ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ DANEMARCA- CONSIDERENTE ECONOMETRICE

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

DANEMARCA-

CONSIDERENTE

ECONOMETRICECONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC

PhD, Lecturer. Adriana AnaMaria Davidescu

AUTORI:

COJOCARU O. SEBASTIAN RADU

GRINDEANU P. SONIA

MĂLINICI D. TEODORA

VOROVENCI R. ANDREEA-ELENA

- 2014-

CUPRINS

I. INTRODUCERE

În cadrul Uniunii Europene, Danemarca se evidențiază prin

faptul că pledează pentru o politică comercială liberală.

Aici standardul de viață este printre cele mai ridicate din

lume; cu un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 58.500

$, Danemarca se situa în anul 2010 pe locul 18 în topul

celor mai bogate țări din lume.

În 2010, Danemarca a dedicat 0,91% din venitul național

brut (VNB) ajutorului extern pentru țările mai puțin

dezvoltate, inclusiv în scopuri de pace și stabilitate și în

scopuri de mediu din Europa Centrală și de Est și țările în

curs de dezvoltare, făcând Danemarca una din puținele țări

care contribuie mai mult decât obiectivul ONU (0,7% din VNB)

pentru ajutor.

Este cunoscut faptul că durata medie de viață este mai

mare în țările mai dezvoltate din punct de vedere economic,

iar indicele cel mai pertinent pentru a determina gradul de

dezvoltare a unei țări este Produsul Intern Brut pe cap de

locuitor. Folosind regresia simplă, s-a evidențiat influența

mare pe care o are variația Produsului Intern Brut asupra

speranței de viață la naștere.

La fel ca restul lumii, Danemarca a fost afectată de

criza economică globală 2008-2009. Cei mai mulți observatori

locali sunt de acord că Danemarca este pe calea unei

recuperări lente, cu o creștere economică din al treilea

trimestru al anului 2009.

Particularitățile economice ale acestei țări menținute în

contextul crizei economice în desfășurare ies la suprafață

în lumina negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic

de Comerț și Investiții (TTIP) între Uniunea Europeană și

Statele Unite ale Americii, având în vedere faptul că

relația comercială dintre UE și SUA este cea mai importantă

din lume.

Politica comercială liberală a țării este caracterizată

de exporturile masive de bunuri și servicii îndreptate în

cea mai mare parte către Statele Unite ale Americii, de rata

unică de impozitare pe valoare adăugată (TVA) de 25%, cât și

de ramura industrială foarte dezvoltată în sectorul de

producție a produselor alimentare, a băuturilor și a

tutunului. Toate aceste particularități contribuie la

evoluția în trend ascendent a Produsului Intern Brut, lucru

demonstrat folosind regresia multiplă în analiza acestor

indici reprezentativi pentru ultimii 46 de ani.

II. CONȚINUT ȘTIINȚIFIC

1. APLICAȚIA 1: MODELE DE REGRESIE SIMPLĂ

1.1. Capitolul teoretic

1.1.1. Literature review

Se cunoaște faptul că durata medie de viață este mai

ridicată în țările mai dezvolate. În această parte vor fi

prezentate alte studii referitoare la influența pe care

variația PIB per capita o are asupra duratei medii de

viață. De-a lungul timpului, acest subiect a fost

cercetat îndelung.

Primul care a studiat în detaliu acest aspect a fost

Samuel Preston, în anii 1975-1976. După acesta a fost

denumită și “curba lui Preston”, care arată relația dintre

PIB și durata medie de viață. În lucrarea sa, intitulată

“The changing relation between mortality and level of

economic development” (1975), Preston a studiat serii de

date din anii 1900, 1930 si 1960 și a ajuns la concluzia

că în țările mai dezvoltate, speranța de viață este mai

ridicată. Lucrarea sa a fost reprintată în 2007. Această

lucrare este considerată de referință în ceea ce privește

studiul acestor aspecte, ea fiind citată și amintită în

majoritatea celorlalte articole de specialitate

corespunzătoare subiectului.

În timp ce majoritatea studiilor arată corelații pozitive

între speranța de viață și PIB pe cap de locuitor, studiul

efectuat de Acemoglu și Johnson (“Disease and Development:

The Effect of Life Expectancy on Economic Growth”), în

2007, ce exploatează surse exogene, demonstrează faptul că

nivelul duratei medii de viață a crescut numărul

populației, dar a scăzut nivelul PIB-ului pe cap de

locuitor. Cu ajutorul acestor surse, cum ar fi

îmbunătățirile în domeniul medical la nivel mondial, și

utilizând ca instrument previzionarile legate de rata

mortalității, Acemoglu și Johnson au arătat că o creștere

cu un procent a speranței de viață duce la creșterea

populației cu 1,7-2 procente. Totuși, această creștere nu

are un impact semnificativ asupra PIB-ului pe cap de

locuitor. În concluzie, nu există dovezi pentru a susține

creșterea acestui indicator economic în urma creșterii

duratei medii de viață.

În lucrarea denumita “The Rise of Life Expectancy and

Economic Growth in the 20th Century” (2013), Casper Worm

Hansen și Lars Lønstrup au studiat, pe date din

Danemarca, cum creșterea duratei medii de viață duce la o

scădere a creșterii PIB per capita, pe un fond de creștere

al populației. În urma studiului, aceștia au arătat că

ratele crescătoare ale speranței de viață scad ratele

ulterioare de creștere ale PIB-ului pe cap de locuitor.

Concluziile confirmă studiul lui Acemoglu și Johnson din

2007.

În prima parte a lucrării “Disease and Development

Revisited” (Bloom, Canning, Fink – 2013), studiul lui

Acemoglu și Johnson (AJ), din 2007 este contrazis. Acesta

susține că modelul empiric AJ nu este corect specificat și

că, includerea speranței inițiale de viață și a PIB-ului

pe cap de locuitor aferent fiecărui an în care s-a

stabilit speranța inițială de viață duce la inversarea

concluziilor acestora.

Un alt articol al cărui autori sunt Rolden H., van

Bodegom D., van den Hout W. Și Westendorp R., intitulat

“Old age mortality and macroeconomic cycles” (2013), a

fost realizat pentru a studia factorii determinanți ai

mortalității. S-a constat că mortalitatea este concentrată

din ce în ce mai mult la vârste înaintate. În urma

studiului lor, aceștia au ajuns la concluzia că, în țările

mai dezvoltate din punct de vedere economic, rata

mortalității crește pe măsură ce PIB-ul ia amploare și

scade pe ciclurile descendente ale acestuia. Acest aspect

influențează speranța medie de viață prin faptul că

aceasta se datorează în principal reducerii ratei

mortalității la vârste înaintate.

1.1.2. Metodologia cercetării

În ceea ce privește metodologia cercetării, metoda

folosită în cadrul acestei aplicații a fost regresia

simplă. S-a urmărit studierea influenței pe care variația

PIB per capita o are aspura duratei medii de viață.

Intensitatea legăturii dintre cele doua variabile a fost

determinată prin calculul coeficientului de corelație ,

prin extragerea radicalului de ordin 2 din indicatorul R-

squared, conform output-ului din Eviews.

Testarea semnificaţiei coeficientului de corelaţie liniară

s-a realizat utilizând testul

t.

Estimarea parametrilor modelului de regresie simplă: pe

baza calculelor estimatorilor parametrilor au fost

calculate valorile estimate ale variabilei y, yi=67,86+0,03xi

şi ale variabilei reziduale, ui=yi−yi .

Testarea validităţii modelului de regresie s-a realizat

cu ajutorul testului Fisher pornind de la ipotezele H0 -

modelul nu este valid statistic și H1- modelul este valid

statistic.

Verificarea semnificaţiei modelului.

A) Verificarea semnificației estimatorilor parametrilor:

Testarea coeficientul dreptei de regresie (β) se

realizează cu ajutorul testului Wald, Prin urmare, avem

urmatoarele ipoteze: H0:β=1 , (parametrul β nu este

semnificativ diferit de 1), H1:β≠1 , (parametrul β este

semnificativ diferit de 1).

Testarea semnificației parametrului de interceptare

folosind o distribuție Student cu n-2 grade de libertate,

pornind de la ipotezele H0:α=0 , (parametrul de

interceptare α nu este semnificativ statistic) și H1:α≠0

, (parametrul α este semnificativ statistic).

B) Verificarea semnificației raportului de corelație:

Pentru testarea semnificației raportului de corelație, am

utilizat statistica F. Astfel, pornim de de la ipotezele :H0:R

2=0 ( model incorect specificat) si H1:R2>0 (model

corect specificat) .

C) Verificarea ipotezei de independență a erorilor

aleatoare:

C1) Prin metoda grafică

C2) Folosirea testului Testul Durbin-Watson pentru

detectarea autocorelări erorilor aleatoare. Având

estimați anterior parametrii modelului de regresie,

pornind de la ipotezele: H0:ρ=0 (nu există

autocorelarea erorilor) și H1:ρ≠0 (există

autocorelarea erorilor).

D) Verificarea ipotezei de homoscedasticitate a eroriloraleatoare:Pentru analizaera rezidurilor, in urma analizei grafice,s-a aplicat testul White, cu ipotezele H0:α1 =α2 =0 (nuexistă heteroscedasticitate, ci există homoscedasticitate)și H1: (∃) αi≠0, i=1,2 (există heteroscedasticitate).

E) Eliminarea autocorelării s-a realizat prin metoda

celor mai mici pătrate generalizată.

F) Verificarea ipotezei de normalitate a erorilor a fost

realizată folosind testul Jaque-Bera.

1.2. Capitolul aplicativ

1.2.1. Date utilizate

În cadrul acestei aplicații au fost analizate două

variabile, și anume:

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (PIB per capita)

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor reprezintă

valoarea de piață a tuturor bunurilor finale si

serviciilor oficiale ale unei țări, produse de

aceasta pe parcusul unui an, raportată la populația

țării respective. PIB per capita arată prosperitatea

țării față de fiecare locuitor al acesteia. Deseori

acest indicator măsoară nivelul de trai dintr-o

anumită țară. Datele culese au fost exprimate în prețuri comparabile

prin deflaționare cu indici cu bază în lanț, raportate la

prețurile anului 2005, conform normelor în vigoare ale

Uniunii Europene.

Datele au o periodicitate anuală.

Sursa de colectare a datelor este Statistics Denmark.

Speranţa medie de viată

Speranța medie de viață reprezintă numărul de ani de

viață rămași, la un moment dat, din punct de vedere

statistic. În cazul de față, acest indicator

reprezintă durata medie de viață pe care un nou-

născut o are, în Danemarca. Datele culese erau împărțite pe gen, masculin și feminin.

Pentru a obține o singură serie de date, a fost aplicată

media, pentru fiecare an, dintre speranța de viață pentru

bărbați și cea pentru femei.

Datele au o periodicitate anuală.

Sursa de colectare a datelor este Statistics Denmark.

1.2.2. Rezultatele empirice ale cercetării

Evoluția economică a variabilelor, prin reprezentare

grafică

Ambele variabile prezintă un trend ascendent.

1.2.6 Prognoza variabilei dependente

Pentru a realiza prognoza variabilei dependente (durata

medie de viață a locuitorilor țării), am folosit rata

procentuală de creștere a PIB-ului previzionată pentru

anii 2013, 2014 și 2015 pentru a calcula valoarea

absolută previzionată pentru acești trei ani.

(http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?

tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00115)

Figură 1

Figură 2

6870727476788082 durata medie de viaţă (ani)

durata medie de viață (ani)

1966

1970

1974

1978

1982

1986

1990

1994

1998

2002

2006

2010

0.00

100.00

200.00

300.00

PIB per capita (mii dkk)

PIB per capita (mii dkk)

Așa cum o indica și rata de creștere și având în vedere

relația directă între PIB și durata medie de viață a

locuitorilor din Danemarca, am observat o creștere a

speranței de viață la naștere pentru anii 2013, 2014 și

2015, după cum urmează:

1.3. Concluzii

lalala

1.4. Bibliografie

Preston S., “The changing relation between mortality

and level of economic development”, 1975,

http://www.ssc.wisc.edu/~walker/wp/wp-ontent/uploads/

2012/01/preston1975.pdf

Acemoglu D., Johnson S., “Disease and Development: The

Effect of Life Expectancy on Economic Growth”, 2007

http://economics.mit.edu/files/4478

Hansen C., Lønstrup L., “The Rise of Life Expectancy

and Economic Growth in the 20th Century”, 2013

Bloom D., Canning D., Fink G., “Disease and Development

Revisited”, 2013

http://ftp.iza.org/dp7391app.pdf

Rolden H., van Bodegom D., van den Hout W., Westendorp

R., “Old age mortality and macroeconomic cycles”, 2013

http://jech.bmj.com/content/68/1/44.full

http://useconomy.about.com/od/glossary/g/Gdp-Per-

Capita.htm

http://www.investopedia.com/terms/p/per-capita-gdp.asp

http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/

life-expectancy

2. APLICAȚIA 2: MODELE DE REGRESIE MULTIPLĂ

2.1. Capitolul teoretic

2.1.1. Literature review

Danemarca are o economie diversificată, mixtă, fiind un

exportator semnificativ de bunuri și servicii pentru Europa și

Statele Unite, în primul rând datorită faptului că producția

de produse alimentare, băuturi și tunun este foarte dezvoltată

(aproximativ 20% din totalul exporturilor o reprezintă

produsele agricole și bunurile de consum).

(http://globaledge.msu.edu/countries/denmark/economy).

De asemenea, Danemarca este una din țările cu cea mai mare

taxă pe valoare adăugată din Europa , de 25%, aceasta rămânând

neschimbată încă din 1992, lucru care și-a pus amprenta asupra

produsului intern brut („Study on reduced VAT applied to goods

and services in the Member States of the European Union, Final

report”, comisia Copenhagen Economics, 2007, 25).

În cercetarea “Study of food products and beverages industry”

(Gitana Alenčikien, Violeta Averjanovien, Saulius Baliukynas

etc.- 2008, Lituania), se afirmă faptul că producția de

produse alimentare și băuturi reprezintă cel mai mare sector

de producție din Uniunea Europeană, constituind 1,8% din PIB-

ul acesteia. Sectorul reprezintă 4,9% din totalul exporturilor

industriale și 3,8% din totalul importurilor. Acest excedent

se datorează performanței puternice a exportului în anumite

subsectoare (băuturi, pâine, zahăr, dulciuri) (Gitana

Alenčikien, Violeta Averjanovien, Saulius Baliukynas etc.,

2008, 10).

Statele Unite ale Americii reprezintă cea mai mare piață de

export pentru produsele europene (băuturi, alimente și tutun),

având o pondere de 21% din exporturi, precum și o piață

desebit de importantă pentru băuturi (42% din totalul

exporturilor UE) (Eurostat, 2006).

Cel mai recent studiu (Martie 2013) ce analizează importanța

relației economice bilaterale comerciale între UE si SUA este

“Reducing Transatlantic Barriers to Trade and Investment, An

Economic Assessment”, avându-l ca lider pe Joseph Francois,

membru al Centrului de Cercetare Politică Economică Londra.

Studiul a fost efectuat pentru a arăta implicațiile

contractului numit “The Transatlantic Trade and Investment

Partnership” (TTIP), ce este negociat în prezent între UE și

SUA. Acesta are ca scop eliminarea barierelor comerciale într-

o gamă largă de sectoare economice pentru a facilita importul

și exportul de bunuri și servicii dintre UE și SUA. Potrivit

acestui studiu, SUA este cel mai important partener comercial

pentru UE, din punct de vedere al exporturilor. În 2011,

aproximativ 17% din totalul exporturilor UE au fost destinate

pieței din SUA. Statele Unite sunt, de asemenea, o sursă

importantă a importurilor Uniunii Europene, fiind al treilea

cel mai important (11% din total importuri, după China și

Rusia). UE este a doua cea mai importantă destinație pentru

exporturile americane (după Canada), reprezentând 19% din

totalul exporturilor (Joseph Francois, 2013, 8)

SUA este cel mai mare partener non-european din Danemarca.

Printre exporturile daneze majore în SUA sunt utilaje

industriale, produse chimice, mobilier, produse farmaceutice,

coserve de șuncă și carne de porc, mori de vânt. Mai mult

decât atât, peste 400 de companii din SUA au filiale în

Danemarca (http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3167.htm).

Conform studiului „Study to quantify and analyse the VAT Gap

in the EU Member States”, întocmit de Centrul pentru Cercetare

Economică și Socială (CASE), Warsaw, Iulie 2013, toate statele

membre ale UE se bazează pe taxa pe valoarea adăugată (TVA),

ca unul dintre principalele lor surse de venituri publice.

Aplicând rata unică de 25% a TVA-ului, Danemarca a atras cea

mai mare cantitate de resurse, și anume 10% din PIB (CASE,

2013,11). În ciuda absenței elementelor cu TVA redus,

Danemarca are derogări mai mari decât media, rezultând într-o

pondere mai mică a veniturilor din TVA provenite din

gospodării, și o cotă mai mare a TVA-ului din consumul

intermediar (CASE, 2013, 47).

2.1.2. Metodologia cercetării

Pentru a studia cum variază PIB-ul în Danemarca în funcție de

cele trei variabile exogene (producția de produse alimentare,

băuturi și tutun, TVA și valoarea exporturilor de bunuri și

servicii), am utilizat regresia multiplă.

2.2. Capitolul aplicativ

2.2.1. Date utilizate

În cadrul acestei aplicații au fost utilizate, pe lângă PIB pe

cap de locuitor, trei variabile, și anume:

Producţia de produse alimentare, băuturi și tutun

Producția de produse alimentare cuprinde producția de

carne, pește, fructe și legume, uleiuri și grăsimi,

produse lactate, cereale, furaje și, ca indicator

economic, se analizează împreună cu producția de

băuturi și tutun. Datele culese au fost exprimate în …..

Datele au o periodicitate anuală.

Sursa de colectare a datelor este Statistics Denmark.

Taxa pe valoare adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA) reprezintă

un impozit indirect suportat de consumatorul final al

bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit

încasat în cascadă de fiecare agent economic care

participă la ciclul economic al realizării unui

produs sau prestării unui serviciu care intră în

sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de

deducere, agenții economici impozabili care au

participat la ciclul economic virează soldul TVA la

bugetul de stat.

Datele culese au fost exprimate în …..

Datele au o periodicitate anuală.

Sursa de colectare a datelor este Statistics Denmark.

Exportul de bunuri și servicii

Exportul reprezintă operațiunea comercială de vânzare

a unor bunuri materiale și/sau servicii către

persoane fizice sau juridice dintr-o alta țară în

schimbul unei sume dintr-o valută convenită. Cuprinde

exportul de mărfuri (bunuri corporale, stabile) și

exportul invizibil (de servicii).

Datele culese au fost exprimate în …..

Datele au o periodicitate anuală.

Sursa de colectare a datelor este Statistics Denmark.

2.2.2. Rezultatele empirice ale cercetării

2.3. Concluzii

2.4. Bibliografie

Gitana Alenčikien, Violeta Averjanovien, Saulius

Baliukynas, “Study of Food Products and Beverages

Industry” (http://www.kpmpc.lt/Skelbimai/SEK_EN/EN-Maist.

%20sekt08.07.30.pdf )

http://globaledge.msu.edu/countries/denmark/economy

Joseph Francois, membru al Centrului de Cercetare

Politică Economică Londra, “Reducing Transatlantic

Barriers to Trade and Investment, An Economic Assessment”

(http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2013/march/

tradoc_150737.pdf)

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-211_en.htm

Comisia Copenhagen Economics, „Study on reduced VAT

applied to goods and services in the Member States of the

European Union, Final report”

(http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/

documents/taxation/vat/how_vat_works/rates/

study_reduced_vat.pdf)

http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3167.htm

Centrul pentru Cercetare Economică și Socială (CASE),

„Study to quantify and analyse the VAT Gap in the EU

Member States”

(http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/

documents/common/publications/studies/vat-gap.pdf)

http://ec.europa.eu/trade/policy/in-focus/ttip/

3. APLICAȚIA 3: MODELE CU ECUAȚII SIMULTANE

3.1. Capitolul teoretic

3.1.1. Literature review

3.1.2. Metodologia cercetării

3.2. Capitolul aplicativ

3.2.1. Date utilizate

3.2.2. Rezultatele empirice ale cercetării

3.3. Concluzii

3.4. Bibliografie

III. CONCLUZII

IV. BIBLIOGRAFIE??

1. Tema (titlul) lucrarii, numele si prenumele autorului,

numele si prenumele conducatorului stiintific, anul în

care este sustinuta;

2. Proiectul trebuie sa aiba cuprins, introducere, continut

stiintific, concluzii si bibliografie.

3. Introducerea – 1-2 pagini: argumente privind alegerea

temei lucrarii si prezentarea concisa a modului de lucru;

4. Toate aplicatiile se realizeaza in Eviews si sunt

tehnoredactate in format word.

5. Raportul va fi realizat în Microsoft Word:

- pagina va avea marginile formatate Left 3 cm, Top-Bottom

-Right 2 cm;

- paginile vor fi numerotate de la 1 la n începând cu

pagina de Cuprins;

- fontul folosit va fi Times New Roman cu Font Size 12,

Justify;

- paragraful va avea spaţierea 1.5;

- Pentru trimiteri la subsol, trimitere cu Footnote, font

Times New Roman, marime 10;

- - Textul cu alineate, fara interstitii (rânduri goale),

alineat cu Justify;

- - Folosirea caracterelor românesti (diacritice).

- graficele vor avea denumirea Figura [Numărul graficului]

de la 1 la n si se va pozitiona sub graficul aferent

- tabelele vor avea denumirea Tabelul [Numărul graficului]

de la 1 la n si se va pozitona deasupra tabelului aferent

referinţele bibliografice vor fi numerotate de la 1 la n

în următorul format [Numărul referinţei bibliografice];

- la toate figurile si tabelele este esential sa se

precizeze sursa datelor utilizate;

- se vor utiliza diacritice în redactarea raportului;

- Citare (se alege unul dintre sistemele de citare

prezentate mai jos, dar care nu se

- folosesc simultan):

- 1. Sistemul Harvard: citarile se fac în text în forma

(autorul, anul lucrarii, pagina),

- exemplu (Bernard Dagenais, 2003, 64) sau (Bernard

Dagenais, 2003, pp. 64-66); citarile care nu folosesc

sursa originala, ci reluari, sunt în forma (Bernard

Dagenais, 2003 apud C. Coman, 2006,59).

- În cazul sistemului Harvard, bibliografia finala trebuie

sa contina toate titlurile si datele aferente (editura,

locul, anul) la care s-a facut referire în text, plus

alte titluri representative pentru tema.

-

- 2. Sistemul european (trimitere la subsol, cu optiunea

Footnote): trimiterea se organizeaza în forma:

- - autor, titlu, loc, editura, an, pagina (pagini);

- - observatie: trimiterile de pe Internet se citeaza cu

link-ul întreg si cu data citarii.

6. Pentru datele brute se va forma sectiunea de anexe care

vor fi apelate in corpul proiectului.

7. Fiecare aplicatie va fi structurata in doua subcapitole:

Capitolul teoretic

1.1. Literature review – Va prezenta stadiul

cunoasterii in domeniu. Va face referire la

minim 5 articole de specialitate (din ultimii 5

ani.)

1.2.Metodologia cercetarii – Va prezenta

metodologia ce va fi utilizata in cadrul

studiului de caz.

Capitolul aplicativ va contine obligatoriu

urmatoarele subcapitole:

2.1. Date utilizate – vor fi descrise datele

utilizate si modul lor de obtinere

2. 2.Rezultatele empirice ale cercetarii – vor fi

prezentate, explicate si interpretate rezultatele

obtinute

Concluzii – 1-2 pagini.

Bibliografie:

a) utilizarea cu prioritate a biblografiei de referinta în

domeniu;

b) utilizarea prioritara a bibliografiei recente (ultimii

cinci ani);

c) indicarea corecta a surselor biblografice, în textul

lucrarii si în bibliografia finala, potrivit unuia dintre

modelele consacrate în domeniu.

8. Anexe (ilustrari foto-video, grafice, cifrice etc. ale unor

aspecte relevante din lucrare).

Obs. Lucrarea este respinsa daca:

- sunt preluate cu copy-paste, fara citare, texte din

literatura de specialitate sau de pe Internet;

- lipseste contributia personala (exemplu: preluarea integrala

a unei investigatii sau a unui studiu de caz realizat de

altcineva);

- lipsesc integral trimiterile la surse teoretice;

- nu se folosesc caracterele românesti (diacritice);

- lipseste studiul de caz / investigatia empirica / produsul /

procedura de comunicare etc.;

- lipseste bibliografia;

- lipsesc indicarile surselor pentru datele din studiul de

caz.