Capitolul V. Oftalmia neonatală CAPITOLUL V OFTALMIA NEONATALĂ Reprezintă inflamaţia conjunctivei în cursul primei luni de viaţă. Este cunoscută şi sub denumirea de oftalmia neonatorum. Cauzele principale care determină oftalmia neonatală sunt: 1) conjunctivita gonococică a nou născutului; 2) conjunctivita cu incluzii a nou născutului; 3) conjunctivite de cauze diverse (conjunctivita chimică determinată de nitratul de argint, conjunctivita simplă bacteriană şi conjunctivita cu herpes simplex); 4) obstrucţia congenitală a canalului lacrimo-nazal. V.I. CONJUNCTIVITELE NOU-NĂSCUTULUI V.I.1. CONJUNCTIVITA GONOCOCICĂ A NOU NĂSCUTULUI Este o conjunctivită determinată de Neisseria gonorrhoeae. Inocularea se face prin trecerea fătului prin filiera pelvi-genitală, după ruperea prematură a membranelor sau după naştere, prin contactul cu diverse obiecte. Debutul este la două - trei zile de la naştere. 1.Clinic, se caracterizează prin ochi roşu cu edem palpebral marcat, chemozis, secreţie verzuie foarte 125
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Capitolul V. Oftalmia neonatală
CAPITOLUL V
OFTALMIA NEONATALĂ
Reprezintă inflamaţia conjunctivei în cursul primei luni de viaţă. Este cunoscută
şi sub denumirea de oftalmia neonatorum.
Cauzele principale care determină oftalmia neonatală sunt:
1) conjunctivita gonococică a nou născutului;
2) conjunctivita cu incluzii a nou născutului;
3) conjunctivite de cauze diverse (conjunctivita chimică determinată de nitratul
de argint, conjunctivita simplă bacteriană şi conjunctivita cu herpes simplex);
4) obstrucţia congenitală a canalului lacrimo-nazal.
V.I. CONJUNCTIVITELE NOU-NĂSCUTULUI
V.I.1. CONJUNCTIVITA GONOCOCICĂ A NOU NĂSCUTULUI
Este o conjunctivită determinată de Neisseria gonorrhoeae. Inocularea se face
prin trecerea fătului prin filiera pelvi-genitală, după ruperea prematură a membranelor
sau după naştere, prin contactul cu diverse obiecte.
Debutul este la două - trei zile de la naştere.
1.Clinic, se caracterizează prin ochi roşu cu edem palpebral marcat, chemozis,
secreţie verzuie foarte abundentă, sub presiune, care la deschiderea pleoapelor poate fi
proiectată în jet. Uneori pot apare membrane sau pseudomembrane.
Evoluţia bolii are trei stadii:
- stadiul de infiltraţie caracterizată prin congestie şi edem conjunctival.
Infiltraţia leucocitară durează două - trei zile, iar în secreţia conjunctivală şi epiteliu
apar gonococi liberi sau înglobaţi în polimorfonucleare.
Edemul palpebral şi chemozisul devin atât de pronunţate încât fac imposibilă
deschiderea fantei palpebrale. Secreţia conjunctivală, la început seroasă, devine
sanguinolentă. Examinarea trebuie efectuată cu multă prudenţă pentru a nu provoca
125
Camelia Margareta Bogdănici
leziuni corneene şi pentru a evita proiectarea puroiului aflat sub presiune în ochiul
examinatorului;
- stadiul de pioree durează 2 - 3 săptămâni. Se caracterizează printr-o secreţie
purulentă galben-verzuie foarte abundentă, cu un conţinut bogat în gonococi. Poate
determina un ulcer cornean, cu tendinţă la perforare care se poate complica cu
panoftalmie;
- stadiul de regresie în care fenomenele inflamatorii se atenuează, edemul
palpebral şi conjunctival se reduce, secreţia conjunctivală devine catarală, gonococii
dispar din secreţie.
2.Diagnosticul pozitiv se stabileşte pe baza simptomatologiei şi a diagnosticului
bacteriologic. Diagnosticul diferenţial trebuie efectuat cu celelalte tipuri de
conjunctivite ale nou născutului.
3.Tratamentul este preferabil de a fi profilactic.
Astfel, la mamă trebuie să se stabilească diagnosticul şi să se trateze vulvo-
vaginita gonococică înainte de naşterea copilului. Dacă mama este diagnosticată ea
trebuie tratată cu Penicilina 5-10 milioane/zi, timp de 7 zile.
Tratamentul preventiv la făt constă în efectuarea metodei Crédé, adică la
nitratarea conjunctivală imediat după naştere. Încă din 1881, Karl Sigmund Franz Credé
a recomandat instilarea de una-două picături de nitrat de argint 1-2% la nivelul sacului
conjunctival inferior, chiar înainte de secţionarea cordonului ombilical, apoi spălarea cu
ser fiziologic (pentru a se evita iritaţia produsă de nitrat).
În ţările dezvoltate, se recomandă administrarea unei singure injecţii de
ceftriaxon (25-50 mg/kgc intravenos sau intramuscularcar) care are avantajul că elimină
riscurile instilaţiei nitratului de argint (adică a instalării conjunctivitei chimice). Se mai
poate administra colir cu eritromicina care ar acoperi şi agenţii TRIC, colir cu ofloxacin
sau se practică spălarea cu povidine iodine 2,5% a conjunctivei imediat după naştere.
Tratamentul curativ.
Se administrează sistemic Penicilina (Benzilpenicilina) = 50000 U/kc divizată în
două doze zilnice pentru 10-14 zile.
V.I.2. CONJUNCTIVITA CU INCLUZII A NOU NĂSCUTULUI
Este o conjunctivită determinată de Chlamidozoon oculo-genitale, care face
parte din categoria Chlamydia trachomatis serotipurile D-K. Poate fi prezent în căile
genitale materne.
126
Capitolul V. Oftalmia neonatală
Este o afecţiune contagioasă, bilaterală, ce apare între a 5-a şi a 14-a zi după
naştere sub forma unei conjunctivite acute mucopurulente.
1.Clinic, reacţia conjunctivală este papilară deoarece copiii nu pot forma foliculi
până la vârsta de 3 luni. Secreţia nu este atât de abundentă ca în conjunctivita
gonococică a nou născutului.
Deoarece boala poate determina panus cornean superior, leziuni conjunctivale
sau rar, opacifieri corneene, diagnosticul şi tratamentul corect sunt importante. De
asemenea, se pot dezvolta complicaţii sistemice ca: otita, rinita sau pneumonia.
REZULTATE INTERPRETAREA ANATOMICĂDificultate în avansarea canulei Obstrucţie canaliculară completăDificultate în avansare şi reflux de soluţie salină în sistemul canalicular
Obstrucţie completă a canalicului comun
Plasare uşoară a canulei cu reflux mucoid în sistemul canalicular
Obstrucţie completă a canalului lacrimo-nazal
Plasare uşoară a canulei cu apariţia unei Obstrucţie completă a canalului lacrimo-
132
Capitolul V. Oftalmia neonatală
distensii a sacului lacrimal şi lipsa fluidului sau refluxului în nas
nazal
Plasare uşoară a canulei şi apariţia unui reflux la nivelul căilor lacrimale şi în nas
b. Intubaţia cu silicon este indicată în cazul copiilor cu epiforă recurentă după
cateterizarea şi irigarea sistemului lacrimo-nazal sau la copiii mai mari ce prezintă
stenoze semnificative sau cicatrici în momentul cateterizării. Sonda de silicon va
rămâne la peretele lateral al nasului, iar ablaţia sondei se va face după o lună de la
aplicare.
Sonda nu se lasă niciodată peste 6 luni pentru a se evita complicaţiile. Această
tehnică are succes la peste 80% din pacienţi. Complicaţia cea mai frecventă este legată
de prezenţa tubului: apariţia de eroziuni corneene, iritaţie nazală sau apariţia unui
granulom.
c. Dacrioplastia cu balonaş utilizează un cateter ce are un dispozitiv care va
dilata canalul lacrimo-nazal. Această metodă este în prezent utilizată în centrele cu
dotare cu fibră optică care verifică căile lacrimale normale. Un cateter cu balonaşul
colabat este plasat în aceeaşi manieră ca şi în orice cateterizare în ductul lacrimo-nazal,
la diferite nivele unde este umflat. Deoarece simpla cateterizare rezolvă cu succes
obstrucţia şi pentru că acest echipament este costisitor, metoda nu este utilizată decât în
cazul eşecului cateterizării simple şi în tratamentul dacriocistitelor parţiale la adult.
d. În cazul eşecului după tratamentului chirurgical repetat se poate efectua
dacriocistorinostomia. Această metodă poate fi efectuată de oftalmolog sau de rinolog
(dacriocistorinostomia endonazală). Se preferă totuşi rezolvarea obstrucţiei congenitale
a canalului lacrimo-nazal prin metode mult mai simple.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Aggarwal RK., Misson GP., Donaldson L., Willshaw H.E.: The role of nasolacrimal
intubation in the management of childhood epiphora. Eye, 7: 760-762, 1993.2. American Academy of Ophthalmology: Basic and Clinical Science Course. Pediatric
ophthalmology and strabismus, Section 6, XVII-XVIII: 183-202, 1998-1999.3. Anastasas CN, Potts MJ, Raiter J.: Mini Monoka silicone monocanalicular lacrimal
stents;subjective and objective outcomes. Orbit, 3: 189-200, 2001.
140
Capitolul V. Oftalmia neonatală
4. Bodor FF.: Diagnosis and management of acute conjunctivitis. Semin Infect Dis, 9:27-30, 1998.
5. Baggio E., Ruban JM., Sandon K.: Analyse de l’efficacité du sondage précoce dans le traitment de l’obstruction congénitale des voies lacrymales symptomatique du nourrisson. J Fr Ophthalmol, 7: 655-662, 2000.
6. Bashour M.: Congenital anomalies of the nasolacrimal duct. eMedicine, 1- 8,2002.7. Basualdo JA, Huarte I, Bautista E.: Follicular conjunctivitis due to Chalamydia
Harley’s Pediatric Ophthalmology. Lippincott Williams &Wilkins,19: 385-419, 2005.14. Hurwitz JJ.:The lacrimal drainage system in Yanoff M, Duker JS.: Ophthalmology,
Second Ed., Mosby,7: 17.1-17.8, 2004. 15. Ingels K., Kestelyn P, Meire F.: The endoscopic approach for congenital nasolacrimal
duct obstruction. Clin Otolaryngol, 22(2): 96-99, 1997.16. Isenberg SJ, Apt I, Del Signore M.: Povidine iodine as prophylaxis against ophthalmia
neonatorum. Am J Ophthalmol, 118: 701-706, 1994.17. Isenberg SJ, Apt I, Wood M.: A controlled trial of povidine iodine as prophylaxis
against ophthalmia neonatorum. N Engl J Med, 332: 562-566, 1995.18. Kanski JJ.: Clinical ophthalmology – a systematic approach, Fifth Ed. Butterworth
Heinemann, 2: 43-54, 2003.19. Kushner BJ.: Management of nasolacrimal duct obstruction in children between 18
months and 4 years old. J AAPOS, 2: 57-60, 1998.20. Hanovar SG, Prakash VE, Rao GN.: Outcome of probing for congenital nasolacrimal
duct obstruction in older children. Am J Ophthalmol, 130: 42-48, 2000.21. Hedberg K, Ristinen TL, Soler JZ.: Outbreak of erythromycin-resistant staphylococcal
conjunctivitis in a newborn nursery. Pediatr Infect Dis J, 9: 268-273, 1990.22. Hoosen AA, Kharsany AB, Ison CA.: Single low-dose ceftriaxone for the treatment of
gonococcal ophthalmia- implications for the national programme for the syndromic management of sexually transmitted diseases. S Afr Med J, 92: 238-240, 2002..
23. Leydhecker W., Grehn F.: Augenheilkunde, Springer-Lehrbuch, 1993.24. Leuder GT.: balloon catheter dilatation for treatment of older children with
26. MacEwen CJ, Young JKH.: Epiphora during the first year of life. Eye, 5: 596- 600, 1991.
27. Mannor GE., Rose GE., Frimpson A., Ezra E.: Factors affecting the succes of nasolacrimal duct probing for congenital nasolacrimal duct obstruction. Am J Ophthalmol, 127(5): 616-617, 1999.
28. Mc Ewen CJ., Young JD.: Epiphora during the first year of life. Eye, 5: 596-600, 1991.29. McNab AA.: Congenital absence of the nasolacrimal duct. J Pediatr Ophthalmol
personal experience, Acta Otorhino, 25: 209-213, 2005.31. Nguyen LK., Linberg JV.: Evaluation of the lacrimal system. In: Surgery of the eyelid,
lacrimal system. American Academy of Ophthalmology, 3, 254-269, 1995.
141
Camelia Margareta Bogdănici
32. Paul TO., Shepherd R.: Congenital nasolacrimal duct obstruction: Natural history and the timing of optimal intervention. J Pediatr Ophthalmol Strabismus, 31(6),362-367, 1994.
33. Robb RM.: Success rates of nasolacrimal duct probing at time intervals after 1 year of age. Ophthalmology,105, 1307-1310, 1998.
34. Seiga K, Shoji T, Sugiyama Y.: Chemoprophylaxis of ophthalmia neonatorum through vertical infections evaluation of Crede’s method using ofloxacin and gentamici. Jpn J Antibiot, 43: 105-110, 1990.
35. Sturrock SM., Mc Ewen CJ., Young JD.: Long term results after probing for congenital nasolacrimal duct obstruction. Br J Ophthalmol, 78, 892-894, 1994.
36. Schwarcz SK, Zenilman JM, Schnell D.: National surveillance of antimicrobial resistance in Neisseria gonorrhoeae. The Gonococcal isolate surveillance. JAMA, 264: 1413-1417, 1990.
37. Teoh DI, Reynolds S.: Diagnosis and management of pediatric conjunctivitis. Pediatr Emerg Care, 19: 48-55, 2003.
38. VanderVeen DK, Jones DT, Tan H.: Endoscopic dacryocystorhinostomy in children. J AAPOS, 5: 143- 147, 2001.
39. VanderVeen DK.: Disorders of the lacrimal apparatus in infancy and chilhood in Harley’s Pediatric Ophthalmology. Lippincott Williams &Wilkins, 18: 360-366, 2005.
40. Wald ER.: Conjunctivitis in infants and children. Pediatr Infect Dis J, S17-S20, 1997.41. Weiss A.: Acute conjunctivitis in childhood. Curr Probl Pediatr. 24: 4-11, 1994.
42. Wobig JL., Dailey RA.: Surgery of the lacrimal system. in: Surgery of the eyelid, orbital system. American Academy of Ophthalmology, 3, 270-287, 1995.
43. Young JD., Mc Ewen CJ.: Managing congenital lacrimal obstruction in general practice. BMJ, 315: 293-296, 1997.
44. Yanoni D, Isenberg SJ, Apt I.: A comparison of silver nitrate with erythromycin for prophylaxis against ophthalmia neonatorum. Clin Pediatr (Phila), 31: 295-298, 1992.
45. Zwaan J.: Treatment of congenital nasolacrimal duct obstruction before and after the age of 1 year. Ophthalmic Surg Lasers, 11: 932-936, 1997.