-
CAPITOLUL 1. Relatiile financiare1.1. Concept. Finantele publice
(economia sectorului public) studiaz conditiile care asigur
functionarea sectorului public, raporturile dintre fondurile si
cheltuielile publice, sistemul de impozite si alte resurse
financiare. Functiile de baz ale finantelor publice sunt : functia
de mobilizare, de repartizare si de utilizare a resurselor bnesti,
aceasta numit si functie de repartitie, functia de control asupra
crerii repartitiei, circulatiei si utilizrii resurselor
publice.1.2. Structura relatiilor financiare. Componentele
structurale ale relatiilor financiare sunt : bugetul public
(bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetul
local), veniturile si cheltuielile publice, mprumutul de stat si
finantele locale ale colectivittilor constituite n unittile
administrativ-teritoriale, controlul financiar. In cadrul
raporturilor financiare sunt cuprinse dou concepte fundamentale :
fondurile publice si patrimoniul public. Fondurile publice
reprezint sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale,
bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,
bugetul trezoreriei statului, bugetele institutiilor publice
autonome, ale institutiilor publice finantate integral sau partial
din bugetul de stat etc. Patrimoniul public reprezint totalitatea
drepturilor si obligatiilor statului, colectivittilor locale sau
ale entittilor publice ale acestora privind bunurile din domeniul
public sau privat, dobndite sau asumate cu orice titlu.
CAPITOLUL 2. Sistemul financiar 2.1. Sensul material si cel
formal de abordare a conceptului de finante publice . Notiunea
finantelor publice poate fi abordat n sens material, ca activitate
sau n sens formal, ca sistem de organizare. In sens material
finantele publice se caracterizeaz prin Legea nr. 500/2002 a
finantelor publice, cu activitate de formare, administrare,
angajare si utilizare a fondurilor publice ale statului, unittilor
administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice ale
acestora, implicate n procesul bugetar. In sens formal sistemul
finantelor publice poate fi privit ca un ansamblu de organe, de
institutii publice care desfsoar activitate financiar, alctuind
sistemul financiar. Acesta reprezint ansamblul entittii publice
prin care se organizeaz realizarea finantelor publice ca
activitate, n cadrul lui existnd institutii publice (organe) cu
competent general sau material special n domeniul finantelor
publice.2.2. Structura sistemului financiar. In cadrul
administratiei publice statale organismul cu competenta general
este Guvernul care asigur realizarea politicii interne si externe a
trii si exercit conducerea general a administratiei publice conform
programului su de guvernare acceptat de Parlament. Guvernul
elaboreaz proiectele bugetului de stat, al asigurrilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale si ale conturilor generale
anuale de executie ale acestora, pe care le supune spre aprobare
Parlamentului, iar dup aprobare rspunde de realizarea prevederilor
bugetare. De asemenea, exercit conducerea general a activittii
executive n domeniul finantelor publice, examinnd periodic situatia
financiar pe economie, executia bugetului public national si a
bugetelor fondurilor speciale. Curtea de conturi este entitate
administrativ autonom si exercit controlul asupra modului de
formare, administrare si ntrebuintare a resurselor financiare ale
statului si ale sectorului public. Ministerul Finantelor Publice
este organul de specialitate al administratiei publice centrale a
statului si este organizat si functioneaz n temeiul HG nr.
1574/2003, cu modificrile si completrile ulterioare. Conducerea
ministerului se exercit de ctre ministrul finantelor, membru al
Guvernului, numit dup criterii politice. Stabilitatea conducerii
ministerului este asigurat de secretarul general, functionar public
de carier, numit prin concurs sau examen si este subordonat direct
ministrului finantelor. Secretarii de stat exercit atributiile
delegate de ministrul finantelor, prin ordin. Ministerul Finantelor
Publice are urmtoarele functii : de reglementare si sintez, de
elaborare si implementare a politicii bugetare si fiscale a
Guvernului, de corelare a politicilor fiscale si bugetare cu
celelalte prti economico-sociale, de administrare a veniturilor
statului, de contractare si administrare a datoriei publice, de
exercitare a controlului financiar public intern, de elaborare si
supraveghere a cadrului legal n domeniul contabilittii. Principiile
care stau la baza activittii Ministerului Finantelor Publice sunt :
coerenta, stabilitatea si predictibilitatea cadrului macroeconomic,
armonizarea cadrului legislativ cu reglementrile UE, perfectionarea
managementului fondurilor publice, asigurarea unui mediu de afaceri
concurential si predictibil. Atributiile Ministerului Finantelor
Publice : propune strategii de dezvoltare pe
-
termen lung, elaboreaz proiectul bugetului de stat, al legii
bugetare anuale, precum si proiectul legii de rectificare a
bugetului de stat, stabileste echilibrul bugetar n faza de
elaborare a proiectului bugetului de stat, stabileste metodologii
pentru elaborarea proiectelor bugetului de stat, bugetului
asigurrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale si a
proiectelor bugetelor locale, analizeaz periodic modul de realizare
a prevederilor bugetare, urmreste executia operativ a bugetului
general consolidat, aprob repartizarea pe trimestre a veniturilor
si cheltuielilor prevzute n bugetul de stat, avizeaz bugetele
celorlalte sisteme autonome de asigurri sociale, analizeaz
programul de investitii din punct de vedere al ncadrrii n limitele
de cheltuieli stabilite, elaboreaz metodologia de aplicare a
procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie public si
coordoneaz cadrul general referitor la efectuarea achizitiilor
publice, elaboreaz si administreaz bugetul de venituri si
cheltuieli al Trezoreriei statului, contracteaz si garanteaz
mprumuturi de stat pe piata financiar intern si extern. Agentia
National de Administrare Fiscal (ANAF) are urmtoarele obiective :
colectarea veniturilor bugetului de stat, aplicarea unitar a
prevederilor legislatiei privind impozitele, taxele, contributiile
sociale si alte venituri bugetare, aplicarea unui tratament
echilibrat tuturor contribuabililor. Atributii : propune si
elaboreaz strategii de dezvoltare, asigur aplicarea corect, unitar
si nediscriminatorie a legislatiei fiscale, elaboreaz proceduri de
administrare a impozitelor, taxelor si contributiilor sociale,
monitorizeaz depunerea de ctre pltitori a declaratiilor
impozitelor, elaboreaz proceduri de impunere pentru persoanele
fizice si juridice, proceduri pentru stingerea obligatiilor
bugetare, pentru executarea silit, exercit urmrirea, supravegherea
si controlul fiscal pe ntreg teritoriul national, solutioneaz
contestatiile si petitiile care au ca obiect obligatiile fiscale
ale persoanelor fizice si juridice conform prevederilor legale,
reprezint statul n fata instantelor cu privire la impozitele,
taxele, contributiile sociale, exercit functia de audit public
intern n conditiile legii. Structurile deconcentrate n teritoriu
ale Ministerului Finantelor Publice sunt : la nivel de judet
(directiile generale judetene si a municipiului Bucuresti, ale
finantelor publice), la nivel de municipiu si sectoarele
municipiului Bucuresti (administratiile financiare), la nivel de
comune (perceptiile rurale). Structurile administratiei publice
locale sunt comisiile judetene, municipale, orsenesti si comunale,
ca organe deliberative si presedintii consiliilor judetene si
primarii ca organe executive. Pentru derularea operatiunilor
financiare aceste organisme au n structura lor servicii si
compartimente de specialitate.
CAPITOLUL 3. Dreptul financiar ramur a sistemului dreptului3.1.
Notiunea si obiectul dreptului financiar. Dreptul reprezint un
ansamblu de norme juridice constituite ntr-un sistem unitar ntr-o
societate dat. Teoria dreptului cunoaste distinctia dintre dou mari
diviziuni ale acestuia : dreptul public si dreptul privat. Deci,
dreptul financiar poate fi definit ca ansamblul unitar de norme
juridice care reglementeaz relatiile financiare, ca relatii
sociale, n form economic, de formare, administrare, ntrebuintare si
control al resurselor financiare publice, apartinnd statului,
colectivittilor locale si institutiilor publice ale acestora.
Dreptul financiar, ca ramur a sistemului dreptului, grupeaz toate
normele juridice care reglementeaz relatiile financiare si are, la
rndul su, mai multe subramuri. Astfel, normele juridice care
privesc bugetul public si procedura elaborrii, adoptrii, executrii
si ncheierii executrii bugetului pot fi grupate n subramura
dreptului bugetar, dreptul fiscal reprezint o subramur a dreptului
financiar care cuprinde normele juridice privind impozitele, taxele
si alte contributii datorate bugetului public, precum si cele
referitoare la procedura fiscal. Deci, dreptul financiar, spre
deosebire de cel fiscal, nu se limiteaz numai la normele juridice
referitoare la impozite, taxe, contributii, ci cuprinde si normele
conform crora statul si asigur sub orice form resursele financiare,
le administreaz, gestioneaz si controleaz modul de utilizare a
acestora.3.2. Normele juridice de drept financiar. Norma juridic,
ca element constitutiv al dreptului, este o regul de conduit,
instituit de puterea public sau recunoscut de ctre aceasta, a crei
respectare este asigurat, la nevoie, de forta coercitiv a statului.
Scopul normei juridice sau regulii de drept este acela de a asigura
convietuirea social, orientnd comportarea oamenilor n directia
promovrii si consolidrii relatiilor sociale potrivit idealurilor si
valorilor care guverneaz societatea. Normele dreptului financiar au
un caracter general si impersonal. Prin natura lor, legile pentru
aprobarea bugetului trebuie s stabileasc sarcini si prevederi
concrete, exprimate n cifre, privind elementele bugetului
(venituri, cheltuieli, surse, destinatii). De aceea, normele
juridice cuprinse n legile bugetare au caracterul unor sarcini,
stabilind precis limitele ntre care se desfsoar activitatea
financiar a institutiilor publice si ntr-o anumit msur si a altor
persoane juridice sau cetteni. Din punct de vedere al structurii
logico-juridice si normele dreptului financiar au cele trei
elemente specifice : ipotez, dispozitie (n general ele au caracter
imperativ), sanctiune (amenda fiscal,
2
-
majorrile de ntrziere pentru neplata n termenele legale a
obligatiilor financiare, suspendarea creditrii, supravegherea
activittii economico-financiare). 3.3. Izvoarele dreptului
financiar. Conceptul de izvor al dreptului, numit si izvor formal,
desemneaz formele de exprimare a normelor juridice (acte normative,
cutuma, jurisprudenta). Izvoarele formale ale dreptului financiar
sunt acte juridice normative, cu fort juridic diferit, n functie de
tipul actului si autoritatea emitent. Astfel, Constitutia reprezint
legea fundamental n toate sistemele de drept din statele moderne si
determin prin normele sale, structura statului, forma de guvernmnt,
competenta autorittilor publice esentiale ale statului, drepturile
si obligatiile cettenilor. Dispozitiile Constitutiei sunt
dezvoltate prin sistemul legilor organice si ordinare, al OG si
OUG, al HG, de punere n aplicare a legilor, a instructiunilor si
normelor metodologice ale ministerelor. De asemenea, n sistemul
izvoarelor dreptului financiar se cuprind si hotrrile consiliilor
judetene, municipale, orsenesti sau comunale care cuprind
reglementri n materia finantelor publice locale.3.4.Raporturile
juridice de drept financiar. Normele juridice au un caracter
abstract. Ele se realizeaz prin intermediul raporturilor juridice,
care sunt definite ca fiind relatii sociale reglementate de normele
juridice. Actiunile umane fcute n scopul producerii unor efecte
juridice mbrac forma actelor juridice. Acestea sunt realizate n
scopul constituirii, administrrii, ntrebuintrii si controlului
utilizrii resurselor financiare ale statului, colectivittilor
locale sau institutiilor publice ale acestora. In ceea ce priveste
subiectul activ al raportului juridic, acesta trebuie s fie o
persoan purttoare a autorittii publice (statul sau o colectivitate
local, o institutie public aflat n subordonarea acestora), n timp
ce subiectul pasiv (contribuabilul), acesta poate fi orice persoan
fizic sau juridic, creia norma juridic i stabileste obligatii sau
drepturi n materia finantelor publice. Intre acestea exist o
pozitie de inegalitate, subiectul activ putnd pretinde subiectului
pasiv prestatiile sau abtinerile legale. Ca urmare, subiectul activ
are dreptul de a actiona pentru executarea bugetului public, pentru
stabilirea si ncasarea, administrarea, utilizarea si controlul
resurselor financiare publice, n timp ce subiectul pasiv are
obligatia de a achita sarcinile bugetare, de folosire a sumelor
alocate prin destinatiile legale din bugetul public, precum si de a
contesta modul de impunere, de executare silit, sanctiunile
aplicate etc.
CAPITOLUL 4. Bugetul public national4.1. Conceptul de buget
public national. Trsturile bugetului public : este un act
previzional, de autoritate, prin care puterea legislativ
mputerniceste executivul s cheltuiasc si s perceap venituri conform
prevederilor legale, este un act anual, reprezint un sistem de
fluxuri financiare privind formarea resurselor bnesti publice,
gestionarea, utilizarea si controlul folosirii acestora.
Componentele bugetului public se mpart n trei categorii : bugete
centrale, bugete locale si ale institutiilor publice. Bugetul este
un plan financiar care sugereaz ideea de echilibrare ntre dou
componente: venituri si cheltuieli. Potrivit art. 138 din
Constitutia Romniei, republicat, conceptul de buget public national
este o notiune sintetic a 3 institutii juridice diferite : bugetul
de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetele locale ale
comunelor, oraselor si ale judetelor. Trsturile bugetului public :
este un act previzional, de autorizare, anual, reprezint un sistem
de fluxuri financiare privind formarea resurselor bnesti publice,
este un instrument de politic a statului n domeniul fiscalittii.
Componentele bugetului public national : bugetele centrale (bugetul
de stat si bugetul asigurrilor sociale de stat, mpreun cu fondurile
speciale constituite pe lng acestea), bugetele locale (judetene,
municipale, orsenesti si comunale), bugetele institutiilor
publice.4.2. Natura juridic a bugetului public. D.D. Saguna relev
existenta a 5 teorii referitoare la natura juridic a bugetului de
stat : este un act administrativ (veniturile si cheltuielile
bugetare sunt simple evaluri de ordin financiar, realizate de
agenti administrativi), are natura juridic de lege (legea este o
decizie emanat de la puterea legislativ, iar bugetul statului
constituie un program de administratie adoptat ca o decizie a
legislativului), este un act administrativ si legislativ n acelasi
timp (bugetul statului are natura juridic att de lege, ct si de act
administrativ), este un act de planificare (n urma adoptrii de ctre
Parlament printr-o lege emis n acest scop, dobndeste natura juridic
de lege), este un act financiar (bugetul de stat este un plan cu
caracter executoriu al statului). 4.3. Principiile dreptului
bugetar4.3.1. Principiul unittii (unicittii) presupune nscrierea
ntr-un singur document a tuturor veniturilor si cheltuielilor
bugetare anuale, deci aprobarea n fiecare exercitiu financiar a
unui singur buget, n vederea asigurrii utilizrii eficiente si
monitorizrii fondurilor publice. Din punct de vedere politic
principiul faciliteaz realizarea controlului Parlamentului si
executarea puterii sale de decizie n materia finantelor
publice.
3
-
4.3.2. Principiul universalittii presupune c bugetul trebuie s
cuprind toate veniturile si cheltuielile publice, deci realizarea
lor n cadrul bugetului si n afara lui. Aplicarea lui are avantajul
c permite cunoasterea exact a volumului total al veniturilor si
cheltuielilor publice, precum si conexiunile dintre acestea. De
asemenea, respectarea principiului universalittii bugetare permite
controlul Parlamentului asupra cuantumului total al veniturilor si
cheltuielilor publice. Acest drept al Parlamentului este asigurat
prin adoptarea anual a legii bugetare, precum si prin normele
juridice cuprinse n legea finantelor publice.4.3.3. Principiul
echilibrului bugetar implic ntocmirea unui buget public echilibrat,
deci balansat : veniturile publice s acopere cheltuielile publice.
El este considerat ca fiind cheia de bolt a finantelor publice.
Bugetele publice anuale se ntocmesc si se execut n conditii de
deficit. Finantarea deficitului bugetar se asigur numai prin
mprumuturi de stat, n conditiile legii.4.3.4. Principiul
specializrii (realittii) bugetare. Potrivit acestui principiu
veniturile bugetare trebuie nscrise n buget si aprobate de
Parlament pe surse de provenient, iar cheltuielile publice urmeaz s
se efectueze, pe categorii, destinatii si n functie de continutul
lor economic, potrivit clasificatiei bugetare. Pentru stabilirea
corect a competentelor de aprobare a creditelor bugetare practica
bugetar a initiat o clasificare bugetar a veniturilor si
cheltuielilor. Aceasta trebuie s fie simpl, clar si s ofere o
imagine privind : sursele de provenient a veniturilor pe categorii
si destinatiile cheltuielilor curente si de capital, precum si pe
ramuri si domenii de activitate, pe ordonatorii de credite.
Clasificatia bugetar tip elaborat de Ministerul Finantelor Publice
cuprinde ca subdiviziuni : prti, titluri, capitole, subcapitole,
paragrafe, articole, alineate. 4.3.5. Principiul anualittii
presupune c Guvernul este autorizat de Parlament s efectueze
cheltuieli publice pe durat de timp determinat (1 an, respectiv 12
luni calendaristice) care corespunde exercitiului bugetar. La
expirarea acestei perioade este necesar o nou autorizare a
Parlamentului pentru un nou an bugetar. Factorii care influenteaz
data nceperii anului bugetar sunt : caracterul economiei, nivelul
de dezvoltare al acesteia, perioada de lucru a Parlamentului,
traditia etc. In Romnia pentru toti agentii economici si alti
contribuabili anul financiar are aceeasi dat ca si exercitiul
bugetar. Executia bugetar se ncheie la 31 decembrie a fiecrui an.
Orice venit nencasat si orice cheltuial neefectuat pn la 31
decembrie se va ncasa sau se va plti, dup caz, n contul bugetului
pe anul urmtor. Creditele bugetare neutilizate pn la nchiderea
anului sunt anulate de drept. Dac legea bugetului de stat si cea a
bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel
putin 3 zile nainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplic, n
continuare, bugetele anului precedent pn la adoptarea noilor
bugete. In aceast ipotez bugetele exercitiului bugetar expirat
ultraactiveaz, n sensul c desi si-au ncetat valabilitatea, ele se
aplic n continuare pn la adoptarea noilor bugete.4.3.6. Principiul
publicittii. Aplicarea lui este un rezultat al democratizrii
societtii. Bugetul de stat sau cel al asigurrilor sociale de stat
se public n Monitorul Oficial al Romniei, respectiv n Monitoarele
judetelor pentru bugetele locale. Att proiectele de buget, ct si
conturile generale anuale de executie a acestora se dezbat public.
4.3.7. Principiul neafectrii veniturilor. Conform acestui principiu
veniturile bugetare, prin perceperea lor, se depersonalizeaz,
nefiind permis perceperea unui venit public pentru finantarea unei
anumite cheltuieli publice determinate. Orice cheltuial nou n
cursul anului bugetar se poate aproba cu conditia ca initiatorii s
prevad si resursele acoperirii acesteia. In practic se ntlnesc
numeroase abateri de la acest principiu. Astfel, legea permite
efectuarea unor venituri chiar n cadrul bugetului general
(ordinar), la acestea adugndu-se cele neautorizate de lege s rmn n
afara bugetului general si s fie folosite pentru finantarea unor
actiuni bine fundamentate.4.3.8. Principiul unittii monetare. Toate
operatiunile bugetare se exprim n moneda national (leul, avnd ca
subdiviziune banul). In conditiile aderrii la Uniunea European,
prin lege organic se poate recunoaste si nlocuirea leului cu moneda
european (EURO).4.4. Izvoarele formale ale reglementrilor bugetare
sunt : Legea nr. 500/2002 a finantelor publice care cuprinde :
bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul
fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele
institutiilor publice autonome, bugetul fondurilor externe
nerambursabile si OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale.
CAPITOLUL 5. Procesul bugetar
5.1. Elaborarea bugetului de stat
4
-
5.1.1. Competente si responsabilitti n procesul bugetar.
Guvernul elaboreaz anual proiectul bugetului de stat si pe cel al
asigurrilor sociale de stat pe care le supune, separat, aprobrii
Parlamentului. Aceste bugete, precum si cele ale fondurilor
speciale, ale creditelor externe contractate sau garantate de stat
si bugetele fondurilor externe nerambursabile se aprob prin lege.
Bugetele institutiilor publice autonome se aprob de organele
abilitate n acest scop, prin legi speciale. Bugetele institutiilor
publice finantate partial din bugetele de stat sau cele ale
asigurrilor sociale de stat se aprob prin lege, ca anexe la
bugetele ordonatorilor principali de credite, iar cele finantate
integral se aprob de ctre ordonatorul de credite ierarhic superior
al acestuia. Bugetele institutiilor publice care se finanteaz
integral din venituri proprii, se aprob de ctre organul de
conducere al institutiilor publice si cu acordul ordonatorului de
credite ierarhic superior, iar bugetul Trezoreriei statului prin
HG. In cazul n care legile bugetare anuale au fost depuse n termen
legal, dar nu au fost adoptate de Parlament pn la 15 decembrie
atunci Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de
urgent.5.1.2. Calendarul bugetar. Proiectele legii bugetare anuale
si ale bugetelor se elaboreaz de Guvern prin Ministerul Finantelor
Publice pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali
pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget si
pentru urmtorii 3 ani, a politicilor fiscale si bugetare, a
prevederilor amendamentelor de finantare si de ntelegere, a
posibilittilor de finantare a deficitului bugetar. Acestea trebuie
elaborate pn la 31 martie al anului curent. Ministerul Finantelor
Publice va transmite ordonatorilor principali de credite pn la 1
iunie o scrisoare-cadru prin care va specifica contextul
macroeconomic pe baza cruia vor fi ntocmite proiectele de bugete,
metodologiile de elaborare a acestora si limitele de cheltuieli
aprobate de Guvern. Ei au obligatia transmiterii propunerilor la
Ministerul Finantelor Publice pn la 15 iulie si care trebuie
definitivate pn la 1 august, urmnd ca Ministerul Finantelor Publice
s le nainteze Guvernului pn la 30 septembrie. Proiectul legii
bugetului de stat este nsotit de un raport privind situatia
macroeconomic pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz
proiectul si proiectia n urmtorii 3 ani. Dup nsusirea de ctre
Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, acesta le
prezint Parlamentului spre adoptare pn la 15 octombrie.5.2.
Continutul bugetului de stat. Veniturile sunt structurate pe
capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe prti, capitole,
subcapitole, titluri, articole sau alineate, dup caz. Cheltuielile
prevzute n capitole si articole au destinatie precis si limitat.
Numrul de salariati aprobat nu poate fi depsit. In bugetul de stat
sunt cuprinse si Fondul de rezerv bugetar la dispozitia Guvernului
si Fondul de interventie care pe parcursul unui an poate fi majorat
din Fondul de rezerv. Nici o cheltuial bugetar nu poate fi aprobat
fr stabilirea sursei de finantare. Evaluarea veniturilor si
cheltuielilor se face prin 3 metode clasice : metoda autonom,
metoda majorrii (diminurii) si cea a evalurii directe. Prin metoda
autonom la ntocmirea bugetului se iau drept baz veniturile si
cheltuielile ultimului buget a crui executie a fost ncheiat si se
efectueaz evaluri forfetare. Metoda majorrii (diminurii) se bazeaz
pe rezultatele exercitiului bugetar din ultimii 5 ani consecutivi
determinndu-se ritmul anual de crestere (descrestere) a veniturilor
si cheltuielilor. Metoda evalurii directe presupune efectuarea de
calcule pentru fiecare surs de venit si fiecare categorie de
cheltuieli.5.2.1. Ajutorul de stat. Legea nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat reglementeaz modalittile de autorizare, acordare,
control, inventariere, autorizare si raportare a ajutorului de stat
n vederea mentinerii unui mediu concurential normal. In ajutorul de
stat sunt incluse subventii, anularea de datorii sau preluarea
pierderilor, reduceri sau amnri de la plata taxelor si impozitelor,
garantii acordate de stat si care se concretizeaz ntr-un transfer
de venituri viitoare, certe sau posibile. Orice ajutor de stat
trebuie autorizat de Consiliul Concurentei. 5.2.2. Investitiile
publice sunt reglementate n Sectiunea a 3-a, Capitolul II din Legea
finantelor publice si sunt propuse de ordonatorii principali de
credite. Documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de
investitii se aprob de ctre Guvern potrivit Legii nr. 500/2002
pentru valori mai mari de 130 mld. lei, de ordonatorii principali
de credite pentru valori cuprinse ntre 18 130 mld. lei, de ceilalti
ordonatori de credite pentru valori pn la 18 mld. lei. Limitele
valorice nu se pot modifica dect prin HG. Pe parcursul executiei
bugetare ordonatorii principali de credite trebuie s monitorizeze
procesul investitiilor si s prezinte rapoarte trimestriale
Ministerului Finantelor Publice. In cazul nerealizrii unui proiect
de investitii ordonatorii principali de credite pot solicita
Ministerului Finantelor Publice pn la 31 octombrie redistribuirea
fondurilor.5.3. Aprobarea bugetului de stat. Conform dispozitiilor
art. 65 din Constitutie, bugetul de stat si bugetul asigurrilor
sociale de stat se aprob de ctre Camera Deputatilor si Senat n
sedint comun. Potrivit procedurii parlamentare comisiile permanente
ale fiecrei Camere examineaz proiectul legii si Raportul
5
-
Guvernului, le avizeaz si apoi ntocmesc un raport comun asupra
proiectului de lege, mpreun cu toate amendamentele tuturor
comisiilor si se transmit plenului. Dup dezbaterea general urmeaz
dezbaterea pe articole si aprobarea legii prin vot de ansamblu,
deschis sau secret, dup care proiectul legii bugetului de stat
devine lege ordinar.5.4. Legea bugetar anual. Pentru a produce
efecte juridice legea bugetar adoptat de Plenul celor dou Camere
ale Parlamentului trebuie supus promulgrii de ctre seful statului
conform art. 77 din Constitutie si totodat se dispune si publicarea
n Monitorul Oficial. Presedintele poate emite decretul de
promulgare sau poate cere Parlamentului, o singur dat, reexaminarea
legii dup care n termen de 10 zile este obligat s o promulge. In
cazul nclcrii prevederilor Constitutiei, Presedintele poate cere
Curtii Constitutionale s verifice constitutionalitatea acestora si
dac se declar constitutionalitatea legii ea trebuie promulgat de
Presedinte n cel mult 10 zile si intr n vigoare la 3 zile dup
publicarea n Monitorul Oficial sau la o dat prevzut n textul ei.
Conform Legii nr. 500/2002 legea bugetar are caracter temporar. Dac
legea bugetului de stat si cea a bugetului asigurrilor sociale de
stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile nainte de expirarea
exercitiului bugetar, se aplic, n continuare, bugetele anului
precedent pn la adoptarea noilor bugete. In aceast ipotez bugetele
exercitiului bugetar expirat ultraactiveaz, n sensul c desi si-au
ncetat valabilitatea, ele se aplic n continuare pn la adoptarea
noilor bugete.5.5. Executia bugetului de stat.5.5.1. Notiune.
Competente. Responsabilitti. Institutiile care au competent legal n
executia bugetului de stat sunt : Guvernul care exercit conducerea
general a executiei bugetelor centrale, Ministerul Finantelor
Publice care asigur echilibrul bugetar si aplicarea politicii
financiare a statului, ordonatorii de credite care dispun sau aprob
orice actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a
patrimoniului public. Ordonatorii de credite sunt de 3 grade :
ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, bugetului
asigurrilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale,
ordonatori secundari de credite (conductorii institutiilor publice
cu personalitate juridic), care aprob efectuarea cheltuielilor din
bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale,
ordonatori tertiari de credite (conductori din institutiile publice
cu personalitate juridic din subordinea ordonatorilor principali
sau secundari de credite) si care utilizeaz creditele bugetare
repartizate pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le
conduc. 5.5.2. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare
pe trimestre si pe ordonatori de credite. Creditele bugetare
aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului financiar si pot fi
folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, dup
deschiderea sau alimentarea cu fonduri de ctre Ministerul
Finantelor Publice.5.5.3. Modificarea destinatiei creditelor
bugetare. Prin legea bugetar se aprob creditele bugetare pentru
cheltuielile fiecrui exercitiu bugetar, precum si structura
functional si economic a acestora. Creditele bugetare aprobate unui
ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru
finantarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite.
Tipuri de modificare a destinatiei initiale a creditelor bugetare :
virrile de credite ntre subdiviziunile clasificatiei bugetare,
transferul creditelor bugetare, suplimentarea, blocarea si anularea
creditelor bugetare.5.5.4. Realizarea veniturilor bugetare cuprinde
impozitele, taxele si orice alte venituri stabilite prin lege.
Executia bugetar are aceeasi durat ca si exercitiul
financiar.5.5.5. Executia cheltuielilor bugetare. Sumele aprobate
prin bugetul public pe destinatii, n limita crora se pot angaja,
ordonanta si efectua plti reprezint creditele bugetare (drepturi
bnesti ale beneficiarilor bugetului public, nerambursabile si nu
sunt purttoare de dobnd). Respectarea executiei cheltuielilor
bugetare este obligatorie, schimbarea nelegal a acestora constituie
infractiune de deturnare de fonduri. Procedura executiei
cheltuielilor bugetare ncepe cu deschiderea creditelor bugetare,
urmat de repartizarea acestora n baza dispozitiei bugetare.5.5.6.
Executia de cas a bugetului de stat cunoaste dou mari sisteme de
organizare : executia de cas prin sistemul bancar care const n
ndeplinirea functiei de casier al statului de ctre o banc, de regul
banca central si executia de cas prin sistemul trezoreriei publice,
adoptat prin Legea nr. 500/2002.5.6. Incheierea executiei bugetului
de stat coincide cu cea a exercitiului bugetar si a anului
calendaristic. Ministerul Finantelor Publice solicit ordonatorilor
principali de credite rapoarte periodice privind gradul de
utilizare a fondurilor publice pe baza crora elaboreaz contul
general anual de executie a bugetului de stat si a celui
asigurrilor sociale de stat, care este aprobat prin lege dup
verificrile Curtii de Conturi. Conturile anuale de executie a
acestor bugete cuprind la venituri prevederi bugetare initiale,
definitive si ncasri realizate, iar la cheltuieli bugetare credite
bugetare initiale, definitive si plti efectuate.
6
-
5.7. Controlul executiei bugetului de stat se realizeaz prin
control politic efectuat de Parlament sau la cererea acestuia de
Curtea de Conturi, control administrativ-financiar sau de
specialitate exercitat de ctre autorittile puterii executive
(Corpul de control al primului-ministru, Ministerul Finantelor
Publice prin Directia General a Controlului Financiar de Stat si
Garda Financiar), controlul specializat (Curtea de Conturi a
Romniei). 5.8. Bugetul asigurrilor sociale de stat, conform art.
138 din Constitutie, reprezint o component a bugetului public
national. El reflect constituirea si utilizarea fondurilor bnesti
necesare pentru pensii de asigurare social de stat, pensii pentru
agricultori, a indemnizatiilor pentru incapacitate de munc, pentru
plata biletelor de odihn si tratament etc. El se elaboreaz si
administreaz de ctre Ministerul Muncii, Solidarittii Sociale si
Familiei si se depune cu avizul Ministerului Finantelor Publice la
Guvern n vederea transmiterii la Parlament. In cadrul controlului
parlamentar Guvernul trebuie s depun pn la 30 septembrie o
informare cu privire la realizarea bugetului de asigurri sociale de
stat si msuri pentru mbunttirea protectiei sociale a veniturilor
populatiei. Pn la 30 noiembrie Guvernul poate prezenta
Parlamentului propuneri de modificare a bugetului de asigurri
sociale de stat.
CAPITOLUL 6. Reglementarea finantelor publice locale6.1.
Finantele publice si autonomia local. La baza descentralizrii
financiare privind autonomia administrativ a colectivittilor locale
trebuie avute n vedere principiile : diversittii, al echivalentei n
finantarea serviciilor publice, al acceptrii contului
descentralizrii, al redistribuirii si stabilizrii centralizate, al
compensrii fluxurilor financiare dintre colectivitti, al asigurrii
serviciilor sociale vitale, al accesului echitabil la resursele
financiare publice, al echilibrului financiar.6.2. Particularitti
privind veniturile si cheltuielile bugetelor locale. Potrivit OUG
nr. 45/2003 veniturile bugetare locale sunt constituite din
venituri proprii (impozite, taxe, contributii, alte vrsminte, alte
venituri si cote defalcate din impozitul pe venit), surse defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat, subventii primite de la
bugetul de stat si de la alte bugete, donatii si sponsorizri. In
completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale Legea nr.
189/1999 a instituit si alte categorii de venituri : cote defalcate
din impozitul pe venit, sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat, transferuri considerabile pentru bugetele
locale.6.3. Elaborarea, aprobarea si executia bugetelor locale. Si
n materia finantelor locale subiectele de drept poart denumirea de
ordonator de credite (principali presedintii consiliilor judetene,
primarul general al municipiului Bucuresti, primarii celorlalte
unitti administrativ-teritoriale), ordonatori secundari si tertiari
(conductorii institutiilor publice cu personalitate juridic din
subordinea fiecrui consiliu local, judetean si a Consiliului
General al municipiului Bucuresti). Executia de cas a bugetelor
locale se efectueaz prin unittile teritoriale ale trezoreriei
statului.6.4. Reflectarea principiilor Cartei autonomiei locale n
legislatia financiar romneasc. Carta european a autonomiei locale
are la baz premisele : colectivittile locale reprezint unul din
principalele fundamente ale oricrui regim democratic, la nivel
local dreptul cettenilor de a participa la rezolvarea problemelor
publice poate fi exercitat n modul cel mai direct, aprarea si
ntrirea autonomiei locale reprezint o contributie important la
edificarea Europei fondate pe principiile democratiei si
descentralizrii puterii.
CAPITOLUL 7. Norme juridice privind finantele institutiilor
publice7.1. Notiunea de institutie public. Institutiile publice
denumire generic ce include Parlamentul, Administratia parlamentar,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei
publice, alte autoritti publice, institutii publice autonome,
precum si institutiile din subordinea acestora indiferent de modul
de finantare a acestora (Legea nr. 500/2002). Trsturile
institutiilor publice : sunt institutii ale statului de drept, care
desfsoar activitate public sau executiv, reprezentnd puterea si
administratia de stat n societate, sunt institutii de stat care si
desfsoar activitatea n strns legtur cu bugetul public, privind
resursele financiare constituite n cadrul acestuia. Obiectul de
activitate al institutiilor publice este asigurarea, n sistem
non-profit a activittilor social-culturale, aprare national si
ordine public, actiuni economice, administratia public etc. Sunt
persoane juridice nfiintate prin acte de putere n scopul realizrii
unor actiuni de dispozitie ori de protectie. Conductorii
institutiilor publice au calitatea de ordonatori de credite, cu
drepturi si obligatii reiesite din statutul lor.
7
-
7.2. Finantarea institutiilor publice statale. Finantarea
cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice se
asigur potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002 privind finantele
publice : integral din bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale
de stat, bugetele fondurilor speciale, dup caz, din venituri
proprii si subventii acordate de la bugetul de stat si bugetul
asigurrilor sociale de stat, dup caz, integral din veniturile
proprii. Lunar, n termen de 10 zile de la expirarea lunii,
ordonatorii principali de credite au obligatia s transmit
Ministerului Finantelor Publice situatii privind sumele virate la
buget n vederea realizrii modificrilor corespunztoare n volumul si
structura bugetului de stat, al asigurrilor sociale de stat,
bugetelor fondurilor speciale, dup caz. Bunurile materiale primite
sub form de donatii si sponsorizri se nregistreaz n contabilitatea
acestora.
Veniturile proprii provin din chirii, organizarea de manifestri
culturale si sportive, studii, proiecte, publicatii etc. sumele
ncasate constituind venituri ale bugetului de stat, ale bugetului
asigurrilor sociale de stat sau bugetelor fondurilor speciale, dup
caz. In cazul n care institutiile publice nfiintate n subordinea
ordonatorilor principali de credite, nu dispun de fonduri
suficiente, pot obtine de la acestia mprumuturi fr dobnd, pe baz de
conventie si care trebuie rambursate n termen de 6 luni de la data
acordrii. 7.3. Finantarea institutiilor si serviciilor publice
locale. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale
institutiilor publice de interes local se asigur astfel : integral
din bugetul local, din venituri proprii si subventii acordate de la
bugetul local, integral din venituri proprii. Bugetele
institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau
partial din bugetele locale se aprob de ctre consiliile judetene,
municipale, orsenesti sau comunale, n functie de suordonarea
acestora, n timp ce bugetele celor finantate integral din venituri
extrabugetare se aprob de organul de conducere al acestora, cu
avizul ordonatorilor principali de credite. O particularitate n
ceea ce priveste sursele de finantare ale institutiilor si
serviciilor publice de interes local o reprezint posibilitatea
folosirii mijloacelor bnesti si materiale primite de la persoanele
fizice sau juridice sub form de donatii sau sponsorizri, pentru
desfsurarea activittii, cu respectarea dispozitiilor legale. De
asemenea, conform OUG nr. 45/2003, au posibilitatea obtinerii unor
mprumuturi temporare, pe baz de conventie, n cazul n care la
nfiintarea unor institutii si servicii publice de interes local, nu
dispun de fonduri suficiente, acestea trebuind a fi rambursate n
termen de 1 an de la data acordrii. 7.4. Acte procedurale privind
executia bugetelor institutiilor publice. Sumele aprobate prin
bugetul public pe destinatii, n limita crora se pot angaja,
ordonanta si efectua plti reprezint creditele bugetare. Potrivit
normelor legale, institutiile publice trebuie s suporte n procesul
executiei cheltuielilor bugetare, 4 faze : angajarea, lichidarea,
ordonantarea si plata. Plata cheltuielilor se face de ctre seful
compartimentului financiar-contabil. In faza angajrii cheltuielilor
se ncheie angajamentul legal urmat de cel bugetar. Angajamentul
legal poate fi un contract de achizitie public, un contract de
mprumut, contract de munc etc. El nu poate fi aprobat de
ordonatorul principal de credite dect dac a obtinut n prealabil
viza de control financiar preventiv, n conditiile legii. La
lichidarea cheltuielilor documentele care atest bunurile livrate,
lucrrile executate si serviciile prestate se vizeaz pentru bun de
plat de ctre ordonatorul de credite sau de persoana delegat cu
aceste atributii. Ordonantarea de plat reprezint actul de drept
financiar prin care ordonatorul de credite d dispozitie
conductorului compartimentului financiar-contabil s sting raportul
juridic obligational si s ntocmeasc instrumentele de plat a
cheltuielilor. Ordonantarea de plat trebuie s fie nsotit de
documentele justificative n original si s poarte viza persoanelor
autorizate din compartimentele de specialitate care s confirme
corectitudinea sumelor de plat. Pentru a produce efecte juridice
ordonantarea de plat trebuie s contin viza de control financiar
preventiv n vederea stabilirii c aceasta a fost emis corect,
corespunde cu cheltuielile angajate si suma respectiv este corect,
cheltuiala este nscris la subdiviziunea corespunztoare din bugetul
aprobat, exist credite bugetare disponibile, documentele
justificative sunt n conformitate cu prevederile legale n vigoare,
numele si datele de identificare ale creditorului sunt nscrise
corect. Plata cheltuielilor reprezint un act juridic de drept
financiar prin care se stinge obligatia bugetar angajat legal si
institutia public este eliberat de obligatii fat de
tertii-creditori. Plata cheltuielilor se face de ctre contabil. In
cazul constatrii unor erori conductorul compartimentului
financiar-contabil poate suspenda plata. CAPITOLUL 9. Elemente
generale de drept fiscal9.1. Resursele fiscale component a
resurselor financiare publice. Trebuie evidentiat aici Teoria
contractului social (J. J. Rousseau), Teoria solidarittii si Teoria
echivalentei impozitelor (Adam Smith si Montesquieu).
8
-
9.2. Exigente fundamentale ale impunerii fiscale. Principiile
fundamentale ale impunerii n viziunea lui Adam Smith : maxima de
justitie, maxima de certitudine, a comodittii, a economiei.9.3.
Caracteristicile resurselor fiscale. Impozitele, taxele,
contributiile, ca surse formale sunt elemente esentiale ale
veniturilor bugetului public national. Caracteristicile resurselor
fiscale : reprezint, n general, plti fr echivalent, mbrac forma
bneasc, reprezint resurse financiare publice, sunt instituite prin
acte juridice unilaterale, au caracter obligatoriu. 9.4. Impozite
si taxe.9.4.1. Impozitul reprezint contributia bneasc legal,
datorat bugetului public, n mod obligatoriu si cu titlu
nerambursabil, de ctre persoanele fizice si juridice pentru
veniturile pe care le obtin, bunurile pe care le posed, precum si
pentru unele fapte de consum.
Clasificare : dup forma de plat (n natur si n bani), dup
obiectul impunerii (personale si reale), dup forma perceperii
(directe si indirecte), dup autoritatea care le impune (de stat si
locale).9.4.2. Taxele. Conform Legii finantelor publice nr.
500/2002 taxa este suma pltit de persoana fizic sau juridic, de
regul, pentru sumele pltite acesteia de ctre un agent economic, o
institutie public sau un serviciu public. Alturi de impozite,
taxele reprezint a doua mare categorie de resurse fiscale. Spre
deosebire de impozite, taxele sunt plti efectuate bugetului de ctre
contribuabilii persoane fizice si juridice, cu ocazia si n legtur
cu prestarea unui serviciu public. Taxele au caracter ante-factum,
fiind datorate si achitate n momentul solicitrii serviciilor sau
lucrrilor care urmeaz a fi efectuate de ctre institutiile
publice.9.5. Elementele definitorii ale resurselor fiscale sunt :
1. Subiectul impunerii (debitorul) este persoana fizic sau juridic,
care potrivit normelor legale, are obligatia de a plti un impozit
sau o tax, la termenele si n cuantumul prevzute de lege. In
general, subiectul impunerii este si pltitorul impozitului datorat,
exceptia fiind stopajul la surs (ex. impozitul pe salarii). 2.
Obiectul (materia) impozabil sau baza impozabil reprezint bunurile
sau veniturile pentru care se datoreaz impozite sau taxe. El poate
fi : n cazul veniturilor (salariu, profit, venituri
liber-profesionisti), iar n cazul bunurilor (cldiri, terenuri,
mijloace de transport etc.). In practic valoarea obiectului
impozabil se realizeaz forfetar, administrativ sau pe baza
declaratiei contribuabilului. 3. Cota (tariful) de impunere
reprezint elementul cu ajutorul cruia se determin cuantumul bnesc
al resurselor fiscale datorate de contribuabili si ea poate avea
form procentual sau n sum fix. 4. Unitatea de evaluare reprezint
etalonul n care se exprim obiectul impozabil (valoric lei, USD etc.
sau fizic metru ptrat, hectar etc.). 9.6. Reglementarea juridic a
relatiilor fiscale. Raporturile juridice de drept fiscal sunt
relatii financiare care se formeaz n procesul de instituire si
percepere a impozitelor, taxelor si altor contributii datorate
bugetului public, relatii reglementate de dreptul fiscal. Relatiile
sociale privind activitatea fiscal sunt generate de norme juridice
de natur constitutional sau legal. Orice raport public are ca
elemente : subiecte, continut, obiect. Subiecte : detintorul
autorittii publice, statul, colectivitatea local si institutii ale
acestora, o persoan fizic (cetteni romni, cetteni strini, persoane
fizice strine rezidente sau nerezidente) sau juridic (regiile
autonome, societtile comerciale, asociatii, fundatii etc.) care are
obligatia de a plti impozite, taxe, contributii. Continutul
cuprinde un subiect activ (statul sau autorittile locale) si
subiectul pasiv (contribuabilul).9.7. Dreptul fiscal subramur a
dreptului financiar. Aplicarea n timp si spatiu a normelor juridice
fiscale este guvernat de principiul anualittii si de cel al
teritorialittii si care nu este absolut. 9.8. Codificarea dreptului
fiscal. Sistematizarea este determinat de nevoia organizrii actelor
normative n vederea simplificrii, reducerii si concentrrii
reglementrilor. Una dintre formele de sistematizare a actelor
normative, alturi de ncorporare, este codificarea. Aceasta este o
activitate stiintific specializat care n temeiul art. 79 din
Constitutie revine Consiliului Legislativ, organ consultativ de
specialitate al Parlamentului si care potrivit Regulamentului de
organizare si functionare propune celor dou Camere ale acestuia si
Guvernului un program de codificare a legislatiei si va coordona
operatiunea de codificare.9.8.1. Codul fiscal este reglementat prin
Legea nr. 571/2003 n care sunt prevzute impozitele si taxele :
impozitul (pe profit, pe venit, pe veniturile microntreprinderilor,
pe veniturile obtinute n Romnia de rezidenti, pe reprezentante),
taxa pe valoarea adugat, accizele, impozitele si taxele locale. La
baza acestor impozite si taxe Codul fiscal a instituit principiile
: neutralitatea msurilor fiscale n raport cu diferitele categorii
de investitori si capitaluri cu forma de proprietate si
certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care
s nu conduc la interpretri arbitrare. Pentru respectarea Legii nr.
571/2003 Ministerul Finantelor Publice elaboreaz normele
metodologice care sunt aprobate prin HG si ordine si
9
-
instructiuni emise de ministrul finantelor publice. In scopul
asigurrii certitudinii impunerii a fost nfiintat comisia fiscal
central care are responsabilitatea elaborrii deciziilor cu privire
la aplicarea unitar a dispozitiilor codului. 9.8.2. Codul de
procedur fiscal reglementeaz drepturile si obligatiile prtilor din
raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si
taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, care se
realizeaz n legtur cu : nregistrarea fiscal, declararea,
stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor, taxelor,
contributiilor si a altor sume datorate bugetului general
consolidat, precum si solutionarea contestatiilor mpotriva actelor
administrative locale.
CAPITOLUL 10. Administrarea creantelor fiscale10.1. Notiunea de
obligatie bugetar. Notiunea de creant mpreun cu cea de obligatie
desemneaz elemente de continut ale raportului juridic obligational.
Obligatia este un raport juridic al crui continut este format din
sarcina debitorului si dreptul creditorului. De aceea obligatiile
mai sunt denumite si drepturi de creant. Creanta bugetar reprezint
obligatii izvorte din impozite, taxe, contributii, amenzi si alte
sume, care alimenteaz fondurile publice, potrivit Legii finantelor
publice nr. 500/2002. Executarea creantelor bugetare si are sediul
materiei n OG nr. 92/2003. Obligatia bugetar si creanta bugetar
formeaz obligatia fiscal sau creanta fiscal, dar ea mai este
utilizat si sub notiunea de creant bugetar sau obligatie bugetar.
Autorittile competente care stabilesc, colecteaz, administreaz,
potrivit legii, creantele bugetare, se numesc creditori bugetari si
apartin administratiei publice statale sau locale. Obligatiile
bugetare, ca raporturi juridice obligationale, si au izvorul n
fapte juridice reprezentnd evenimente sau actiuni svrsite cu sau fr
intentie de a da nastere la raporturi juridice de obligatii, care
produc totusi efecte, n puterea legii. Ansamblul actelor si
operatiunilor de constatare a obiectelor impozabile se numeste
asezare a impunerii sau asiet. 10.2. Raportul juridic fiscal. In
relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat
printr-un mputernicit. Un important atribut de identificare a
subiectului pasiv (debitorul), al raportului de drept fiscal, este
domiciliul fiscal. Creditorul este subiect activ. In scopul
stabilirii rspunderii asociatilor si actionarilor la societtile
comerciale debitoare, potrivit Legii nr. 31/1990, republicat, cu
modificrile si completrile ulterioare, organul fiscal ntocmeste o
decizie n care sunt artate motivele de fapt si de drept pentru care
este angajat rspunderea persoanei n cauz. Decizia se supune
aprobrii organului fiscal si ea cuprinde : codul de identificare
fiscal a persoanei rspunztoare, numele si prenumele sau denumirea
debitorului principal, domiciliul sau sediul acestuia, cuantumul si
natura sumelor datorate, termenul n care persoana rspunztoare
trebuie s plteasc obligatia debitorului principal, temeiul legal si
motivele de fapt ale angajrii rspunderii. Continutul raportului
juridic fiscal cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor
acestuia (creante fiscale principale si accesorii pentru subiectul
activ si obligatii ale subiectului pasiv). Creantele fiscale se
sting prin ncasare, executare silit, scutire, anulare, prescriptie
si prin alte modalitti prevzute de lege. 10.3. Reguli generale de
procedur fiscal10.3.1. Competenta organului fiscal. Organele
fiscale au competent general privind administrarea creantelor
fiscale, exercitarea controlului si emiterea normelor de aplicare a
prevederilor legale n materia fiscal.10.3.2. Actul administrative
fiscal se emite numai n form scris si cuprinde : denumirea
organului fiscal emitent, data la care a fost emis si data de la
care si produce efectele, datele de identificare a contribuabilului
sau a persoanei mputernicite, obiectul actului administrativ
fiscal, motivele de fapt, temeiul de drept, numele si semntura
persoanelor mputernicite ale organului fiscal, stampila organului
fiscal emitent, posibilitatea de contestatie si termenul de
depunere a acesteia. Pentru a produce efecte juridice actul
administrativ fiscal trebuie s fie comunicat contribuabilului :
prin prezentarea acestuia la sediul organului fiscal emitent si
primirea actului administrativ fiscal sub semntur si data
comunicrii, prin persoanele mputernicite ale organului fiscal,
potrivit legii sau prin post, la domiciliul contribuabilului, cu
scrisoare recomandat cu confirmare de primire, precum si prin alte
mijloace (fax, e-mail etc.). Dac se constat lipsa contribuabilului
sau refuzul de a primi actul administrativ fiscal comunicarea se
face prin publicarea ntr-un ziar de larg circulatie sau n Monitorul
Oficial, Partea IV. Actul administrativ fiscal se consider
comunicat n a cincea zi de la data publicrii anuntului. Lipsa unuia
dintre elementele actului administrativ fiscal atrage nulitatea
acestuia.
10
-
10.3.3. Administrarea si aprecierea probelor. Organul fiscal
poate solicita informatii de orice fel din partea contribuabililor
si a altor persoane, expertize, poate folosi nscrisuri, poate s
efectueze cercetri la fata locului. 10.4. Asezarea impunerii10.4.1.
Inregistrarea fiscal. Alturi de actele si operatiunile de
constatare a obiectului impozabil si de individualizare a
impozitelor sau taxelor datorate, procedura fiscal cuprinde si acte
prealabile de nregistrare si de atribuire a Codului fiscal pentru
fiecare pltitor de impozite si taxe. Orice persoan sau entitate
care este subiect ntr-un raport juridic fiscal se nregistreaz
fiscal, primind un cod de identificare, atribuit de organul fiscal
competent din subordinea ANAF sau potrivit legii (pentru persoane
fizice CNP, pentru persoane juridice CUI). Contribuabilii care
obtin venituri din activitti independente au obligatia s depun la
organul fiscal competent declaratie de nregistrare fiscal. 10.4.2.
Obligatia de a conduce evidenta fiscal. In vederea stabilirii strii
de fapt fiscale si a obligatiei fiscale de plat datorate,
contribuabilul este obligat s conduc evidente fiscale respectnd
urmtoarele reguli : pstrarea evidentelor contabile si fiscale la
domiciliul fiscal sau la sediile secundare, dup caz, n cazul
arhivrii electronice si pstrarea si prezentarea aplicatiilor
informatice cu ajutorul crora au fost generate, ntocmirea
registrelor de evidentiere a veniturilor realizate si a
cheltuielilor efectuate din activittile desfsurate, completarea
integral a rubricilor formularelor, corespunztor operatiilor
nregistrate. 10.4.3. Obligatia de a depune declaratii fiscale. Prin
declaratia fiscal se declar : impozitele, taxele si contributiile
datorate n cazul n care obligatia calculrii revine pltitorului,
potrivit legii, bunurile si veniturile impozabile, n cazul n care,
potrivit legii, stabilirea impozitului si taxei se face de ctre
organul fiscal, impozitele colectate prin stopaj la surs, n cazul n
care pltitorul are obligatia de a calcula, de a retine si a vrsa
impozite si taxe. Data depunerii declaratiei fiscale este data
nregistrrii la organul fiscal sau data postei, dup caz. Nedepunerea
declaratiei fiscale d dreptul organului fiscal s stabileasc din
oficiu obligatiile fiscale prin estimarea bazei de impunere, dar
care totusi nu se poate face nainte de mplinirea unui termen de 15
zile de la nstiintarea contribuabilului privind depsirea termenului
legal de depunere a declaratiei fiscale. 10.4.4. Individualizarea
obligatiei fiscale prin titlul de creant. Dup modul de ntocmire
titlurile de creante fiscale pot fi : titluri de creant explicite
(declaratie de impozite si taxe, actul de impunere, documentul de
plat al unei taxe etc.) si titluri de creant implicite (documentele
privind rezultatul controlului efectuat de organele abilitate de
lege si accesoriile lor). Impozitele, taxele, contributiile si alte
sume datorate bugetului consolidat se stabilesc prin : declaratie
fiscal sau decizie emis de organul fiscal, n alte cazuri. Bazele de
impunere se stabilesc prin decizie referitoare la bazele de
impunere, separat dac venitul impozabil este realizat de mai multe
persoane sau cnd sursa venitului impozabil se afl pe raza altui
organ fiscal dect cel competent teritorial.10.4.4.1.
Particularittile obligatiei titlului de creant fiscal. Caractere
specifice : sunt acte juridice de drept financiar, reprezint acte
juridice declarative de drepturi si obligatii, sunt ntocmite numai
n form scris, au caracter executoriu. 10.5. Modificarea
obligatiilor fiscale : modificarea elementelor care au stat la baza
individualizrii obligatiei fiscale, cuprinse n declaratia de
impunere, modificarea actelor normative prin care se instituie si
reglementeaz venituri bugetare, acordarea nlesnirilor legale la
plata obligatiilor fiscale. Prin OUG nr. 40/2002 s-a stabilit
esalonarea la plat a impozitelor si altor obligatii bugetare,
precum si a majorrilor de ntrziere si a altor penalitti, pe o
perioad de cel mult 5 ani, cu un termen de gratie de pn la 6 luni,
pe urmtoarele criterii : vechimea contribuabilului, raportul dintre
vechimea arieratelor si cea a contribuabilului, mobilitatea
acestuia din punct de vedere al sediului, mentiuni la Registrul
Comertului privind schimbarea actionarului/asociatului principal,
ndatorarea financiar, lichiditatea global, solvabilitatea, date
privind declaratiile de impozite, taxe si contributii, obligatii
neachitate n contul impozitelor cu stopaj la surs, dac a beneficiat
anterior de nlesniri, dac contribuabilul a avut relatii
contractuale cu unitti economice cu finantare bugetar si nu a
ncasat la termen contravaloarea acestora, situatia privind
achitarea debitelor anului curent, contribuabilul a fost sanctionat
pentru evaziune fiscal. Inlesnirile la plat si pierd valabilitatea
dac debitorii nu si achit obligatiile bugetare curente cu termene
scadente ncepnd cu data de 1 a lunii intrrii n vigoare a conventiei
ncheiate. O nou cerere pentru acordarea unor nlesniri la plata
obligatiilor bugetare nu poate fi depus timp de 12 luni de la data
nerespectrii nlesnirilor anterioare acordate.
11
-
10.6. Colectarea creantelor fiscale. Pentru realizarea
creantelor bugetare trebuie ca acestea s ndeplineasc conditiile
generale din dreptul comun, respectiv caracterul cert, lichid si
exigibil. Creanta cert este creanta a crei existent este
nendoielnic, asupra creia nu exist un litigiu. Creanta lichid este
cea al crei cuantum este precis determinat. Creanta exigibil este
creanta ajuns la scadent, care poate fi pretins si creia i se poate
cere executarea, la nevoie silit. In obligatiile afectate de un
termen suspensiv (cum este cazul creantelor bugetare) creanta
devine exigibil numai n momentul mplinirii acestuia. Stingerea
creantelor fiscale se face prin ncasare, compensare, executare
silit, scutire, anulare, prescriptie sau alte modalitti prevzute de
lege. Realizarea obligatiei fiscale, care presupune si stingerea
raportului juridic obligational, se face prin : stingerea
obligatiilor fiscale prin executare (voluntar plat sau executare
silit) sau alte modalitti (compensare, scderea pentru cauze de
insolvabilitate, deschiderea procedurii de reorganizare judiciar
sau faliment, anulare).10.6.1. Executarea voluntar a obligatiei
fiscale. Plata. Executarea obligatiei bugetare se face de ctre
debitorul acesteia, ca regul general, prin plat, care reprezint
executarea voluntar a obligatiei de ctre subiectul pasiv al
raportului juridic obligational. In cazul neachitrii de ctre
debitor, la plata pltii este obligat : mostenitorul care a acceptat
succesiunea ; cel care preia, n tot sau n parte, drepturile si
obligatiile debitorului asupra divizrii, fuziunii sau reorganizrii
judiciare, dup caz ; persoana creia i s-a stabilit rspunderea n
conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment ;
persoana care si asum obligatia de plat a debitorului, printr-un
angajament de plat sau printr-un alt act ncheiat n form autentic,
cu asigurarea unei garantii legale la nivelul obligatiei de plat ;
alte persoane, n conditiile legii. Pentru obligatiile bugetare
restante ale debitorului declarat insolvabil n conditiile OG nr.
92/2003, republicat, rspund solidar : persoanele fizice sau
juridice care n 3 ani anteriori datei declarrii insolvabilittii, cu
rea-credint, cumpr sau dobndesc n alt mod active de la debitorii
care si provoac astfel insolvabilitatea ; administratorii,
asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat
insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin nstrinarea sau
ascunderea cu rea-credint, a bunurilor mobile si imobile
proprietatea acesteia. Referitor la termenul de plat, aceasta se
face numai cnd obligatia fiscal a ajuns la scadent, a devenit
exigibil. Dac data comunicrii este ntre 1 15 al lunii, termenul de
plat este 5 al lunii urmtoare, iar dac data comunicrii este ntre 16
31 atunci termenul este 20 al lunii urmtoare. Pentru creantele
fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice, care nu au
prevzute termene, acestea vor fi stabilite prin ordin al
ministrului finantelor publice. La cererea debitorului, autorittile
administratiei publice, prin organul competent, pot dispune
rspunderea obligatiei de plat a creantelor bugetare pn la
solutionarea contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul
sumei contestate (scrisoare de garantie bancar, gaj sau ipotec sau
orice alt form de garantie prevzut de lege). Executarea obligatiei
bugetare prin retinere la surs se face prin calcularea, retinerea
si vrsarea veniturilor bugetare de ctre o alt persoan dect
contribuabilul. 10.6.1.1. Obligatii fiscale accesorii. Pentru
neachitarea la termenul de scadent a obligatiilor de plat se
datoreaz dup acest termen dobnzi si penalitti de ntrziere. Sunt dou
obligatii accesorii : dobnda si penalittile de ntrziere, stabilite
prin lege. Dobnda este suma de bani reprezentnd daunele-interese
moratorii datorate de ctre debitor pentru repararea prejudiciului
cauzat creditorului bugetar prin simpla ntrziere n executarea
obligatiei sale avnd ca obiect plata unei sume de bani.
Daunele-interese pot fi compensatorii (nlocuiesc executarea n natur
a prestatiei neexecutate) si moratorii (se pot cumula cu executarea
n natur cu ntrziere a prestatiei). Daunele cominatorii constau n
sume de bani pe care debitorul este obligat, prin hotrre
judectoreasc, s le plteasc creditorului la anumite intervale de
timp, de regul, pentru fiecare zi de ntrziere sau raportat la alte
unitti de timp, pn la executarea n natur a obligatiei.10.6.1.2.
Constituirea de garantii se face prin consemnarea de mijloace
bnesti la o unitate a Trezoreriei statului, prin scrisoare de
garantie bancar, ipotec asupra unor bunuri imobile din tar, gaj
asupra unor bunuri mobile. 10.6.2. Executarea silit a obligatiei
fiscale10.6.2.1. Conditiile generale ale executrii silite. La fel
ca si plata, executarea silit n cazul obligatiilor fiscale al cror
obiect este plata unei sume de bani, se face ntotdeauna n natur si
nu prin echivalent. Conditiile trecerii la executarea silit : 1.
Existenta unui titlu executoriu, care va contine denumirea
organului emitent, data la care si produce efectele, numele si
prenumele sau denumirea debitorului, codul de identificare fiscal,
domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte semne de
identificare, cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate,
temeiul legal al puterii executorii a titlului, data ntocmirii
titlului,
12
-
stampila si semntura organului de executare ; 2. Creanta bugetar
s fie exigibil ; 3. Obligatia bugetar s nu fie executat de
bunvoie.10.6.2.2. Prescriptia dreptului de a cere executarea silit.
Dreptul de a cere executarea silit a creantelor fiscale se prescrie
n termen de 5 zile de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n
care a luat nastere acest drept.10.6.2.3. Msuri asigurtorii :
poprirea asigurrii, sechestrul asigurtor asupra bunurilor mobile
si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra
veniturilor acestuia. Odat cu individualizarea creantei si
ajungerea acesteia la scadent, n cazul nepltii, msurile asigurtorii
se transform n msuri executorii.10.6.2.4. Subiectele raportului de
executare silit sunt statul sau o colectivitate teritorial local,
prin organele de executare, n calitate de creditor si
contribuabilul, persoan fizic sau juridic, n calitate de debitor.
Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate s aduc la
ndeplinire procedura executrii silite se numesc executori bugetari.
Nu pot fi supuse executrii silite : bunurile mobile de orice fel,
care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesional,
precum si cele strict necesare exercitrii profesiei sau a altei
ocupatii cu caracter permanent, inclusiv necesare desfsurrii
activittii agricole (unelte, seminte, ngrsminte, furaje si
animalele de productie si de lucru), bunurile strict necesare
uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum
si obiectele de cult religios, dac nu sunt mai multe de acelasi
fel, alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de
dou luni, iar dac acesta se ocup cu agricultura, alimentele strict
necesare pn la noua recolt, combustibilul necesar debitorului si
familiei sale pentru nclzit si pentru prepararea hranei, socotit
pentru 3 luni de iarn, obiectele necesare persoanelor cu handicap
sau destinate ngrijirii persoanelor bolnave, bunurile declarate
neurmribile prin alte dispozitii legale. De asemenea, nu poate fi
supus executrii silite spatiul minim locuit de debitor si familia
sa, stabilit n conformitate cu normele legale n vigoare. 10.6.2.5.
Cheltuielile de executare silit sunt n sarcina debitorului urmrit.
Suma ce urmeaz a fi pltit de ctre debitor se stabileste de organul
de executare prin proces verbal, care constituie titlu executoriu.
10.6.2.6. Inceperea procesului de executare silit. In cazul n care
debitorul nu si achit de bunvoie obligatia fiscal, dup expirarea
termenului de plat, ca act premergtor al executrii silite, organul
de executare trebuie s transmit debitorului, la domiciliul sau la
sediul acestuia, o nstiintare de plat, prin care i se notific suma
datorat. Dac obligatiile fiscale nu au fost stinse prin plat sau
prin alte modalitti prevzute de lege, n termen de 15 zile de la
comunicarea nstiintrii de plat, se va ncepe procedura de executare
silit prin comunicarea somatiei. Aceasta reprezint primul act de
executare silit si este obligatorie, indiferent de modalitatea de
executare silit care va fi aplicat. Somatia cuprinde : datele de
identificare a debitorului, data emiterii, numrul dosarului de
executare, suma pentru care se ncepe executarea silit, termenul n
care cel somat urmeaz s plteasc obligatia prevzut n titlul
executrii, precum si indicarea consecintelor nerespectrii acesteia,
semntura si stampila organului de executare. Somatia se transmite
prin post, prin executorii bugetari, prin prezentarea celui somat
si primirea somatiei de ctre acesta sub semntur. 10.6.2.7.
Suspendarea, ntreruperea sau ncetarea executrii silite. Executarea
silit se suspend : cnd suspendarea a fost dispus de instant sau de
creditorul bugetar, de la data comunicrii aprobrii nlesnirii la
plat, n alte cazuri prevzute de lege. In cazul n care popririle
nfiintate de organul de executare genereaz imposibilitatea
debitorului de a-si continua activitatea economic, creditorul
fiscal poate dispune, la cererea debitorului, suspendarea temporar,
total sau partial prin poprirea conturilor bancare. Executarea
silit se ntrerupe : la data declarrii strii de insolvabilitate a
debitorului, n alte cazuri prevzute de lege. Executarea silit
nceteaz : dac s-au stins integral creantele bugetare prevzute n
titlul executoriu, inclusiv obligatiile de plat accesorii,
cheltuielile de executare, precum si orice alte sume stabilite n
sarcina debitorului, potrivit legii, dac a fost desfiintat titlul
executoriu, n alte cazuri prevzute de lege. 10.6.2.8. Modalitti de
executare silit a crantelor fiscale. Organele de executare pot
folosi succesiv sau concomitent, oricare dintre modalittile de
executare silit prevzute de Codul de procedur fiscal si anume :
executarea silit prin poprire, executarea silit a bunurilor mobile
si imobile, a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rdcini,
a unui ansamblu de bunuri.10.6.2.8.1. Executarea silit prin
poprire. Poprirea este modalitatea executrii silite prin care
creditorul urmreste, n contul creantei sale, sumele pe care o tert
persoan le datoreaz debitorului urmrit. Infiintarea popririi d
nastere unui raport juridic ntre creditor (statul, o colectivitate
local) si tertul poprit, raport juridic grefat pe existenta altor
dou raporturi juridice : cel dintre creditor si debitorul
obligatiei bugetare si cel dintre debitorul obligatiei bugetare, n
calitate de creditor si tertul poprit. Executarea silit
13
-
prin poprire se poate ntinde asupra oricror sume urmribile.
Poprirea se nfiinteaz de ctre organul de executare printr-o adres
de nfiintare a popririi, care se trimite tertului poprit, prin
scrisoare recomandat, cu dovad de primire, mpreun cu o copie
certificat de pe titlul executoriu. In acelasi timp, despre
nfiintarea popririi este nstiintat si debitorul. Adresa de
nfiintare a popririi cuprinde : denumirea si sediul organului de
executare, numrul si data emiterii, denumirea si sediul sau numele,
prenumele si domiciliul tertului poprit, temeiul legal al executrii
silite prin poprire, datele de identificare a debitorului, numrul
si data titlului executoriu, precum si organul emitent, natura
creantei fiscale, cuantumul creantei fiscale pentru care s-a
nfiintat poprirea, contul n care urmeaz a se vira suma retinut,
semntura si stampila organului de executare. Poprirea nfiintat
anterior ca msur asigurtorie devine executorie prin comunicarea
copiei certificate de pe titlul executoriu, tertul poprit fiind
obligat ca n termen de 5 zile de la primirea comunicrii s
nstiinteze organul de executare dac datoreaz vreo sum de bani n
orice titlu debitorului. De la aceast dat sau dup 5 zile de la data
primirii comunicrii poprirea se consider nfiintat, dup care tertul
poprit este obligat s fac imediat retinerile legale, s vireze
sumele n contul indicat si s comunice n scris despre existenta
altor creditori. Dac debitorii detin conturi bancare se poate
proceda la aplicarea msurilor de executare silit prin decontare
bancar, n acest caz tertul poprit fiind banca, care n urma sesizrii
trebuie s ia msuri de indisponibilizare a sumelor aflate n contul
debitorului. Dac tertul poprit nstiinteaz c nu datoreaz sume sau nu
respect dispozitiile legale, organul de executare se va putea
adresa instantei judectoresti n a crei raz teritorial se afl
domiciliul sau tertul poprit. Dac popririle nfiintate genereaz
imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economic,
la cererea acestuia, creditorul fiscal poate dispune suspendarea
temporar, total sau partial a executrii silite prin poprirea
conturilor bancare. Nerespectarea obligatiilor de ctre tertul
poprit constituie contraventie, pe care o poate constata si
sanctiona organul de executare silit.10.6.2.8.2. Executarea silit a
bunurilor mobile. Este o modalitate de executare indirect a
creantei bugetare care se face prin sechestrarea si valorificarea
acestora, n temeiul unui titlu executoriu. Organul de executare
ntocmeste un proces verbal care cuprinde : denumirea organului de
executare cu indicarea locului, zilei si ora la care s-a fcut
sechestrul, numele si prenumele executorului bugetar care aplic
sechestrul, numrul legitimatiei si al delegatiei acestuia, numrul
dosarului de executare, data si numrul de nregistrare a somatiei,
temeiul legal n care se face executarea silit, sumele datorate
pentru a cror executare se aplic sechestrul, numele, prenumele si
domiciliul debitorului, descrierea bunurilor sechestrate si
valoarea estimativ a acestora, numele, prenumele si adresa
persoanei creia i s-au lsat bunurile, mentiunea c n termen de 15
zile de la data ncheierii procesului verbal dac debitorul nu
plteste se va trece la valorificare, semntura creditorului fiscal
si a persoanelor care au fost de fat la sechestrare. Asupra
bunurilor mobile creditorul fiscal dobndeste un drept de gaj.
10.6.2.8.3. Executarea silit a bunurilor imobile. Sechestrul
aplicat bunurilor imobile constituie ipotec legal. La ntocmirea
procesului verbal de sechestru organul de executare poate numi un
administrator-sechestru care poate fi creditorul, debitorul sau alt
persoan fizic sau juridic. 10.6.2.8.4. Executarea silit a fructelor
neculese si a recoltelor prinse de rdcini. Fructele (naturale
produsele periodice ale pmntului, produsele animalelor si civile
venituri n bani obtinute prin exploatarea bunurilor).10.6.2.8.5.
Executarea silit a unui ansamblu de bunuri. Dac organul de
executare consider c valoarea bunurilor proprietate a debitorului
se poate face mai rapid si n conditii mai avantajoase atunci el
poate hotr vnzarea acestora n bloc pe un pret forfetar (global),
conform OG nr. 92/2003 privind sechestrul asupra bunurilor supuse
executrii.10.6.2.8.6. Valorificarea bunurilor mobile si imobile se
face prin : ntelegerea prtilor, vnzare n regim de consignatie n
cazul bunurilor mobile, vnzare direct, vnzare la licitatie, alte
modalitti admise de lege. Vnzarea se face dup mplinirea termenului
de 15 zile de la sechestru. Vnzarea direct se face prin ncheierea
unui proces verbal care constituie act de proprietate. La vnzarea
prin licitatie organul de executare este obligat s efectueze
publicitatea vnzrii cu cel putin 10 zile nainte de data fixat
pentru desfsurarea licitatiei. Anuntul trebuie s cuprind :
denumirea si sediul organului de executare, numrul dosarului de
executare, numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul
debitorului, bunurile care se ofer spre vnzare, pretul de evaluare
sau de pornire al licitatiei, data si locul vnzrii, mentiunea c
ofertantii trebuie s depun o tax de participare de 10% din pretul
de pornire a licitatiei, semntura executorului bugetar si stampila
organului de executare. Participantii la licitatie trebuie s depun
cu cel putin o zi nainte de data licitatiei : oferta de cumprare,
dovada pltii de participare, mputernicirea persoanei care l
reprezint pe ofertant, pentru persoanele juridice romne copie de pe
certificatul unic de
14
-
nregistrare de la Registrul Comertului, pentru persoanele fizice
romne copie de pe actul de identitate, iar pentru cele strine copie
de pe pasaport, dovada c nu are obligatii fiscale restante fat de
organele fiscale. Pretul de pornire este pretul de evaluare pentru
prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua si cu 50% pentru a
treia, cu un interval de 30 de zile ntre ele. Comisia de licitatie
este format din 3 persoane si este condus de un presedinte. In
cazul bunurilor imobile cumprtorii pot solicita plata n cel mult 12
rate lunare, cu un avans minim de 50% din pretul de adjudecare si
cu plata dobnzii stabilite conform OG nr. 92/2003. In timpul
executrii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoan
juridic obligatiile fat de bugetul de stat sau bugetul asigurrilor
sociale de stat se pot stinge, la cererea debitorului, cu acordul
creditorului fiscal, prin trecerea n proprietatea public a statului
a bunurilor imobile supuse executrii silite prin procesul verbal
care constituie titlu de proprietate.10.6.2.8.7. Eliberarea si
distribuirea sumelor realizate prin executare silit. Sumele care se
elibereaz sau se distribuie sunt cele ncasate de la nceperea
executrii silite, prin comunicarea somatiei sau prin orice
modalitate prevzut n Codul de procedur fiscal. Mai nti se sting cu
sumele realizate creantele fiscale principale si apoi cele
accesorii, n ordinea vechimii. Suma de bani se elibereaz n cazul n
care a existat un singur creditor si se distribuie dac au fost mai
multi creditori. Dac suma ce reprezint creanta bugetar, ct si
cheltuielile de executare, este mai mic dect suma realizat prin
executare silit, diferenta se supune procedurii de compensare sau
de restituire, la cererea debitorului. Dac executarea silit a fost
pornit de la mai multi creditori, distribuirea se face potrivit
urmtoarei ordini de preferint : creantele reprezentnd salarii,
pensii, sume destinate pentru someri, ajutoarele pentru ntretinerea
copiilor, pentru maternitate, incapacitate temporar de munc,
refacerea si ntrirea snttii, creantele bugetare provenite din
impozite, taxe, contributii datorate bugetului de stat, bugetului
trezoreriei statului, bugetului asigurrilor sociale de stat,
bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale, a celor
rezultate din mprumuturi de stat, a celor reprezentnd repararea
pagubelor pricinuite propriettii publice prin fapte ilicite.
Eliberarea sau distribuirea sumei realizate din executare silit se
face dup 15 zile de la data depunerii sumei, organul de executare
fiind obligat s ncheie un proces verbal care va fi semnat de toti
cei prezenti la aceasta. Dup ntocmirea procesului verbal nici un
creditor nu mai poate cere distribuirea sumelor rezultate din
executarea silit.10.6.2.8.8. Contestatia la executarea silit se
poate face mpotriva executrii silite n ntregime, mpotriva oricrei
modalitti de executare silit (poprire, executare silit prin
decontare bancar, executare silit asupra bunurilor mobile sau
imobile etc.), mpotriva fiecrui act de executare, mpotriva
refuzului organului de executare de a ndeplini un act de executare
silit. Contestatia se poate face n termen de 15 zile de la data la
care contestatorul a luat cunostint de executarea sau actul de
executare pe care le contest, de la data la care a luat cunostint
de refuzul organului de executare de a ndeplini actul de executare
sau de la data la care a luat cunostint de eliberarea sau
distribuirea sumelor pe care le contest. Contestatia se introduce
la judectoria n a crei raz teritorial se afl sediul organului de
executare. Instanta poate decide n cazul admiterii anularea actului
de executare contestat sau ndreptarea acestuia, anularea ori
ncetarea executrii, anularea sau lmurirea titlului executoriu si
efectuarea actului de executare a crui ndeplinire a fost refuzat,
iar n cazul anulrii actului de executare instanta poate dispune
restituirea celui ndrepttit a sumei ce i se cuvine din
valorificarea bunurilor sau din retinerile din poprire. In cazul
respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea
organului de executare, la despgubiri pentru pagubele cauzate prin
ntrzierea executrii, iar dac contestatia s-a fcut cu rea-credint,
la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10 mil. lei.10.6.3. Alte
modalitti de stingere a obligatiilor fiscale10.6.3.1. Compensarea
este o modalitate special de stingere a obligatiilor fiscale care
intervine n situatia n care contribuabilul, persoan fizic sau
juridic, are att obligatii de plat la buget, ct si de primit sume
pltite n plus, de rambursat ori de restituit, dup caz, de la buget.
In cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, dobnzile si
penalittile de ntrziere se datoreaz pn la data stingerii
inclusiv.10.6.3.2. Scderea pentru cauze de insolvabilitate este o
modalitate special de stingere a obligatiilor fiscale care const n
scderea (scoaterea) din evident a acestora atunci cnd debitorul se
gseste n una din situatiile : debitorul nu are venituri sau bunuri
urmribile, dup ncetarea executrii silite rmn debite neachitate,
debitorul a disprut sau a decedat fr s lase avere, debitorul nu
este gsit la ultimul domiciliu fiscal cunoscut, cnd debitorul
persoan fizic sau juridic si nceteaz existenta si au rmas
neachitate obligatii fiscale. Dup ncetarea executrii prevzute n OG
nr. 92/2003 organele de executare au urmtoarele obligatii : s
verifice la domiciliul sau la sediul debitorului situatia material
a acestuia, s
15
-
solicite informatii n vederea identificrii domiciliului sau
sediului debitorului, de la compartimentele de evident a populatiei
din cadrul Ministerului de Interne, de la Oficiul Registrului
Comertului sau de la instantele judectoresti, s solicite relatii cu
privire la situatia material a debitorului de la unittile sau
persoanele fizice unde acesta si-a desfsurat activitatea
profesional sau lucrativ n ultimii 3 ani, s solicite relatii de la
organele de executare n a cror raz teritorial s-a nscut debitorul,
s solicite informatii societtilor bancare la care debitorul a avut
sau are conturi deschise.10.6.3.3. Deschiderea procedurii de
reorganizare judiciar si faliment. In cazul n care contribuabilii
au calitatea de comercianti, societti comerciale, cooperative de
consum si mestesugresti sau persoane fizice, organul de executare
poate cere instantelor judectoresti competente nceperea procedurii
reorganizrii judiciare si a falimentului, n conditiile legii.
10.6.3.4. Anularea este o modalitate special de stingere a
obligatiilor bugetare izvorte din acte juridice cu caracter general
sau din dispozitii individuale. Anual prin HG se stabileste
plafonul creantelor bugetare care pot fi anulate (art. 173 din OG
nr. 92/2003). 10.7. Ci administrative si jurisdictionale de atac
mpotriva titlurilor de creant fiscal. Ansamblul litigiilor dintre
administratia public si administrati, generate de acte de impunere,
poart denumirea de contencios fiscal. Potrivit Legii nr. 105/1997
actele administrative de solutionare a obiectiunilor se numeau
hotrri si se comunicau n termen de 15 zile de la nregistrare, cele
pentru solutionarea contestatiilor se numeau dispozitii si se
solutionau n termen de 30 zile de la nregistrare, iar cele pentru
solutionarea plngerilor, decizii. Ele contin n structura lor 3 prti
: preambulul, considerentele sau motivarea si dispozitivul.
Solutiile date n urma rezolvrii obiectiilor, contestatiei si
plngerii sunt : admiterea total, admiterea partial, respingerea ca
nentemeiat, ca inadmisibil, ca fiind fr obiect, ca nedepus n
termen, anularea ca netimbrat sau insuficient timbrat. OUG nr.
13/2001 a restrns numrul cilor administrative de atac la una singur
contestatia, care se solutioneaz prin decizie motivat si care are
caracter definitiv.
CAPITOLUL 11. Raspunderea juridica11.1. Consideratii generale.
Sanctiunea poate consta n restituirea unui lucru, anularea unui
act, repararea unei pagube, dar si ntr-o pedeaps. Principiile
responsabilittii juridice : principiul legalittii responsabilittii
juridice, egalitatea n drepturi, principiul personalittii, al
liberttii de voint, al umanismului, principiul concordantei ntre
drepturi si obligatii, ntre putere si responsabilitate, principiul
existentei si dezvoltrii sociale, al reparrii integrale a
prejudiciului, principiul reparrii prompte a prejudiciului.
Conditiile pentru angajarea rspunderii juridice : conduita ilicit,
rezultatul vtmtor, legtura cauzal ntre conduita ilicit si
rezultatul produs, vinovtia subiectului actului ilicit, s nu existe
mprejurri sau cauze care nltur rspunderea juridic, legitima aprare,
cazul fortuit, constrngerea, eroarea de fapt, starea de necesitate,
minoritatea, betia involuntar etc.11.2. Forme ale rspunderii
juridice n dreptul financiar : rspunderea penal, civil,
contraventional, disciplinar, material.11.2.1. Rspunderea penal
este cea mai grav form a rspunderii juridice. Persoanele ncadrate n
munc sau functionarii publici rspund penal pentru nclcarea
ndatoririlor ce le revin n ndeplinirea operatiunilor de casierie
(delapidare, gestiune frauduloas, furt, abuz de ncredere, abuz n
serviciu contra intereselor publice, neglijent n serviciu), pentru
schimbarea destinatiei alocatiilor bugetare (deturnare de fonduri),
ntocmirea si transmiterea la organele financiare si bancare de acte
si documente care contin date nereale (fals intelectual). Codul de
procedur fiscal prevede pentru sustragerea, substituirea,
degradarea sau nstrinarea de ctre debitor sau terte persoane a
bunurilor sechestrate, nchisoare de la 6 luni la 1 an sau amend de
la 50 mil. lei la 100 mil. lei. Pentru retinerea si nevrsarea de
ctre pltitorii obligatiilor fiscale a sumelor reprezentnd impozite
si contributii cu retinere la surs n cel mult 30 zile de la
scadent, infractiunile se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 2
ani sau amend de la 100 mil. lei la 500 mil. lei.11.2.2. Rspunderea
administrativ disciplinar. Abaterea administrativ este o fapt
svrsit cu vinovtie si prezint dou categorii de sanctiuni : majorri
de ntrziere si amenzi. Pentru abaterile administrativ disciplinare
din domeniul financiar (neachitarea integral a obligatiilor
financiare, nerespectarea termenelor legale de plat a sumelor
datorate bugetului public) legea prevede o categorie de sanctiuni
specifice : penalittile de ntrziere, care const n obligarea
debitorului la plata unei sume de bani calculat n raport cu
valoarea debitului datorat si a timpului scurs de la momentul cnd
acesta trebuia achitat. Prin OG nr. 61/2002 s-a introdus ca
obligatie accesorie, dobnda si penalitatea de ntrziere. O alt form
de sanctiune pentru abateri administrativ disciplinare este aceea a
suspendrii activittii pltitorului
16
-
de impozite si taxe, n caz de abateri repetate (nedepunerea
declaratiei de impunere, refuzul de a comunica datele cerute de
organele fiscale). 11.2.3. Rspunderea administrativ
contraventional. OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor prevede amenzile contraventionale pentru abateri de
la disciplina financiar.11.2.4. Rspunderea administrativ
patrimonial sanctioneaz conduita ilicit a organelor administratiei
publice cauzatoare de prejudicii prin actele de putere nelegale.
Particularittile procedurale ale rspunderii administrativ
patrimoniale : actiunea n daune, prtile chemate n judecat pot fi
att autoritatea public emitent a actului ilegal, ct si functionarul
acesteia, procedura prealabil, instanta trebuie s constate n mod
obligatoriu nulitatea actului.11.2.5. Rspunderea patrimonial a
salariatilor prezint unele particularitti : se stabileste n sarcina
unei persoane ncadrate n munc, intervine ca urmare a unei fapte
svrsite cu vinovtie de persoana ncadrat, n stabilirea rspunderii
patrimoniale se au n vedere principiile rspunderii civile
contractuale, se realizeaz dup o procedur special, mai operativ,
constnd n emiterea de ctre unitatea pgubit a deciziei de imputare
sau n asumarea de ctre persoana vinovat a angajamentului de
plat.11.2.6. Rspunderea civil se fundamenteaz pe obligatia celui ce
a pgubit pe altul de a repara prejudiciul produs si ea poate fi
rspundere contractual sau delictual.11.3. Evaziunea fiscal. Faptele
de sustragere de la impunere sau plat pentru impozite, taxe,
contributii datorate bugetului public sunt fapte de evaziune
fiscal. Ea poate fi de dou categorii : evaziune fiscal legal si
evaziune fiscal frauduloas, aceasta fiind reglementat de Legea nr.
87/1999. Sunt considerate infractiuni : refuzul de a prezenta
organelor legale de control documentele justificative si actele de
evident contabil, neintroducerea sau ntocmirea incomplet de
documente primare sau de evident contabil, sustragerea de la plata
impozitelor, taxelor, a contributiilor datorate statului prin
nenregistrarea unor activitti, organizarea si conducerea de
evidente contabile duble, emiterea, distribuirea, cumprarea,
completarea de documente fiscale false. Dac organul de control
constat c persoana contribuabil a svrsit o nou contraventie n
termen de 1 an, va dispune vrsarea, pe lng diferentele de impozite,
taxe si contributii, o sum egal cu dublul diferentei constatate.
11.4. Cazierul fiscal11.4.1. Prezentare general. Cazierul fiscal
este gestionat de Ministerul Finantelor Publice pe dou niveluri :
la nivel central (Directia general a tehnologiei informatiei) si la
nivel teritorial (directiile generale a finantelor publice judetene
si a municipiului Bucuresti si judetul Ilfov).11.4.2. Faptele care
se nscriu n cazierul fiscal sunt cele sanctionate de legile
financiare, vamale sau care privesc disciplina financiar, inclusiv
cele care privesc stabilirea si gestionarea impozitelor si
taxelor.11.4.3. Cazurile n care este necesar si obligatoriu
prezentarea certificatului de cazier fiscal : la nfiintarea de
societti comerciale, a asociatiilor si fundatiilor de ctre asociati
si membrii fon