atestat tva
Post on 18-Jul-2016
58 Views
Preview:
DESCRIPTION
Transcript
ARGUMENT
Funcţia financiar-contabilă a unei firme cuprinde: ansamblul activităţilor prin care se
asigură resursele financiare necesare atragerii obiectivelor firmei, precum şi evidenţa valorică a
mişcării întregului sau patrimoniului.
Contabilitatea în cadrul firmei reuneşte ansamblul proceselor în care se înregistrează şi
evidenţiează valoric resursele materiale şi financiare din firmă.
Asigurarea unei evidenţe pe deplin corespunzătoare calitativ şi în condiţia folosirii unui
personal cât mai redus implică generalizarea utilizării calculatoarelor la realizarea evidenţei
materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb, a obiectelor de inventar, ambalajelor şi a
produselor finite.
Totodată contabilitatea asigură evidenţa realizărilor şi a rezultatelor economice pe baza
întocmirii bilanţului contabil şi a situaţiilor privind indicatorii economico-financiari. Printre
atribuţiile contabile se află şi organizarea lucrărilor de inventariere, clasarea, îndosarierea şi
păstrarea la arhivă a tuturor documentelor care stau la baza operaţiilor contabile.
Evidenţierea corectă a taxei pe valoarea adăugată necesită o cunoaştere amănunţită a legilor
referitoare la această taxă, înţelegerea lor.
Titlul lucrării ,,Contabilitatea taxei pe valoare adăugată” se referă la prezentarea şi
contabilitatea unui impozit indirect care se datorează bugetului de stat.
Pentru consumatorul fiscal este o taxă de consum şi ca urmare se aplică numai în ţara în
care se consumă bunurile, iar din punct de vedere al statului este un impozit indirect.
Interesul în abordarea acestei teme mi-a fost trezit de actualitatea acestei teme precum
şiimpactului taxei pe valoarea adugată asupra unei întreprinderi , într-o economie de piaţă , atât
lanivel naţional cât şi la nivelul internaţional, în special în cadrul Comunităţii Europene .
Taxa pe valoare adaugată a fost introdusă în România prin Ordonanța de Guvern nr.3/1992,
aprobată de legea nr.130 din decembrie 1992 și fiind un impozit plătit atât de personae juridice
cât și de personae fizice. A căpătat o importanță foarte mare. De aceea cunoașterea
caracteristicilor acestui impozit este necesară platitorilor. Trebuie să cunoască atât cota acestui
impozit dar și operațiunile pentru care se plateste TVA și pe cele exonerate de la plată.Taxa
pe valoare adaugată se calculează prin aplicarea cotei standard asupra bazei de impozitare
determinate în condițiile stabilite de lege.
1
CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI ŞI FUNDAMENTĂRI TEORETICE
PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
1.1. Noțiune generale referitoare la tax ape valoare adăugată
TVA este un impozit indirect, calculat pe valoarea adăugată realizată de către persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de TVA şi suportat de către consumatorii finali. Persoana
impozabilă înregistrată în scopuri de TVA trebuie să plătească bugetului de stat diferenţa dintre
suma taxei colectată de la clienţii săi pentru vânzările de bunuri şi servicii şi taxa deductibilă
achitată sau datorată de către persoana respectivă pentru achiziţia de bunuri şi servicii. Acest lucru
înseamnă că rolul persoanei impozabile se reduce de la cel de perceptor al taxei în contul
Ministerului Finanţelor Publice, această taxă nereprezentând un cost pentru persoana respectivă. Cel
care suportă taxa pe valoarea adăugată este consumatorul final, care, fie va consuma bunurile sau
serviciile achiziţionate, fie le va revinde fără a colecta de la clienţi taxa pe valoarea adăugată,
neavând dreptul de a recupera taxa achitată pentru bunurile şi serviciile achiziţionate.
1.2. Operațiuni impozabile
Se considera a fi operațiune impozabilă o achiziție intracomunitară de mijloace de
transport noi, efectuată de orice persoana și orice achiziție intracomunitarăde produse accizabile,
efectuată de o persoană impozabilă, care acționează ca atare, sau de o persoană juridică
neimpozabilă.Plafonul anual de neimpozabilitate, 10.000 de euro.Codul fiscal prevede ca prin
derogare nu sunt considerate operațiuni impozabile o serie de achiziții intracomunitare de
bunuri, în România, dacă sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează doar livrari
pentru care TVA nu este deductibilă. Regula se aplica și atunci când achizițiile unei persoane
juridice neimpozabile nu depașesc 10.000 de euro pe parcursul anului calendaristic curent sau
nu au depașit pe parcursul anului calendaristic anterior. De asemenea, nu sunt considerate
operațiuni impozabile achizițiile intracomunitare de bunuri a caror livrare în Romania ar fi
scutită conform art. 143, cele efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare de catre o
persoană impozabilă, denumită cumpărător - revanzator, înregistrată în scopuri de TVA în alt
stat membru, dar nu este stabilită in România, doar dacă și acestea îndeplinesc o serie de condiții
suplimentare. Printre altele, achiziția trebuie să fie efectuată în vederea realizarii unei livrari
ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul României de catre cumparatorul revânzător în cauză,
beneficiarul livrării ulterioare să fie o persoana impozabila sau o persoană juridică
neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în România potrivit legii sau dacă beneficiarul
livrării ulterioare să fie obligat la plata TVA pentru livrarea efectuată de persoana impozabilă
nestabilită în România.Potrivit legii, plafonul neimpozabil de 10.000 de euro este constituit din
valoarea totală, exclusiv TVA, datorată sau achitată în statul membru din care se expediază sau 2
se transportă bunurile, a achizițiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport
noi sau bunuri supuse accizelor.Reducerile de preț nu intră în baza de impozitare.
1.3. Operațiuni neimpozabile
Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România:
bunurile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a unor cauze de forță majoră, precum
si bunurile pierdute sau furate, dovedite legal;
bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum și
activele corporale fixe casate, chiar și înainte de expirarea duratei normale de întrebuințare;
perisabilitățile, în limitele prevăzute de lege;
bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare interne sau externe;
acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoționale, pentru
încercarea produselor sau pentru demonstrații la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în
scopul stimulării vânzărilor;
acordarea de bunuri de mica valoare, în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, de
mecenat, de protocol/reprezentare, precum și alte destinații prevazute de lege, în condițiile în
care aceste cheltuieli se încadrează în limitele plafonului de deductibilitate;
transferal tuturor activelor sau a unei parți a acestora,efectuat cu ocazia transferului de active și
passive, ca urmare a unor operațiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent dacă e facut cu plata
sau nu ori ca aport în natură la capitalul unei societăți.
Nu sunt considerate operațiuni impozabile achizițiile intracomunitare de bunuri care
îndeplinesc urmatoarele condiții:
sunt efectuate de o persoană impozabilă cu scopul desfașurării activitaților agricole, silvice sau
de pescuit, care fac subiectul regimului special pentru agricultori, de o persoană impozabilă ca
efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă,
sau de o persoana juridică neimpozabilă;
valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depașește , pe parcursul anului calendaristic
curent sau nu a depășit, pe parcursul anului calendaristic anterior echivalentul în lei a 10.000
euro.
1.4 Persoane impozabile
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră
independentă şi indiferent de loc, activităţi economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei
activităţi.Persoanele impozabile se pot clasifica astfel:
3
persoane impozabile integral – sunt persoane care efectuează operaţiuni taxabile şi operaţiuni
scutite cu drept de deducere;
persoane impozabile scutite – sunt persoane care desfăşoară numai operaţiuni scutite fără drept
de deducere (instituţii publice, societăţi bancare, societăţi de asigurări);
persoane impozabile cu regim mixt – sunt persoane care efectuează atât operaţiuni impozabile
cu drept de deducere cât şi operaţiuni scutite fără drept de deducere;
persoane impozabile parţial – sunt persoane care realizează atât operaţiuni pentru care nu au
calitatea de persoană impozabilă, cât şi operaţiuni pentru care au calitatea de persoană
impozabilă;
persoane impozabile ocazional – sunt persoane care efectuează ocazional operaţiuni impozabile,
cum ar fi achiziţia intracomunitară de mijloace de transport noi;
persoane neimpozabile – sunt persoane care nu realizează operaţiuni impozabile, cum ar fi
angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă.
1.5 Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare
pentru exigibilitatea taxei, adică tranzacţia comercială. Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data
la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa la bugetul de stat.În principiu, faptul generator
intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor.
Prin derogare de la regula de bază faptul generator intervine:
în cazul livrărilor de bunuri şi/sau al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, dând loc
la decontări sau plăţi succesive, cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile telefonice,
livrările de energie electrică, etc., în ultima zi a perioadei specificate în contract pentru plata
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, dar perioada nu poate depăşi un an;
în cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare şi arendare de bunuri, la data
specificată în contract pentru efectuarea plăţii.
Exigibilitatea TVA-ului este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului de TVA,
plata acesteia la o anumită dată. Principal, exigibilitatea TVA-ului ia naştere concomitent cu
faptul generator de TVA.
Prin derogare, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului generator
în următoarele cazuri:
factura fiscală este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor; se încasează avansul, cu excepţia avansurilor încasate pentru plata importurilor şi a taxei pe
valoare adăugată aferente importului, precum şi orice avansuri încasate pentru operaţiuni scutite sau care nu sunt impozabile;
4
se încasează numerarul, în cazul livrărilor de bunuri sau prestări de servicii realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare.
În cazul unei livrări intracomunitare de bunuri scutită de TVA, exigibilitatea taxei
intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
În cazul unei achiziţii intravomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la
care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se
face achiziţia. În acest caz, exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura către
persoana care efectuează achiziţia, pentru întreaga contravaloare a livrării de bunuri, dar nu mai
târziu de a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
În cazul importului, dacă bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor
taxe comunitare similare, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoare adăugată intervin la
data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.
În cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse acestor taxe comunitare, faptul
generator şi exigibilitatea TVA-ului intervin la data la care ar interveni faptul generator şi
exigibilitatea acelor taxe comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de
taxe.
1.6 Baza de impozitare și cotele TVA
Baza de impozitare a TVA cuprinde tot ceeace constituie contrapartida obținută de la furnizor
ori prestator din partea cumparatorului la care se adauga impozitele și taxele și cheltuielile
accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de
catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului.
Baza de impozitare a TVA nu cuprinde: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte
reduceri de preț, sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecatoreasca sau
dobanzile pentru plați cu intarziere.
Cota standard
Cota standard de TVA este de 24% și se aplica tuturor livrarilor de bunuri și prestarilor
de servicii, inclusiv importurilor, pentru care nu se aplica scutiri (cu sau fară drept de
deducere) sau una din cotele reduse de TVA.
Rămân neschimbate cotele reduse de TVA (5% si 9%) și se aplică pentru livrarile de
bunuri/prestări de servicii de mai jos.
Cote reduse
Cota redusă a TVA de 9% se percepe pentru medicamentele de uz uman și veterinar,
carți, ziare și periodice, cazarea la hoteluri sau în locații cu rol similar, bilete de cinema,
5
taxele de intrare la muzee, monumente istorice, gradini zoologice și gradini botanice,
targuri și expoziții, furnizarea de manuale școlare, de proteze și produse ortopedice.
Cota redusă de 5% se aplică pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale,
inclusiv: cămine de bătrâni și pensionari, case de copii și centre de recuperare și reabilitare
pentru minori cu handicap, inclusiv clădiri și părți ale acestora livrate ca locuințe, în
anumite condiții. Astfel, cota redusă de 5% se aplică și în cazul livrării de locuințe ce au o
suprafața utilă de maximum 120 mp și o valoare ce nu depășește suma de 380.000 lei.
1.7 Operaţiuni scutite
Scutirea cu drept de deducere
Există de asemenea operațiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferentă achizițiilor:
Livrările de bunuri expediate sau transportate în afara UE, transporturile și serviciile aferente;
Livrările intracomunitare de bunuri;
Transporturile internaționale de pasageri;
Plasarea bunurilor în zone libere și antrepozite libere;
Livrările de bunuri către și în antrepozite vamale, antrepozite TVA și serviciile aferente;
Livrările de bunuri plasate în regimuri vamale suspensive;
Prestările de servicii în legatura cu bunuri plasate în regimuri vamale suspensive;
Livrările de bunuri și prestările de servicii pentru misiunile diplomatice, organizațiile
internaționale și forțele NATO.
Scutirea fără drept de deducere Scutirea de TVA fără drept de deducere se aplică unei serii de activități ce include activitațile
bancare, financiare și de asigurări. Totuși, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA la cota
de 24% (cum sunt operațiunile de factoring, recuperarea creanțelor, administrarea și depozitarea
anumitor titluri de valoare).
Scutirea de TVA fără drept de deducere se aplică și activităților medicale, de protecție socială și
educative, daca acestea sunt desfășurate de unități autorizate.
Livrarea ulterioarăa autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achiziției a
fost supus limitării totale se efectuează în regim de scutire de la plată TVA.
Operațiunile de închiriere și leasing de bunuri imobile, precum și livrarea de clădiri vechi, sunt
scutite de TVA fără drept de deducere.
Livrarea unei cladiri noi înseamna livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a
anului următor anului primei ocupări ori utilizari a cladirii. O clădire nouă cuprinde și orice
construcție transformată sau parte transformată a unei construcții, în cazul în care costul
transformării, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piață a construcției sau a 6
parții din construcție, astfel cum este stabilită aceasta printr-un raport de expertiza, exclusiv
valoarea terenului, ulterior transformării;
Livrarea de terenuri neconstruibile este la rândul sau, o operațiune scutită de TVA.
Totuși, există opțiunea de taxare a operațiunilor constând în livrarea de construcții vechi sau
terenuri neconstruibile sau închirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Opțiunea se exercită prin
depunerea unei notificări scrise la organele fiscale competente.
1.8 Regimul deducerilor
Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă TVA aferentă achizițiilor, dacă acestea
sunt destinate efectuării de operațiunii taxabile.TVA deductibilă pentru cheltuielile angajate în
scopul operațiunilor de constituire poate fi dedusă retroactiv, după îndeplinirea tuturor
condițiilor de deductibilitate a TVA, pe o perioadă de maximum 5 ani.
Justificarea deducerii taxei se poate face și pe baza facturilor transmise pe cale electronică.
Societățile ce dețin o autorizație unică pentru proceduri simplificate de vămuire eliberată de un
alt Stat Membru sau care efectuează din perspectiva TVA importuri de bunuri în România
pentru care nu au obligația de a depune declarații vamale de import pot deduce taxa datorată
pentru importul de bunuri pe baza declarației de import pentru TVA și accize.
Beneficiarul unei operațiuni nu va avea dreptul să deducă taxa înscrisa în mod eronat într-o
factură, dacă operațiunea aferentărespectivei facturi este scutită fără drept de deducere.
a.9 Regimuri speciale de scutire
Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici – persoana impozabilă stabilită în
România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată este inferior plafonului de
35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca
Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie poate solicita scutirea de
taxă, pentru operaţiuni impozabile, cu excepţia de mijloace de transport.
Regimul special pentru agenţiile de turism.
Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi.
Regimul special pentru aurul de investiţii.
Regimul special pentru persoane impozabile nestabilite care prestează servicii electronice
persoanelor neimpozabile;
Regimul special cu cota forfetară pentru agricultori.
1.10 Măsuri de simplificare
Bunurile şi serviciile pentru livrarea cărora se aplică măsurile de simplificare sunt:
7
deşeurile şi materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt
definite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor
industriale reciclabile, republicată, cu modificările ulterioare;
bunurile şi/sau serviciile livrate ori prestate de sau către persoanele pentru care s-a deschis
procedura de insolvenţă, cu excepţia bunurilor livrate în cadrul comerţului cu amănuntul;
materialul lemnos pe picior, precum şi materialul lemnos stabilit prin ordin al ministrului
economiei şi finanţelor.
Pe facturile emise pentru livrările de bunuri furnizorii sunt obligaţi să înscrie menţiunea
„taxare inversă”, fără să înscrie taxa aferentă. Pe facturile primite de la furnizori, beneficiarii vor
înscrie taxa aferentă, pe care o evidenţiează atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă în
decontul de TVA. Pentru operaţiunile supuse măsurilor de simplificare nu se face plata taxei
între furnizor şi beneficiar.
În situaţia în care furnizorul/prestatorul nu a menţionat „taxare inversă” în facturile
emise, beneficiarul este obligat să aplice taxare inversă, să nu facă plata taxei către
furnizor/prestator, să înscrie din proprie iniţiativă menţiunea „taxare inversă” în factură.Condiţia
obligatorie pentru aplicarea măsurilor de simplificare este ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul
să fie înregistraţi în scopuri de TVA.
1.11 Perioada fiscală
Ca regulă generală, perioada fiscală este luna calendaristică. Pentru persoanele impozabile
înregistrate în scopuri de TVA, a căror cifră de afaceri la sfârșitul anului anterior nu a depășit
100.000 de euro, perioada fiscalăeste trimestrul calendaristic.
Pentru persoanele impozabile care au ca perioada fiscală trimestrul calendaristic perioada
fiscală devine luna calendaristică în cazul în care persoana impozabilă efectuează în cursul
anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri.
1.12 Evidenţa TVA
Aplicarea prevederilor legale necesită întocmirea următoarelor documente obligatorii
pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată:
Dispoziţia de livrare , serveşte ca:
document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau alte valori materiale
destinate vânzării,
document justificativ de scădere din gestiunea magaziei care face predarea,8
document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau facturii.
Avizul de însoţire a mărfii, este un formular cu regim special distribuit de unitatea
fiscală teritorială care serveşte ca:
document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor valori destinate
vânzării, trimise pentru prelucrare la terţi, în custodie sau spre păstrare,
document de însoţire pe timpul transportului,
document justificativ de scădere din gestiunea furnizorului,
document pentru întocmirea facturii,
document de primire în gestiunea cumpărătorului .
Avizul de însoţire a mărfii se întocmeşte de către unităţile care nu au posibilitatea
întocmirii facturii în momentul livrării mărfurilor produselor sau a altor valori materiale,
datorită unor condiţii obiective. Se emite de către compartimentul desfacere care semnează de
întocmire. Pe avizul de însoţire emis pentru valori materiale trimise la terţi pentru prelucrare se
face menţiunea “ pentru prelucrare la terţi “ .
Avizul de însoţire a mărfii nu reprezintă un document legal pentru exercitarea dreptului
de deducere a taxei pe valoarea adăugată la cumpărători. Ei au obligaţia să solicite furnizorilor
emiterea facturilor în termen de trei zile.
Chitanţa fiscală este un formular cu regim special distribuit de unitatea fiscală
teritorială care serveşte ca:
document justificativ privind cumpărarea unor produse sau prestarea unor servicii în situaţia în
care nu se întocmeşte factură,
document justificativ de înregistrare în contabilitate,
document de însoţire a mărfii pe timpul transportului .
Factura fiscală este un formular cu regim special, care serveşte ca :
document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a mărfurilor şi produselor
livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate,
document de încărcare în gestiunea primitorului,
document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului.
Factura se întocmeşte de către compartimentul “Desfacere“ sau alt compartiment, la
livrarea mărfurilor şi produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, pe baza
dispoziţiilor de livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente care atestă
executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor.În cursul unei luni sunt prevăzute şi documente
pentru centralizarea operaţiilor efectuate de agenţii economici plătitori de TVA.
Jurnalele de TVA
9
Jurnalul pentru vânzări care serveşte ca:
registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de
servicii,
document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată,
document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate,
Jurnalul pentru vânzări se întocmeşte într-un singur exemplar în care se înregistrează
zilnic elementele necesare determinării corecte a taxei pe valoarea adăugată colectată datorată.
Se completează pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente doveditoare) privind
vânzările de valori materiale şi prestările de servicii .
Unităţile scutite de obligaţia emiterii unei facturi sunt obligate să utilizeze documentul
“Borderoul de vânzare/încasare“. El serveşte ca document de centralizare zilnica a
vânzărilor/încasărilor realizate de unitate, precum şi la înregistrarea acestora în jurnalul pentru
vânzări şi stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată. Se întocmeşte de compartimentul
financiar-contabil pe baza: monetarelor sau borderourilor de vânzare, notelor de plată,
borderourilor de decontare a prestaţiilor, centralizatorul vânzărilor cu plată în rate, întocmite de
fiecare unitate .
Jurnalul pentru cumpărări – serveşte ca :
registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de
servicii,
document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată,
document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate ;
Baza de înregistrare o reprezintă documentele tipizate privind cumpărările de valori
materiale sau prestări servicii .Jurnalul pentru cumpărări se întocmeşte într-un singur exemplar,
în care se înregistrează zilnic elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adăugată
deductibilă.
Decontul pentru TVA
Perioadă fiscală este luna calendaristică.
Persoană impozabila care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului trebuie să
declare, cu această ocazie;
cifră de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioadă rămasă până la sfârşitul anului
calendaristic.
dacă cifră de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul, recalculat corespunzător numărului de luni
rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoană impozabila va depune deconturi
trimestriale în anul înregistrării.
10
Entitatile mici care depăşesc plafonul de 35.000 euro şi sunt obligate să se înregistrează
în scopuri de TVA, conform art. 153, trebuie să declare cu ocazia înregistrării cifră de afaceri
obţinută, recalculată în bază activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg:
dacă această cifră depăşeşte plafonul de 100.000 euro perioadă fiscală va fi luna calendaristică;
dacă această cifră de afaceri recalculată nu depăşeşte plafonul, persoană impozabila va utiliza
trimestrul calendaristic că perioadă fiscală.
Codul fiscal obligă persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 să
depună la organele fiscale competenţe, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxa, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioadă fiscală respectivă.
În decontul de TVA se vor înscrie:
sumă taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioadă fiscală de
raportare;
sumă taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, în condiţiile prevăzute la art. 1471 alin.
(2);
sumă taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioadă fiscală de raportare;
sumă taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere
exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de MFP;
regularizarile care se fac în perioadă fiscală raportată.
În decontul de TVA nu se vor înscrie:
taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită de către persoanele abilitate prin lege
să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;
diferenţele de taxa pe valoarea adăugată de plată constatate de organele de control, pentru care
nu este reglementată includerea în decont;
documentele neevidenţiate în jurnalele pentru cumpărări sau vânzări, constatate de organele de
control fiscal;
taxa pe valoarea adăugată pentru care a fost aprobată înlesnire la plată.
Conform Ordinului M.F.P. nr. 94/2008 (publicat în Monitorul Oficial nr. 68 din 29 ianuarie
2008), formularul (300) „Decont de taxa pe valoarea adaugată„ se depune, în format electronic,
astfel:
la registratură organului fiscal competent;
la poştă, prin scrisoare recomandata;
prin completare pe pagină de Internet a Ministerului Economiei şi Finanţelor de către
contribuabilii eligibili conform reglementărilor de utilizare a serviciului;
prin Sistemul electronic naţional (SEN), de către mării contribuabili.
11
Formatul electronic al formularului (300) „Decont de taxa pe valoarea adaugataa se ��obţine prin folosirea programului de asistentă elaborat de MFP şi se transmite organului
competent pe suport electronic.
Contribuabilii care dispun de un certificat digital eliberat de MFP pot depune decontul de
TVA, direct pe site-ul MFP.
Formatul pe suport de hârtie, care însoţeşte formatul electronic, va fi editat cu ajutorul
programului de asistentă, pus la dispoziţie gratuit persoanelor impozabile de unităţile fiscale sau
poate fi descărcat de pe serverul de web al MFP, la adresă www.mfinante.ro.
Formatul pe hârtie se editează în două exemplare, semnat şi ştampilat conform legii:
un exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic;
un exemplar se păstrează de către persoană impozabilă. Corectarea datelor din decontul de TVA se realizează potrivit Ordinului M.E.F. nr.
179/2007 (publicat în Monitorul Oficial nr. 347 din 22 mai 2007) care aprobă Instrucţiunile de
corectare a erorilor materiale din deconturile de taxa pe valoarea adăugată, abrogandu-se astfel
Ordinul M.F.P. nr. 520/2005.
1.13 Rambursarea TVA
Dacă o societate se află în poziția de rambursare a TVA, va trebui să bifeze rubrica de
rambursare a taxei din decontul TVA pentru a solicita efectuarea rambursarii. Există și
posibilitatea reportarii soldului TVA de rambursat pentru a acoperi sumele de plată din
deconturile viitoare. Cererile de rambursare trebuie procesate de administrația financiară în
termen de 45 de zile de la depunere.
Deconturile de TVA cu sume negative cu opțiune de rambursare se soluționeaza numai
după încadrarea persoanei impozabile de catre autoritățile fiscale într-o categorie de risc fiscal
(mic, mediu sau mare).Astfel, deconturile de TVA cu risc fiscal mic se soluționează prin
emiterea deciziei de rambursare, cele cu risc fiscal mediu cu analiza documentară, iar
deconturile cu risc fiscal mare cu inspecție fiscală anticipată.
Dacă TVA nu este rambursată în termenul stabilit de lege (45 de zile), persoanele
impozabile au dreptul sa solicite plata dobanzii pentru sumele respective, în prezent în valoare
de 0,04% pentru fiecare zi de întarziere.
Începand cu 1 ianuarie 2013 a fost introdusă și plata TVA la încasare, care presupune
colectarea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor sau prestărilor efectuate, dar nu
mai tarziu de 90 de zile de la data emiterii facturii.
1.14 Corectarea documentelor
12
Dacă o persoana impozabilă a facturat în mod eronat fără TVA livrări de bunuri/prestari
de servicii, iar în urma unui control fiscal autoritățile au stabilit obligații suplimentare de
platăprivind TVA, persoana impozabilă poate recupera sumele de TVA de la beneficiari prin
emiterea unei facturi de corecție, în timp ce beneficiarii își pot exercita dreptul de deducere în
condițiile stabilite de lege.
CAPITOLUL 2. CONTABILIZAREA TAXEI PE VALOAREA
ADĂUGATĂ – CONTURI ŞI CORESPONDENŢE
13
2.1. Contul 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată”
Contul 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată” după conţinutul economic este un
cont de datorii fiscale, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:
diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoare adăugată colectată mai mare şi taxa
pe valoare adăugată deductibilă (4427).
În debitul contului se înregistrează:
plăţile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (512);
taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată (4424);
sume anulate reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată aferentă exerciţiului curent (758);
sume anulate reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată aferentă exerciţilor anterioare
(711).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de plată.
TVA de plată = TVA colectată - TVA deductibilă
2.2. Contul 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”
Contul 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat” după conţinutul economic
este un cont de creanţe fiscale, iar după funcţia contabilă este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi
taxa pe valoarea adăugată colectată (4426).
În creditul contului se înregistrează:
taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adăugată de
recuperat compensată în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată (512, 4423).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.
2.3 Contul 4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă”Contul 4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” după conţinutul economic este
un cont de creanţe fiscale, iar după funcţia contabilă este un cont de activ.În debitul contului se înregistrează:
14
sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă potrivit legii (401, 404, 451, 453, 512);
taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor facturate (401); sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată evidenţiată anterior ca amânată la plată (4428).
În creditul contului se înregistrează:
sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată colectată (4427);
diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi
taxa pe valoarea adăugată colectată (4424);
prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă (635);
decontarea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor plătite (401).
La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
2.4 Contul 4427 „Taxa pe valoarea adăugată colectată”
Contul 4427 „Taxa pe valoarea adăugată colectată” după conţinutul economic este un cont de datorii fiscale, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:
taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă vânzărilor de bunuri, lucrărilor executate şi serviciilor prestate (411, 428, 451, 453, 461, 531);
taxa pe valoarea adăugată aferentă lipsurilor imputate (428, 461); taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, devenită exigibilă (4428); taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau
predate cu titlu gratuit, cea aferntă lipsurilor neimputabile, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor în natură (635);
taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor facturate (411).
În debitul contului se înregistrează:
taxa pe valoarea adăugată deductibilă, compensată potrivit legii (4426); taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului statului (4423); decontarea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate (411)
La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
2.5 Contul 4428 „Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”
Contul 4428 „Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” după conţinutul economic poate fi un cont de creanţe, pentru cumpărări de bunuri şi servicii: ce nu sunt însoţite de facturile furnizorilor sau un cont de datorii pe termen scurt, pentru vânzări de bunuri şi servicii: ce nu sunt însoţite de facturi şi pentru stocuri de mărfuri înregistrate la preţuri de vânzare cu amănuntul în entităţile care ţin evidenţa la acest preţ.
Contul 4428 „Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” după funcţia contabilă este un cont bifuncţional, (de activ, când exprimă creanţele; de pasiv, când exprimă datorii) care ţine evidenţa TVA neexigibilă:
15
inclusă în preţul cu amănuntul al mărfurilor existente în gestiunea entităţilor comerciale cu amănuntul; aferentă livrărilor de bunuri şi servicii pentru care nu s-a întocmit factură.
În debitul contului se înregistrează: taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor vândute, donate, constatate lipsă de inventariere,
distruse de calamităţi, când evidenţa se ţine la preţul cu amănuntul (371); taxa pe valoarea adăugată neexigibilă devenită colectată la emiterea facturilor (4427); taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii pentru care nu s-au primit
facturi (408); taxa pe valoarea adăugată amânată la plată (442).
În creditul contului se înregistrează: taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor intrate în gestiune sau constatate în plus la
inventariere (371);
taxa pe valoarea adăugată neexigibilă devenită deductibilă la sosirea facturilor (4426);
taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru bună execuţie, reţinută de beneficiarii
lucrărilor (4427);
taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii pentru care nu s-au întocmit
facturi (418).
Capitolul 3. STUDIU DE CAZ – SC BioFerm SRL
16
SC BioFerm este o firmă ce are ca domeniu de activitate comercializarea de fructe și
legume dar și transporturi rutiere de mărfuri cu sediul în Jud. Botoșani. La începutul lunii
martie 2013 entitate prezintă următoarele solduri inițiale ( exprimate în lei ) :
1012. Capital subscris vãrsat – 130620 ;
1068. Alte reserve – 5000 ;
1551 Provizioane pentru litigii – 4000 ;
167. Alte împrumuturi și datorii asimilate – 600;
2111. Terenuri –40000 ;
212. Construcții – 30000 ;
213. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații – 20000 ;
301. Materii prime – 10600 ;
345. Produse finite – 3500 ;
371. Mãrfuri – 15000 ;
378. Diferențe de preț la mãrfuri – 7500 ;
401. Furnizori – 10000 ;
5121. Conturi la bãnci în lei – 15000 ;
5124. Conturi la bănci în devize – 19000;
5311. Casa în lei – 4000 .
542. Avansuri de trezorerie – 620.
În cursul lunii martie 2013 firma efectuează următoarele operațiuni economico-
financiare :
1. În 04.03.2013 firma achiziționează pe baza facturii nr. 3049604/04.03.2013( anexa nr. 1) materiale auxiliare în valoare de 1000 lei plus TVA. Factura este platită în numerar.
Achiziționarea de materiale consumabile:
% = 401 1240 lei
3021 1000
4426 240
Plata facturii :
401 = 5311 1240 lei
2. În 05.03.2013 pe baza bonului fiscal nr. 36/05.03.2013 (anexa nr. 2) se achiziționează 26 l combustibil Eurodiesel.
17
Achiziționarea combustibilului :
% = 401 161,2 lei
3022 130
4426 31,2
Plata în numerar a furnizorului :
401 = 5311 161,2 lei
3. În 06.03.2013 societatea primește facturile la rata 41/034431 leasing : factura nr. 116894/06.03.2013 de la SC Dacia Leasing România INF SA , reprezentând și factura nr. 72648886/06.03.2013, emisă de Dacia Broker de Asigurări SRL , reprezentând asigurarea. Amandouă facturi vor fi plătite prin bancă.
Primirea facturii nr. 116894/06.03.2013 , reprezentând capitolul și dobânda (
dobânda este scutită de taxă cu drept de deducere) :
% = 404 783,01 lei
167 555,25
666 122,26
4426 105,5
Primirea facturii nr. 72648886/06.03.2013 reprezentând asigurarea ( această
operațiune este scutită fără drept de deducere ) :
613 = 404 179,49 lei
Plata furnizorilor cu ordin de plată :
SC Dacia Leasing România INF
404 = 5121 783,01 lei
Dacia Broker de Asigurări SRL
404 = 5121 179,49 lei
4. În data de 15.03.2013 societatea achiziționează de la o persoană impozabilă din Ungaria un lot de mărfuri în sumă de 1000 euro ( la cursul de 4.2 lei/euro).
Analiza tratamentului TVA aplicabil operațiunii:
Operațiune efectuată de o persoană impozabilă? Da
Operațiune în sfera de aplicare a TVA? Da ( achiziție intacomunitară de bunuri)
Locul operațiunii? România ( locul finalizării transportului, dovedit cu acte)
Există scutiri? NU
Persoană obligată la plata TVA? Persoană juridică română, dar se aplică taxarea
inversă
Obligații specifice: persoană impozabilă română trebuie să înregistreze operațiunea
în Declarația recapitulativă și în Decont
18
1000 * 4,2 lei = 42000 lei
371 = 401 4200 lei
4426 = 4427 1008 lei
5. În data de 20.03.2013 se achiziționează mărfuri la prețul de cumpărare de 3000 lei plus TVA, care se achită prin bancă. Cota de adaos comercial este de 30% din prețul de cumpărare. Se vând în numerar mărfuri în valoare de 2500 lei, inclusiv TVA colectată. Se scot din evidență mărfurile livrate.
Recepția mărfurilor :
Înregistrarea facturii privind mărfurile achiziționate :
% = 401 3720 lei
371 3000
4426 720
Înregistrarea adaosului comercial și a TVA neexigibile:
371 = % 1836 lei
378 900
4426 936
Achitarea facturii :
401 = 5121 3720 lei
Încasarea în numerar din vânzarea mărfurilor:
5311 = % 2500 lei
707 2016,13
4427 483,87
Coeficientul mediu de rabat : K = ( Si 378 + RC 378) / ( Si 371 + Rd 371 – Si 4428
– Rc 4428) = (300 + 900) / (1500 + 3720 – 936) = 1200/4284 =0,28011
Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute :
% = 371 2500 lei
378 564,73
607 1451,4
4428 483,87
6. În data de 17.03.2013 societatea importă materii prime în valoare de 1000 USD, la cursul de 3,60 lei/ USD. Se achită în numerar taxe vamale în sumă de 1400 lei. Achitarea TVA se face prin bancă. Datoria față de furnizor se achită la cursul de 3,70 lei/USD.
19
Achiziţionarea de materii prime : 1000 * 3,6 lei/USD = 3600 lei
301 = 401 3600lei
Achitarea taxelor vamale, care intră în costul de achiziţie al materiilor prime:
301 = 5311 1400 lei
Plata TVA :
4426 = 5121 1200 lei
Achitarea datoriei către furnizorul entern :
% = 5124 3700lei
401 3600
665 100
7. În data de 23.03.2013 se achiziționează materii prime în valoare de 1000 lei plus TVA. În cursul lunii se livrează produse finite la prețul de vânzare de 3000 lei plus TVA. Prețul de înregistrare al produselor vândute este de 2100 lei.
Achiziţionare de materii prime :
% = 401 1240 lei
301 1000
4426 240
Livrerea de produse finite :
4111 = % 3720 lei
701 3000
4427 720
Scoaterea din evidenţă a produselor vândute :
711 = 345 2100 lei
8. În data de 25.03.2013 se achiziționează materiale auxiliare în valoare de 500 lei plus TVA, achitate dintr-un avans de trezorerie. În cursul lunii se efectuează servicii în valoare de 300 lei plus TVA.
Achiziţionare materioale auxiliare achitate dintr-un avans de trezorerie :
% = 542 620 lei
3021 500
4426 120
Facturarea serviciilor efectuate :
4111 = % 372 lei
704 300
20
4427 72
9. În data de 17.03.2013 entitatea livrează firmei Beta SRL mărfuri în valoare de 4000 lei. Costul de achiziție a mărfurilor vândute este de 3400 lei. Factura ( anexa nr. 3) se întocmește fără TVA și se scrie mențiunea „ taxare inversă„.
Întocmirea facturii :
4111 = 707 4000 lei
Scoaterea din evidenţă a mărfurilor vândute :
607 = 371 3400 lei
Încasarea creanţei :
5121 = 4111 4000 lei
10. În data de 21.03.2013 entitatea livrează un lot de mărfuri cu plata în rate în valoare de 3000 lei plus TVA. Costul de achiziție al mărfurilor livrate este de 2000 lei. Dobânda lunară este de 1%.
Livrarea mărfurilor cu plata în rate:
- Dobânda totală : 3720 * 1% + 3720/2 * 1% = 37,2 + 18,6 = 55,8 lei
- TVA totală : ( 3000 + 55,8 ) * 24% = 733,39 lei
4111 = % 3789,19 lei
707 3000
472 55,8
4427 733,39
Scoaterea din evidenţă a mărfurilor vândute :607 = 371 2000 lei
Încasarea primei rate: 5121 = 4111 1906,13 lei
Prima rată = (1500 + 37,2)*24% + 1500 + 37,2= 368,93 + 1500+37,2 = 1906,13 lei
Dobânda aferentă ratei de încasat : 472 = 766 37,2 lei
Încasarea ultimei rate : 5121 = 4111 1500 lei
11. În data de 21.03.2013 firma livrează entității Komba din Austria un lot de mărfuri în valoare de 1000 euro ( la cursul de 4,3 lei/euro). Beneficiarul comunică furnizorului român codul său de TVA din Austria. Factura se întocmește în valută, fără TVA, pe care se va scrie „ scutit cu drept de deducere„.
Analiza tratamentului TVA aplicabil operaţiunii :
- Operaţiune efectuată de o persoană impozabilă? DA
21
- Operaţiune în sfera de aplicare a TVA? DA (livrare intracomunitară de bunuri)
- Locul operaţiunii? România ( locul începerii transportului)
- Există scutiri? Da, pentru că sunt îndeplinite cele trei condiţii
- Persoană obligată la plata TVA? Nu
- Obligaţii specifice: persoana impozabilă română trebuie să înregistreze livrarea scutită în
Declaraţia recapitulativă şi în Decont.
Livrarea mărfurilor:
4111 = 707 4300 lei
12. În data de 25.03.2013 societatea întocmește pentru o firmă din România o factura (anexa nr. 4) pentru servicii de transport în valoare de 2000 lei plus TVA. Conform contractului, garanția (anexa nr. 5) de bună execuție este de 6% și se reține din contravaloarea lucrărilor, pe factură. În luna martie se va încheia și Procesul verbal de recepție.
Întocmirea facturii : 4111 = % 2480 lei
704 2000
4427 480
Reţinerea garanţiei de bună execuţie :- Valoarea garanţiei, inclusiv TVA : 2480 * 6% = 148,8 lei - TVA aferentă garanţiei : 148,8* 24% = 35,71 lei
2678 = 4111 148,8 lei
4427 = 4428 35,71 lei
Regularizarea garanţiei în momentul încheierii Procesului verbal de recepţie:4428 = 4427 35,71 lei
Încasarea creanţei, inclusiv a garanţiei :5121 = % 2628,8 lei
4111 2480
2678 148,8
13. Regularizarea TVA
TVA deductibilă – 4426–1648,7 leiTVA colectată – 4427 – 3497,26 lei
4427 = % 3497,26 lei
4423 1848,56
4426 1648,7
Astfel, firma va un TVA de plată ăn valoare de 1848,56 lei.
22
Plata TVA :
4423 = 5121 1848,56 lei
14. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli :
Închiderea conturilor de venituri
% = 121 20753,33 lei
701 3000
704 2300
707 13316,13
711 2100
766 37,2
Închiderea conturilor de cheltuieli
121 = % 7253,15 lei
607 6851,4
613 179,49
665 100
666 122,26
23
top related