compozitia plastica- principii

Post on 04-Dec-2015

151 Views

Category:

Documents

18 Downloads

Preview:

Click to see full reader

DESCRIPTION

Metodica predării

Transcript

Principii compoziţionale

Compoziţia plastică

Compoziţia plastică este organizarea spaţiului plastic cu ajutorul elementelor de limbaj plastic pe baza unor scheme (principii) compoziţionale.

PAGINAŢIA este primul pas ce trebuie facut într-o compozitie plastica indiferent de subiect.

A pune în pagina înseamna a organiza echilibrat și armonios elementele ce urmeaza a fi desenate și pictate.

Dacă avem de desenat o natură statică: Prima mișcare este sa așezam foaia sau pânza , orizontal sau vertical,  în functie de dimensiunea dominantă obiectelor ce compun natura statică. Apoi e necesar să stabilim „la ochi” mărimea obiectelor relativ formatului și să marcăm cu semne arbitrare extremele de sus-jos,stînga-dreapta.

Urmează trasarea axelor (orizontale si verticale) ale pânzei(hîrtiei) sau a obiectelor. Aceasta ne va ajuta să dispunem obiectele pe suport echilibrat, astfel încât compozitia sa nu cada în stânga sau în dreapta.

Echilibrul - este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile se echivaleaza, iar contrastele se neutralizeaza prin complementaritate ; echilibrul se realizeaza intre parti juxtapuse : dreapta-stanga; sus-jos; gol-plin; apropiere-departare; abstract-concret; general-particular; intre valori, intre culori , volume-forme;

Echilibru vertical

Echilibru orizontal

Echilibru radial

Simetria - este structura compozitionala formata din doua parti , care suprapuse , imaginar sau real , corespund ; este o repetitie inversata in functie de o dreapta numita axa de simetrie , o forma perfecta de echilibrare a partilor ;

Asimetria - este structura opusa simetriei ; pentru a obtine echilibru in acest caz se cere un discernamant compozitional

deosebit; ea se obtine prin folosirea unor cresteri si descresteri ale cantitatilor sau calitatilor ;

Disimetria - este o simetrie in care sunt inversate culorile sau valorile

Proporţionarea înseamnă potrivirea dimensiunilor obiectelor în raport cu suprafaţa suportului pe care le desenam, dar si la mărimile proprii ale obiectelor.

Divizarea egală crează monotonie

Divizarea prea inegală crează o lipsă de armonie

Proporții incorecte Proporții corecte

O proportie deosebita este secțiunea de aur , care este raportul constant dintre elementele unui șir de cel putin trei elemente , în care unul se raporteza la cel precedent , intocmai cum se raporteaza cel urmator la elementul reper ; raportul se poate aplica la lungimi, suprafete, volume, culori, valori, goluri .

Armonia - consta in proporţia buna creata intre elementele componente ;

Lipsă de armonie

ARMONIE

Proporționarea corecta a obiectelor nu este dificila, daca învatam sa masuram. Masurarea se face cu coada

pensulei cu care pictam sau un creion. Aceasta va fi tinuta în pozitie verticala , cu bratul perfect întins la

nivelul ochilor, si având, pentru mai mare precizie, un ochi închis.

Masurarea consta în corelarea dimensiunilor extreme(de gabarit) ale unui obiect sau a unui grup de obiecte.Se

potrivește cea mai mică,către cea mai mare,

de exemplu: de câte ori intră latimea mai mică în înaltimea mai mare.

Orice obiect concret (insufletit sau neinsufletit) are forma, proporție și o anumita ordine, iar dacă este bine proporționat are și o armonie, adică aspect plăcut . Pentru ca un obiect să fie bine proporționat trebuie asigurate raporturi armonioase între părțile obiectului unele fată de altele, precum și între acele parti și întreg;

Constructia presupune:                                                                        • Trasarea axei principale (de simetrie) a obiectului.• Proporționarea înălţimii si lațimii maxime•Încadrarea într-o formă geometrizată,generală.•Măsurarea lațimilor minime și medii.• Desenarea elipselor (unde este cazul)• Accentuarea

Structura compoziționalăreprezinta schema compozitionala de ansamblu dupa care sunt dispuse elementele .

a) în triunghi b) în cercc) în patratd) trapezoidalae) pe registre orizontale /

verticale f) pe diagonalăg) in spirala >etc,

Schemele compozitionale sunt de mai multe feluri :

a) in triunghi > triunghiul cu varful in sus exprima masivitate , > triunghiul cu varful in jos exprima lipsa de stabilitate sau echilibru instabil ;

b) în cerc - >cercul este perfectiunea , centrarea atentiei fiind dirijata spre interiorul imaginii si se potriveste unor compozitii cu subiecte din domeniul mesajelor simbolice ;

c) In patrat > patratul exprima siguranță sau echilibru calculat , >

d) trapezoidala - trapezul inspira ceva solid , consistent ;

e) pe registre orizontale / verticale - orizontala exprima stabilitate, echilibru si se potriveste pentru subiecte statice; / verticala semnifica inaltarea, ascensiunea ;

Schema compoziţională pe diagonală introduce dinamism compoziției.

COMPOZIȚIE DINAMICĂ

f) pe diagonala - diagonala exprima spatialitate si dinamism si se potriveste unor subiecte care exprima miscarea ;

g) în spirala > spirala exprimă dinamismul maxim, și este specifica unor subiecte dinamice ;

Iluzia optică

dinamică statică

Unitatea - reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intr-un intreg coerent ; o compozitie este unitara daca nu se poate adauga sau scoate nimic din intreg , fara a afecta compozitia

Expresivitatea - este acea proprietate care o face capabila sa atraga interesul, sa comunice emotii puternice, sa patrunda in sufletul privitorului ;

Deosebim :RITM SIMPLU

RIITM ALTERNATIVRITM COMPUS

Ritmul - este repetitia elementelor intr-o anumita modalitate ;(rhytmos-cadență,mișcare regulată,din limba greacă)

Centrul de interes

- reprezinta locul sau zona din compozitie spre care se indreapta pentru prima data privirea; de regula el se situeaza in jurul centrului geometric al compozitiei sau chiar in acest centru ; poate fi centru de interes orice semn plastic, un fragment dintr-un intreg, o portiune a fondului; in cadrul unei compozitii pot exista unul sau mai multe centre de interes; centrul de interes poate fi pus in evidenta prin diverse modalitati :

- orientarea elementelor catre el ; - zona cea mai aglomerata cu

detalii ; - contrastul cel mai puternic; - miscarea cea mai accentuata; - pata cea mai valorata sau cea mai grizata; - culoarea cea mai pura ;

Contrastul - reprezinta opozitia dintre diversele elemente de limbaj plastic

Vorbim de contraste atunci cînd putem constata diferențe sensibile comparînd ceva (culori, forme,tonuri),etc.

Cele 7 contrasteÎn sine;

cald-rece ; de cantitate( mare-mic);

clarobscur (închis-deschis) ;complementar ;

de calitate;simultan;

Contrastul culorii în sine

Este cel mai simplu.Pentru a-l reprezenta folosim culori pure,luminoase cu intensitate puternică.

Sunt suficiente 3 culori net diferențiate. Forța de expresie se diminuează pe

măsura îndepărtării de culorile de bază. exemplu:culorile secundare

oranj,verde,violet Atunci cînd separăm cu linii albe sau

negre culorile,evidențiem caracterul lor particular.

Contrastul clar-obscur albul si negrul sunt cele mai puternice

mijloace de expresie pentru clar-obscur. între cele doua extreme se desfasoara

domeniul tonurilor de gri si a tonurilor colorate. Griul din mijloc este o culoare silentioasa, prin neutralitatea sa. El se animeaza doar în apropierea altor culori. El poate servi de legatura între opozitii violente de culoare. Adaugând negru sau alb, culoarea îsi pierde din intensitate.

Privind cercul cromatic, vom vedea ca galbenul este culoarea cea mai deschisă, iar violetul cea mai intunecată. Aceasta înseamnă că între aceste culori există contrastul clar-obscur la cea mai puternică intensitate.

Contrastul cald-rece

Este cel mai stralucitor contrast. rosu-oranj ( cea mai caldă culoare), si bleu

turcoaz ( cea mai rece). Juxtapunerea acestor doua culori ne da contrastul cald-rece cel mai puternic.

efectul de cald sau rece variază dacă culorile contrastează cu tonuri mai calde sau mai reci. (Un ton rece va parea mai rece pe un ton cald decat pe un ton rece, cu atat mai rece cu cat fondul va fi mai cald)

Culorile calde par sa avanseze, culorile reci par a se retrage!

Contrastul complementar Complementarele sunt intotdeauna

opuse pe cercul culorilor, deci una poate fi calda si cealalta rece, rezultand astfel un contrast placut. Una dintre culori trebuie sa o domine pe cealalta pentru a avea un rezultat interesant.

Contrastul simultan Contrast legat de contrastul complementarelor. Pentru

o anumita culoare ochiul nostru cere in mod simultan culoarea complementara si o produce el insusi daca nu ii este data. Deoarece culoarea creata in mod simultan nu exista in mod real, ci e creata doar de ochi, ea duce la o senzatie de iritare si vibratie.

Aceasta se poate intampla intre un gri si o culoare principala, intre doua culori pure si de asemenea intre griuri. Contrastul simultan se produce si intre doua culori pure care nu sunt total complementare, fiecare dintre aceste doua culori, incearca sa o respinga pe cealalta catre complementara sa.

Pentru a minimiza efectul contrastului simultan, puteti adauga o mica cantitate  dintr-o culoare, în culoarea adiacenta, anulând astfel efectul.  

Contrastul de calitate Prin contrastul de calitate se întelege gradul

de puritate sau de saturare al culorilor. Este opoziția între o culoare saturată și luminoasă și o culoare ternă(spălăcită) fără stralucire.

Culorile pot fi rupte cu ajutorul: -albului( Galbenul devine rece. Violetul dă impresia de

veselie. Albastrul nu se schimba.) -negrului (Galbenul da un verde bolnavicios. Violetul se

pierde in gol. Carminul dă violetul. Albastrul îsi pierde din luminozitate. Verdele admite mai multe modulații decât alte culori.)

-griului. Culorile amestecate cu gri devin mai mult sau mai putin neutre.

O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul complementarei sale.

Contrastul de cantitate Contrastul de cantitate se refera la

raporturile de "marime" intre doua sau mai multe culori. E vorba deci de contrastul "mult-putin" sau "mare-mic".

Masele colorate nu se echilibreaza in proportii echivalente!

Galben/oranj/rosu/violet/albastru/verde.corespund valorilor 9 / 8 / 6 / 3 / 4 / 6 .

Atunci cand o culoare e dominanta putem obtine un efect expresiv.

În raporturi armonioase valorile complementarelor sunt:

-Galben: violet= 9:3 -Oranj: albastru= 8:4 Rosu: verde= 6:6

Test

Descoperiţi tipurile de scheme compoziţionale in următoarele imagini:

top related