0 interpelare în Reichsrath. Situaţiunea în România. filecari, prin modul acesta de propa gandă pentru trecerea Germanilor catolici la biserica protestantă, ur măresc ţînta

REDACTIUNEA ,

Adiinistratiunea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.Scrisori nefrancate nu se p ri

mesc.— Manuscripte nu se retrimit.

I N S E R A T E ae primesc la Adminlstraţiune în

Braşov şi la următorele

B IROURI de ANUNŢURI: în Viena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Gold- berger, Ekstein Bemat, lu liu Leopold(V II Erzsebet-korut).

PREŢUL INSERŢIU NILOR: o seria garmond pe o col6nă 10 banî pentru o publicare. — Publicări m ai dese după tarifa şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 banî.

A N U L L X I V .

, s a z e t a “ iese la Mure di.Abonamente pentru Austro-Unzaria:Pe un an 24 cor., pe şâse Ioni

12 oor., pe trei luni 6 oor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franol, pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franol.' Se prenumeră la tóté ofi-

ciele poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentrn BraşovAdnunistrafiunea, Piaţa inaié.

Târgul Inului Nr. 30, etagiu I . : Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe 8 luni 12c., petrei luni 6 coróne. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 34. Braşov, Miercuri 14 (27) Februarie. 1901.

0 interpelare în Reichsrath.In mijlocul luptelor, pline de

amărăciune, politice şi naţionale din parlamentul austriac, s’a introdus de cătră Germanii radicali, al căror grup şi-a adoptat numirea de reuniune pan-germană (Alldeutsche Ve- reinigung), şi un soiü de luptă reli- giosă. având de scop a sprijinii între Germani mişcarea de trecere la protestantism.

Acâstă mişcare cu devisa „Los von Rom“, seim, că s’a pornit din Boemia de cătră estremii germani, cari, prin modul acesta de propagandă pentru trecerea Germanilor catolici la biserica protestantă, urmăresc ţînta mai mult politică de a înfrânge supremaţia clericalismului din sînul Germanilor austriacî, clericalism, care este acusat, că nu- tresce planuri reacţionare anti-germane, că sprijinesce slavismul şi altele.

Unul din membrii grupului pan- german, căpetenia mişcărei „Los von Rom“, din Boemia de Nord, advo- cat şi deputat al oraşului Aussig, Dr. Eisenkolb, în unire cu soţul séu, deputatul Stein, a presentat presidiului camerei o interpelaţiune din causa broşurei iûpra^regulelor de spo- vedaniă ale Liguorianilora.

Preşedintele vexând cuprinsul acestei interpelări, care colida cil ori-ce sentiment'de moralitate, a stăruit pe lângă cei doi deputaţi se-şi retragă interpelarea ca se nu între astfel de lucruri în protocolul stenografie.

Deputaţii pan-germani s’au învoit a şi-o retrage décá preşedintele, anunţând camerei retragerea, va constata tot odată, că cuprinsul in* terpelărei este în cea mai mare parte o traducere a broşurei „Teologia morală a s-lui Alfons de Liguori".

Acésta a făcut’o preşedintele, cuvintele lui înse au produs mare turburare în cameră, şi mai aleslîn

sînul centrului catolic, ér deputaţii pan-germani începură se strige contra s-lui Liguori într’un mod atât de lărmuitor, încât preşedintele s’a veefut silit a ordona o şedinţă secretă.

In acésta şedinţă s’a cetit întreg cuprinsul interpelărei cu tóté că au protestat în contra cetirei ei catolicii poloni, germani şi sloveni, cjicend, că prin modul de procedere al deputaţilor pan-germani se atacă sentimentele religióse ale popora- ţiunei.

A vorbit dintre interpelanţi şi Dr. Eisenkolb, care declară, că mişcarea „Los vom Rom" (a-se rupe de Róma) este fructul alianţei partidei poporale catolice cu Cehii. ţ)ice, că pangermanii nu vor se vateme sentimentele religióse ale catolicilor, ei se întorc numai contra sistemului clerical ultramontan şi vor se scuture jugul domnirei clericale. Tre- cénd apoi la cuprinsul * interpelărei sale 4ice, că ar fi trist décá „imorala teologiă morală a lui Liguori" n’ar fi produs indignare în cameră. In cele din urmă se ridicară şi alţi vorbitor!, cari toţi pledară pentru eliminarea interpelărei lui Eiseukolb din protocolul stenografie, — ceea-ce s’a şi decis.

Astfel interpelarea asupra regulelor de spovedaniă liguoriane (dela Alfonso de Liguori, care a întemeiat ordul liguorian seu redemtorist şi care a fost canonisat în anul 1839) a introdus şi în parlament mişcarea confesională - naţională „Los von Rom" şi lângă cele multe obiecte de litigiu de pănă acuma, s’a adaus şi unul de caracter religios.

Avea dreptate acel vorbitor din şedinţa secretă, care afirma, că introducând — pe lângă certele naţionale — şi lozinca „Los vom Rom“ în parlament, se póte revolta con- sciinţa tuturor locuitorilor statului şi de aici se póte aprinde şi o luptă religi0să.

Situaţiunea în România.Se scie, că după-ce s’a fost re-

solvat crisa ministerială aşa, că Regele n’a primit dimisiunea cabinetului Carp şi acesta a rémas se guverneze mai departe, s’au început din nou conferenţele între comitetul delegaţilor camerei şi între guvern pentru a-se stabili o înţelegere asupra proiectelor financiare ale d-lui Carp.

Deşi foile scrieau în (Jilele aceste, că înţelegerea între guvern şi delegaţi s’a făcut, totuşi în şedinţa de Sâmbătă se ivi din nou un conflict, care a pus capét în mod brusc consfătuirilor între comitetul delegaţilor şi guvern. '

Şejdinţa comitetului delegaţilor n’a durat decât o jumetate de 0ră. A fost vorba de urcarea patentelor pentru diferitele categorii de contribuabili. Au vorbit d-nii Ioan La- hovari şi Tache Ionescu, făcând propuneri, ce se contrariau cu proiectul ministrului de fináncé Carp. In fine votându*se asupra propunerei d-lui Carp de-a se primi cifrele stabilite în proiectul seu pentru diferitele clase de patentarî, comitetul delegaţilor a respins acésta propunere cu 6 voturi contra şi numai 1 pentru (votul d-lui Dr. Pallade).

In urma acestui vot d-1 Carp a declarat, că nu póte lucra mai departe cu comitetul delegaţilor, şi că va comunica camerei resultatul în şedinţa de Luni. După acésta s’a închis şedinţa.

Privitor la cele petrecute după ruptura din şedinţa comitetului delegaţilor, scrie „La Roumanie":

In urma desacurdului ivit Sâmbătă

între delegaţii birourilor camerei şi guvern

asupra oestiunei impositelor d-1 P. P. Carp

preşedintele consiliului de miniştrii, s’a dus

imediat la palatul regal şi a espus situa-

ţiunea Majestăţei Sale Regelui.

Duminecă diminâţa s’a ţinut un con

siliu de miniştrii, sub preşedinţa d-lui Carp.

S’au ţinut şi mai multe Reuniuoi private,

dintre cari una la d-1 Cautacuzino şeful

părtidului conservator.

La 4 óre după amiatti miniştrii s’au

întrunit la d-1 Nicolae Filipescu, ministrul

domeniilor. Mai mulţi deputaţi au luat

parte la acésta îutrunire.

După întrunire, care s’a terminat la

5 óre, d-1 Carp s’a dus din. nou la palat,

unde a fost primit în audienţă deMajesta- tea Sa Regele.

Audienţa a durat pănă la 6 óre.

*

Duminecă séra s’a ţinut o întrunire publică a partidului naţional- liberal în sala Daciei. Au vorbit d-nii Isvoranu, Corbescu, Missir, Ionel Bră- tianu şi în fine a luat cuvântul d-1 D. Sturdza, care între altele 4*se> că tótá ţâra e în picióre pentru a spune, că trebue se se reducă chieltuelile spre a se face economii. Scie t0tă lumea de ce e vorba, când naţional-liberalii se întrunesc aici (la Dacia). „Ei în loc se vină la guvern prin revolte, vor veni, atunci când vor veni, în mod liniştit".

Gimnasiile naţionalităţilor — spin în ochii sovinistilor.> *

In şedinţa de alalta-eri a dietei ungare s’a continuat desbaterea specială a budgetului instrucţiunei. La posiţia „şcolele medii“ a luat cuvântul şi faimosul Secuiu Nicolae Bartha, îndreptând nisce atacuri fu- rióse şi nesăbuite în contra şc0lelor medii române şi sâsescî. Estragem ur- măt0rele din vorbirea lui Bartha:

Suntem deja stat maghiar, vorbim

despre cultură naţională, despre unitate na

ţională, despre cultură naţională unitară.

Dór eu véd, că în Sibiiu, Braşov, Sighiş0ra,

Bistriţă, Náséad, Blaşiu, Mediaş, Beiuş sunt

gimnasiî a căror limbă de propunere nu

este cea maghiară şi al căror spirit nu e

maghiar. Gimnasiile acestea cresc pe séma

statului maghiar profesori, pictori, oficerl,

funcţionari, advocaţi, medici, ingineri, adecă

FOILETONUL „GAZ. TRANS.u

Noptea cu trenul.După câte-va luni petrecute în sgo-

moţul Capitalei, simţi un fel de re’utinerire

suflerescă, depărtându-te câte-va 6re măcar

de acest haos, în care se consumă atâta vig6re

şi se istovesc atâtea inteligenţe. Ochii plic®

tisiţî de îngustimea stradelor, se odihnesc

l&ooml pe câmpul deschis şi mintea simţin-

du-se mai liberă în mijlocul naturei, plăs-

muesoe tablourile cele mai variate, în care

se scaldă sufletul şi să răcoresce.

La cinci şi oinci-cjeci şi cinci de mi

nute am pornit din gara de nord. Mă ener

vau căsuţele mititele din marginea Bucu-

resoilor, cari spe buouria mea se răriau din

oe în ce şi peste puţin ochii-mi scăpară de

ele şi alergau în voie pe largul câmpului.

Cât vedeai, o haină albă îmbrăca ţi

nutul şi ţi-ai fi uitat ou uşurinţa, că e pă

mânt dedesubt, decă nu se ridica ici colo

câte un arbore desfrundit, care părea şi mai

negru contrastând cu albul zăpezii. |

Sorbiam cu privirea, tot ce întîlneam !

şi în curând impresiile prea reped! şi chiar

prea variate mă pierdură într’o oontemplare

vagă, în care nu mai puteam distinge, de

cât dór’ conturele lucrurilor. Ochii prea

lacomi la început acum ’mi-erau obosiţi şi

pleópele mi-le simţiam tot mai grele. îm i

uitasem de mine şi era oeva plăcut în

acóstá uitare, oăcl nu mai gândeam nimic,

nimio nu mai gândeam şi ou tóté astea mö

simţiam bine.

S’a înoptat.

In compartimentul meu mai erau doi

omeni, adecă o damă ?tînără şi frumosă şi

un bărbat mai în verstă, tatăl ei.... póte.

Aceştia încă dela plecarea trenului începu

seră o conversaţiă, pe care eu n’avui parte

s’o aud, fiind cu totul răpit de peisagele,

oe-mi surîdeau pe ferestra vagonului. Acum

când întunereoul îmi tăiă orî-ce cale de co-

municaţiă cu natura, putu-i surprinde oâte-

va vorbe, ce le eşiau din gură abia pe şop

tite. Povesteau despre un tîner, care se si

nucise.

După o tăcere scurtă, în care amân

doi aveau aerul că se gândeso, ea ridicând

uşor din umeri adause ca un fel de în

cheiere :

„La urma urmei... o nebuniă! Eu nu

găseso motivul destul de puternic. Sé te

desparţi de viaţă... hm, asta n’o pot pri-

cepeu.

Bărbatul rémase nemişcat şi replica

cu un aer obosit:

„Nu trebue sé judece cine-va după

sine; fie-care om simte după felul lui, unul

mai mult, altul mai puţin*.

„Aşa va fi..., dór în caşul ăsta e lim

pede; dâcă nu i-a primit amorul, par’că nu

găsia o alta, care să-l înţelâgă...., sunt atâtea

femei în lume...“

El o privi o’un zîmbet întrebând’o :

„Ai iubit vre-odată?K

„De sigur! Şi te miri, că mő vedl încă

trăind ! Hei.. , noi femeile seim sé suferim..,

nu ne sdrobim creerii eu una cu doué. Su

ferinţa în iubire! Étá de ce s’a înspăimân

tat el. De ca n’a avut curagiul s’o supórte?u..

„Apoi tocmai asta e, — adause băr

batul cu acelaşi aer obosit de mai înainte

— n’a avut curagiul... vecii, şi de ce n’a

avut curagiul ?... Réspunde, decă-ţi dă mâna !u

„li uşor, — relua ea repede — e forte

uşor; fiind-că a fost un papă-lapte... asta

e o fire cu desăvîrşire comună. N’a putut

să se pătrundă de frumseţea acestei sufe

rinţe, care pentru sufletele superiore e cea

mai frum6să parte din viaţă. El n’a putut

să se bucure de asta, fiind-că n’a fost în

stare şi.... nefiind în stare, se ’cţ^lege... l’a

plictisit. Asta-i.... şi dâcă iubirea.

„Mofturi de prin romane !w o între

rupse el, căci altfel, după cum se pornise,

se părea că are de gând să-şi espună tote

teoriile despre iubire.

Ea făcu o mutră, ca o actriţă, *care

nu-şi scie rolul şi n’aude nici suflerul şi c’o

mişcare bruscă se ghemui în colţul cana

pelei.

Linişte. Bărbatul râmase ca mai îna

inte gânditor şi la lumina slabă a lampei

părea o statuă de bronz.

Trenul îşi vedea de drum cu tăoăni-

tul lui, ce părea că variâză la diferite in

tervale. Pe partea de jos a geamului se

făcuse nisce flori de ghiaţă, oe sămănau cu

o c6stă de munte acoperită cu bradl, âr

prin partea de sus, care rămăsese curată,

se vedea fumul dela maşină amestecat ou

scântei şi-ţi fficea impresiunea cerului aoo-

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 34.—13901.

tocmai acea clasă de oetăţenl, care prin

cultura sa, prin nivelul ounoscinţelor sale

dă direcţiă ţării şi conduce ţâra.

Din aceste gimnasii ies la an, să cli-

cem, 200 indivicj! ca omeni maturi. Aşa-

dórá noi ca legislativă şi guvern, tolerăm

' ca o invasiune de ‘200 ómenl sé nâvâUscâ asupra statului maghiar. Acésta este un ic,

oare lărgesce tot mai mult spărtura, ce

într’un stat istoricesce unitar n’ar fi permis

sé esiste. Mé róg de iertare, mie nu mî-ar

plăoâ ső prigonesc limba şi cultura nici

unui popor (??) dimpotrivă apreţiez pe fiă-

care în cea mai mare măsură. Dór ca noi

sö crescem Nórnt şi Român....

M ad arasz: Valah!

Bartha.... décá vő place fie dór Valaht

în serviciul statului maghiar, asta nu merge;

atunci, deu, nu mai putem vorbi despre cultură maghiară unitară şi despre unitate naţio

nală maghivră. Dâcă cine-va cresc8 în spi

ritul lui Schiller şi Goethe, póte sé fiă bun

German, póte sö fiă fórte cinstit şi capa

bil, dór nu va fi Maghiar şi nu va fi aco

modat pentru a servi interesele naţionale

ale statului maghiar. Cel ce ne servesce pe

noi, acela în trup şi suflet, în tóté pornirile

iui trebue sö fiă contopit cu istoria nostră,

cu tradiţiile şi vechile nóstre obiceiuri şi

cu literatura nostră. Acela trebue sé cu-

noscă pe Vörösmarty, pe Petőfi, Eötvös,

Madach, ér nu pe Goethe, Schiller şi Le

asing (!)...

N. Bartha spune apoi, că în şoolele

medii amintite se propune în spirit străin

şi cere reforme ca în şcolele acestea „atât limba, cât şi spiritul sé fiă maghiarM.

Ministrul Wlassics respuncjend lui Bartha, (Jice între altele;

totul s’a| făcut ca ső se validiteze

pretutindeni instrucţiunea patriotică.

Gimnasiile despre cari a vorbit Bartha,

stau sub scutul legii naţionalităţilor. El

ínső promite, că va eserciţa un strict oon-

trol în tóté direcţiunile. Când iese la ivâlă,

că în vr’o şcolă se folosesc cărţi contrare

statului maghiar, aceste sunt confiscate.

Ugron: Trebue închisă şcola.

Interesant este, că însuşi organul budapestan al lui Bartha şi soţi conatată, că Wlassics „a onorat în tóté direcţiile ideile lansate41 de faimosul demagog secuiü.

Din România.Dela legaţiunea bulgară sa comunică,

că guvernul bulgar a terminat ou tradu- oerea dooumentelor relative la complotul bulgăresc.

*

Societatea pentru cultura poporului „Stâua** de sub preşedinţa d-lui Kalinderu, s’a întrunit Sâmbătă. S’a luat iniţiativa de a-se tipări m ii multe scrieri populare ou preţuri eftine pentru luminarea masselor poporului.

perit cu nori, printre oarî se zăreso icl-colo

steliş0re.

Companióna nóstrá se íntórse din po-

siţia, ce şl-o luase, privi spre însoţitorul ei,

ca şi oând aştepta o esplicare. El surprin-

4endu-o şi înţelegându-i, pe s emne, dorinţa

începu clătinând din cap:

„Ce uşor judecă lumea! Susţii, că n’a

avut motiv destul de puternic, ui, dóc’ar fi

fost numai rőoéla ei la mijloc! Dér a fost

alt-oeva... cu totul alt-oeva“.

Se apropiară unul de altul şi începură

sé şl şoptesoă. Mi-ascuţîi urechile cât putui

mai bine, dér înzadar. Pe faţa ei ceteam

ínső mirarea, care se pronunţa tot mai

mult, şi care peste puţin culmina într’un

„A !u, esclamat cu-o mutră imposibilă de

descris. Pe urmă r0maseră amândoi tăcuţi

şi într’un târdiu el adause oa încheiere de

finitivă :

„Şi aşa..., ei, ce mai d:cl?a...

Ea n’a mai făcut nici un semn şi spri-

jinindu-şl capul pe mâna dréptá se lăsa pe

gânduri, pe când el îşi alipi obrazul stâng de

una din răzimăt0rele vagonului, făcută anu

me pentru asta.

In jurul meu nu mai era niol o miş-

In urma oererei făcute de Mitropolitul Primat, prefectura poliţiei Capitalei a a interdis orl-ce spectacole publice în timpul primei şi ultimei săptămâni a postului Paştilor.

Poliţia Capitalei a mai luat măsuri, pentru-ca să nu se mai repete barbariile, ce se făoeau în toţi anii după lăsatul secului ou darea cânilor în tarbacă.

*

Reducerile esacte, făcute în budgetul ministerului instrucţiunei publice în urma intervenirei ministerului de finanţe, ating cifra de 464.000 lei şi anume:

S’au realisat economii de 242.000 lei dela salariile învăţătorilor, 9000 lei dela şoolele normale şi seminarii, 9000 prin desfiinţarea postului de director al cultelor,150.000 din desfiinţarea claselor divisionare deia şc61ele secundare şi restul dela diferite alte capitole.

*

După o statistică întocmită de ministerul de domenii, întinderea terenurilor infectate de lăcuste în Dobrogea, este de 2000 hectare. Campania pentru stîrpirea lăcustelor va începe la 10 Aprilie.

*

Vineri s’a semnat de cătră Es. Sa d-1 de Fonton, ministru plenipotenţiar al Rusiei şi delegat al guvernului imperial rus, şi de oătră d-1 Al. Marghiloman, ministru de esterne şi delegat al guvernului român, convenţiunea asupra pescuitului încheiată între România şi Rusia.

Prin acâstă eonvenţiune Rusia aderă la disposiţiile române asupra pescuitului cu privite la cruţarea pescejui şi pe viitor va lua aceleaşi măsuri, ca şi România pentru cruţarea pescilor îu apele sale. *

*

Comisiunea de remontă a plecat din nou în Ungaria pentru a cumpăra caii necesari pentru artileriă.

*

Săptămâna trecută a venit înaintea tribunalului din Rîmnicul-Sărat procesul resvrătitilor din BordescI, cari cuocasiuiiea măsurăt6rai borhotului au maltratat pe controlorul Stănescu, i-au distrus câţl-va stâlpi telefonici pentru a împiedeca sosirea armatei.

Tribunalul a condamnat pe Dumitru Regeecu şi Constantin Năstase la câte o lună închis6re core ţională şi 100 lei despăgubiri cătră direcţia poştelor; âr pe Ră- ducan Enuţă şi Constantin a Babei la câte15 cjîle închisore.

*

Episcopul Dunărei-de-jos a oferit Aca- demi române următ6rele documente istorice: 11 documente vechi veneţiene, pe pergament; O foie de pergament dintr’un manuscript latin; O jalbă scrisă românesce cătră v*ztrul Mehemeb-Paşa Silistra Valesi, de obştea boerăscă şi negustorescă şi de tot norodul din ţinutul Valahiei celei mici.

Din străinătate.T urcii urm ăresc pe B u lgari. Cu

data de 8 Februarie, primesce din Salonic „Gazeta Macedoniei** următorea scrisore:

„In corespondenţele prinse la Bulgari

oare şl o linişte aducătore de somn se fu

rişa de prin tóté colţurile. Pe ferâstră cósta

de munte acoperită ou brad! de adineauri,

se preschimbase acum într’un oimitir, pe

care par’ că-1 mai vădusem odată, dér nu

’mi-aduceam aminte unde. Crucile steteau

rânduite una lângă alta de-asupra mor

manelor, peste cari plutea un nor de me

lancolie întunecată.

îmi luai o posiţiă mai prielnică pen

tru odichuă, închisei ochii şi încurând

căûi într’o toropélá plăcută, într’un fel de

jumătate de viaţă leneşe şi somnor0să. Cu

ochii minţii dór mai vedeam o lume nouă,

afar’ din cale de frumósá, scăldată într’o

lumină roşietică, spălăcită. Din ce în ce

însă aoéstá lume dispărea şi peste ea se aş-

ternea tot mai gren întunerecul. Când

nóptéa ajunsese stăpână peste tóté, mintea

mi-se opri, se făcu linişte şi abia..., abia

mai aucfiam monotonul sgomot al locomo

tivei.

Ceva însă mă mai jicnea. La început

nu putui să-mi dau séma ce, aveam numai

sensaţia, că sunt înţepat ca de ace. Intr’un

târcliu abia observai un fel de cârtă straş

nică între uşe şi íeréstrá. Uşa, care nu era

tocmai bine închisă clănţănia ca o babă uri-

s’au găsit hârtii ofioiale emanate fie dela

„agentul bulgar din localitate, fie prove

nite direot din Sofia. Prin ele se arată clar

tot plauul revoluţionar al 'Bulgarilor din

Macedonia. Gnvernul turcesc a îasărcmat

pe Turkhan-Paşa, ca să presideze consiliul,

care a luat în cercetare aceste hârtii com-

promiţătore. Turkhan Paşa, fost ministru de

esterne al Turciei, albanes de origine, a şi

sosit incognito Duminecă. Agenţia bul

gară a fost somată de autorităţile turcesc!,

3 comisari de poliţiă şi vre’o 6 soldaţi, se

cobore stegul arborat oa de obiceiii şi i-s’a

pus în vedere, oă guvernul imperial nu-I

va mai permite, că sub masoa de agenţiă

comercială, să se ocupe cu afaceri politice

nepermise şi în oontra imperiului otoman.

„Aci este o ferbere ne mai pomenită.

Arestările Bulgarilor continuă. Gendarme-

ria a fost sporită cu încă 300 de Albanes!

şi ac}!, în urma unei depeşl, s’a trimis ar

mată în Ghevghele, unde s ̂ c}ioe> că Bul

garii ar fi făcut o încercare de răscolă. Cât

despre Bulgarii din Salonic, profesori, co

mercianţi, etc., toţi sunt oonstemaţî de tur

nura neaşteptată, oe au luat lucrurile. Ei

nu credeau, că Turcii vor ti capabil! să le

descopere tote iţele, întrâga corespond&nţă

şi să le dejoce tote planurile. Mai ales de

claraţia făcută de ambasadorul rus la Con-

stantinopol Sinowieff, i-a descuragiat

complet.

Pregătirile E m iru lu i d in A fgan istan. Lui „Globe“ din Londra i-se tele-

graftză din Constantinopol: Nu mai este

secret, că Emirul afgan face paşî pentru

aş! asigura ţera contra atacurilor acelor

puteri, cari pot să-i invaleze teritoriul. în

cercările de mobilisare de-alungul căii fe

rate ost asiatice au deşteptat bănuelile Emi

rului. In oei i2 ani din urmă s’au ridicat

mai multe fortăreţe la graniţa afgană şi

Heratul a fost asigurat contra atacurilor

neaşteptate. Afară de acâsta de-alungul gra

niţei persiane, între Herat şi Kandabar, s’au

făcut fortificaţii însemnate. Organisarea ar

matei afgane a înaintat aşa de considera

bil, încât în vreme de o săptămână s’ar

putâ mobilisa 100,000 omeni. Emirul crede,

că atacul Rusiei contra Afganistanului ar fi

un semn pentru rescularea întregii Asii

centrale rusescl.

Corespondenta „Gazetei Transilvaniei".Deva, 24 Februarie 1901.

Stimate D-le Redactor! Şovinismul scâr

bos a cangrenat totă ungurimea şi pe la

noi, încât luptele politice, au ajuns pănă şi

în straturile vieţii sociale.

Am ajuns, ca să nu ne putem petreoe

în tichnă nic! chiar în centre curat româ

nesc!, fără oa să fim bănuiţi şi insultaţi,

de nisce esistenţe lipsite de cele mai ele

mentare cunoscinţa a regulelor buuei ou-

viinţe.

ciósá, dér nici feréstra, nepctă-sa, nu se lăsa

şi răspundea c’un glas piţigăiat de mă plic

tisise. Mai pe urmă începui să mă obicl-

nuesc cu cérta lor şi nu esagerez spunâud,

că-mi făcea chiar plăcere ascultându-le.

La un moment mi-s’a părut, că seîn-

furiă amândouă şi că baba făcând spume

la gură se repede spre nepoţică. Eram si

gur, că are să se întâmpla lucru mare, mai

ales oând tresărind de spaimă deschisei

ochii mar! şi văcjui, că în partea babei,

adecă la uşă, se mişcâ o mătăhală uriaşe.

Mă desmetecii însă din zăpăcâla asta când

conduotorul stând în uşe strigi:

„Biletele pentru Pitesc!!u

Peste 4ece minute eram singur.

’Mi-aprinsei o ţigară şi mă lungii îu

voie pe o canapea. Mă simţiam obosit. Fu

matul îmî făcea rău şi ’mi-aruncai ţigara.

Inchiseiü ochii şi mő ouprinse amorţâlăprin

tóté ósele. Capul par’că ’mi era împrejmuit

de-un nor plumburiu, oare vedeam, că se

destramă şi se împrăscie. Când dispăruse

aprópe cu totul, tinărul sinucis îmi veni în

faţă. Nu mi-a fost nicl-odată frică de ca

davre şi gândul la mórte totdéuna m’a lă

sat rece.

Mă uitai la faţa lui plină de sânge şi

Tinerimea română din comitatul Hu-

nedórei, a arangiat la 16 Februarie a. c. o

modestă petrecere românesoă, îu favorul bi*

sericei gr. or. din loc şi al „Reuniunei femei-

lor române din comitatul Hunedóreiu.J

Ce era mai natural, deoât ca acésta

petrecere, să aibă caracter românesc, prin

urmare, ca invitările şi ordinea de dans sö

se facă românesce.

Comitetul arangiator, — după obice

iul de pănă acuma, — a trimis învitărî şi

la famili maghiare din loc, adresând, fireşt e,

invitările românesce, ba un anumit domn

(membru în comitet) a adresat câte va in

vitări pe răspunderea sa şi unguresce.

Abia se lăţise vorba, că Românii încă

voesc să-şi petrécá o seră împreună, şi unii

şoviniştl de pe aici au şi început a-şi es-

prima nemulţumirilor lor, că de ce nu s’au

făcut invitările unguresce şi cum comitetul

arangiator n’a pus în ordinea de dans şi

oâte-va jocuri unguresc!, sóu cel puţin un

„csárdást

A sosit apoi diua petrecerei şi în sala

„Redutei*, din cei mai mulţi învitpţ! abia

am védut trei flăcăi unguri; probabil, şi

aceştia au venit, ca să fiă martori la un cas

de rebeliune séu „trădare de patriău.

Astfel ne-am petrecut noi de noi cu

veseiiă pănă în doi! de di, oăc! o frumosă

cunună de dame şi darnicele o’un oârd de

voinici, au petrecut o nópte delioiósá ro-

mánéscá.

Petrecerea a fost înveselitore şi din

causă, că a luat parte la ea câte-va român-

euţe şi din locuri îndepărtate, ca de pe

valea Bârgăului, de pe laSălişte, dela Turda

şi Cheia Turcjii, dela Beiuş, ţâra Haţegului,

Orăştie şi alte locuri. Costumul româneso

încă n’a lipsit.

însăşi petrecerea a decurs în oea mai

perfectă ordine, cum Românii de eomun

sciu să-şi petrecâ. Venitul curat, după cum

aflăm, încă este mulţămitor.

Reuşita esemplară a petrecerei, — aşa

se vede, — a turburat inima şi minţile ce-

lor-ce nu-şl mai încap în piele, căci etă şo*

vinistii noştri nu s’au mulţumit cu oârtirea

petrecerei nóstre, ci acum îş! varsă veni

nul otrăvitor şi în fiţuica locală „Hunyad“

Nr. 9.,luându-ş! un aer pe cât de îndrăsneţ,

pe atât de ridicul.

Adecă cum? Am fi ajuns, oa să nu

ne fiă permis, fără voia şi placul stăpânirr,

să ne putem petrece, fără ca să fim timbraţi

de „resvrătitor!4* ?

De unde şi pănă unde suntem datori,

ca să facem invitări ungurescl şi să dansăm

„csárdásu-ui!!?

Unde şi când Maghiarii au făcut vre-o

dată învităr! românesc! şi au pus în ordi

nea de dans vre un joc românesc?! Cu ce

sunt mai buni Maghiarii, decât noi, şi pen-

tru-ce s3 ne respeotăm noi pe noijmaijjpu-

ţin, decât pe Maghiari.

ceva ne ’uţeles se petrecea în sufletul meu.

Par’ c ă cunosceam capul acela. Ochii blând!

cu ca1! mă privia, îmi strîngeau inima. Vă-

dui brzele lui mişcâudn-se, ca şi când ar

voi sé ’ml vorbéscá. N’auc|ii însă nimic...,

nici un sunet.

Pe coridorul vagonului se audiră nisoe

paşî şi vedenia dispăru. E curios, cum &

dispărut de-odată şi ou totul acéstá vede-

niă, fără să ml lase nici o urmă în suflet

şi la trosniturile paşilor din coridor, mé pomer ii în faţa unui castel înegrit de vreme.

Ce transiţiă! şi într’adevăr vedeam aoesfc

castel cu faţada lui de lemn sculptat, ca

turnişorele-i ţuguiate, aşe4at îutr’un colţ de

pădure, şi simţiam oum se clătină sub paşii

castelanului.

Un roman întreg începu să mi-se în

chege în minte.

Vedeam viaţa cu tote miseriile şi bu-

ouriile ei, desfăşurându-se în jurul eroinei,

o contesă tinără şi nespus de frumosă.

Acesta pe furiş se amoresâ de un pesoar

şi cavalerul nu mai putea s’o ’nţelâgă de

un timp íncóce.

Şi paralel cu mersul trenului îmi ţe*

seam acţiunea romanului.

Nr. 34.-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Perfidia din „fiţuica „Hunyad" oul-

ínézá însă în denunţarea ce o faoe.

E vorba adecă, că între aranger! bu

»t vre-o câţî-va tineri, cari sunt în func*

ddî publice, şi pe aceştia îi presintă ca pe

iii, cari uu vor „sé înainteze interesele

atnlui maghiar naţional“.

De când puţinii oficianţi români de

fî-ce categoriă, afară de datoriile lor ofi-

óse sunt datori „sé înainteze interesele

latului naţional maghiar"?

E un secret public, că oficialii români

este tot şi pretutindeni sunt în diverse

ioduri şicanaţi, huiduiţi şi chiar presionaţl,

№tru-că nu sunt destul în serviciul şovi-

imului şi că li-se fac, prin prepuşii lor,

«le mai neruşinate şi ridicule imputări, —

ir denunţare* cum o face „Hunyadu încă

in s’a mai întâmplat la noi.

Şi aoum întrebăm pentru oe tóté

iceatea ?

Cu astfel de denunţări ored şoviniştii

lela „Hunyadw, că sé póte dobéndi o apro-

iiere séu o înţelegere între Români şi Un-

[Drî pe terenul vieţii sociale?

Apoi nu-şi aduo aminte, oă ei se află

lici la noi într’un ocean de Români şi décá

ir fi vorba de-a imputa, óre nu cu mai

Diilt drept am putó face noi imputări ace-

ora, oari veniţi aici între noi, au o viaţă tich-

litfi din orunta sudóre a Românului.

Mai bine deci şi-ar vedé de pécatele

lor şi să nu se íncrédá în aşa măsură, căci

véclutu-i-am noi pe d-lor şi în alte pene,

ci sé ne lase în pace, oa să putem petrece

cel puţin câte-va óre, după cum avem drept

jj petrecem, căci orl-ce ar face şi ori ce ar

|ce, noi de nómul nostru nu ne vom

lép&da!

Serecanul.

S C L R I L K 1)1 L E L— 18 (26) Februarie.

Acusaţi de „agitaţia11. Tribunalul

din Sibiiu a pus sub acusă pe studenţii

»şî, cari au demonstrat în contra repre-

«entaţiilor în limba maghiară ale societăţii

„Urania44. Sunt acusaţi pe motivul delictu

al de agitaţie. Acusaţii principali sunt Her-

mann KWss, Hermann Knall şi G. Berglei- jur, toţi trei studenţi la şoole superiore. In

«stul de acusă se cl'ce următorele: Espre-

jitmile folosite de demonstranţi sunt o pro-

Tooare directă, ca în Ungaria limba ma

ghiară să fiă suprimată şi în locul ei să se

introducă o limbă străină; aceste espresiuni

după natura lor şi dupa tendenţa grobiană,

ce inv61vă în sine, sunt acomodate pentru

a stîrni şi a potenţa ura dintre naţionalita

tea maakiară şi sâsdscâ şi cu deosebire sunt

pctrivite, ca să agite poporul săseso în oon-

tra naţiunii maghiare.

Rusificarea Bucovinei. Din Viena

josesce scirea, că gimnasiul rutean din Cer-

i&uţl va fi sporit cu clasele superi6re. Gla-

In dosul castelului era o grădină şi

prin dosul grădinei curgea un rîu, peste

care era aşedată o punte. Frumosă eroină,

pe care nu soiu cum o chiema, stetea în

grădină cu braţele întinse peste gard, ér

pe punte începu să păşâscă ou grije tînărul

pescar şi să vie spre densa. Când ajunsese

a mijlocul punţii..... trenul se opri şi întreg

iabloul dispăru ca prin farmec. O linişte

de mórte plutea împrejur şi mórtea mi-ae

lăsa pe suflet. Tot oe putui aucji în cele

două minute, cât a stat trenai, a fost un lă

trat de câne şi-o talangă răguşită, al oăror

iunet unit se pierdea pustiu în linişte.

Odată ou pornirea trenului îmi reveni

«a prin minune tabloul, ce-mi dispăruse, şi

gândul meu îşi luâ firul întrerupt.

Ar fi curată pierdere de vreme sé vă

mai spun, décá a trecut séu nu puntea tâ-

üöral înamorat, cu tóté că mulţi vor fi do

ritori să scie. Ertaţi-mă..., dór soopul meu

t fost numai să arăt cum se întrerupe ac

ţiunea gândirei odată cu oprirea lucrului,

cu care s’a pornit paralel şi cum îţi reia

4răţl mersul îndată ce pornesce obiectul

însoţitor.

Acésta este o observaţia, pe oare de

sigur vor fi avut’o mulţi, mai cu sémá când

sele paralele române, vor rămâne de-ocam-

dată (?) staţionare. Decă se va adeveri

acâstă scire, vom sci cu toţii ce avem de

făcut, ciioe „Deşteptarea**. De-ocamdată am

ruga pe deputaţii „români" din Viena, să

se gândâscă, ce’-i póte aştepta, décá vor

suferi şi acâstă batjocură.

Logodnă. D-ş0ra Hortensia Penciu din

Sibiiu s’a logodit cu d-1 Dr. Gavriil Suciu

din Haţeg.

Societatea studenţilor români din Macedonia. Studenţii români din Macedo

nia au pus săptămâna trecută basele înfiin-

ţărei unei societăţi, al cărei soop principal

este să desvolte spiritul de înfrăţire între

membrii societâţei şi să vie în ajutorul stu

denţilor săraci. Preşedinte a fost ales d-1

St. Nicolaesoo.

Chipuri şi graiuri din parlament.Sub titlul acesta cetim următorele în orga

nul partidului poporal naţ’onal din Buco

vina despre scena de mai dăunăcll petre

cută în „Reichsrathw între deputatul român

bar. G-. Wasilco şi cehul Klofaâ: Şcieam, că

deputaţii actuali „români" din Viena sunt

apărători ai baronului Bourguignon. Păru

iala, ce-a avut’o baronul Wassilco aşa din

senin şi fără nici un motiv, ne arată, că ei

sunt orbi mameluol ministeriali, gata aşi

pune tóté puterile corporale — dă omul ce

are! — pentru apărarea lui domnu Koerber

şi domnu Vetter. Dór fie iertată o modestă

întrebare. Cine sare în apărarea naţiei ro

mâne, atât de vitreg tratate în clil0!0 aces

tor domni? La acâstă îutrebare tace clubul

„românw diu Viena tăcerea pescelui.

„Revue du monde latinw. A apărut la

Paris noua serie din „Revue du monde la-

tinu sub direcţiunea d-lui Rakini, la care

au promis oolaborarea mai toţi membrii

din comitetul central al Ligei. Vechiul jur

nal al bunului amic al Românilor, Baronul

de Tourtoulon, va relua apărarea interese

lor naţiunei române.

D-1 Constantin bar. Hormuzachi,binecunoscut şi ca scrutător zoolog, a pri

mit o invitare, ca să participe şi să ţină o

conferenţă la congresul zooîogic, care va

avé loc îu luna August la Berlin sub pro

tectoratul principelui moştenitor al Ger

maniei.

Spargere cu furt. Eri nóptea nisoe

răufăcători, pănă acum necunoscuţi, au in

trat în cârciuma din strada băilor Nr. 40

din Braşov, la Nic. Sfetea, şi au furat din

masă 800 coróne în bani gata.

In memoriile lui Milan se găsesce

un plan de confederaţiunl a României,

Serbiei, Bulgariei, Muntenegrului, Bosniei

şi Herţ^govinei, după modelul confedera-

ţiunei germanice şi sub garanţia Austro-

Ungariei, Turciei şi Angliei. Parlamentul

confederaţiunei ar fi trebuit să se reunéscá

pe la staţiile mici ardeau de dorinţa de-a

porni cât mai curând, nerăbdători de sfîr-

şitul romanului, ce şi ’1 plămădiseră deja

mai înainte.

Curioşii de sfîrşitul romanului meu

sunt rugaţi să se mulţumâscă cu aceste

versuri, cari mi-au venit atunci în minte şi

pe cari în urma unei meditaţii le-am con

siderat ca un fel de reflex isvorît din im

presia totală, ce mi-a făeut’o castelul din

oolţul de pădure...

Stă castelul de sub munte Invălit în taina serii,

Er în préjma lui, fantasme...J0că umbrele durerii.

Şi prin liniştea ceţ0săPare mort acum castelul...

Dér ce fulgeră la geamuri?Sunt doi ochi...; e cavalerul!

Un moment se uită ţintă Peste vale... î apoi plócá...

Gândul lui e nóptea négrá Şi-i e inima săraoă...

Tunet de pistol..., un ţipăt...Şl-apoi linişt» şi pac-e....

In oastelul de sub munte Cine scie cine zace?!...

pe rénd la Bucuresol, Belgrad şi Sofia.

Milán a tratat deja acum 12 ani despre

acéstá confederaţiune, cu România şi cu

Bulgaria, dér puterile s’au opus la acest

proiect.

împăcarea între regele Alexandru şi regina Natalia. Cercurile politice din

Belgrad comentézá mult faptul, oă regele

Alexandru a depeşat mamei sale, rugându-o

de a-se întorce la Belgrad. Acest fapt se

consideră, oa dorinţa regelui Alexaudru,

de-a restabili din nou bunele relaţiuni cu

mumă-sa.

Arşi de v ii. Ión Monza, ţăran din

comuna Ble’bea (România), aflându-se acasă

cu copilaşii săi, Aceta în verstă de trei ani

şi Nicolae în vârstă de 10 ani, şi voind să

facă focul la vatră, a încercat sé tórne

nisce gaz dintr’un bidon pentru a aprinde

mai curénd focul. Comunicându-se însă fla

căra bidonului, care conţinea mai bine de

4 litri de gaz, acesta a esplodat aprinc|ând

totul din casă. Copilaşii învăluiţi de flăcări

au fost găsiţi carbonisaţi, ér sáténul a scă

pat ca prin minune, alegendu-se numai cu

câte-va arsuri fără gravitate. Soţia sătânu-

lui, care fusese în vecini, găsindu-şl casa

în flăcări şi copilaşii morţi, a înebunit şi

voia să se arunce în foc. Cu multă greu

tate nenorocita mumă a fost oprită dela

acésta.

Descoperire astronomică. Din Baun-

berg se telegrafeză, că observatoriul astro

nomic de acolo şi din Erlangen a descope

rit o stea nouă în constelaţia Perseus. Noul

corp oereso aparţine stelelor, cari îşi schimbă

lumina şi pănă aoum nu i-sa văcût urma

pe bolta ceróscá.

Teatru gmnan în Braşov. Leo

Bauer, director de teatru din Sibiiu, face

cunoscut on. public braşovân, oă în 10

Martie n. o. va începe ciclul de represen-

taţiunî (20 la număr) cu íntrégá trupa sa.

Intre alte piese se vor representa şi ur-

mátórele novităţl: „Tcchter Erasmusw,

„Mădchentraum“, „Geisha“ mare operată

şi „Der dritte Escadronu. Abonamentul

pentru tóté 20 representaţiunile este: bal

con 40 cor., fotei 32 cor., parchet I. 24

cor., parchet II. 20 cor., şi rang I. 20 oor.

Bilete te pot căpăta în cancelaria tea

trului.

Esposiţia de tablouri. D. Arthur

Coulin pictor, care după-ce a terminat ou

succes studiile sale la Academia de pictură

din Budapesta, s’a dus să le continue ia

Roma, întoroându-se la Braşov, unde pe

trece familia sa, a arangiat aici o esposiţiă

a tablourilor sale, lucrate în parte mare la

Roma şi destinate a fi trimise mai târcjiu la

espos ţia tie primăvară din Budapesta. Es-

posiţ a s’a deschis Duminecă în strada Mi-

chail Weiss, casele lui Copony, parterre

şi se póte cerceta peste di.

In urmă nu mai eram în stare să gân

desc nimic, mă cuprinse lenea şi la corp

şi la suflet; mă plictisisem de drum. Din

oâud îq când mai aveam sensaţia, că merg

înainte, fapt care mă bucura.

Peste cinci minute trenul se opri.

Eram la Craiova, ţînta călătoriei mele.

Trântituri de uşi, vorbe, strigăte..., paşi...,

mişcare..., viaţă!

Viscolea de prăpădia pământul...

Dintre cei doi prietini ai mei, despre

cari eram sigur că au să mă-aştepte, nu era

decât unul.

„Eugeniu unde-i?u întrebai grabnic

privind împrejur.

Prietinul îmi răspunse posomorit şi

şovăitor:

-Eugeniu... nu mai este !u

— „Cum ? !u

— „Mort!“...

— „Ce ?u...

— „Amorul.,.u şi terîndu-mă de mână:

— „Vino..., am să-ţl spun tot! —

Z. B ărsan .

\

Reuniunea filantropică a femeilor protestante din loc aranjază în 2 şi 3

Martie n. c. în sala de concerte din loc

un bazar de flori împreunat cu petreoere

de dans. Preţul intrării: fotei numerotat

2 cor. 40 b., bilet de intrare parterre pen

tru 2 şi 3 Martie 2 cor. 40 b*nî; pentru

săra de Sâmbătă 1 cor., pentru cea de Du

minecă 2 cor., pentru studenţi 60 bani.

R&sboiul din Africa sudică.D0că este să se dea deplin creclăment

soirilor din isvor engles asupra evenimen

telor din Afrioa-sudioă, atunci Burii, ăr nu

Englesii au îndurat desastrul, oare de altfel

s’a fost profeţit înainte cu câte-va cjile.

Lord Kitchener a telegrafat adecă la

Londra, că generálisaimul bur Botha i-a trimis

parlamentari deolarându-i, că recunósce, că

e împresurat din tóté părţile şi că e incapa

bil pentru acţiune. Botha ar fi cerut o în

tâlnire cu Kitchener, ca să trateze asupra

capitulării. Kitchener a fixat terminul pe

diua da mâne, 27 Faur, la 2 óre d. a.

De altă parte se telegrafézá din Cap-

stadt, că generalul englea Plumer a silit pe

generalul bur Dewett se ia lupta ou el la

Diss«lfontein. Englesii au prins 50 de Buri

şi li-au luat Burilor şi 2 tunuri. Se dice,

că Dewett a scăpat ca prin minune o’o

mână de ómen!, treoând pe-o luntre rîul

Oranje.

Generalul French telegrafézá de-ase-

menea, că colónele trimise spre isgonirea

Burilor au dobândit succese neaşteptate.

Burii s’au retras în disordine.*

Notăm, că tóté acestea se anunţă din

isvor engles a doua c}i după-ce se comuni

case soirea despre capitularea lui Smith-

Dorrien. Soirea acésta o comunicaseră cjiR"

rele vienese „Reichsw«?hru, „Wiener Tag-

blattw şi altele.

Amănuntele lipsesc însă şi lumea póte

fi ou drept cuvânt curiósá sé afle, ce s’a

întâmplat aevea.

SC liii ULTIME.BucurescT, 25 Februarie. In şe

dinţa de acjî a camerei rainistru- preşedinte şi de finanţe P. P. Carp a comunicat, ca nu s’a putut înţelege cu comitetul delegaţilor. S’a pus cestiunea de încredere. Camera a votat cu 75 contra şi 74 pentru moţiunea de încredere. In urma a- c6sta se aşteptă ca cabinetul se-şî dea demisiunea.

» I V E R S E .TJn curios atestat de mórte de

prin anii 60 a eşit la ivélá, dintre multele

hârtii prăfuite, cari stau cu Recile de a tl

prin archive. Ca ouriositate âtă-l:

Numele mortului: Teresia G. rémasá

văduvă după soţul ei. Ştirea familiară: N’are.

Starea séu ocupaţiunea: Nici când n’a avut

stare, sărmana, şi fiind-că ea fü atinsă de

„vântul răuu, nu sta pe pioióre, ci şedea, şi

ocupaţiuoea ei era mai mult şederea. Etatea : Era de-odată cu*s0craînv0ţătorului dela noi,

aşa cam de 76—77 ani, de altcum a trăit des

tul, mai având sérmaaa să sufere mult;

bine, că a murit. Religiunea: Nu se scie,

fiind-că nu umbla la biserică. Causa morţH:

Am spus deja, oă era fórte bătrână, ast-fel

nu-i mirare, că a murit. Felul bóléi: Asta

n’o înţeleg. Numele medicului, care a îngri

jit de bolnav: N’a venit de mult aici, a?a

că décá m'ar lovi în cap, totuşi n’aţi sci

cum îl chiamă; de oetit i-au cetit numele,

aşa cum să scrie el pe recepte, dér din asta

nimeni nu se póte cuminţi. Óra şi $iui

morţii: 1 Ianuarie, séra pé la culoare. Xim

pui, când a fost ímorméntat: Asta n’o soiu

spune de bună sămă, fiind-că oésornicul

d-lui părinte nu umblă, er pe al d-lui can

tor l ’a dus copilul în vale. Observări: Nu

mita de fapt a murit. Dat în M ... la 2 Ia

nuarie 1862, Kebeles István, inspector de

morţi.

Proprietar: D r. Aurel M ureşianu»Redactor responsabil: T raian l i . Ttop.

ragma 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 34.—1910

Cursul la bursa din Viena.Din 25 Februarie, n. 1901.

Renta ung. de aur 4 % ................... 118.15

Renta de corone ung. 4°/0. . . . 93.70

Impr. căii. fer. ung. în aur 472% • 121.20

Impr. căii. fer. ung. înargint. 41/2°/0 100.55

Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 119.—

Bonuri rurale ungare 4% . . . . 92.85

Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.50

Impr. ung. cu p r e m i i ................... 169.50

LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 142.—

Renta de argint austr.......................98.45

Renta de hârtie austr....................... 98.35

Renta de aur austr............................118.05

LosurI din 1860................................. 187.50

Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 16 74

Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 683.50

Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 674 50

NapoleondorI...................................... 19.08

Mărci imperiale germane . . . 117.40

London vista.................................. 2 40.47 V2

Paris vista...................................... 95.30

Rente de corone austr. 4% • • • 97.95

Note ita l ie n e ...................................90.4U

Cursul pieţei Braşov.Din 26 Februarie. 1901.

Bancnota rom. Oump. 18.76 Vend. 18.80

Argint român. Cump. 18.30 Vend. 18.36

Napoleond’orl. Oump. 19.— Vend. 19.12

Galbeni Cump. 11.30 Vend. 11.40

Ruble RusescI Cump. 127.— Vend. 2.57

Mărci germane Cump. 58.50 Vend. 23.65

Lire turcescl Cump. 10.70 Vend. 2170

Ccris. fonc. Albina 5°/0 100.— Vend. 101.—

Abonamentela

„Gazeta Transilvaniei"se pot face ori şi când pe timp mai

îndelungat seu lunare.

Domnii membrii ai „Sodetâţîide împrumut şi păstrare din Feldru"sunt invităţi a participa Ja

adunarea generală a XXIV-acare se va ţ i n 6 Duminecă in 17

Martie 1901, la 10 6re a. m.

O r d i n e a di leis1. Raportul direcţiunei şi al co-

siunei censurătore.

2. Statoriiea bilanţului pre anul 1900, distribuirea profitului şi darea absolutoriului pentru anul de gestiune espirat.

5. Alegerea comisinnei censară- t6re pre timp de un an.

4. Alegerea a doi membrii în consiliul administrativ pre timp de 8 ani.

5. Propunerile consiliului administrativ şi eventual alte propuneri insinuate in sensul statutului.

F e l d r u , în 10 Februar 1901.

Gregoriu Neamţiu m. p. Petru Neamţiu m. p.secretar. preşedinta.

CMef-Oilce 448, B raton -M , London si.lie pent ZagQnveritabil.

Un leac plăcut luat atât pentru tineri adulţi, cât şi copii, contra ori şi ce fel de tuse, catar de pept, flegmă şi alte suferinţe ale peptu- lui. Disolvă flegma. O sticla costă, 8 corone 50 bani şi se trimite contra asignărei

preţului de farmacistul

A. TMerry’s Balsam-FaMRin Pregrada bei Rohitsch-Sauerbrun.

Sticlele sS fie astupate cu capse tipărite cu firma: A. T h ie r ry ’ s Scliutzeng’el-Apotheke.

T IM Ig lA N A institut de credit şi economii în TIMIŞORA.

C O N V O C A R E .Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii „TIM IŞIANA“ societate pe acţii în Timiş6r

s e c o n v 6 c ă la a

X V I - a Adunare generală, ordinară,,pe cjiua de 5/18 Mar t ie 1901 la 10 ore înainte de amedi, în localul institutului: Timiştira-Cetate, Balâzs-te nr. 1, Etagiul I.

O b i e c t e l e a d u n ă r i i g e n e r a l e ;

1. Raportul direcţiunei, despre gestiunea anului

1900, şi al comitetului de supraveghiere.

2. Conclus asupra bilanţului anual.

3. Conclus asupra întrebuinţării profitului curat.

4. Votarea absolutoriului direcţiunei şi comitetu lui de supraveghere.

5. Alegerea comitetului de supraveghere, al căn mandat espiră.

6. Eventuale propuneri în sensul §-lui 22, literi h) din statutele institutului.

D i r e c ţ i u n e a .

î n c h e i e r e a s o c o t i l o ra institutului de credit şi economii „TIMIŞIANA" pro anul 1900.

C o n t u l B i l a n ţ u l u i .A C T I V A Cor6ne bani P A S I V A

iCor6ne bani

Cassa în numerar................................... 51857 80 Capital de a c ţ i i ................................... 56C000 _Cambii de bancă . . . c. 953232 4'. fond. de res. general . cor. 90 485.51Cambii hipotecate . . c. 526067.— 1.479299 40 fond. de p. dif. de curs . „ 2,800.—împrumutului hipotecar......................... 601253 20 fond. p. acop. dubioja . . „ 216.38 93501 89împrumute pe efecte (Lombard) . . 5824 — fondul de pens iune .............................. 15712 08Efecte p ro p r ii........................................ 13022 20 Depuneri spre fructificare . . . . 1,087710 55R e a lită ţ i.................................................. 36.964 05 Cambii reescontate.............................. 385495 —

Cassa institutului................................... 42,414 81 Sarcina casei ins titu tu lu i.................... 27000 —

M ob ilia r ......................... cor. 3533.74 Interese r a n s ito re .............................. 28293 18după amortisare de 10°/0 „ 353.37 3,180 37 Dividenda n e r id ic a tă ......................... 623 —

Giro-Cheque-Conto.............................. 3438 88 Cjntrib. d. % capital, ssrr. I I . . . 2736 82Inter, de reesc. anticipate.................... 2,466 47 Diverse conturi credit6re.................... 4170 21Interese restante ................................... 16450 66 P ro f i t c u r a t ................................... 60127 321Diverse conturi d e b ita re .................... 9 197 71

2 265369 55 2,265369

Contul pr ofitu] . u i şi al perderilor.S P E S E Cor6ne bani V E N I T E

V

Cor6ne baol

Interese pentru depuneri spre fruct. . 56153 09I n t e r ese :

Contribuţie erarială şi comunală , 13823 91 dela cambii de b a n c ă ......................... 83610 84Contribuţie 10°/0 int. depuneri sp. fruct. 2878 99 „ „ hipotecate ......................... 42066 —

Interese de reescompt......................... 184)8 70 „ împrumut hipotecar.................... 48435 6122534 — „ „ p e efecte (Lombard) . 499 17

Chiria şi spese de cancelarie. . . . 3528 51 Venitul re a lită ţ ilo r .............................. 2413 76Tipărituri şi post porto......................... 1203 06 „ efecte lor................................... 736 48Reparaturi neacoperite la cassa institut. 453 54 P rov is iune ............................................. 1712 6810% amortisare din mobiliar . . . 353 37Pr o f i t ne t .............................. 60127 32

179474 49 179474 49ii

T i m i ş 6 r a , în 31 Decemvre 1900.

Rotar iu m. p . , Mi cu 1 esc u m. p . ,

dir. esec. D I R E C Ţ I U N E A : contabil

Teodorovicî m. p., Dr. Puticî m. p., Butbaş m. p., Ionasiu m. p., Maniu m. p.,

Subsemnatul comitet am esaminat contul present al Bilanţului precum şi cel al venitelor şi al sar-

cinelor şi confrontându-le cu registrele principale şi ausiliare purtate în buna regulă, le-am găsit cu acelea

în consonanţă şi esacte.

C O M I T E T U L D E S U P R A V E G H I E R E :

Nicolae Gherdan m. p., loan Pinciu m. p., Vasiliu Vaianţiu m. p.

campanie■ se capătă la

OFERBACH G. BRONO Braşov

ş i c u p a l i a i u în Bodega.

A N D N C I U R I(mserţiuni şi reclame)

sunt a se adresa subscrisei administratiunf. In caşul publicării unui anunciu mai mult de odată se face sc&dement, care cresce cu cât publicare» se face mai de multe-ori.

Administr. „Gazetei Trans.“

WSf“ „Gazeta Transilvaniei* cn num6rul ă 10 fii. se vinde la librăria Nie. J. Cinrcu şi la Eremias Nepoţii.

Tipografia A. Mureşano, Braşov.

0 interpelare în Reichsrath. Situaţiunea în România. filecari, prin modul acesta de propa gandă pentru trecerea Germanilor catolici la biserica protestantă, ur măresc ţînta

Documents