Top Banner
Antigenele si structura aparatului imun Antigenele si structura aparatului imun IMUNITATEA =ansamblu fenomenelor prin care organismul recunoste si neutralizeaza structuri agresoar sau straine acestuia. RASPUNSUL IMUN = se declanseaza ca urmare a patrunderii in organism a unui Ag ANTIGENUL = substanta non-self ( macromoleculara de peste 10 kDa, obisnuita proteina) fata de care organismul declanseaza un raspuns imun PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTIGENELOR Imunogenicitate: capacitate innascuta de a induce un R.I. specific: - selectie clonala de L – Ag specific - activarea clonei selectate - proliferarea L ( expansiunea clonei) Antigenicitate: capacitatea de a induce un R.I. si de a reactiona cu Ac solubili sau receptori celulari Epitopii – determinantii antigenici Fragmentul de molecula/ locul din Ag care reactioneaza cu un Ac sau Recetor cellular - Ǿ Foarte mici Conformatie : a) secventiala – lineara a subunitatile de a-ac/monozaharide b) conformatiala: - alaturarea a 2 sau mai multe lanturi in cadrul structurii secundare/tertiare a moleculei proteice sau glicoproteice
26

1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Jan 05, 2016

Download

Documents

Théo Gabriel

reumato
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Antigenele si structura aparatului imun

Antigenele si structura aparatului imun

IMUNITATEA =ansamblu fenomenelor prin care organismul recunoste si neutralizeaza structuri agresoar sau straine acestuia.

RASPUNSUL IMUN = se declanseaza ca urmare a patrunderii in organism a unui Ag

ANTIGENUL = substanta non-self ( macromoleculara de peste 10 kDa, obisnuita proteina) fata de care organismul declanseaza un raspuns imun

PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTIGENELOR Imunogenicitate: capacitate innascuta de a induce un R.I. specific: - selectie clonala de L – Ag specific - activarea clonei selectate - proliferarea L ( expansiunea clonei)

Antigenicitate: capacitatea de a induce un R.I. si de a reactiona cu Ac solubili sau receptori celulari

Epitopii – determinantii antigeniciFragmentul de molecula/ locul din Ag care reactioneaza cu un Ac sau Recetor cellular

- Ǿ Foarte mici

Conformatie :

a) secventiala – lineara a subunitatile de a-ac/monozaharide b) conformatiala: - alaturarea a 2 sau mai multe lanturi in cadrul structurii

secundare/tertiare a moleculei proteice sau glicoproteice

Localizare : - pe suprafata ag (epitopi topografici) - expusi numai dupa prelucrarea Ag (epitopi criptici)

Functii: - imprima specificitate moleculei de Ag - sunt imunoreactivi – reactioneaza cu Ac omolog

Page 2: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Paratopul – aria in care Ac se combina cu epitopul (are conformatie complementara suprafatei epitopului)

Valenta AG – un Ag este multivalent, in functie de numarul determinantilor din moleculaMonotonia repetitiva imonugena: Ag carbohidrat – nr. ↑ de epitopi dar de acelasi tip ( nu diversi)

CLASIFICAREA ANTIGENELOR

I. Marimea molecularei

II. Complexitatea moleculei (chimica)

III. Relatia gazda Ag

I. Marimea moleculei

a) Ag complete/imunogene:

- Peste 40 kDa, macromolecule- Nr. si varietatea epitopilor creste proportional cu Ǿ moleculei de Ag

b) Ag. Incomplete/neimunogene: sub 5 kDa

- Haptenele:- Ag. Incomplete, molecula mica, nu induc un R.I., dar pot reactiona cu produsele R.I.- devin imunogene prin cuplarea cu un transportor (carrier) – se formeaza Ac anti haptena si anti-carrier- heptena este recunoscuta de LB specific iar carrier-ul de RTC

II. Complexitatea chimica

a) Intens imunogene: - proteinele

- glicoproteinele

b) Polizaharidele si lipidele – devin imunogene numai dupa legare cu un substrat proteic (LPZ)

Adjuvantii: molecule nespecifice organice/minerale care amplifica R.I. al unui Ag, la administrarea concomitenta

Page 3: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

c) Ag nucleare – citoplastmatice ( Ag celulare) 1) AND nucleare catenar ( AND ds):

- antigenicitate slaba - antigenicitate ↑ prin alipire la histone2) Histonele: - proteine mici bazice – 1, 2a, 2b , 3, 4 - nucleozomii: - octomer ( 2-4 ) pe care se infasoara 2 bucle de AND +H1 mentine bucla - ↑ antigenicitatea AND 3) Antigenele nucleolare: - polipeptide

- RNP – U1….6

4) Proteinele nehistonice: - ARN polimeraza 1 ( SD ) - ADN topoizomeraza 1

( Scl – 70) - aminoacil transferaza

5) Ag citoplasmatice: - ribonucleoproteine mici

d) Superantigenele: - nu sunt fagocitate sau prelucrate de Mcf- fixare MHC- II si TCR β- activeaza pana la 10% din LT periferice- determina o hipersecretie de limfokine implicate in PR, LES, socul endotoxinic (toxine bacteriene)- Nu secretie Ig specifice/ limfocite sensibilizate

III. Relatia gazda – Ag

1) Ag autologe – prezente numai la un individ ( autogrefa)

2) Ag. sinergice – la indivizi identici genetic din cadrul unei familii

3) Ag allogene ( homologe) – la indivizi diferiti genetic din cadrul aceleiasi specii ( ex. mama/copil = R.I.)

4) Ag. xenogene ( heterologe) – la specii diferite ( intens imunogene; ex. maimuta om)

Page 4: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

5) Ag. heterofile – epitopi comuni; aparatia reactia reactiei incrucisate cu Ac specifici ( ex. T. pallidum + ag. Cardiolipinic din miocard)

6) Ag. specifice de tesut /de organ: - tireoglobulina ( Ty. Autoimuna) - mielina ( encefalita alergica p. vaccinare)

7) Ag sechestrate – specifice` de organ; nu intra in contact cu sistemul imun in mod obisnuit

Ag de histocompatibilitate: - HLA ( Ag limfocitare/leucocitare umane)

MHC ( Complex Major de Histocompaqtibilitate)- Ag structurale, specific individuale, pe S2 celulelor- Confera specificitate antigenica tesuturilor- Rol major in acceptarea – respingerea grefelor de organ/ tesut

Structura : - lanturile grele α – specifice( A, B, C) - lanturi usoare β – beta 2 microglobuline

Genele – grupate in 2 regiuni distincte pe bratul scurt al cr. 7 - 6 locusuri: - A, B, C

- cifra (alela – varianta structurala) “w” - 4 cifre – HLA- B2705

Categoriile de ag HLA/MHC

a) HLA/MHC – I: A, B, C = localizare pe S 2 cel. Nucleate ( L, McF ), Tr. nu hematii = amplificate de IFN α, IFN β = legare CD8; Ag endogene, virale

b) HLA/MHC – II: DR, DP, DQ= localizate pe LB, LT, Mcf, cel. endotaliale, cel. epiteliale, (Tr. Digestiv, Tr. Respirator )= amplificate de IFN ال, TNF, IL-13= deprima expresia PGE2= legare CD4; Ag exogene captate de APC

Page 5: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

c) Gene/proteine HLA – III= Codifica C2, C4, B (complement)= Citokine (TNF)= Proteine de soc termic (HSP-70)= Hidroleza P450

STRUCTURA APARATULUI IMUN

Sistemul limfoid

= orgene/tesuturi – loc de maturizare/diferentiere a celulelor limfocitare originare

A. Organe limfatice primare• Timusul – involutie dupa nastere

- populare cu pro-T numai in viata intrauterina (fereastra de populare – timotaxina)• Maduva osoasa

- specializate numai in geneza de LT si LB - nu au capacitate de R.I. - sursele prenatale ale precursorilor celularii:

- ficatul- splina- maduva osoasa

B. Organele limfatice secundare

Componente - ggl limfatici - splina - TLAM – digestiva/respiratorie

Locul de inducere a R.I. Diferentiere anatomica in ggl/splina: R.I. cel. / R.I. um.

Page 6: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

1. Ggl limfatic:

a) zona B-dependenta ( corticala):– LB grupate in foliculi limfoizi– Plasmacite -----C. germinativi

b) zona timodependenta (paracortex)– Domina LT

c) zona medulara : vase sanghine/limfatice LT, LB, P1, Mcf, cel. dendritice

2. Splina:

LT = in jurul a. trabeculare LB = foliculi limfoizi, peste mansonul de LT (pulpa splenica) APC = Mcf, cel. dentritice in periferia foliculilor limfoizii

3. TLAM:

Amigdale (palatine/faringiene/linguale)Placi Payer, apendicele cecalAg patrunse prin mucoase

C. Circulatia limfocitelor:

Sângele

- 70% - 80 % = LT- 10% = LB- Cca. 10% = cel. Nule

Circulatie: - 90% raman intravascular- 10% parasesc patul vascular in t. periferice nelimfatice ---ggl. Limfatici --- canal toracic –VCS- ciclu circulator : 24-48 h- sunt ocolite timusul si maduva osoasa- LT circula cel mai mult (viata lunga)- ecotaxei/homing: migrarea L catre anumite tesuturi

Page 7: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

D. Celulele implicate in R.I. I. Limfocitele T

- Origine timica = 2/3 din L circulante- Pro-T provin din M.O.- Durata de viata : luni/ani- Maturizarea :- aparitia pe S2 a TCR- Echipament enzimatic- Markeri de diferentiere celulari ( CD4/CD8 – glicoproteine)

II. TCR: -Molecula transmembranara, specifica pentru un Ag-TCR 1 (α, β) 5% CD4 -, citotoxicitate-TCR 2 (α, β) 95%

III. Comlexul CD4/CD8 – TCR – CD3=-TCR + epitop-MHC – II + CD4 / MHC – I +CD8-Cd = 5 lanturi polipeptide semnalizeaza i.c. inititierea R.I. fosforilizeaza unele proteine de pe S2 citoplasma a m.c.

Markeri celulari de suprafrata:

• CD 4 → MHC – II• CD 8 → MHC – I• CD → molecule costimulatoare

Maturizarea LT in timus• Cel. Suport pentru pro – T – LT (timocite)• Cel. Reticulare – retea de sustinere LT si timocite• LT = proliferare + maturizare/diferentiere expresie CD4+CD8 + si TCR• Selectie : + = pastrare CD4+/CD8+

- = eliminare cele autoreactive

Clasele si functiile LT1. LTc CD8+ = liza cel tinta prezentatoare de Ag2. LTh CD4+ = colaborare LB, Mcf (R.I. Umoral ) sau LTc (R.I.c)LTh1 = citotoxicitate (LTc), IgG2, reactie inflamatorie IFN ال → deprima LTh2LTh2 = secretie IgE, A, G1, proliferare Eoz (IL-5), mastocite IL-10 → deprima LThl

Page 8: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

3. LT inductoare CD4 + = stimuleaza activarea LT, Mcf4. LTs CD8 + = Ag specifice, previne autoimunitatea5. LT cu memorie CD4 + = in R.I. primar, viata lunga (10-40 a)6. LT efectorii CD4 + = reactia de hipersensibilitate tardiva7. LT CD4 + CD8 + = autoreactive

II. Limfocitele B• Origine in M.O.• Implicate in secretia de Ig (P1)• Durata scurta de viata ( 5-7 z)

- Markeri celulari de S2:

a) RCB : - m Ig = receptor specific pentru Ag fixare RFc de S2 – LB- mIg: M – primul RCB } R.I. primar D – apare ulterior` G – R.I. secundar

CD79a si CD79b: transmit semnalul de activare a LBRCB = distributie insulara, mobil pe S2

RCB + Ag ----Plasmocitb) RFc pentru Igc) Receptori pentru C3, C4, C1qd) MHC-I si MC – IIe) Receptori pentru hormonif) molecule de adeziune (LFA-1): CD40, CD45, etc.

Clasificare functionala a LB

1. LB primare: majoritatea la individul (B2CD5-) neimunizat domina RCB IgM, rar IGD

2.LB CD5+: - rar RCB IgD

- nu cel. Cu memorie secreta multa Il-10 (ef. Autocrin)

- C% mari de IgM = Ac naturali polireactivi cu afinitate I

- apar in LLC

3. LB cu memorie: pastreaza specificitatea v.Ag→genereaza clone de LB secundare

Page 9: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

III. Celulele prezentoare de Ag (APC)- Capteaza si prelucreaza Ag- Elibereaza substante activatoare ale LT si stimulante ale sintezei moleculelor de adeziune

1. Macrofagele

• Cel. principala a APC • Cel. fixata tisular/circulanta (MO)• Dimensiuni mari, bogata in lizozomi• SRE: histocit, osteoclast, sinoviocit, Kuppfe, microgliale, alveolare, seroase

Functiile Mcf a) Apararea antimicrobiana:

Chemotaxia = C5a, PGE 2Aderarea = receptori de S 2

– imuni (Fc): IgG, IgE, C3b, C3d - nonimuni: proteine degradate glicoproteineEndocitoza = fagocitoza/pinocitoza + lizozomi = fagolizozomiDigestia fragmente eliminate/inglobate

b) Secretia : - enzime (elastaze, colangenaze, etc.)- mediatori cel. (IFN α, IL-1, TNF α, NO, factori de coagulare)

c) Participant in procesul imun:- captare/prelucrare Ag- exprima epitopi + MHC – II

- LT = C % optima →R.I.- LTs = C % minima/max- LB = R.I.

- poate conserva epitopi = toleranta imuna/R.I. prelungitd) Cel. Efectorie: ef. bactericid/tumoricid (RLO, TNF, proteze)

2. Alte APC

- Cel. dentritice Langerhans : piele, ggl. - Cel. dentritice foliculare : ggl. →fixeaza CIC- LB – MHC – II+ : capteaza/prelucreaza Ag + MHC – II

→ LTh→ IL – 2 (limitat)

Page 10: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Comunicare intercelulara

• Contact i.c. direct• Citokine

A. Molecule de adeziune (liganzii):– 6 familii, pe S2 tuturor cel.– C% dependenta de citokine– Determina natura infiltratului inflamator (L, P1/PM)

1. Caderinele : implica Ca ++2. Superfamilia Ig: rol in recunoasterea i.c.3. Integrinele4. Selectinele : metastazare, aderente la endoteliu5. Proteoglicanii: metastazare, migrare L6. Mucinele ( 6 fractiuni)

B. Citokinele:- secretate de LT, Mcf, etc.- se fixeaza de receptori ai cel. tinta- proteine cu G moleculara ↓- regleaza cresterea, diferentierea, functiile l, Mcf. Actioneaza: - autocrin/ paracrin/ endocrine

Clasificare: - IL (18)- TNF = efect citotoxic- IFN (20)- F. de stimulare a coloniilor ( eritropoetina, CSF)- F. de crestere- Chemokine α (CXC) / β (CC ):

- stimuleaza adeziunea cel. - α = activarea PMN- β = activare Mo, L, Ba, Eoz

Page 11: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

RASPUNSUL IMUNIn functie de :

– Calitate Ag– Calea de patrundere a Ag– Felul liniei de cel. angajate

R. I. - Mediat celular - Mediat umoral

R.I. mediat umoral• Declansarea in conditiile dispersarii Ag in organism• Desfasurarea la distanta de locul patrunderii Ag in organism • Implica formarea de Ac circulanti specifici• Activ in infectii viro-bacteriene• R. aberant = R. de hipersensibilitate imediata

I. Activarea LB cu Ag timodependenteActivarea + inducerea proliferarii LB, urmata de sinteza de AC, implica 2 stimuli :

1. unirea ag cu RCB = stimul slab2. contactul LTh2 activat si/sau Mcf cu LB = stimul puternic

Mcf = Ag + MHC – II

- LB = stimul slab ( 1 )

- LTH2CD4 → - contact direct cu LB = stimul puternic ( 2 )- secretie IL – 2, IL – 4- molecule costmulatoare ( CD154, 22, 2) care se leaga de R specifici ai LB

X = LB activat = Plasmocit = Ig

Fazele R.I.

A. R.I. primary - apare dupa prima expunere la Ag a cel. imune reactive inocente = cel. efectori + cel. cu memorie →STOP

- Ac apar la 10-14 zile de la contact

- initial IgM -- ↓ rapida a C%

Page 12: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

B. R.I. secundar:- Apare la expuneri ulterioare la acelasi Ag- R. prompt, rapid- Se activeaza LB cu memorie care au RCB = IgGm- LB cu memorie = APC (Ag+MHC-II si secretie Il-1 cu activare LTh)- Ac: apar precoce

Tip IgG, dar pastreaza specificitatea v. Ag C% mari, pe durata mare de timp Afinitate ↑ v. Ag (1000x)

II. Activarea LB cu Ag timoidependente

Ag. : – Au epitopi multiplii repetitivi– LPZ bateriene, flagelina, polimeri micsti polipeptide cu a-ac levogiri– Captate prin endocitoza (cel. parenchim.)– Persistenta indelungata– Eliberare in cantitati mici = R.I. prelungit

Activarea LB:a) Ag specifica (1)b) directa (nespecifica-2) (fractiune de molecula Ag)

Caracteristici: - absenta cel. cu memorie si LTh - absenta R.I. secundar - secretie excesiva IgM (luni, ani) - fagocitarea CI= eliberarea Ag cu reluarea ciclului

ANTICORPII

• Ig: glicoproteine, se combina specific cu Ag determinant = 20% din proteinele plasmei• Monomerul de Ig:- 2 lanturi grele H:

- definesc clasa/subclasa- au compotment antigenic diferit - 5 tipuri – IgG ( ال)

- IgA ( α ) - IgM (,u) - Igd ( delta ) - IgE ( β )

Page 13: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

– 2 lanturi usoare L : - K ( cr. 2 ) = 2/3 - λ – ( cr. 22 ) = majoritar la IgD se gasesc la toate Ig dar numai K sau ( λ )

MONOMERUL TIP

• 4 LANTURI POLIPEPTIDICE:- Lungime diferita- Grupate in 2 perechi diferite- Dispunere spatiala buclata simetrica a lanturilor

• Punti S=S ( pastreaza coeziunea)

Lantul polipeptidic:

A) extremitate aminoterminala ( domeniul variabil – se combina cu Ag; 3 regiuni complementar determinante hipervariabile)

B) extremitate carboxiterminala ( domeniu constant) - portiune variabila ( H+L)

Fab: - recunoste si se uneste cu Ag

- domeniul constant al H- diferentiaza cls./subcls. Ig ( 9 )

Fc: - fixeaza/ activeaza C3- fixeaza pe R celulari specifici - transportul transplacentar Ig

Clasele imunoglobuline:

1. IgG = 70-90% (10-13g/L)• Structura:

– 2 K/λ+ 2 H– 4 subtipuri ال :

- IgG1 (70%) = traverseaza placenta, C3moderata- IgG2 = C3 slab- IgG3 = C3 intens- IgG4 (4%) = C3 absent, activitate reaginica

Page 14: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

• Proprietati :- eficienta maxima apararea antimicrobiana ( IgG1)

. Aglutinare + liza germenilor + activare C3

. Opsonine

. Enutralizarea exotoxinelor bacteriene- caracteristici R.I. secundar- Ǿ mic = strabat endoteliul → difuzeaza extravascular

= traverseaza planceta ( imunitate la n.n.)

2. IgM ( 3%-10% / 0,8-1,2g/L)

• Macroglobulina = pentamer : 5 unitati unite prin punti S-S + piesa de jonctiune J• Structura : 2 K/λ + 2 H( ,u ), fara zona balamalei• Proprietati:

– Ǿ mare = nu traverseaza placenta, greu endoteliu vascular– Fixare intensa pe R de membrana (Mcf, L, PMN)– Sunt mIg caracteristice R.I. primar →valoare diagnostica– Aglutinare bacteriana (legare simultana) (ac-cr)– Diferentiaza grupele ABO (hemaglutinine)

3. IgA : (5%-25% / 1 – 4g/ L)

• Structura: 2 K/λ + 2 α (1 si 2) = IgA1 + IgA2 forme : • IgA serica (monomer 90%)• IgAs = dimer, in secretii (digestiva, saliva, colostru, lacrimala, bronsica) 2 unitati unite prin piesa

de jonctiune J + componenta secretorie S (rezistenta v. enzime)• Proprietati: - Protectie antibacteriana pe mucoase:• Inhiba aderenta germenilor la mucoasa• Limiteaza patrunderea Ag exogene prin mucoase

Page 15: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

4. IgD : (0,03 g/L)

• Structura :– Domina lanturile λ (4X) v. K + 2 delta– mIg cu rol de RCB

5. IgE : (500ng/ml)

• Structura:– 2 eta + 2K/λ

• Proprietati:– NU traverseaza placenta/Nu activeaza C3– Fixare pe RFc de pe S2 Baz, Mas = R reaginic → rol in apararea

antiparazitara– Fixarea pe alte cel. (Mcf, E, Tr) = ↑ captarea si clearanceul

Ag→potenteaza R.I.

Sinteza Ig de catre LB

Clasificare funtionala a Ig:A) mIg: rol de RCB;IgM/IgD apoi IgGB) Ig circulante (AC): in plasma, secretii, spatiul extravascular

- Fab este identic la mIg si Ac, pentru acelasi Ag, in cadrul aceleasi clone celulare ( dubla recunoastere/interactiune cu AG)

- Ac se leaga direct de Ag - Ac prin Fc se leaga de C3, numai dupa prealabila cuplare cu Ag

Mcf au RFc de care se cupleaza CIC (Ag+Ac) → fagocitoza CIEliminare Ag = Ag + Ac + activare C3 ---- liza

Ag +Ac + legare de Mcf → fagocitoza

Page 16: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Rolul antigenic al Ag

• structuri proteice cu valoare imunogena• induc formarea de AC anti-Ig• determinanti antigenici = portiune variabila H/L

1) Epitopi care imprima specificitatea de specie (izotopuri):- diferentiaza speciile intre ele cls. de Ig sunt antigenic identice la toti indivii/speciei- la om izotipurile sunt determinate de lanturile H- prepararea de antiseruri ( Ac circulanti/fixati pe m.c.)

2) Epitopi specifici pentru indivizii unei specii ( allotipuri)- una Ig difera antigenic de la un individ la altul - reactie posttransfuzionala de Tr (purpura)

3) Epitopi specifici numai pentru Ig elaborate de o clona anumita celulara ( idiotipuri)- fiecare familie de molecule de Ig exprima un idiotip diferit

Reglarea R.I. umoral

a) ↓C5 de ag datorita epurarii sale de catre Ac →↓ stimulul de activare a LB →↓ secretie de Ig specificeAdministrarea simultana de Ag puternic / Ag slabe

b) Rolul inhibitor al LTs ( Ag specifice):- previn proliferarea clonelor cel. Dupa stimularea LB. Stimularea LTs apare la C% foarte mic/mari de Ag. exista si LTs contrasupresoare.

c) Interventia Ac : - efectul inhibator al IgG (blocheaza epitopii Ag, activeaza LTs, inactiveaza LB- formarea de Ac anti-idiotipici la C% mari

d) Factori supresori nespecifici:

PGE2 LTs = IL – 2

PAF LThl = IFN ال- RLO

RLO LTH2 = IL – 10Eliberati de APC

Page 17: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

R.I. mediat cellular

• Functii – eliminarea cel. infectate cu virusuri/bacterii cu dezvoltare i.c.– Apararea antitumorala– Respingerea allogrefelor

• Ag ramane cantonat la poarta de intrare/fixat pe cel. gazda• Derulare la locul de cantonare a Ag• Constituire lenta ( R.I. intarziat)• Directionare preponderenta v. celule care exprima Ag• Mediat de cel. citotoxice specifice ( LTcCD8+) / nespecifice (NK, K) si APC

A) Recunoasterea cel. Tintaa) Cel. aferectata = Ag + MHC – I

b) alipirea precursorului LTcCD8+ la complexul Ag+MHC-I = semnal 1 = activarea LTcCD8+→ R.I. primar: multiplicare/diferentiere →

1. Cel. cu memorie2. Cel. efectorii (efect citotoxic – citolitic/antibacterian)

c) LTcCD8+ activat →liza cel. tinta→d) →IL – 2 :

- autocrin = proliferare LTc ↑ receptori pt. IL – 2- paracrin = APC, LT

d) Resturile de cel. Lizata --- fagocitare de catre Mcf→ asociere cu MHC – II + IL – 2 → stimulare LTcCD8+ + stimulare LTh 1:

→IL – 2 →LTcCD8+→ IFN gama →Mcf:

- cel efectorie- stimularea fagocitozei- citotoxicitate

Page 18: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Mecanismul imunitatii de tip citotoxic

• Citotoxicitate de tip extracelular:

– Mediatori citolitici solubili(perforine/granzine)

– Liganzi Fas ( molecule de S2)

1) Legara de m.cel. tinta = hiperpermeabilizare la ioni/macromolecule- LTcCD8+ activat →elimina in spatiul extracelular:

- perforine : penetreaza m. cel. multiplicare in m. cel. (tubuli), permeabilizare→ moartea cel.

- granzine: = apoptoza cel. - ligamzii Fas: legare receptori Fas ai cel.tinta apoptoza

2) Detasarea LTc dupa liza cel. Cu deplasarea catre alta cel. tintaCelulele citotoxice MHC – nespecificeA) NK:

– 2-5% din L periferice– MHC – independente in recunoasterea Ag– Citotoxicitate mediata celular dependenta de Ac

B) K: – Efect citotoxic v. cel. cu Ig specifice pe S2 lor– 2 R = inhibator – recunoaste MHC-I (E) cu dezinhibarea R. activator- elibereaza

perforine/granzine

Factorii nespecifici participanti la finalizarea R.I.

a. Factori celulari = cel auxiliare 1. Mastocitele:

- localizare tisulara preferentiala (piele, pulmon, orofarinx)- RFc pt. IgE si IgG

- Granule cu mediatori chimici: histamina, Lt – B4, SRS-A, Triptaza, etc.)- Citokine( TNF alfa, IL-1,6)

2. PMN: Rol fagocitant 4 faze :– Chemotactism– Aderenta– Recunoasterea– Indigestia – deversare extracel.

Page 19: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

• Puseu respirator = RLO:– Anion superoxid– Radical hidroxil– Peroxidul

3. Bazofilele:↓ - RFc pentru IgE

-granule: histamina, SRS-A, heparinaApararea antiparazitara

↑4. Eozinofilele:

- lizolecitina (cr-CH-Ly)- ef. fagocitant/citolitic (C% mari)- RLO, proteine cationice, Lt-B4

5. Trombocitele :- R pt. colagen, trombina, ADP- absorb fibrinogen, f.v. IX, XII- granule: serotinina, catecolamine

B. Factori serici :1. Complementul 2. Kininele plasmatice3. S. coagularii – fibrinolizei4. Derivatii ac. arahidonic

REACTIA IMUNA

o R de hipersensibilitate imediata – anafilactica

– Ag variat, cale respiratorie, digestiva, cutanata, inj.– Ag se fixeaza pe Ac (mIg) prezenti pe cel. → raspuns clinic rapid– Teren atopic (HLA-A2/40% din populatie) →LTh2 --- ILK-4, 5, 13 + IgE– Non-atopic : LTh1---L – 2 → IgG

Page 20: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

Ac = IgE induse de ag : - contact I →fixare ca mIg pe baz- contact II → fixare Ag pe mIgE → degranulare

mastocite – Baz = primari (performati) secundari tertiari (cel. Atrase)

- Clinic :a) forma localizata (atopica) = rinita alergica, AB b) forma sistematica ---- soc anafilactic

o R. citotoxica

Ag : - Componenta structurala m. cel.- Haptena atasata pe m. cel.

Ac : - IgM/IgGAg + Ac = Fixare C3 → liza Fagocitare Cel. K = citotoxicitate mediata cek. Dependenta de AcTipuri de Ac : Deprima fct. cel. (hormoni) Stimuleaza fct. cel. (hiper-ty, miastenie) Blocanti unire Ag-Ac specific

o R prin com p lexe immune

• CI :– Formate in situ– Circulanze cu depunere ulterioara

• CI mari : fagocitare, indepartare rapida (AG)• CI mici : solubile, activeaza C 3, nonopurate

trasverseaza endoteliul vascular activare locala a C 3 → inflamatie• Clinic:

– a)Formare in situ (Arthus) activ/pasiva– b)Boala serului – 14 -21z de la administrare ser repetate = lez. glomerulare

Page 21: 1.Antigenele Si Structura Aparatului Imun

o R imuna mediata cellular

a) R de hipersensibilitate tardiva : dermatita de contact, granulom inflamatorb) R citolitica : ex. HAVB