Sistemul financiar din România – evoluţii recente şi perspective
Post on 01-Feb-2017
245 Views
Preview:
Transcript
Sistemul financiar din România –evoluţii recente şi perspective
Liviu VoineaViceguvernator
Bucureşti, 9 Martie 2016
2
Romania a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani…
• Creşterea economică a accelerat, diferențialul de producție se asteaptă săse întoarcă în teritoriu pozitiv în 2016
• Inflaţia la un nivel foarte scăzut (rate negative) în principal pe fondulmăsurilor fiscale adoptate, creştere puternică a consumului
• Consolidare fiscală semnificativă• Obiectivul bugetar pe Termen Mediu atins în 2014• Toate criteriile de convergenţă nominală atinse încă din a doua jumătate a
anului 2014• Îmbunătăţirea mecanismului de transmitere a politicii monetare• Scăderea riscului de contagiune la nivelul sectorului bancar• Reducerea semnificativă a ratei creditelor neperformante• Ieşirea României din Procedura de Deficit Excesiv în 2013 şi din
Procedura de Dezechilibru Macroeconomic în 2016
…cu sprijinul CE şi al FMI…
…dar există un risc crescut de inversare a politicilor prin apariţia unorpropuneri legislative şi unor măsuri fiscale prociclice
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016*
Deficit bugetar (% dinPIB) cash ‐0,7 ‐1,4 ‐3,1 ‐4,8 ‐7,3 ‐6,3 ‐4,2 ‐2,5 ‐2,5 ‐1,7 ‐1,2 ‐2,8
Deficit bugetar (% dinPIB) ESA ‐1,2 ‐2,2 ‐2,9 ‐5,6 ‐9,1 ‐6,9 ‐5,4 ‐3,2 ‐2,2 ‐1,4 ‐1,1 ‐3,0
Deficit primar** (% dinPIB) 0,0 ‐1,4 ‐2,2 ‐5,0 ‐7,5 ‐5,1 ‐3,7 ‐1,2 ‐0,5 0,2 0,3 ‐1,5
Deficit structural*** (% din PIB) ‐2,5 ‐4,4 ‐5,2 ‐8,6 ‐8,8 ‐5,8 ‐3,0 ‐2,1 ‐1,2 ‐0,7 ‐1,0 ‐3,0
*Pentru anul 2016 proiecţiile au fost realizate de către Ministerul Finanţelor Publice (deficit cash, deficit primar) şi de cătreComisia Europeană – Prognoza economică de iarnă (deficit ESA, deficit structural)** Deficitul primar reprezintă deficitul bugetar din care sunt excluse cheltuielile cu dobânzile*** Deficitul structural reprezintă deficitul bugetar ajustat cu compenenta ciclică (estimată pe baza PIB potenţial) Sursă: MFP, Comisia Europeană, Eurostat
Deficitul bugetului general consolidat
I. Aspecte macroeconomice
Balanţa externă s‐a îmbunătăţit Deficitul de cont curent s-a redus semnificativ începând cu anul 2009, însă în 2015 a crescut ca
urmare a revenirii consumul intern
Surplusul balanţei serviciilor s-a mărit în ultimii ani, pe fondul creşterii exportului de servicii detransport şi IT
Balanța contului curent
Sursa: BNR
4
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
10
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Bunuri Servicii Venituri Pondere în PIB
miliarde euro
Datoria externă a scăzut
Datoria publică externă a crescut în contextul crizei financiare internaționale pentru a putea susţine unproces gradual de dezintermediere financiară în sectorul privat
BNR a rambursat aproape în întregime împrumutul primit în anul 2009 de la FMI
Sursa: BNR
Datoria externă
5
0102030405060708090
Mar
.200
7Iu
n.20
07Se
p.20
07D
ec.2
007
Mar
.200
8Iu
n.20
08Se
p.20
08D
ec.2
008
Mar
.200
9Iu
n.20
09Se
p.20
09D
ec.2
009
Mar
.201
0Iu
n.20
10Se
p.20
10D
ec.2
010
Mar
.201
1Iu
n.20
11Se
p.20
11D
ec.2
011
Mar
.201
2Iu
n.20
12Se
p.20
12D
ec.2
012
Mar
.201
3Iu
n.20
13Se
p.20
13D
ec.2
013
Mar
.201
4Iu
n.20
14Se
p.20
14D
ec.2
014
Mar
.201
5Iu
n.20
15Se
p.20
15D
ec.2
015
Instituții de credit Companii nefinanciare Guvern BNR
miliarde euro
Transferuri mai mari din fonduri UE şi menţinerea ISD Transferurile de la bugetul UE s-au îmbunătăţit semnificativ începând cu anul 2013 pe fondul
creşterii capacităţii de absorbţie
Un nivel pozitiv al profitului reinvestit în 2015 semnalizează o creştere a încrederii investitorilornerezidenți în economia locală
Investiții străine directe Fluxuri financiare cu bugetul UE
Sursa: BNR
6
-4
-2
0
2
4
6
8
10
12
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Instrumente de natura datoriei (credite intra-grup)Profit reinvestitParticipaţii la capital
miliarde euro
-3-2-101234567
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Sume plătite la bugetul UETransferuri de capital (infrastructura/autostrazi, investitii in utilaje)Venituri secundare (POSDRU, alte programe operationale)Venituri primare (subventii agricole)
miliarde euro
Romania îndeplineşte toate criteriile de convergenţă nominală
7
Indicatori de convergenţă nominală
Criteriile Maastrict România Îndeplinirea criteriilor
Rata inflaţiei (IAPC)(procent, modificareanuală)
≤ 1,5pp peste 0,7% (media celor mai performante trei state membre*)
‐0,4 (decembrie2015)
Da
Rata dobânzii pe termen lung (procent, modificare anuală)
≤ 2 pp peste 1,9% (media celor mai performante trei state membre pe stabilitatea preţurilor*)
3,5 (decembrie2015)
Da
Cursul de schimb (vs. euro)**
±15 procente +1,8 / ‐1,8 Da
Deficitul bugetar*** sub 3 procente 1,4 Da
Datoria publică*** sub 60 procente 39,8 Da
*) Lituania, Polonia, Slovenia**) Deviaţia maximă procentuală a cursului de schimb în perioada ianuarie 2014-decembrie 2015 comparativ cu nivelul mediu din decembrie 2013 bazat pe date zilnice. O creştere/scădere a cursului semnifică întărirea/deprecierea monedei faţă de media lunii decembrie 2013***) 2014, metodologie ESA2010
Restabilirea echilibrului la nivel macroeconomic a îmbunătăţit percepţia investitorilor asupra riscului de ţară
8
Cotații CDS pentru Romania și alte țări din regiune
Sursa: Reuters
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
ian.
-08
apr.-
08iu
l.-08
oct.-
08ia
n.-0
9ap
r.-09
iul.-
09oc
t.-09
ian.
-10
apr.-
10iu
l.-10
oct.-
10ia
n.-1
1ap
r.-11
iul.-
11oc
t.-11
ian.
-12
apr.-
12iu
l.-12
oct.-
12ia
n.-1
3ap
r.-13
iul.-
13oc
t.-13
ian.
-14
apr.-
14iu
l.-14
oct.-
14ia
n.-1
5ap
r.-15
iul.-
15oc
t.-15
ian.
-16
Romania Ungaria Polonia Cehia
puncte de bază
Finanţarea sectorului bancar a evoluat în sensul reducerii riscului de contagiune
Creditarea sectorului privat și-a reluat creşterea, în special la nivelul gospodăriilor
Depozitele locale au început să înlocuiască finanţarea externă, ceea ce presupune o reducere a risculuide contagiune
Evoluția creditelor noi Finanțarea băncilor (variație anuală)
Sursa: BNR
9
II. Stabilitate financiară
-20-10
010203040506070
mar
.-08
sep.
-08
mar
.-09
sep.
-09
mar
.-10
sep.
-10
mar
.-11
sep.
-11
mar
.-12
sep.
-12
mar
.-13
sep.
-13
mar
.-14
sep.
-14
mar
.-15
sep.
-15
Depozite locale Finanțare externă
procente
0
20
40
60
80
100
120
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Credite noi acordate companiilor nefinanciareCredite noi acordate populației
miliarde lei
Creditarea în lei a accelerat…
Creditele în lei reprezintă principalul motor al creşterii creditării
Programul Prima Casă are cea mai mare pondere în creditele noi acordate populației
Credite acordate populației (variație anuală)
Credite acordate companiilor nefinanciare (variație anuală)
Sursa: BNR
10
-20-10
0102030405060
ian.
-09
iun.
-09
nov.
-09
apr.-
10se
p.-1
0fe
b.-1
1iu
l.-11
dec.
-11
mai
.-12
oct.-
12m
ar.-1
3au
g.-1
3ia
n.-1
4iu
n.-1
4no
v.-1
4ap
r.-15
sep.
-15
Credite acordate populației în leiCredite acordate populației în valută
procente
-20
-10
0
10
20
30
40
ian.
-09
iun.
-09
nov.
-09
apr.-
10se
p.-1
0fe
b.-1
1iu
l.-11
dec.
-11
mai
.-12
oct.-
12m
ar.-1
3au
g.-1
3ia
n.-1
4iu
n.-1
4no
v.-1
4ap
r.-15
sep.
-15
Credite acordate companiilor nefinanciare în leiCredite acordate companiilor nefinanciare în valută
procente
… ceea ce a condus la creşterea ponderii creditelor în lei la peste 50% din stocul de credite
În anul 2015 ponderea creditelor în lei în stocul total de credite din bilanțul băncilor a devenit majoritară
Expunerea băncilor la riscul valutar a scăzut semnificativ de la debutul crizei financiare
Structura portofoliilor de credite ale băncilor în funcție de monedă (finalul anului)
Sursa: BNR
11
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Pondere credite în lei Pondere credite în valută
Sectorul bancar și‐a îmbunătățit rezistența la șocuri
Solvabilitatea și lichiditatea bancară s-au îmbunătățit
Băncile au demarat un proces de curățare a bilanțurilor de credite neperformante
Solvabilitatea băncilor și rata creditelor neperformante Indicator de lichiditate
Notă: rata creditelor neperformante este calculată pe baza metodologiei ABE începând cu septembrie 2014Sursa: BNR
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
Nov
.201
5
12
Notă: Metodologia s-a modificat în anul 2009
Sursa: BNR
0
5
10
15
20
25
sep.
-09
feb.
-10
iul.-
10de
c.-1
0m
ai.-1
1oc
t.-11
mar
.-12
aug.
-12
ian.
-13
iun.
-13
nov.
-13
apr.-
14se
p.-1
4fe
b.-1
5iu
l.-15
dec.
-15
Indicatorul de solvabilitateRata creditelor neperformante
procente
Profitabilitatea bancară a accelerat în 2015
Cheltuielile cu provizioane au crescut semnificativ după declanșarea crizei financiare internaționale
Profiturile mari obținute în anul 2015 compensează parțial pierderile mari înregistrate în 2014
Profitabilitatea bancară și-a reluat creșterea în 2015 pe fondul continuării procesului de curățare abilanțurilor băncilor de credite neperformante, dar profiturile sunt distribuite asimetric la nivelulsistemului bancar
Profitabilitatea sectorului bancar
Sursa: BNR
13
-8-6-4-202468
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Profit Pierdere Profit net
miliarde lei
Principalul risc la adresa stabilităţii financiare: iniţiative legislative care creează incertitudine
• BNR protejează stabilitatea preţurilor, stabilitatea sistemului financiar şistabilitatea cursului de schimb
• Unele iniţiative legislative implică schimbarea termenilor contractelordeja semnate, generând instabilitate şi incertitudine
• Legea dării în plată a fost aprobată de către Parlament, Preşedinteletransmiţând‐o ulterior spre reexaminare
• Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană au atras atenţia asupraconsecinţelor negative pe care le poate avea această lege asuprasistemului financiar, dacă această lege va fi aprobată în forma iniţială
• BNR a intervenit în aceste dezbateri la solicitarea Preşedintelui şi aParlamentului
• BNR a facut o serie de propuneri de modificare a legii pentru a răspundesolicitărilor provenite din partea Preşedinţiei
14
Rolul BNR în dezbateri
Cerințele Preşedinției Propunerile BNR pentru a răspunde cerinţelor Preşedinţiei
Prevenirea hazardului moral Darea în plată să fie opţională pe viitor (două tipuri de împrumuturi – cu sau fără darea în plată)
Posibilitatea debitorilor de bună credinţă să se opună demarării procedurii de către garant
Posibilitatea debitorilor de bună credinţă să se opună demarării procedurii de către garant
Introducerea unor condiţii obiective pentru a determina situaţia financiară a debitorilor: dificultate de plată? Mai multe proprietăţi imobiliare? Scopul achiziţionării imobilului (casă în care locuieşte sau nu)?
- Prag de 150.000 euro - Sfera de aplicare să se limiteze la proprietăţi
imobiliare (case/apartamente)- Doar pentru persoanele cu un serviciu al datoriei
peste un anumit prag (65%)
Clarificări privind corelarea cu programulPrima Casă
Excluderea programului Prima Casă din Legea dării în plată
Consultarea cu Banca Centrală Europeană (pentru transpunerea directivei)
Respectarea opiniei BCE privind: certitudinea legislativă şi retroactivitatea; vizarea debitorilor vulnerabili şi prevenirea abuzurilor; prevenirea impactului negativ asupra activităţii viitoare de creditare (toate propunerile de mai sus)
15
Propunerea legislativă privind darea în plată induce risc sistemic asupra sectorului financiar
Consecinţe pentru debitori / deponenţi:
Consecinţe pentru sistemul bancar:
Consecinţe pentru guvern / economie:
• Avans mai mare la contractarea unuicredit ipotecar
• Venit disponibil mai mic pe fondul creşterii ratelorlunare
• Rate ale dobânzii mai mari pentru crediteipotecare
• Impact asupra avuţiei populaţiei
• Număr mai mare de ani pentru strângereaavansului
• Erodarea incluziunii finaciare (acces mai greu lacreditare pentru persoanele cu venituri scăzute)
• Deponenţii pot suferi pierderi
• Creşterea hazardului moral printre debitori • Scăderea valorii de piaţă a garanţiilorimobiliare
• Afectarea profitabilităţii şi a sovabilităţii • Creşterea aversiunii la risc
• Risc de a pune sub semnul întrebăriigaranţia statului
• Risc de creştere a costurilor de finanţare adatoriei publice
• Risc de reducere a ratingului de ţară • Încetinirea creşterii economice (scădere însectorul construcţii, scădere a consumului)
16
Poziţia Comisiei Europene• Raportul de ţară (26 februarie 2016)
‐ Riscuri provenind din iniţierea unor propuneri legislative cu impactasupra stabilității financiare
‐ Darea în plată: nu transpune Directiva 17/2014 (caracter voluntar vs.obligatoriu)
‐ Îngrijorări ridicate privind retroactivitatea‐ Îngrijorări privind sfera largă de aplicabilitate‐ Anumite aspecte ale propunerii legislative, dacă se vor aplica fără
alte amendamente, vor genera cel mai probabil indiciplină la plată şiscăderea încrederii investitorilor
‐ Afectarea activităţii de creditare‐ Generarea unui risc sistemic‐ Provocare la adresa stabilităţii financiare
• Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, BCE şiEurogrup (8 martie 2016):‐ Sectorul bancar este acum bine capitalizat şi prezintă un grad
adecvat de lichiditate, însă unele iniţiative legislative care se discutăîn prezent induc riscuri asupra stabilităţii financiare
17
Propunerea legislativă privind darea în plată va deteriora accesul lacreditare
Număr de ani necesari pentru strângerea avansului pentru un credit ipotecar Creșterea ratei pentru un credit ipotecar
Sursa: BNR
Notă: rezultate obținute pentru o gospodărie de 2 persoane, cu venit mediu, rată de economisire=25%, valoarea casei=60,000 euro, scăderea prețului casei=10%
Note: rezultate obținute pentru un credit mediu, scadență=30 ani, rata dobânzii=150 puncte de bază, reducerea scadenței cu 10 aniSursa: BNR
18
1.3
3.8
7.9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Prima Casa avans 5% Credit ipotecar, avans15%
Credit ipotecar, avans35%
număr de ani
679807
978
1142
0
200
400
600
800
1000
1200
Credit în lei Credit în euro(echivalent lei)
Credit în lei Credit în euro(echivalent lei)
Înainte După
lei
Suma plătită până în prezent pentru un credit ipotecar acordat în anul 2006, în funcție de moneda de acordare
Notă: rezultate obținute pentru un credit ipotecar mediu de 60,000 euro, acordat în ianuarie 2006, cu scadență de 30 de ani și anuități constante
Costul creditelor ipotecare
Sursa: calcule BNR
0
50
100
150
200
250
Credit ipotecar LEI Credit ipotecar EUR(echivalent in LEI)
Credit ipotecar CHF(echivalent in LEI)
Suma plătită 2006-2010 Suma plătită 2011-2015
mii lei
Impactul scăderii prețului locuințelor asupra averii nete a populației
Scăderea prețurilor locuințelor ar afecta avuția netă a populației
Sursa: calcule BNR
O scădere potențială a prețurilor locuințelor din cauza Legii dării în plată poate determina scădereaavuției populației
O reducere cu 10% a prețurilor locuințelor va conduce la scăderea avuției nete a populației cu 6,3%(57,8 miliarde lei)
-400-200
0200400600800
10001200
Valoare actuală (iunie 2015) Valoare presupunând o diminuare a prețului
locuințelor de 10 la sută
Valoare presupunând o diminuare a prețului
locuințelor de 20 la sută
Active financiare Active nefinanciare Total datorii
miliarde lei
Rata dobânzii de politică monetară a scăzut semnificativ, în paralel cu reducerea ratei inflației
Rata inflației s-a redus în ultimii ani
Rata inflației a devenit negativă în contextul reducerilor de TVA; rata inflației este prognozată adeveni pozitivă în acest an, pe măsură ce influența măsurilor fiscale se atenuează
Rata inflației și rata dobânzii de politică monetară
Sursa: BNR
21
III. Politica monetară
-4-202468
1012
ian.
-08
apr.-
08iu
l.-08
oct.-
08ia
n.-0
9ap
r.-09
iul.-
09oc
t.-09
ian.
-10
apr.-
10iu
l.-10
oct.-
10ia
n.-1
1ap
r.-11
iul.-
11oc
t.-11
ian.
-12
apr.-
12iu
l.-12
oct.-
12ia
n.-1
3ap
r.-13
iul.-
13oc
t.-13
ian.
-14
apr.-
14iu
l.-14
oct.-
14ia
n.-1
5ap
r.-15
iul.-
15oc
t.-15
Rata inflației excluzând impactul modificărilor de TVARata inflațieiRata dobânzii de politică monetară
procente
Costul creditului la nivel minim istoric
Ratele de dobândă pe piața monetară au coborât sub nivelul de 2% ca urmare a reduceriisemnificative de către BNR a ratei dobânzii de politică monetară, în timp ce lichiditatea sectoruluibancar este adecvată
Ratele reduse de dobândă pe piața monetară diminuează costurile debitorilor
Rata dobânzii pe piața monetară
Sursa: BNR
22
02468
1012141618
ian.
-09
mai
.-09
sep.
-09
ian.
-10
mai
.-10
sep.
-10
ian.
-11
mai
.-11
sep.
-11
ian.
-12
mai
.-12
sep.
-12
ian.
-13
mai
.-13
sep.
-13
ian.
-14
mai
.-14
sep.
-14
ian.
-15
mai
.-15
sep.
-15
ian.
-16
ROBOR 3 luni Rata dobânzii de politică monetară
procente
Creștere puternică a creditării în lei ca urmare a scăderii ratelor de dobândă pe piața monetară
Rata dobânzii pe piața monetară și creditele noi acordate populației în lei
Sursa: BNR
23
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
ian.
-09
mai
.-09
sep.
-09
ian.
-10
mai
.-10
sep.
-10
ian.
-11
mai
.-11
sep.
-11
ian.
-12
mai
.-12
sep.
-12
ian.
-13
mai
.-13
sep.
-13
ian.
-14
mai
.-14
sep.
-14
ian.
-15
mai
.-15
sep.
-15
ian.
-16
ROBOR 3luni Credite noi acordate populației în lei (scală dreapta)
procente milioane lei
24
Varietate de instrumente de politică monetară
Rata dobânzii de politică monetară Coridor simetric în jurul ratei dobânzii de politică monetară
Rata rezervelor minime obligatorii Operațiuni de piață monetară (repo)
0
2
4
6
8
10
12
ian.
-09
iun.
-09
nov.
-09
apr.-
10se
p.-1
0fe
b.-1
1iu
l.-11
dec.
-11
mai
.-12
oct.-
12m
ar.-1
3au
g.-1
3ia
n.-1
4iu
n.-1
4no
v.-1
4ap
r.-15
sep.
-15
procente
-202468
1012141618
ian.
-09
mai
.-09
sep.
-09
ian.
-10
mai
.-10
sep.
-10
ian.
-11
mai
.-11
sep.
-11
ian.
-12
mai
.-12
sep.
-12
ian.
-13
mai
.-13
sep.
-13
ian.
-14
mai
.-14
sep.
-14
ian.
-15
mai
.-15
sep.
-15
miliarde lei
02468
10121416
ian.
-09
iun.
-09
nov.
-09
apr.-
10se
p.-1
0fe
b.-1
1iu
l.-11
dec.
-11
mai
.-12
oct.-
12m
ar.-1
3au
g.-1
3ia
n.-1
4iu
n.-1
4no
v.-1
4ap
r.-15
sep.
-15
feb.
-16
Rata dobânzii la facilitatea de creditRata dobânzii la facilitatea de depozit
procente
05
1015202530354045
ian.
-09
iun.
-09
nov.
-09
apr.-
10
sep.
-10
feb.
-11
iul.-
11
dec.
-11
mai
.-12
oct.-
12
mar
.-13
aug.
-13
ian.
-14
iun.
-14
nov.
-14
apr.-
15
sep.
-15
feb.
-16
RMO lei RMO valută
procente
25
Provocări
Provocări externe• Brexit, criza refugiaţilor şi creştere economică lentă în zona euro măresc
incertitudinile privind UE
• Politici monetare divergente ale SUA şi zonei euro induc risc pe pieţele
emergente
• Preţuri mici ale materiilor prime: consecinţe asimetrice pentru companii,
gospodării şi producători
Provocări interne• Risc de inversare a politicilor fiscale ca urmare a măsurilor prociclice
• Lipsa predictibilității legislative
Mulțumesc!
top related