ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ DANEMARCA- CONSIDERENTE ECONOMETRICE
Post on 29-Jan-2023
0 Views
Preview:
Transcript
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
DANEMARCA-
CONSIDERENTE
ECONOMETRICECONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
PhD, Lecturer. Adriana AnaMaria Davidescu
AUTORI:
COJOCARU O. SEBASTIAN RADU
GRINDEANU P. SONIA
MĂLINICI D. TEODORA
VOROVENCI R. ANDREEA-ELENA
I. INTRODUCERE
În cadrul Uniunii Europene, Danemarca se evidențiază prin
faptul că pledează pentru o politică comercială liberală.
Aici standardul de viață este printre cele mai ridicate din
lume; cu un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 58.500
$, Danemarca se situa în anul 2010 pe locul 18 în topul
celor mai bogate țări din lume.
În 2010, Danemarca a dedicat 0,91% din venitul național
brut (VNB) ajutorului extern pentru țările mai puțin
dezvoltate, inclusiv în scopuri de pace și stabilitate și în
scopuri de mediu din Europa Centrală și de Est și țările în
curs de dezvoltare, făcând Danemarca una din puținele țări
care contribuie mai mult decât obiectivul ONU (0,7% din VNB)
pentru ajutor.
Este cunoscut faptul că durata medie de viață este mai
mare în țările mai dezvoltate din punct de vedere economic,
iar indicele cel mai pertinent pentru a determina gradul de
dezvoltare a unei țări este Produsul Intern Brut pe cap de
locuitor. Folosind regresia simplă, s-a evidențiat influența
mare pe care o are variația Produsului Intern Brut asupra
speranței de viață la naștere.
La fel ca restul lumii, Danemarca a fost afectată de
criza economică globală 2008-2009. Cei mai mulți observatori
locali sunt de acord că Danemarca este pe calea unei
recuperări lente, cu o creștere economică din al treilea
trimestru al anului 2009.
Particularitățile economice ale acestei țări menținute în
contextul crizei economice în desfășurare ies la suprafață
în lumina negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic
de Comerț și Investiții (TTIP) între Uniunea Europeană și
Statele Unite ale Americii, având în vedere faptul că
relația comercială dintre UE și SUA este cea mai importantă
din lume.
Politica comercială liberală a țării este caracterizată
de exporturile masive de bunuri și servicii îndreptate în
cea mai mare parte către Statele Unite ale Americii, de rata
unică de impozitare pe valoare adăugată (TVA) de 25%, cât și
de ramura industrială foarte dezvoltată în sectorul de
producție a produselor alimentare, a băuturilor și a
tutunului. Toate aceste particularități contribuie la
evoluția în trend ascendent a Produsului Intern Brut, lucru
demonstrat folosind regresia multiplă în analiza acestor
indici reprezentativi pentru ultimii 46 de ani.
II. CONȚINUT ȘTIINȚIFIC
1. APLICAȚIA 1: MODELE DE REGRESIE SIMPLĂ
1.1. Capitolul teoretic
1.1.1. Literature review
Se cunoaște faptul că durata medie de viață este mai
ridicată în țările mai dezvolate. În această parte vor fi
prezentate alte studii referitoare la influența pe care
variația PIB per capita o are asupra duratei medii de
viață. De-a lungul timpului, acest subiect a fost
cercetat îndelung.
Primul care a studiat în detaliu acest aspect a fost
Samuel Preston, în anii 1975-1976. După acesta a fost
denumită și “curba lui Preston”, care arată relația dintre
PIB și durata medie de viață. În lucrarea sa, intitulată
“The changing relation between mortality and level of
economic development” (1975), Preston a studiat serii de
date din anii 1900, 1930 si 1960 și a ajuns la concluzia
că în țările mai dezvoltate, speranța de viață este mai
ridicată. Lucrarea sa a fost reprintată în 2007. Această
lucrare este considerată de referință în ceea ce privește
studiul acestor aspecte, ea fiind citată și amintită în
majoritatea celorlalte articole de specialitate
corespunzătoare subiectului.
În timp ce majoritatea studiilor arată corelații pozitive
între speranța de viață și PIB pe cap de locuitor, studiul
efectuat de Acemoglu și Johnson (“Disease and Development:
The Effect of Life Expectancy on Economic Growth”), în
2007, ce exploatează surse exogene, demonstrează faptul că
nivelul duratei medii de viață a crescut numărul
populației, dar a scăzut nivelul PIB-ului pe cap de
locuitor. Cu ajutorul acestor surse, cum ar fi
îmbunătățirile în domeniul medical la nivel mondial, și
utilizând ca instrument previzionarile legate de rata
mortalității, Acemoglu și Johnson au arătat că o creștere
cu un procent a speranței de viață duce la creșterea
populației cu 1,7-2 procente. Totuși, această creștere nu
are un impact semnificativ asupra PIB-ului pe cap de
locuitor. În concluzie, nu există dovezi pentru a susține
creșterea acestui indicator economic în urma creșterii
duratei medii de viață.
În lucrarea denumita “The Rise of Life Expectancy and
Economic Growth in the 20th Century” (2013), Casper Worm
Hansen și Lars Lønstrup au studiat, pe date din
Danemarca, cum creșterea duratei medii de viață duce la o
scădere a creșterii PIB per capita, pe un fond de creștere
al populației. În urma studiului, aceștia au arătat că
ratele crescătoare ale speranței de viață scad ratele
ulterioare de creștere ale PIB-ului pe cap de locuitor.
Concluziile confirmă studiul lui Acemoglu și Johnson din
2007.
În prima parte a lucrării “Disease and Development
Revisited” (Bloom, Canning, Fink – 2013), studiul lui
Acemoglu și Johnson (AJ), din 2007 este contrazis. Acesta
susține că modelul empiric AJ nu este corect specificat și
că, includerea speranței inițiale de viață și a PIB-ului
pe cap de locuitor aferent fiecărui an în care s-a
stabilit speranța inițială de viață duce la inversarea
concluziilor acestora.
Un alt articol al cărui autori sunt Rolden H., van
Bodegom D., van den Hout W. Și Westendorp R., intitulat
“Old age mortality and macroeconomic cycles” (2013), a
fost realizat pentru a studia factorii determinanți ai
mortalității. S-a constat că mortalitatea este concentrată
din ce în ce mai mult la vârste înaintate. În urma
studiului lor, aceștia au ajuns la concluzia că, în țările
mai dezvoltate din punct de vedere economic, rata
mortalității crește pe măsură ce PIB-ul ia amploare și
scade pe ciclurile descendente ale acestuia. Acest aspect
influențează speranța medie de viață prin faptul că
aceasta se datorează în principal reducerii ratei
mortalității la vârste înaintate.
1.1.2. Metodologia cercetării
În ceea ce privește metodologia cercetării, metoda
folosită în cadrul acestei aplicații a fost regresia
simplă. S-a urmărit studierea influenței pe care variația
PIB per capita o are aspura duratei medii de viață.
Intensitatea legăturii dintre cele doua variabile a fost
determinată prin calculul coeficientului de corelație ,
prin extragerea radicalului de ordin 2 din indicatorul R-
squared, conform output-ului din Eviews.
Testarea semnificaţiei coeficientului de corelaţie liniară
s-a realizat utilizând testul
t.
Estimarea parametrilor modelului de regresie simplă: pe
baza calculelor estimatorilor parametrilor au fost
calculate valorile estimate ale variabilei y, yi=67,86+0,03xi
şi ale variabilei reziduale, ui=yi−yi .
Testarea validităţii modelului de regresie s-a realizat
cu ajutorul testului Fisher pornind de la ipotezele H0 -
modelul nu este valid statistic și H1- modelul este valid
statistic.
Verificarea semnificaţiei modelului.
A) Verificarea semnificației estimatorilor parametrilor:
Testarea coeficientul dreptei de regresie (β) se
realizează cu ajutorul testului Wald, Prin urmare, avem
urmatoarele ipoteze: H0:β=1 , (parametrul β nu este
semnificativ diferit de 1), H1:β≠1 , (parametrul β este
semnificativ diferit de 1).
Testarea semnificației parametrului de interceptare
folosind o distribuție Student cu n-2 grade de libertate,
pornind de la ipotezele H0:α=0 , (parametrul de
interceptare α nu este semnificativ statistic) și H1:α≠0
, (parametrul α este semnificativ statistic).
B) Verificarea semnificației raportului de corelație:
Pentru testarea semnificației raportului de corelație, am
utilizat statistica F. Astfel, pornim de de la ipotezele :H0:R
2=0 ( model incorect specificat) si H1:R2>0 (model
corect specificat) .
C) Verificarea ipotezei de independență a erorilor
aleatoare:
C1) Prin metoda grafică
C2) Folosirea testului Testul Durbin-Watson pentru
detectarea autocorelări erorilor aleatoare. Având
estimați anterior parametrii modelului de regresie,
pornind de la ipotezele: H0:ρ=0 (nu există
autocorelarea erorilor) și H1:ρ≠0 (există
autocorelarea erorilor).
D) Verificarea ipotezei de homoscedasticitate a eroriloraleatoare:Pentru analizaera rezidurilor, in urma analizei grafice,s-a aplicat testul White, cu ipotezele H0:α1 =α2 =0 (nuexistă heteroscedasticitate, ci există homoscedasticitate)și H1: (∃) αi≠0, i=1,2 (există heteroscedasticitate).
E) Eliminarea autocorelării s-a realizat prin metoda
celor mai mici pătrate generalizată.
F) Verificarea ipotezei de normalitate a erorilor a fost
realizată folosind testul Jaque-Bera.
1.2. Capitolul aplicativ
1.2.1. Date utilizate
În cadrul acestei aplicații au fost analizate două
variabile, și anume:
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (PIB per capita)
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor reprezintă
valoarea de piață a tuturor bunurilor finale si
serviciilor oficiale ale unei țări, produse de
aceasta pe parcusul unui an, raportată la populația
țării respective. PIB per capita arată prosperitatea
țării față de fiecare locuitor al acesteia. Deseori
acest indicator măsoară nivelul de trai dintr-o
anumită țară. Datele culese au fost exprimate în prețuri comparabile
prin deflaționare cu indici cu bază în lanț, raportate la
prețurile anului 2005, conform normelor în vigoare ale
Uniunii Europene.
Datele au o periodicitate anuală.
Sursa de colectare a datelor este Statistics Denmark.
Speranţa medie de viată
Speranța medie de viață reprezintă numărul de ani de
viață rămași, la un moment dat, din punct de vedere
statistic. În cazul de față, acest indicator
reprezintă durata medie de viață pe care un nou-
născut o are, în Danemarca. Datele culese erau împărțite pe gen, masculin și feminin.
Pentru a obține o singură serie de date, a fost aplicată
media, pentru fiecare an, dintre speranța de viață pentru
bărbați și cea pentru femei.
Datele au o periodicitate anuală.
Sursa de colectare a datelor este Statistics Denmark.
1.2.2. Rezultatele empirice ale cercetării
Evoluția economică a variabilelor, prin reprezentare
grafică
Ambele variabile prezintă un trend ascendent.
1.2.6 Prognoza variabilei dependente
Pentru a realiza prognoza variabilei dependente (durata
medie de viață a locuitorilor țării), am folosit rata
procentuală de creștere a PIB-ului previzionată pentru
anii 2013, 2014 și 2015 pentru a calcula valoarea
absolută previzionată pentru acești trei ani.
(http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?
tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00115)
Figură 1
Figură 2
6870727476788082 durata medie de viaţă (ani)
durata medie de viață (ani)
1966
1970
1974
1978
1982
1986
1990
1994
1998
2002
2006
2010
0.00
100.00
200.00
300.00
PIB per capita (mii dkk)
PIB per capita (mii dkk)
Așa cum o indica și rata de creștere și având în vedere
relația directă între PIB și durata medie de viață a
locuitorilor din Danemarca, am observat o creștere a
speranței de viață la naștere pentru anii 2013, 2014 și
2015, după cum urmează:
1.3. Concluzii
lalala
1.4. Bibliografie
Preston S., “The changing relation between mortality
and level of economic development”, 1975,
http://www.ssc.wisc.edu/~walker/wp/wp-ontent/uploads/
2012/01/preston1975.pdf
Acemoglu D., Johnson S., “Disease and Development: The
Effect of Life Expectancy on Economic Growth”, 2007
http://economics.mit.edu/files/4478
Hansen C., Lønstrup L., “The Rise of Life Expectancy
and Economic Growth in the 20th Century”, 2013
Bloom D., Canning D., Fink G., “Disease and Development
Revisited”, 2013
http://ftp.iza.org/dp7391app.pdf
Rolden H., van Bodegom D., van den Hout W., Westendorp
R., “Old age mortality and macroeconomic cycles”, 2013
http://jech.bmj.com/content/68/1/44.full
http://useconomy.about.com/od/glossary/g/Gdp-Per-
Capita.htm
http://www.investopedia.com/terms/p/per-capita-gdp.asp
http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/
life-expectancy
2. APLICAȚIA 2: MODELE DE REGRESIE MULTIPLĂ
2.1. Capitolul teoretic
2.1.1. Literature review
Danemarca are o economie diversificată, mixtă, fiind un
exportator semnificativ de bunuri și servicii pentru Europa și
Statele Unite, în primul rând datorită faptului că producția
de produse alimentare, băuturi și tunun este foarte dezvoltată
(aproximativ 20% din totalul exporturilor o reprezintă
produsele agricole și bunurile de consum).
(http://globaledge.msu.edu/countries/denmark/economy).
De asemenea, Danemarca este una din țările cu cea mai mare
taxă pe valoare adăugată din Europa , de 25%, aceasta rămânând
neschimbată încă din 1992, lucru care și-a pus amprenta asupra
produsului intern brut („Study on reduced VAT applied to goods
and services in the Member States of the European Union, Final
report”, comisia Copenhagen Economics, 2007, 25).
În cercetarea “Study of food products and beverages industry”
(Gitana Alenčikien, Violeta Averjanovien, Saulius Baliukynas
etc.- 2008, Lituania), se afirmă faptul că producția de
produse alimentare și băuturi reprezintă cel mai mare sector
de producție din Uniunea Europeană, constituind 1,8% din PIB-
ul acesteia. Sectorul reprezintă 4,9% din totalul exporturilor
industriale și 3,8% din totalul importurilor. Acest excedent
se datorează performanței puternice a exportului în anumite
subsectoare (băuturi, pâine, zahăr, dulciuri) (Gitana
Alenčikien, Violeta Averjanovien, Saulius Baliukynas etc.,
2008, 10).
Statele Unite ale Americii reprezintă cea mai mare piață de
export pentru produsele europene (băuturi, alimente și tutun),
având o pondere de 21% din exporturi, precum și o piață
desebit de importantă pentru băuturi (42% din totalul
exporturilor UE) (Eurostat, 2006).
Cel mai recent studiu (Martie 2013) ce analizează importanța
relației economice bilaterale comerciale între UE si SUA este
“Reducing Transatlantic Barriers to Trade and Investment, An
Economic Assessment”, avându-l ca lider pe Joseph Francois,
membru al Centrului de Cercetare Politică Economică Londra.
Studiul a fost efectuat pentru a arăta implicațiile
contractului numit “The Transatlantic Trade and Investment
Partnership” (TTIP), ce este negociat în prezent între UE și
SUA. Acesta are ca scop eliminarea barierelor comerciale într-
o gamă largă de sectoare economice pentru a facilita importul
și exportul de bunuri și servicii dintre UE și SUA. Potrivit
acestui studiu, SUA este cel mai important partener comercial
pentru UE, din punct de vedere al exporturilor. În 2011,
aproximativ 17% din totalul exporturilor UE au fost destinate
pieței din SUA. Statele Unite sunt, de asemenea, o sursă
importantă a importurilor Uniunii Europene, fiind al treilea
cel mai important (11% din total importuri, după China și
Rusia). UE este a doua cea mai importantă destinație pentru
exporturile americane (după Canada), reprezentând 19% din
totalul exporturilor (Joseph Francois, 2013, 8)
SUA este cel mai mare partener non-european din Danemarca.
Printre exporturile daneze majore în SUA sunt utilaje
industriale, produse chimice, mobilier, produse farmaceutice,
coserve de șuncă și carne de porc, mori de vânt. Mai mult
decât atât, peste 400 de companii din SUA au filiale în
Danemarca (http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3167.htm).
Conform studiului „Study to quantify and analyse the VAT Gap
in the EU Member States”, întocmit de Centrul pentru Cercetare
Economică și Socială (CASE), Warsaw, Iulie 2013, toate statele
membre ale UE se bazează pe taxa pe valoarea adăugată (TVA),
ca unul dintre principalele lor surse de venituri publice.
Aplicând rata unică de 25% a TVA-ului, Danemarca a atras cea
mai mare cantitate de resurse, și anume 10% din PIB (CASE,
2013,11). În ciuda absenței elementelor cu TVA redus,
Danemarca are derogări mai mari decât media, rezultând într-o
pondere mai mică a veniturilor din TVA provenite din
gospodării, și o cotă mai mare a TVA-ului din consumul
intermediar (CASE, 2013, 47).
2.1.2. Metodologia cercetării
Pentru a studia cum variază PIB-ul în Danemarca în funcție de
cele trei variabile exogene (producția de produse alimentare,
băuturi și tutun, TVA și valoarea exporturilor de bunuri și
servicii), am utilizat regresia multiplă.
2.2. Capitolul aplicativ
2.2.1. Date utilizate
În cadrul acestei aplicații au fost utilizate, pe lângă PIB pe
cap de locuitor, trei variabile, și anume:
Producţia de produse alimentare, băuturi și tutun
Producția de produse alimentare cuprinde producția de
carne, pește, fructe și legume, uleiuri și grăsimi,
produse lactate, cereale, furaje și, ca indicator
economic, se analizează împreună cu producția de
băuturi și tutun. Datele culese au fost exprimate în …..
Datele au o periodicitate anuală.
Sursa de colectare a datelor este Statistics Denmark.
Taxa pe valoare adăugată
Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA) reprezintă
un impozit indirect suportat de consumatorul final al
bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit
încasat în cascadă de fiecare agent economic care
participă la ciclul economic al realizării unui
produs sau prestării unui serviciu care intră în
sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de
deducere, agenții economici impozabili care au
participat la ciclul economic virează soldul TVA la
bugetul de stat.
Datele culese au fost exprimate în …..
Datele au o periodicitate anuală.
Sursa de colectare a datelor este Statistics Denmark.
Exportul de bunuri și servicii
Exportul reprezintă operațiunea comercială de vânzare
a unor bunuri materiale și/sau servicii către
persoane fizice sau juridice dintr-o alta țară în
schimbul unei sume dintr-o valută convenită. Cuprinde
exportul de mărfuri (bunuri corporale, stabile) și
exportul invizibil (de servicii).
Datele culese au fost exprimate în …..
Datele au o periodicitate anuală.
Sursa de colectare a datelor este Statistics Denmark.
2.2.2. Rezultatele empirice ale cercetării
2.3. Concluzii
2.4. Bibliografie
Gitana Alenčikien, Violeta Averjanovien, Saulius
Baliukynas, “Study of Food Products and Beverages
Industry” (http://www.kpmpc.lt/Skelbimai/SEK_EN/EN-Maist.
%20sekt08.07.30.pdf )
http://globaledge.msu.edu/countries/denmark/economy
Joseph Francois, membru al Centrului de Cercetare
Politică Economică Londra, “Reducing Transatlantic
Barriers to Trade and Investment, An Economic Assessment”
(http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2013/march/
tradoc_150737.pdf)
http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-211_en.htm
Comisia Copenhagen Economics, „Study on reduced VAT
applied to goods and services in the Member States of the
European Union, Final report”
(http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/
documents/taxation/vat/how_vat_works/rates/
study_reduced_vat.pdf)
http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3167.htm
Centrul pentru Cercetare Economică și Socială (CASE),
„Study to quantify and analyse the VAT Gap in the EU
Member States”
(http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/
documents/common/publications/studies/vat-gap.pdf)
http://ec.europa.eu/trade/policy/in-focus/ttip/
3. APLICAȚIA 3: MODELE CU ECUAȚII SIMULTANE
3.1. Capitolul teoretic
3.1.1. Literature review
3.1.2. Metodologia cercetării
3.2. Capitolul aplicativ
3.2.1. Date utilizate
3.2.2. Rezultatele empirice ale cercetării
3.3. Concluzii
3.4. Bibliografie
III. CONCLUZII
IV. BIBLIOGRAFIE??
1. Tema (titlul) lucrarii, numele si prenumele autorului,
numele si prenumele conducatorului stiintific, anul în
care este sustinuta;
2. Proiectul trebuie sa aiba cuprins, introducere, continut
stiintific, concluzii si bibliografie.
3. Introducerea – 1-2 pagini: argumente privind alegerea
temei lucrarii si prezentarea concisa a modului de lucru;
4. Toate aplicatiile se realizeaza in Eviews si sunt
tehnoredactate in format word.
5. Raportul va fi realizat în Microsoft Word:
- pagina va avea marginile formatate Left 3 cm, Top-Bottom
-Right 2 cm;
- paginile vor fi numerotate de la 1 la n începând cu
pagina de Cuprins;
- fontul folosit va fi Times New Roman cu Font Size 12,
Justify;
- paragraful va avea spaţierea 1.5;
- Pentru trimiteri la subsol, trimitere cu Footnote, font
Times New Roman, marime 10;
- - Textul cu alineate, fara interstitii (rânduri goale),
alineat cu Justify;
- - Folosirea caracterelor românesti (diacritice).
- graficele vor avea denumirea Figura [Numărul graficului]
de la 1 la n si se va pozitiona sub graficul aferent
- tabelele vor avea denumirea Tabelul [Numărul graficului]
de la 1 la n si se va pozitona deasupra tabelului aferent
referinţele bibliografice vor fi numerotate de la 1 la n
în următorul format [Numărul referinţei bibliografice];
- la toate figurile si tabelele este esential sa se
precizeze sursa datelor utilizate;
- se vor utiliza diacritice în redactarea raportului;
- Citare (se alege unul dintre sistemele de citare
prezentate mai jos, dar care nu se
- folosesc simultan):
- 1. Sistemul Harvard: citarile se fac în text în forma
(autorul, anul lucrarii, pagina),
- exemplu (Bernard Dagenais, 2003, 64) sau (Bernard
Dagenais, 2003, pp. 64-66); citarile care nu folosesc
sursa originala, ci reluari, sunt în forma (Bernard
Dagenais, 2003 apud C. Coman, 2006,59).
- În cazul sistemului Harvard, bibliografia finala trebuie
sa contina toate titlurile si datele aferente (editura,
locul, anul) la care s-a facut referire în text, plus
alte titluri representative pentru tema.
-
- 2. Sistemul european (trimitere la subsol, cu optiunea
Footnote): trimiterea se organizeaza în forma:
- - autor, titlu, loc, editura, an, pagina (pagini);
- - observatie: trimiterile de pe Internet se citeaza cu
link-ul întreg si cu data citarii.
6. Pentru datele brute se va forma sectiunea de anexe care
vor fi apelate in corpul proiectului.
7. Fiecare aplicatie va fi structurata in doua subcapitole:
Capitolul teoretic
1.1. Literature review – Va prezenta stadiul
cunoasterii in domeniu. Va face referire la
minim 5 articole de specialitate (din ultimii 5
ani.)
1.2.Metodologia cercetarii – Va prezenta
metodologia ce va fi utilizata in cadrul
studiului de caz.
Capitolul aplicativ va contine obligatoriu
urmatoarele subcapitole:
2.1. Date utilizate – vor fi descrise datele
utilizate si modul lor de obtinere
2. 2.Rezultatele empirice ale cercetarii – vor fi
prezentate, explicate si interpretate rezultatele
obtinute
Concluzii – 1-2 pagini.
Bibliografie:
a) utilizarea cu prioritate a biblografiei de referinta în
domeniu;
b) utilizarea prioritara a bibliografiei recente (ultimii
cinci ani);
c) indicarea corecta a surselor biblografice, în textul
lucrarii si în bibliografia finala, potrivit unuia dintre
modelele consacrate în domeniu.
8. Anexe (ilustrari foto-video, grafice, cifrice etc. ale unor
aspecte relevante din lucrare).
Obs. Lucrarea este respinsa daca:
- sunt preluate cu copy-paste, fara citare, texte din
literatura de specialitate sau de pe Internet;
- lipseste contributia personala (exemplu: preluarea integrala
a unei investigatii sau a unui studiu de caz realizat de
altcineva);
top related