mineralizate, materialele de construcţii, izvoarele mezotermale, rocile commune şi cele
fosfatice. Suprafaţa podişului este în mare parte acoperită de o pătură de calcar şi loess, podişul
Casimcea având chiar o structură aparte: un amestec de şisturi verzi acoperite de calcare jurasice
şi straturi de loess. Platforma continentală a Mării Negre are importante resurse de hidrocarburi
şi minerale puse în valoare pe măsura dării în folosinţă a unor instalaţii de foraj marin.
1.3. Turism
Litoralul românesc al Mării Negre are o alcătuire complexă care-i măreşte valoarea
turistică. Întreaga zonă dispune de plaje întinse şi însorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cucalităţi deosebite, lacuri cu ape dulci sau sărate şi nămoluri terapeutice, izvoare minerale şi pe
alocuri faleze înalte. Apa Mării Negre cu o salinitate mai redusă şi fără maree, lipsa stâncilor şi a
faunei periculoase, climatul marin liniştit şi plăcut conferă în plus litoralului românesc calităţi
remarcabile.
Staţiunile de pe litoral cunoscute în
turismul internaţional, cum sunt: Năvodari,
Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol,
Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora,
Venus, Saturn, Mangalia, cu baze de cazare şi
tratament şi diverse posibilităţi de agrement, oferă
condiţii pentru odihnă şi tratament în sezonul
estival, iar unele şi în extrasezon. Aceste staţiuni,
în anul 2007, deţineau împreună 41,5% din
capacitatea de cazare turistică pe ţară.
Principalii indicatori din domeniul
turismului pentru municipiul Constanţa şi staţiunea Mamaia pot fi redaţi cel mai bine prin
urmãtorul tabel:
7/29/2019 78007214 Dezvoltarea Municipiului Constanta
Planetariul din Constanţa este ca un "far" la malul
Mării Negre. Primul obiectiv public de acest gen
din ţară, luand fiinţă in anul in care omul a reuşit să
"atingă" pentru prima dată cu piciorul Lună (1969).
Publicul vizitator este variat, de la preşcolari, pană
la varstnici.
Demonstraţia de planetariu este o proiecţie pe o boltă artificială a unui cer instelat. In
sala prevazută cu aer condiţionat, poţi petrece o noapte in cateva zeci de minute, totdeauna avnd
siguranţa unui "cer senin". Planetariul dispune de o cupolă cu diametrul de 8 m şi o capacitate de80 de locuri. Aparatul de proiecţie cu care se realizează demonstraţiile este de tip ZKP-2 (1988),
realizat in Germania (Karl Zeiss Jena). In holul Planetariului poate fi vizitată o expoziţie cu
tematică de astronomie. In cupola Planetariului au loc demonstratii cu proiectorul ZKP-2 şi pot fi
Oamenii au din ce in ce mai putine sanse sa ajunga la pensie
Constanţa este unul din orasele cele mai afectate de acest fenomen. Oraşul-port are cea
mai scăzută durată medie de viaţă din ţară. Durata medie de viaţă a constănţenilor a ajuns la
aproape 69 de ani pentru bărbaţi şi 76 de ani pentru femei.
Oamenii au luptat prin toate mijloacele pentru a combate efectele negative ale bolii sau
ale fenomenelor naturale astfel încât durata medie de viaţă să crească. În final, de la 30 de ani cât
era durata medie de viaţă în evul mediu, aceasta a crescut în secolele XIX-XX până la 70-75 de
ani. In mod logic, odată cu trecerea timpului, aceasta ar fi trebuit să crească î n continuare.
Specialiştii au observat însă un fenomen îngrijorător. Începand cu anii `90, durata medie de viaţă
a oamenilor a început să scadă. Acest lucru se întâlneşte în egală măsură atât în ţările dezvoltate,
cât şi în cele sărace, chiar dacă din motive oarecum diferite. România nu face excepţie, iar
Constanţa este unul din oraşele cele mai afectate de acest fenomen. Principalii factori careafectează durata medie de viaţă a oamenilor sunt stresul zilnic, influenţa pe care are o are situaţia
materială extrem de grea cu care se confruntă majoritatea populaţiei şi, nu în ultimul rând,
poluarea, datorată însa nu tehnologizării excesive, ci absenţei unor metode adecvate de protecţie
a mediului.
Sursa: INSSE, http://www.Constanţa.insse.ro
Numărul şomerilor din Constanţa a crescut la aproape 20.198 în anul 2009, rata
şomajului ajunând la 6,4 %, comparativ cu 3,0% cu un an în urmâ. Astfel în 2009 s-a atins cel
mai înalt nivel al şomajului din ultimii aproape şase ani, o rată similară înregistrându-se în anul
2003, cand rata a fost de 7% potrivit Institutului Naţional de Statistică.
zilnic 11 trenuri, alte 6 leagã Constanţa de Tulcea, punctul de începere a Deltei Dunãrii iar 14
trenuri circulã zilnic spre sud, spre Mangalia.
Transportul naval
Portul Constanţa – cel mai important port la Marea Neagrã şi al patrulea ca mãrime din
Europa, are o suprafaţã totalã de 3.926 ha, din care 1.312 ha - uscat şi 2.614 ha – apã, şi este
situat pe coasta vesticã a Mãrii Negre, la 179 nM de Strâmtoarea Bosfor şi la 85nM de Cotul
Sulina prin care Dunãrea se varsã în mare.
Cu o lungime totalã a cheiurilor de 29,83 km, Portul Constanţa are 145 de dane din care
119 sunt operaţionale şi au adâncimi între 8 şi 19 m, ceea ce permite accesul tancurilor şi navelor
de mãrfuri vrac de 220.000 dwt. In ceea ce priveşte traficul fluvial în Portul Constanţa, acesta
este de aproximativ 10 milioane tone/an şi reprezintã 24% din traficul total anual. Zilnic, maimult de 200 barje se aflã sub operare sau sunt acostate în aşteptarea încãrcãri sau descãrcãrii
mãrfii.
Transportul aerian
La 23 de km. de municipiul Constanţa se gãseşte Aeroportul Internaţional Mihail
Kogãlniceanu, în perioada sezonului estival acesta asigurând legãturi aeriene cãtre toate oraşele
importante din Europa. Aeroportul posedã o pistã de aterizare şi decolare în lungime de peste
3500 de metri şi are o capacitate de operare de 6 avioane per orã.
Telecomunicaţiile
Infrastructura de telecomunicaţii din municipiul Constanţa este foarte bine dezvoltatã,
societãţile care acţioneazã în acest domeniu oferind servicii similare celor din Uniunea
Europeanã. Modernizarea sistemului de telecomunicaţii s-a realizat prin schimbarea reţelei
clasice cu cea de telefonie digitalã, introducerea cablurilor de fibre optice şi extinderea
capacitãţii telefonice a oraşului. În ultimii 5 ani domeniul telecomunicaţiilor a cunoscut un ritm
accelerat de dezvoltare, aspect care se datoreazã în principal apariţiei şi promovãrii unor produse
şi servicii noi şi a diversificãrii celor existente. Cea mai mare ratã de dezvoltare s-a înregistrat în
domeniul serviciilor de internet şi al telefoniei mobile. Cu toate acestea, potenţialul în domeniul
telecomunicaţiilor este încã departe de a fi epuizat.
7/29/2019 78007214 Dezvoltarea Municipiului Constanta
- politici ş strategii coerente de dezvoltare integrate a zonei costiere;
- realizarea unei noi şosele de centurã care ocoleşte întreaga zonã metropolitanã şi oferã
posibilitatea devierii traficului greu şi fluidizãrii circulatiei;
- dezvoltarea acceleratã a sectorului de construcţii şi crearea unor noi cartiere de locuinţe în zona
periurbanã a municipiului;
- dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu gaze şi extinderea acesteia la nivelul întregului oraş,
mai ales în zonele periurbane ;
- mai multe locuri de parcare.
IN TURISM
- valorificarea potenţialului istoric şi cultural de care dispune zona prin alocarea fondurilor publice/europene pentru dezvoltare în domeniul turismului ;
- porturi turistice şi de agreement (pentru turismul de croaziera)
- produse /programe turistice competitive, comparabile din punct de vedere al preţurilor si al
calităţii serviciilor oferite cu cele din străinătate ;
- materiale promoţionale pentru promovarea turismului ;
- mentenanţa plajelor şi a falezelor care datorită fenomenul de eroziune poate afecta pe
termen lung dezvoltarea activitãţilor turistice în aceastã zonã;
CULTURALE
- modernizarea monumentelor arheologice şi a unor edificii cu valoare arhitecturalã si istoricã
deosebitã;
- conservarea patrimoniului arheologic;
- amenajarea/îmbunătăţirea centrului istoric Constanţa (în present: cladiri neingrijite, trotuare
bombardate, gropi pline cu gunoaie).
7/29/2019 78007214 Dezvoltarea Municipiului Constanta
2.3. Obiectivul general şi prioritãţile de dezvoltare
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare durabilã a municipiului Constanţa îl
constituie impunerea zonei metropolitane Constanţa ca un centru multifuncţional competitiv al
României şi principalul polarizator economic în regiunea Mãrii Negre.
În ceea ce priveşte abordarea prioritãţilor de dezvoltare durabilã a municipiului Constanţa
şi în scopul atingerii obiectivului general, se are în vedere punerea în aplicare a urmãtoarei
strategii de acţiune:
•În scopul dezvoltãrii durabile şi integrate a regiunii şi ţinând cont de relaţiile teritoriale,
administrative şi economice pe care municipiul Constanţa le are cu teritoriile sale învecinate, vor
fi întreprinse demersuri şi acţiuni în vederea constituirii zonei metropolitane Tomis – Constanţa.
Zona metropolitanã va cuprinde în afara municipiului Constanţa o serie de localitãţi urbane şirurale situate în zona de proximitate, pe o razã de cca. 20 – 25 Km: