Ziarul Flux, Ed. 19 (944)

24.05.2014

Soare, 13 27 0C

23.05.2014

Soare, 13 24 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.91711 Do lar ame ri can ............. 13.83391 Leu românesc ................. 4.28681 Ru blă ru sească ............... 0.4033Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Opulenţa și tihna aduc pe lume lași. Viaţa aspră e întot-

deauna maica îndrăznelii.

William Shakespeare

Cursul valutar 23.05.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 23 mai 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Ap. Simon Zilotul; Cuv. Isihie

Guvernul vrea sancţiuni mai dure pentru încălcarea regulilor la BAC

Piramida hoţilor. Eşuarea marilor speranţe

Popularii trec, coloniile rămân!

Doctori „mustraţi uşor” pentru erori medicale, întârzieri la serviciu şi chiar lipsă nemotivată de la muncă

Cum au început ruşii să urască (din nou) Occidentul

22

44

33

55

77

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

SCANDALOS

POLITIC

SOCIAL

RUSIA

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 19 (944)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Milioanele din fondul rutier, la discreţia şefi lor din

administraţia drumurilorRaportul Curţii de Conturi privind conformitatea utilizării fondurilor publice de către Ministerul Trans-porturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTDI), dar și a unor entităţi subordonate acestuia, a scos în vileag grave abateri de la prevederile legale. Cele mai multe licitaţii au fost organizate formal, contractele privind reabilitarea drumurilor naţionale fi ind câștigate de fi rme afi liate conducerii Administraţiei de Stat a Dru-murilor. Chiar dacă serviciile oferite de aceste fi rme depășeau cu mult preţul de piaţă.

Continuare în pag. 5

Mâna Moscovei peste tot. Chiar şi la liberali?

Salvatorii naţiunii, în lupta

pentru putere

Autoproclamata „Repu-blică Populară Donețk’’ i-a cerut ieri Rusiei să-i re-cunoască independența față de Ucraina în urma referendumului or-ganizat pe 11 mai de separatiștii rusofoni, relatează agenția EFE, citată de agerpres.ro.

Cererea ofi cială a fost citită în fața ziariștilor de către Denis Pușilin, unul dintre liderii proruși ai separatiștilor, care a mai vorbit anterior despre dorința acestora ca regiunea Donețk să fi e alipită Federației Ruse, așa cum s-a în-tâmplat cu Crimeea.

La rândul său, Valeri Bolotov, guvernatorul regiunii învecina-te Lugansk, care și-a autoprocla-mat, de asemenea, independența după același referendum, a cerut intervenția trupelor „pacifi catoare”, aluzie la armata rusă, „înainte să se producă o catastrofă umanitară” în urma intervenției forțelor ucrainene.

Insurgenții proruși au decla-rat că 20 dintre combatanții lor

au fost uciși joi și alți 42 răniți în

urma ofensivei trupelor ucrainene

asupra localității Volnovaia, din

provincia Donețk. La rândul lor,

autoritățile de la Kiev au anunțat

că 13 soldați ucraineni și-au pier-

dut viața în acest oraș în luptele

cu milițiile separatiste, încă un

soldat fi ind ucis în localitatea Ru-bejnoe din provincia Lugansk, iar cel puțin 20 sunt răniți.

FLUX

Republica autoproclamată Doneţk i-a cerut Republica autoproclamată Doneţk i-a cerut ofi cial Rusiei recunoaşterea independenţeiofi cial Rusiei recunoaşterea independenţei

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

23 MAI 201422F L U XF L U X Actual

Partidul Liberal a înregis-trat săptămâna aceasta două proiecte de lege în Parlament, ambele cu referire la tranzacţia de la Banca de Economii, dar și la concesionarea Aeroportu-lui Internaţional Chișinău.

Liberalii propun constituirea unei comisii de anchetă pentru exami-narea modului de tranzacţionare a acţiunilor Băncii și a situaţiei curen-te privind structura acţionarilor și a organelor de conducere de la insti-tuţia bancară. Celălalt proiect se re-feră la „modifi carea și completarea Legii nr. 56 din 4 aprilie 2014 pentru completarea articolului 60 din Co-

dul Penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002”, pentru a fi anulat termenul de prescripţie în cazul concesionării activelor Î.S. „Ae-roportul Internaţional Chișinău” și a tranzacţionării acţiunilor S.A. „Ban-ca de Economii”.

Amintim că prin legea la care fac referire liberalii a fost exclusă apli-carea prescripţiei tragerii la răspun-dere penală pentru persoanele care au săvârșit infracţiuni în timpul eve-nimentelor din 7 aprilie 2009, ori în legătură cu aceste evenimente, iniţi-ativa legislativă aparţinând liberal-democraţilor.

„Considerăm la fel de necesară, completarea acestei legi cu o nouă derogare de la prevederile art. 60 din Codul Penal al Republicii Moldo-

va pentru a nu permite evitarea răs-punderii penale a principalilor ac-tori implicaţi în ilegalităţi cu impact major, referitoare la concesionarea Aeroportului Internaţional Chiși-nău, precum și la cedarea a 22% din acţiunile Băncii de Economii către o bancă de stat a Federaţiei Ruse. Suntem ferm convinși că adoptarea acestei legi va spori garanţiile soluţi-onării legale a tragerii la răspundere a funcţionarilor care au săvârșit in-fracţiuni de abuz în procesul de în-străinare frauduloasă a acestor două obiective strategice pentru Republi-ca Moldova – Î.S. „Aeroportul Inter-naţional Chișinău” și S.A. „Banca de Economii”, au precizat deputaţii li-berali în proiectul înaintat de ei.

Este ușor de presupus și cine sunt „actorii implicaţi în ilegalităţi”, care

nu trebuie să scape de răspundere. Capul liberalilor, Mihai Ghimpu, a declarat în repetate rânduri că ex-premierul Vladimir Filat ar fi con-trolat privatizarea acţiunilor Băncii de Economii și a contribuit la deva-lorizarea acestora. Cu puţin timp în urmă, acesta afi rma în cadrul unei conferinţe de presă că, în urma acor-dării unor credite neperformante, a fost adus un prejudiciu de 2,4 mili-arde de lei, iar acţiunile BEM s-ar fi devalorizat de 10 ori.

“Vlad Filat cu ajutorul lui Ilan Shor, fără niciun pic de rușine, au adus prejudicii statului și sistemului ban-car din Republica Moldova”, preciza Ghimpu.

Liberalul a mai acuzat, de aseme-nea, guvernarea de complicitate cu partenerii din Federaţia Rusă și lipsă

de sinceritate în promovarea aspira-ţiilor europene.

Pe de altă parte, vicepreședintele PLDM, Valeriu Streleţ, a afi rmat la un post de televiziune că anume Mihai Ghimpu este vinovat de situaţia de criză de la Banca de Economii: „Prin declaraţiile sale isterice, Ghimpu a cauzat o daună enormă Băncii de Economii. Urmare a acestora a fost un mare refl ux al deponenţilor, care a dus la necesitatea luării unei decizii”.

Streleţ a mai avertizat că Coaliţia le va arăta liberalilor „care le este locul, în cazul în care aceștia vor pretinde la rolul de „salvatori ai naţi-unii””. Procesul a început deja, lupta va fi dură, pentru că numărul aspi-ranţilor la titlul de „salvator” crește pe zi ce trece.

FLUX

Salvatorii naţiunii, în lupta pentru putere

Guvernul vrea sancţiuni mai dure pentru încălcarea regulilor la BAC

Executivul a aprobat, în cadrul ședinţei de miercuri, 21 mai, un proiect de lege pentru modifi carea și completarea unor acte legislative, ca o măsură adăugă-toare în vederea prevenirii și combaterii fraudei, precum și pentru suplimentarea măsurilor antifraudă și anticopiat la examenele de bacalaureat.

Proiectul prevede completarea Legii învăţă-mântului cu o prevedere nouă potrivit căreia se interzice publicarea subiectelor examenului de bacalaureat, dar și a soluţiilor la acestea, până la începerea examenului respectiv sau pe dura-ta desfășurării lui.

De asemenea, autorii proiectului propun mo-difi carea și completarea Codului Contravenţio-nal al Republicii Moldova. Potrivit modifi cărilor în cauză, publicarea subiectelor examenului de bacalaureat și a soluţiilor la acestea până la în-ceperea examenului sau pe durata desfășurării lui se va sancţiona cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale – pentru persoanele fi zice, și cu amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale – pentru persoanele juridice. În același timp, pentru persoanele cu funcţie de răspundere, care vor comite asemenea încăl-cări, se prevede amendă de la 300 la 500 de uni-tăţi cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de dreptul de a desfășura anumite activităţi pe un termen de la 3 luni la un an.

Documentul urmează să fi e examinat și apro-bat de Parlament.

FLUX

Mai multe voci au atenţi-

onat zilele acestea că Re-

censământul populaţiei

și al locuinţelor riscă să

eșueze. Chiar de la înce-

putul procesului, repre-

zentanţii unor organi-

zaţii neguvernamentale

au semnalat numeroase

încălcări ale procedurii,

printre cele mai grave

fi ind completarea for-

mularelor cu creionul,

angajarea politică a

recenzorilor, formularea

unor întrebări cu tentă

manipulatoare.

Directorul Biroului Naţional de

Statistică, Lucia Spoială, a negat

repetat existenţa unor abateri de

la lege în cadrul Recensământu-

lui. Zilele acestea însă, adjunctul

său, Inna Maslo, a recunoscut

totuși că în unele cazuri, ches-

tionarele au fost completate cu

creionul, mai ales la începutul

procesului.

Mai grav este că peste trei sute

de recenzori au refuzat să mai

colecteze date ale cetăţenilor

în cadrul Recensământului po-

pulaţiei și locuinţelor. Potrivit

reprezentanţilor BNS, aceștia au

invocat diverse motive, inclusiv

situaţii de agresiune din partea

respondenţilor, lipsă de timp etc.

În afară de aceasta, recenzorii

înșiși susţin că ei nu au semnat

contracte de prestări servicii și,

prin urmare, nu este clar dacă

munca lor va fi plătită.

Conform BNS, în colectarea

datelor despre populaţie și lo-

cuinţe sunt implicaţi 11.300 de

recenzori.

În afară de aceasta, unele lo-

calităţi par să fi rămas în afara

recensământului. O atare situ-

aţie se atestă la Corjova, raionul

Dubăsari, potrivit Moldova.ORG.

Locuitorii de acolo susţin că nu

au fost informaţi de către repre-

zentanţii primăriei să se prezinte

în satul vecin, Cocieri, pentru a

completa formularele și nici nu

au primit înștiinţări pentru a se

prezenta la altă adresă.

Președintele raionului Dubă-

sari, Grigore Policinschi, susţine

că în cazul locuitorilor din Cor-

jova, unde în cadrul Recensă-

mântului din 2004 au existat mai

multe incidente provocate de

administraţia separatistă din Du-

băsari, se aplică o metodă speci-

ală, iar locuitorii au fost îndem-

naţi să se adreseze la recenzorii

din satul vecin – Cocieri.

Recensământul populaţiei se

încheie pe data de 25 mai curent.

FLUX

Cetăţenii moldoveni care doresc să

intre pe teritoriul Federaţiei Ruse

trebuie să deţină obligatoriu o poliţă

de asigurare medicală. Cerinţa se

referă și la cei care au ajuns acolo mai

devreme, fără a li se cere prezentarea

actului respectiv.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene a atenţionat că Federaţia Rusă a

introdus modifi cări la intrarea și șederea ce-

tăţenilor străini pe teritoriul acestei ţări, înce-pând cu luna mai 2014.

Astfel, pe lângă documentele de călătorie (pașaport), cetăţenii Republicii Moldova tre-buie să deţină și poliţa de asigurare medica-lă, în caz contrar lor li se va interzice intrarea pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Totodată, cetăţenilor străini care au intrat pe teritoriul Federaţiei Ruse, fără a li se aplica regula menţionată, le poate fi solicitată pre-zentarea poliţei de asigurare medicală de că-tre organele de control. Persoanelor care nu vor dovedi deţinerea unei astfel de poliţe li se vor aplica amenzi conform legislaţiei Fe-deraţiei Ruse.

Pentru informaţii suplimentare, cetăţenii Republicii Moldova sunt rugaţi să contacteze:

Centrul de Apel al MAEIE:Centrul de Apel al MAEIE:

din Republica Moldova – din Republica Moldova – 080090990 (apel gratuit)080090990 (apel gratuit)

din străinătate - +373 22 690 990 din străinătate - +373 22 690 990 De menţionat că în ultima perioadă, Fede-

raţia Rusă a înăsprit regulile de ședere pen-tru migranţi. Astfel, din 1 ianuarie curent, migranţii, inclusiv cetăţenii Republicii Mol-dova, au dreptul să stea în Federaţia Rusă, fără intenţia de a munci în acest stat, timp de 90 de zile cumulativ pe parcursul a șase luni. În cazul încălcării regulilor de ședere, ei riscă interdicţie de intrare pe teritoriul Federaţiei Ruse pe o perioadă de trei-patru ani.

FLUX

Cine şi cum ne numără în cadrul Recensământului?

Atenţie la modifi carea procedurii de traversare a frontierei Federaţiei Ruse!

23 MAI 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Prima dezvăluire, făcută

de un fost consilier (până

în februarie) al președinte-

lui CE, descrie cum, în 2010,

Barroso, la indicaţia Germa-

niei și Franţei, a ameninţat

Irlanda cu distrugerea dacă

nu acceptă “ajutorul” ticluit

de CE, prin care era împru-

mutată cu 64 de miliarde de

euro ca să se “salveze”, mai

concret pentru a evita fali-

mentul băncilor din Irlanda

pe seama contribuabililor ir-

landezi. De fapt, spune fos-

tul consilier al lui Barroso,

pentru ca băncile germane,

cele mai implicate în băncile

irlandeze, să nu înregistreze

pierderi! Și nici cele france-

ze, căci pentru ele au inter-

venit presiunile președin-

telui BCE, francezul Trichet!

Sună cunoscut, nu?! Trimi-

terea este săgeată la Româ-

nia! Aceeași CE, împreună

cu FMI (care s-a adăugat în

acest caz pentru că ţara nu

era în zona euro), au impus României să contracteze un credit în valoare de jumăta-te din buget pentru a se “sal-va”, de fapt pentru a proteja de pierderi băncile străine din România, bineînţeles tot pe seama contribuabililor autohtoni (salariaţi, pensio-nari și plătitori de TVA).

A două dezvăluire apar-ţine unui reputat institut economic privat din Ger-mania, care contrazice cu cifre și date susţinerile Eu-rostat (autoritatea statisti-că a CE) cum că Grecia s-ar fi echilibrat bugetar și ar da semne de revenire eco-nomică, să vezi drăcie, toc-mai în preajma alegerilor din PE! Pur și simplu, plăţile cele mai greu apăsătoare din defi cit, cele cu dobân-zile, au fost scoase de că-tre Eurostat de la socotea-lă, defi citul de -8,7% fi ind transformat peste noapte într-un excedent de 0,8%, desigur pentru a arăta ce succese a obţinut până și nefericita Grecie graţie programelor impuse de la Bruxelles! Nu seamănă ca

două picături de apă cu Ro-mânia?! Eurostat, împreună cu INS, au scos din buzunar, tot în preajma alegerilor europarlamentare, creșteri economice nerealiste și fără baze în România, nu de alta, dar pentru a demonstra ce rezultate realizează la fel de nefericita Românie ur-mând preţioasele indicaţii și programe CE/FMI. Deși, în afară de reducerea seve-ră a nivelului de trai, nu s-a obţinut altceva, după 5 ani de programe CE/FMI, decât lichidarea ultimei brume de economie românească din economia din România!

Fraţi români, nu fi ţi preo-cupaţi! Dezvăluiri similare în legătură cu România nu vor exista! N-are cine să le facă! România, cea mai din urmă dintre coloniile UE, are un statut consolidat. Nimeni din centrul coloni-al de la Bruxelles nu vrea să i-l schimbe cumva! Nici popularii europeni, care au deţinut ani de zile cârma CE, și nici socialiștii europeni, care încearcă să le ia cârma din mână și care, probabil,

nu sunt străini de scoaterea

pe tarabă a dezvăluirilor

amintite exact în campania

electorală. Pentru România,

vorba aceea: popularii trec,

coloniile rămân!

Ilie ŞERBĂNESCUSursa: jurnalul.ro

Popularii trec, coloniile rămân!Două dez-

văluiri de

senzaţie

au avut loc

în preajma

alegerilor

pentru PE

care au pus

proiectoa-

rele pe adevărata faţă a birocraţiei de la

Bruxelles, înţesată de brokeri care acţio-

nează la comanda capitalului din centrul

colonial al UE pe seama periferiilor sărace

și mereu mai opresate.

Fiind invitat la începutul acestei săptămâni la un post de televiziune, șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, i-a numărat iarăși toate păcatele ex-premierului Vladimir Filat, afi rmând că acesta are intentat pe numele său un dosar penal, pentru trafi c de infl uenţă.

Dosarul s-ar trage din 2013 și ar avea la bază o convorbire telefoni-că înregistrată dintre Filat și șeful Fiscului de atunci, Nicolae Vicol. Amintim că în februarie 2013, gru-pul autointitulat „Procurori Pentru Adevăr” a expediat pe adresa mai multor instituţii media interceptări-le unor convorbiri telefonice ale șe-fului PLDM, pe atunci înalt demnitar de stat, cu cel pe care formaţiunea l-a pus șef la Fisc. Discuţiile vizau compania „Draexlmaier”, dar și blo-carea conturilor unei companii care ar aparţine fi ului președintelui Adu-nării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov. Filat îl certa pe Vicol pentru faptul că conturile acesteia fuseseră deblocate și îi cerea impe-rativ să fi e blocate din nou și să fi e aplicate amenzi substanţiale.

Ghimpu a mai reamintit în cadrul emisiunii că șeful liberal-democraţi-lor a fost demis din funcţia de prim-ministru pentru corupţie și a aten-ţionat în context că după alegerile din toamnă, noua coaliţie de guver-nare se va forma în baza unor prin-cipii clare, principalul dintre acestea fi ind neacceptarea unor persoane corupte, indiferent de faptul dacă le-au fost sau nu intentate dosare penale.

Până aici a fost însă răbdarea

peledemiștilor. Vicepreședintele

PLDM, Vadim Pistrinciuc, a sărit în

apărarea șefului, afi rmând că PL ar

fi un partid vândut rușilor și care

acţionează în interesul Kremlinu-

lui. Iată că dacă până acum Mihai

Ghimpu era cel care căuta peste tot

omniprezenta mână a Moscovei,

subiectul făcând parte din fi eful

exclusiv al bătrânului liberal, acesta

a ajuns acum să fi e suspectat de le-

gături ascunse cu serviciile secrete

ruse. Pistrinciuc îl categorisește pe

Ghimpu drept politician extremist

(de dreapta), deosebit de atractiv

pentru „KGB-ul rus redenumit”.

Vicepreședintele PLDM scrie pe

o reţea de socializare: „Experţi și

politicieni preocupaţi de subiectul

securităţii în Europa tot mai des

vorbesc despre metodele subversi-ve folosite de serviciile secrete ruse chiar și în UE. Cumpărarea mass-media, a ONG-urilor, susţinerea și fi -nanţarea separatiștilor etc. Una din metode folosite de KGB-ul rus rede-numit este și cumpărarea partide-lor, politicienilor extremiști (deseori de dreapta). Cazul europarlamen-tarului maghiar Kovacs (Jobbik – partid de extrema dreaptă din Ungaria) prins cu spionarea pentru Rusia este un exemplu. Mă gân-deam, la noi oare este la fel? Ajung acasă, deschid calculatorul, citesc știrile și primesc și răspunsul. Libe-ralii Ghimpu și Munteanu au fost la emisiuni. Ambii atacă PLDM, niciun titlu despre comuniști, interes naţi-onal, tensiuni din partea Rusiei etc. În schimb, atacuri împotriva PLDM, a Președintelui Vlad Filat (sic!), a Guvernului etc. Liberalul Ghimpu în apărarea separatistului din UTA Găgăuzia, Konstantinov. Sincer, să fi fost în locul Președintelui Filat – îi închideam nu doar conturile acestui separatist...”.

Pistrinciuc nu pune ieșirile libera-lilor pe seama unei „greșeli tactice”. Dimpotrivă, el crede că este vorba

de acţiuni deliberate ale „vânduţi-lor” care „nu fac nimic altceva decât să ascundă adevăratele interese”: „coaliţia municipală PCRM–PL, vo-turile comune ale cărora deja au prejudiciat bugetul cu jumătate de miliard de lei. Foarte recent, comu-niștii și liberalii au furat un hectar de teren cu tot cu parcare a Spitalului Republican. Terenul valorează peste patru milioane de euro”.

Aceste note scrise pe o reţea de socializare nu sunt însă nici pe de-parte simple opinii ale vicepreșe-dintelui PLDM. Se pare că „mâna Moscovei” va fi unul dintre subiec-tele de campanie ale formaţiunii. Iar în luptă a fost angajată deja „artile-ria grea”.

Astfel, tot zilele acestea ministrul de Externe, Natalia Gherman, numi-tă în funcţie de PLDM, a afi rmat că partidele care nu susţin semnarea Acordului de Asociere cu UE și pro-movează integrarea Moldovei în Uniunea Eurasiatică sunt susţinute de Federaţia Rusă (bănuim că mi-nistrul a avut în vedere inclusiv sus-

ţinere fi nanciară, dacă nu în primul rând).

Într-un interviu pentru publicaţia germană Deutsche Welle, Natalia Gherman a declarat, răspunzând la o întrebare privind părerea opoziţi-ei referitor la semnarea acordului cu UE: „Da, opoziţia politică, Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, își constru-iesc strategiile electorale (deoare-ce suntem în an electoral) pe baza necesităţii efectuării unui model integraţionist de alternativă, ceea ce înseamnă integrarea Moldovei în Uniunea Eurasiatică. Acesta este un proiect elaborat și promovat de Fe-deraţia Rusă, care îi susţine pe acei actori de pe scena politică moldove-nească ce sprijină acest proiect”.

„Hoţul strigă: prindeţi hoţul!” a declarat liberalul Valeriu Munteanu, citat de UNIMEDIA, cu referire la de-claraţiile lui Pistrinciuc. În perioada care urmează, „hoţul” va fi căutat peste tot. Doar că ar fi de-a mirării să fi e prins.

Ioana FLOREA, FLUX

Mâna Moscovei peste tot. Chiar şi la liberali?Mâna Moscovei peste tot. Chiar şi la liberali?Apropierea alegerilor nu mai lasă loc de menajamente între foștii aliaţi de la guvernare. Perindându-se de la o televiziune la alta, convocând conferinţe de presă și înșirându-și gândurile (profunde) pe reţelele de sociali-zare, aspiranţii la fotoliile confortabile din Parlamentul renovat se învinuiesc reciproc de corupţie, interese meschine și developează conspiraţii oculte.

23 MAI 201444F L U XF L U X

Chiar de la început a fost formată o piramidă paralelă a puterii, cu toate atributele, mecanismele și instrumen-tele de rigoare. În frunte cu Plahotniuc, iar la nivelurile de mai jos – Lupu, Lazăr, Platon, Poalelungi, Drăguţanu, Che-traru, Zubco, Gurin, Cibotaru etc.

„Holdingul” a luat sub con-trol Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorup-ţie, Banca Naţională, Consiliul Anticorupţie, CNFP, CNI și alte servicii de stat, necesare în procesul de acaparare a ţării.

În cele din urmă, și-a aservit sistemul de justiţie, sistemul bancar, sistemul fi nanciar, sis-temul de asigurări, mediul de afaceri, sistemul întreprinde-rilor de stat, piaţa fi nanciară, piaţa de metale, piaţa de car-ne, exportul de bunuri etc.

Mecanismele şi nivelurile piramidei Justiţia asigură linie verde

pentru efectuarea crimelor economice: spălarea de bani, efectuarea atacurilor raider, privatizări dubioase, dar și disciplinarea unor persoane neloiale ”pahanului” din vâr-ful piramidei, execută decizi-ile emise de ei înșiși, eliberea-ză hoţii din arest etc.

Recent, Mihai Poalelungi, șeful Curţii Supreme de Jus-tiţie, a ieșit în faţa camerelor de luat vederi și a anunţat despre spălări de bani de pro-porţii, după ce acestea au fost realizate cu succes și au fost șterse toate urmele. Spălă-

rile de bani de 18,5 miliarde USD, despre care el a anunţat, au fost realizate începând cu sosirea lui la cârma CSJ, din 2010 și până în prezent.

Despre aceste spălări de bani autorităţile politice și juridice ale statului, inclusiv Poalelungi și tot CSM-ul său, au fost sesizate public, cu lux de amănunte, încă un an în urmă de avocatul Andrei Năs-tase, care atenţiona că justiţia condusă de Poalelungi ser-vește ca un recipient pentru spălarea banilor mafi ei mol-dovenești și internaţionale, ca mai apoi să plătească chel-tuielile electorale.

Este foarte straniu că atât Poalelungi, cât și amicii Dră-guţanu și Chetraru, au tăcut cu toţii mai bine de un an, cunoscând foarte bine toate aceste crime economice.

Menţionez că suma ade-vărată este mult mai mare de 20 de miliarde de dolari

americani și sunt implicate mai multe bănci din Moldova, despre care se cunoaște că sunt controlate de Piramidă, dar nu se vorbește nimic.

De patru ani Moldova spală bani prin subalternii lui Poa-lelungi și dânsul nu știa. Nu este clar de ce Poalelungi a ţinut în taină faptul că colegii săi judecători din 15 instanţe din Comrat, Căușeni, Dro-chia, Criuleni, Ungheni, Tele-nești, Vulcănești și Chișinău au emis decizii judecătorești

false. Judecătorii acestor instanţe au emis peste 54 de decizii judecă-torești (de 100-500 de milioane de dolari fi ecare) pentru încasarea unor datorii de la persoane care nu existau. În baza acestor hotărâri erau emise titluri de executare for-ţată, care erau puse imediat în aplicare de exe-cutorii judecăto-rești la bancă, iar banca le executa imediat.

Banca despre care a vorbit Poalelungi este controlată de Platon, partenerul de afaceri al lui Plahotniuc. Aceștia îm-preună au realizat cu succes mai multe atacuri raider. „Mol-dindconbank” raporta regulat despre tranzacţiile suspecte, în numerar și cele limitate la CNA și BNM. Cele suspecte sunt raportate, în mod obli-gatoriu, în 24 de ore, însă ul-terior, din cauze necunoscute, banca raporta aceste tranzac-ţii ca limitate. În cazul tranzac-ţiilor limitate, banca prezintă informaţia abia la data de 15 a lunii următoare, adică există timp sufi cient pentru a fi șter-se urmele. La ordinul șefi lor de la „Moldindconbank”, și executorii au refuzat să pre-zinte informaţii și documente legate de tranzacţiile de spă-lare a banilor.

Având toate informaţiile la mână, nici Drăguţanu, guver-

natorul BNM, și nici Chetraru, șeful CNA, nu au reacţionat la timp, dar au tăinuit informa-ţiile, ceea ce le-a permis ban-diţilor să realizeze cu succes spălarea de bani.

Să credem că aceste crime au fost tăinuite pe gratis?

Combatem corupţiaEfi cienţa activităţii de com-

batere a corupţiei în anul 2013 se caracterizează prin rezultate uluitoare, pe alocuri șocante, obţinute de struc-turile abilitate cu funcţii de combatere a corupţiei – CNA. În acte de corupţie au fost implicaţi învăţători, medici, poliţiști, taximetriști, conta-bili, primari, avocaţi etc., care primeau și dădeau mită de 50-200 de lei.

Conform datelor Procuratu-rii Generale, în anul 2013 au fost iniţiate 774 de dosare pe cazuri de corupţie. În total au fost exercitate și instrumen-tate 2243 de cauze penale, dintre care în instanţele de ju-decată au fost expediate 236 de dosare.

În fi nal au fost condamnate 2 persoane:

- o învăţătoare de la Liceul ”Nicolae Iorga” din capitală, la 5 ani de închisoare cu execu-tare pentru mită;

- un judecător, la 7 ani de închisoare pentru că ar fi luat 200 de dolari mită.

În anul trecut au mai fost acuzaţi un ministru, un pro-curor, un angajat al instituţii-lor penitenciare, un executor judecătoresc și colaboratori CNA. Însă aceste acuzaţii nu s-au soldat cu nimic până la moment.

Aceste rezultate refl ectă exact situaţia privind refor-marea justiţiei și efectele re-formării Centrului Naţional Anticorupţie.

Banca Naţională, complice la spălarea de baniDorin Drăguţanu, guverna-

torul BNM, numit în funcţie la

propunerea lui Mihai Ghim-pu, în virtutea funcţiilor sale este informat despre orice ac-ţiune suspectă de către băn-cile comerciale din Moldova. Însă el alege cum să reacţio-neze, despre cine, când și cui să furnizeze informaţii legate de crime economice, tranzac-ţii dubioase. Sunt de părere că primul care este informat este șeful Piramidei. Care îi dă indicaţii lui Drăguţanu despre cine și ce să vorbească.

Suma reală a banilor spă-laţi prin intermediul băncilor comerciale din Moldova este mult mai mare. O parte din banii spălaţi provin din acti-vităţile ilegale din Moldova, iar suma totală anuală poate atinge 3,5 miliarde de dolari. Toate aceste tranzacţii sunt cunoscute, însă se fac publice cele deja efectuate și cu ur-mele șterse.

BNM ar mai cunoaște și alte cazuri de spălare a banilor, în care sunt implicate și alte bănci din Moldova, judecă-tori, structuri ale statului, însă, deocamdată, nu le face publice. În Moldova există puţine bănci care să nu fi e im-plicate în spălare de bani.

Drăguţanu preferă să facă declaraţii numai asupra băn-cilor și afacerilor dezagreabi-le șefului său.

După ce schema spălării de bani a fost realizată într-un mod remarcabil, componen-

tele „holdingului” și-au făcut treaba cu succes. Poalelungi și Drăguţanu au ieșit la rampă să anunţe că în Moldova se combate spălarea de bani.

O altă componentă a „hol-dingului” asigură suport pe toate căile prin jefuirea gran-turilor acordate Moldovei de UE, SUA, FMI etc.

Ministrul Lazăr, având toată proprietatea publică în mâini și formând un stat în stat, asi-gură cele mai profi tabile sur-se. Ultima tentativă de a pune controlul pe un grant de 68 de milioane de euro a eșuat la presiunile experţilor și orga-nizaţiilor neguvernamentale. Amintesc, din cauza refuzului lui Lazăr de a semna Strategia de dezvoltare agricolă și ru-rală, Moldova risca să piardă un ajutor de 68 de milioane de euro destinat fermierilor moldoveni.

Am arătat doar o mică par-te a schemelor de furt a ţării folosite de Piramida Hoţilor. Aceasta lucrează non-stop, iar schemele preferate sunt atacurile raider, privatizările ilicite și spălarea de bani. Cu alte scheme vom mai reve-ni…

P.S. În următoarele luni ar mai urma să apară declaraţii din partea lui Drăguţanu și Poalelungi că au mai fost spă-laţi bani.

Gheorghe COSTANDACHI

Sursa: costandachi.eu

Schimbarea din 2009 a trezit în sufl etele oa-menilor un sentiment de libertate și o mare speranţă spre un viitor mai bun. Dar n-a fost să fi e. Timpul a arătat scopul real și intenţiile mascate ale mizelor unor noi politicieni ve-

niţi la guvernare. Scopul nu a fost de a guver-na efi cient ţara în folosul cetăţenilor, ci invers – de a se îmbogăţi și a face sclav poporul.

Scandalos

PIRAMIDA HOŢILOR

Eşuarea marilor speranţeEşuarea marilor speranţe

Cele cinci trenuri renovate în

România nu vor fi exploatate

deocamdată, pentru că pun

în pericol viaţa pasagerilor.

Garniturile vor fi introduse în

reţeaua de căi ferate a Repu-

blicii Moldova doar după ce

fi rma din Pașcani va emite un

certifi cat de calitate a lucră-

rilor executate, a declarat

directorul general interimar

al Căilor Ferate din Moldova,

Sergiu Tomșa.

O expertiză internaţională efec-tuată de Centrul Baltic de Testare a confi rmat, în urma examinării trenu-rilor, opinia specialiștilor de la CFM, stabilind că acestea sunt periculoase

și nu pot fi puse în circulaţie până la certifi care. Funcţionarul a menţionat că actualmente se discută cu partea română acest aspect, dar fără rezultat, deocamdată.

Trenurile modernizate, dar care sunt ţinute acum în depozite, gene-rează pierderi de milioane de euro. Viceministrul Transporturilor, Boris Gherasim, a precizat că pentru reno-varea trenurilor au fost luate credite în valoare de 11,5 milioane de euro cu o dobândă anuală de 7% la sută. În opi-nia lui Gherasim, ar fi fost mai judicios să se procure trenuri noi, decât să se facă aceste modernizări costisitoare.

Circulaţia trenurilor renovate la Paș-cani a fost sistată de CFM în luna mar-tie, după producerea unui incendiu la

una dintre garnituri, cauzat de supra-încălzirea unui generator.

Ministrul Transporturilor și Infras-tructurii Drumurilor, Vasile Botnari, declara în luna martie curent că or-ganul de resort ar putea solicita banii înapoi de la compania românească, în cazul în care se va stabili că trenurile renovate nu mai sunt funcţionale.

Pe de altă parte, administraţia fabri-cii Remar de la Pașcani, care s-a ocupat de modernizarea garniturilor, declara anterior că trenurile s-ar fi defectat din cauza proastei gestionări a acestora de către CFM.

Trenurile renovate fac subiectul unui dosar penal deschis la Chișinău, iar administraţia CFM este acuzată de depășirea atribuţiilor de servicii.

Fostei conduceri a întreprinderii de stat i se incriminează că nu a verifi cat lucrările executate de compania româ-nească și a prejudiciat, astfel, bugetul instituţiei, informează adevărul.ro.

Deocamdată, fi rma din Pașcani a li-vrat către CFM doar cinci trenuri mo-

dernizate din cele 15 unităţi contrac-tate. Modernizarea unei garnituri a costat aproximativ jumătate de milion de euro, costul întregului proiect ridi-cându-se la aproximativ 12 milioane de euro.

FLUX

Trenurile renovate pun în pericol viaţa pasagerilor

23 MAI 2014 55 F L U XF L U XSocial

Urmare din pag. 1Administrația de Stat a Drumurilor

(ASD) nu a executat în volum deplin lucrările de întreţinere și reparaţie a drumurilor. Conform Programu-lui privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2013, chel-tuielile totale pentru lucrările de reparaţie și întreţinere a drumurilor publice au fost stabilite în volum de 1 miliard 225 de milioane de lei, în creștere cu 200,2 milioane faţă de anul 2012 și, respectiv, cu 437,1 mili-oane faţă de anul 2011.

De facto, volumul lucrărilor de reparaţie și întreţinere a drumuri-lor publice executate pe parcursul anului 2013 din contul mijloacelor fondului rutier a constituit 1 mili-ard 164,5 milioane de lei, inclusiv 771,1 milioane pentru drumurile naționale și 393,4 milioane pentru drumurile locale.

La 31 decembrie 2013, creanțele antreprenorilor față de Administrația de Stat a Drumuri-lor pentru lucrările neexecutate în anul 2013 au însumat 40,5 milioane de lei, iar datoriile – 3,5 milioane, la contul întreprinderii rămânând ne-valorifi cate 22,8 milioane de lei.

Auditul a constatat că ASD nu a executat limita volumelor de lucrări pentru întreținerea drumurilor pu-blice aprobată în Program în sumă de 40,5 milioane de lei, inclusiv la întreținerea de rutină a drumurilor – 6,6 milioane, la reparații curente și tratamente – 16,5 milioane și la întreținerea drumurilor pe timp de iarnă – 17,3 milioane. Totodată, en-titatea a depășit cu 10,9 milioane de lei limita de cheltuieli aprobată în Program pentru întreținerea dru-murilor naționale și nu a executat lucrări în sumă de 23,5 milioane pri-vind întreținerea de rutină a drumu-rilor locale.

În anul 2013, întreținerea din fon-dul rutier a unui kilometru de drum public cu reparații curente și trata-

mente a costat bugetul, în mediu, 110 mii de lei.

În perioada anilor 2007-2013, în vederea implementării Proiectului de Susţinere a Programului în Sec-torul Drumurilor cu donatorii ex-terni au fost semnate 9 acorduri de fi nanțare în valoare de 521,7 milioa-ne de euro și 5,8 milioane de dolari SUA. De menţionat că 300 de milioa-ne de euro din întreaga sumă a fost acordată în anul 2013.

Potrivit Curţii de Conturi, la achiziționarea și executarea lu-crărilor de reparație a drumurilor naționale în cadrul implementării Proiectului, a fost înregistrat un grad de absorbție a mijloacelor alocate din sursele externe de doar aproximativ 40 la sută, comparativ cu mijloacele fi nanciare acordate de donatorii străini până în anul 2011 conform acordurilor de fi nanțare.

În anul 2013 nu au fost valorifi ca-te 53,9 milioane de lei din limitele de cheltuieli stabilite în bugetul de stat, iar neexecutarea de către unii antreprenori a obligaţiunilor con-tractuale a condiţionat prelungirea termenelor inițiale de executare a lucrărilor cu aplicarea penalităților de întârziere în sumă de 11,6 milioa-ne de lei.

Auditorii au mai constatat că în procesul de colectare și adminis-trare a taxelor pentru fondul rutier sunt implicate mai multe instituții, fapt ce complică exercitarea func-ţiei de control și evidenţă asupra formării acestuia. Această situație infl uențează capacitatea de plani-fi care a veniturilor și cheltuielilor fondului, contribuie la creșterea costurilor tranzacţionale și afectea-ză principiul transparenţei. În anul 2013 au fost încasate venituri în fon-dul rutier în sumă de 1 miliard 224,9 milioane de lei.

Raportul relevă că 320,9 mii de unități de transport sau 40,0 la sută din numărul total, nu au fost supuse testării tehnice și, respectiv, nu au fost achitate taxele rutiere aferente, fapt ce denotă rezerve de circa 128,4 milioane de lei neîncasate în fondul rutier.

Curtea a constatat că pentru achi-ziţionarea mărfurilor, lucrărilor și serviciilor din mijloacele fondului rutier, în 2013 au fost desfășurate 72 de licitații publice, fi ind încheiate 92 de contracte în valoare de 946,3 mi-lioane de lei.

Dintre acestea, 27 de contracte în valoare de 455 de milioane de lei au fost încheiate cu încălcarea preve-

derilor legale, nefi ind asigurată pu-blicitatea și transparența procedu-rilor de achiziții prin neincluderea contractelor în anunțul de intenție și planul de achiziții publice pe anul 2013, precum și în lipsa alocării și re-partizării mijloacelor în fondul rutier conform Programului anual al lucră-rilor de reparaţie și întreţinere a dru-murilor publice coordonat și apro-bat în limite concrete și pe obiective.

Administrația de Stat a Drumuri-lor a încheiat mai multe contracte cu unii operatori economici fără a verifi ca dacă aceștia dispun de capacitățile necesare de executare a lucrărilor, a recurs la prolongarea contractelor neexecutate în termen, fără a aplica sancțiunile fi nanciare prevăzute de clauzele contractuale.

Auditul a constatat că mai multe Societăți pe Acțiuni „Drumuri” au încălcat legea, contractând direct de la fi rme private lucrări de reparații curente în sumă de 47,5 milioane de lei, fără a organiza licitații publice.

De asemenea, ASD nu a efectuat contractarea lucrărilor de întreţine-re de iarnă în baza statisticii multia-nuale a precipitaţiilor. În mod inex-plicabil, cantitatea de sare tehnică

achiziționată în anul 2013 a fost cu 19,9 mii de tone mai mare decât în 2012 (22,8 milioane de lei), iar față de anii 2011 și 2010, cantitatea a fost depășită cu 9,9 și, respectiv, 24,1 mii de tone.

Astfel, au fost achiziționate 29,9 mii de tone de sare tehnică în sumă de 35,6 milioane de lei, depășind cu 49,5% (9,9 mii de tone) cantita-tea planifi cată și cu 37,5% (9,7 mi-lioane de lei) valoarea estimativă a achiziției anunțată la licitație. O bună parte din cantitatea de sare a rămas neutilizată.

Auditorii au mai constatat că din suma de 20 de milioane de lei aloca-tă pentru amenajarea intersecţiilor de cale ferată la nivel cu drumurile publice, CFM a valorifi cat doar 1,9 miliarde de lei (mai puţin de 10%). Mai mult decât atât, 8 milioane de lei din suma respectivă au fost utili-zate contrar destinației, pentru ne-cesităţile întreprinderii.

Totodată, instituțiile subordonate Ministerului Transporturilor au atri-buit ilegal premii în valoare de apro-ximativ un milion de lei.

FLUX

Milioanele din fondul rutier, la discreţia Milioanele din fondul rutier, la discreţia şefi lor din administraţia drumurilorşefi lor din administraţia drumurilor

Întârzie la muncă, lucrează lent, lip-sesc nemotivat de la serviciu sau comit abateri de la actul medical. Acestea sunt cele mai frec-vente motive din cauza cărora docto-rii din Moldova sunt sancţionaţi discipli-nar. De regulă, aces-tea sunt însă niște mustrări ușoare.

Potrivit Sindicatului „Sănă-tatea”, anul trecut în Moldova au fost pedepsite peste 500 de cadre medicale. Din nu-mărul total, 87 de lucrători medicali s-au ales cu mustrări pentru încălcarea actului me-dical.

„Încălcarea actului medical înseamnă comiterea unei erori medicale. Aici intră încălcarea protocolului medical, greșeli

la înregistrarea pacienţilor, erori la completarea fi șelor medicale sau alte abateri ce afectează calitatea serviciilor de asistenţă medicală”, explică Igor Zubcu, consilierul princi-pal în problemele de drept la Sindicatul „Sănătatea”.

Cei mai mulţi, mai exact 418, din totalul cadrelor me-dicale mustrate anul trecut de administraţiile instituţiilor medicale sau de alte instanţe au fost sancţionate pentru în-călcarea regulamentelor sau disciplinei interne, precizează reprezentanţii Sindicatului „Sănătatea”.

Managerii spitalelor confi r-mă că se întâmplă destul de des ca specialiștii să încalce disciplina, prevederile regu-lamentului intern, dar și alte reguli menite să sporească calitatea serviciilor medicale, însă evită să-și pedepsească mai dur angajaţii.

„Se întâmplă destul de des, însă ne străduim să rezolvăm

problemele pe cale amiabilă, adică fără certuri sau sancţi-uni dure. Mai mult cu vorba. Dar nici ei nu fac foarte mari greșeli sau încălcări, în mare parte sunt întârzieri la ser-viciu sau în efectuarea unor analize sau proceduri medi-cale sau lipsa nemotivată de la serviciu”, susţine Ion Gușa-nu, medic-șef la spitalul raio-nal din Râșcani.

Directorul ne-a asigurat că în toată cariera sa nu a întâl-nit cazuri când un medic sau un alt specialist de verigă medie să fi încălcat actul me-dical. Același lucru îl afi rmă și managerul spitalului din Ialo-veni.

„Nu am avut încălcări grave din cauza cărora să fi suferit pacientul. Și eu mă strădui să nu-i prea pedepsesc, însă uneori, ca un fel de măsuri educative, aplic și eu sancţiu-nile disciplinare. Aceasta însă se întâmplă de trei sau patru ori pe an, nu mai mult”, afi r-

mă Lidia Hanganu, director la spitalul din Ialoveni.

Managerul recunoaște însă că ultima încălcare comisă de specialiștii din spital i-a cam dat bătăi de cap. „Un copil trebuia transferat la Institutul Mamei și Copilului, însă noi am întârziat plecarea cu câte-va ore, din cauză că analizele nu erau gata, pentru că spe-cialiștii responsabili de copil s-au mișcat cam greu”, poves-tește Lidia Hanganu.

Reprezentanţii Sindicatului „Sănătatea” afi rmă că numă-rul cadrelor medicale sancţi-onate pentru diverse încălcări ale actului medical și a disci-plinei este destul de mare și că acest lucru ar trebui să în-grijoreze autorităţile.

„Este o cifră prea mare pen-tru o ţară atât de mică. Nu ar trebui să existe nicio astfel de încălcare, la noi însă acest lucru se întâmplă. Este grav, pentru că îţi pierzi încrederea în sistemul medical. Mai grav

este însă faptul că sunt medici

care nu conștientizează gravi-

tatea unor astfel de abateri

sau erori”, afi rmă Mihail Dud-

ca, vicedirectorul Sindicatului

„Sănătatea”.

Datele Sindicatului „Sănă-

tatea” mai arată că din cei 505

lucrători medicali sancţionaţi

disciplinar anul trecut, 53 au

fost concediaţi. Cu toate aces-

tea, managerii instituţiilor

medicale cu care am discutat

ne-au spus că nu au concedi-at pe nimeni pentru diverse încălcări, iar reprezentanţii de la „Sănătatea” – că nu verifi că fi ecare caz în parte.

„Noi doar colectăm datele, însă nu investigăm fi ecare caz în parte ca să afl ăm ce și cum s-a întâmplat”, a afi rmat spre fi nal pentru Sănătate INFO, Mihail Dudca.

Sorina DAVIDSursa: e-sanatate.md

Doctori „mustraţi uşor” pentru erori medicale, întârzieri la serviciu şi chiar lipsă nemotivată de la muncă

23 MAI 201466F L U XF L U X Geopolitic

Bulgaria este mai diviza-tă ca niciodată, înaintea alegerilor europene, în-tre Rusia, aliatul tradiţio-nal care-i furnizează gaze naturale, și UE, care in-vestește masiv în această cea mai săracă dintre cele 28 de state membre.

La Sofi a se știe că un nou Război Rece provocat de criza din Ucraina ar lovi în plin o economie deja foarte fragilă, indiferent că ar fi vorba des-pre întreruperea furnizării de gaze naturale rusești ori sancţiuni euro-pene.

În criza dintre Europa și Rusia, „Bulgaria are poziţia nevestei obli-gate să fi e de acord cu soţul (Bruxel-lesul), dar care știe că va suferi pierderi importante”, rezumă polito-logul Andrei Raicev pentru AFP.

Consecinţa, potrivit unui articol publicat recent de revista Spiegel, care citează surse din serviciile ger-mane de informaţii, este că Berlinul și alţii se tem tot mai mult că vor vedea Moscova exploatându-și in-fl uenţa în Bulgaria „pentru a diviza blocul” european.

Între 40 și 53% dintre bulgari se opun impunerii de sancţiuni Rusiei,

relevă trei sondaje realizate de către Gallup, Mediana și Centrul de Anali-ze și Marketing.

Legăturile dintre Bulgaria și Rusia sunt profunde și vechi, impregnate de istorie, limba apropiată și cultura împărtășită. Sărbătoarea naţională este data eliberării de sub domina-ţia otomană, de către Rusia, în 1878.

Aliatul cel mai fi del al URSS în pe-rioada comunistă, Bulgaria a per-petuat această relaţie strânsă prin actualul Guvern, susţinut de către socialiști – foștii comuniști.

Ţara depinde aproape integral de Rusia în aprovizionarea cu energie. Gazele rusești sosesc prin Ucraina, livrările de petrol sunt majoritar ru-sești, singura rafi nărie este rusească, iar unica centrală nucleară bulgă-rească utilizează reactoare și com-bustibil rusești. În schimb, proiecte-le de diversifi care nu avansează.

Rusia este foarte prezentă și în alte sectoare ale economiei bulgare, ca turismul sau sectorul imobiliar.

Bruxellesul nu este lipsit nici el de pârghii fi nanciare. Fondurile euro-pene reprezintă 65% din investiţii, iar schimburile în cadrul UE se ridică la 62% din comerţul bulgar.

Conformându-se politicii comune a UE, Sofi a nu ezită să ridice tonul împotriva Bruxellesului pe tema

proiectului ruso-italian al gazoduc-tului South Stream, care urmează să transporte gaze naturale rusești pe sub Marea Neagră către Europa, ocolind Ucraina.

Parlamentul European (PE) recla-ma în aprilie abandonarea proiec-tului, ca răspuns la politica rusească faţă de Kiev.

„South Stream este un proiect strategic prioritar”, a cărui construi-re este necesar să înceapă „încă din această vară”, a replicat ministrul Economiei și Energiei, Dragomir Stoinev. Acesta este, de altfel, și pla-nul gigantului rusesc Gazprom.

Însă susţinerea South Stream, la

ora actuală, este „o acţiune antiu-craineană”, declară pentru AFP Og-nian Mincev, directorul Institutului de Studii Internaţionale de la Sofi a.

Bulgarii își amintesc, mai degra-bă, cu neliniște despre întreruperea livrărilor de gaze naturale rusești că-tre Europa, în ianuarie 2009. Atunci a fost necesară reducerea încălzirii și suspendarea celei mai mari părţi a activităţii economice.

Subiectul apare rar în campania pentru alegerile europarlamenta-re în Bulgaria. Socialiștii promit să servească pe post de „pod în relaţi-ile dintre Rusia și UE”. Conservatorii insistă în favoarea unei politici eu-

ropene comune în domeniul energi-

ei. Însă ambele tabere susţin South

Stream.

Socialistul Serghei Stanișev, lide-

rul grupului parlamentar al socia-

liștilor la Strasbourg, a asistat la 9

mai la o comemorare organizată de

către antifasciști nostalgici care agi-

tau steaguri sovietice și portretul lui

Stalin. Liderul ultranaţionalist Volen

Siderov a mers până la a-și lansa

campania de la Moscova, iar susţină-

torii săi au ars, pe 9 mai, steagul UE

în faţa Monumentului Armatei Roșii,

la Sofi a.

Sursa: mediafax.ro

ANALIZĂ AFP:

Bulgaria, divizată între Bruxelles şi Moscova înaintea alegerilor europene

„Se întâmplă deci că afganii omorâţi de sovietici apar ca victi-me ale agresiunii, pe când afga-nii omorâţi de occidentali sunt teroriști islamici care-și merită soarta”.

Într-o declaraţie recentă referitoare la refe-rendumul separatist din estul Ucrainei, secre-tarul de stat american, John Kerry, a precizat că nicio ţară civilizată nu va recunoaște aceas-tă consultare. Alegere conștientă sau act ratat, utilizarea atributului civilizată nu este mai pu-ţin relevantă pentru fondul de reprezentări al politicii externe americane. Cum se spune în popor, gura păcătosului adevăr grăiește…

Dacă John Kerry ar fi spus „nicio ţară occi-dentală” sau „nicio ţară democratică”, nu ar fi existat probleme. În prima variantă ar fi fost vorba despre o identifi care geopolitică sub-sumând Alianţa nord-atlantică, iar în a doua variantă – despre o contextualizare politico-ideologică, prin care Occidentul inspirat de liberalism s-ar fi opus în imaginarul mediatic autoritarismului putinian. Doar că secretarul de stat a vorbit despre civilizaţie în sine, ca și cum civilizaţia, în antiteză cu barbaria, ar fi apanajul exclusiv al Occidentului. De aici reie-se că administraţia democrată a început să-și asume reprezentările și formulările moralist-maniheiste ale mediilor conservatoare – elitis-te, bigote și militariste. Până acum președin-tele Barack Obama a rezistat încercărilor de a implica Statele Unite, alături de Israel, într-o intervenţie contra Iranului, iar în criza siriană a acceptat fi nalmente, la iniţiativa Rusiei, o soluţie negociată. Dacă se repliază însă pe o poziţie etico-maximalistă, riscă să devină pri-zonierul propriilor producători de armament.

Sub aspect ideologic, distincţia subînţelea-să între civilizaţie (euroatlantică) și barbarie (ruso-asiatică) traduce universul mental co-lonialist, corelativ dihotomiei buni-răi, atât de clamată sub conducerile republicane. An-

tirusismul se inserează astfel într-un context atitudinal mai amplu, care asociază expansi-onismul occidental cu progresul „substanţei” umane în general. Prin urmare, în eventuali-tatea unei rezistenţe regretabile din partea „barbarilor”, Omul Alb Cu Gânduri De Pace se găsește în postura de a-i educa în sensul progresului prin intermediul tehnicii de lup-tă avansate, cam inconfortabilă, dar efi cace. Odată echivalat drept unicul exponent al Bi-nelui generic, Vestul apare exonerat de orice responsabilitate, în timp ce adversarii decad din condiţia de oameni și se transformă în bes-tii, precum sârbii în anii 1990. Se întâmplă deci că afganii omorâţi de sovietici apar ca victime ale agresiunii, pe când afganii omorâţi de oc-cidentali sunt teroriști islamici care-și merită soarta.

Aceste lucruri se afi rmau deschis cu o sută de ani în urmă, când Conferinţa de pace de la Paris, de pildă, consacra normativ colonia-lismul prin așa-numitele teritorii sub mandat. Astăzi politicienii sunt mai gingași, mai preve-

nitori, ca să nu spunem ipocriţi, mai ales că pe plan intern „corectitudinea politică” îi obligă să respecte comunitarismul sub numele de multiculturalism. Ei recurg așadar la retorica promovării drepturilor omului și a democraţi-ei la nivel planetar, încălcând pe această cale prima condiţie a democraţiei, și anume acor-dul populaţiei cu privire la regimul politic sub care trăiește. Se eludează faptul că multe so-cietăţi nu valorizează individul și guvernarea reprezentativă care-i consacră instituţional voinţa. După cum comunitarismul constituie o manifestare invazivă a extraeuropenilor în interiorul civilizaţiei occidentale, universalis-mul liberal-democratic încalcă dreptul altor civilizaţii de a trăi conform normelor și aștep-tărilor proprii.

Acum adversarul Vestului nu mai este vreo putere extraeuropeană de mâna a doua sau a treia, ca Irak sau Libia, ci Rusia lui Vladimir Pu-tin, care și-a regăsit forţa și cu precădere sen-timentul gloriei imperiale. Este o ţară având o armată comparabilă cu armata americană,

cu un sistem de înţelegeri ce-i asigură spate-le până în China și India, dar mai mult decât orice este o putere europeană, indiferent câţi mongoloizi s-ar afl a pe teritoriul său. Aceasta înseamnă că și-a însușit repertoriul teoretic al Vestului, care se vede confruntat pe propriul teren ideologic.

Recursului globalist la „civilizaţie” și la „drep-tul la ingerinţă”, Rusia îi contrapune două prin-cipii de factură pur occidentală: echilibrul ne-gociat al puterilor și pluralismul identităţilor naţionale, adică multipolarismul menţionat de către Aleksandr Dughin. Al doilea princi-piu este, de fapt, cel mai important, întrucât în afara pluralismului echilibrul își pierde raţiu-nea funcţională și negocierea se transformă în obligativitatea acceptării. Așa se face că acţiu-nea internaţională a lui Vladimir Putin îmbină concepţia diplomatică a lui Henry Kissinger cu vocaţia suveranistă a gaullismului. În condiţii-le în care statul naţional reprezintă structura optimă a funcţionării democratice, iar negoci-erea între identităţi naţionale cu același drept la existenţă specifi că asigură legalitatea mai mult decât bombardamentele, politica actua-lă a Occidentului ajunge să fi e delegitimată în însăși nucleul ei doctrinar.

Desigur că pot să apară situaţii limită în care intervenţiile militare externe să fi e necesare, cum s-a întâmplat în Cambodgia împotriva khmerilor roșii. Desigur că orice stat de o anu-mită importanţă, inclusiv Rusia, înregistrează înclinaţii expansioniste. Dacă aceasta ar fi fost singura mare putere mondială, probabil că ar fi procedat la fel ca Statele Unite în ultimele decenii, ignorând discreţionar Organizaţia Na-ţiunilor Unite. Tocmai de aceea, o lume cu mai multe puteri aproximativ egale, obligate să recurgă la tratative pe terenul comun și rezo-nabil al dreptului, este preferabilă supremaţiei absolute a uneia singure. Nu ar fi o lume nea-părat mai bună, însă e posibil să fi e mai stabilă.

Alexandru MAMINA

Sursa: argumentesifapte.ro

„Civilizaţia” globalistă şi pluralismul identitar „Civilizaţia” globalistă şi pluralismul identitar

23 MAI 2014 77 F L U XF L U XRusia

O incursiune în universul mediatic creat de propaganda Kremlinului poate fi șocantă pentru un euro-pean. Cum și de ce au început rușii să urască, din nou, Occidentul?

V Rossiu mojno tolko veriti – ver-sul poetului Fiodor Tiutcev, „în Rusia nu poţi decât să crezi”, este printre cele mai frecvent citate în Mosco-va ultimilor ani. Această credinţă în destinul măreţ al Rusiei a fost pro-fund fi surată de dezintegrarea ra-pidă a Uniunii Sovietice. Rușii, cetă-ţeni sovietici de prim rang în cel mai mare imperiu al modernităţii, s-au trezit la începutul anilor ’90 simpli locuitori ai unei ţări căzute în haos economic și decăzute din rangul de mare putere. Crizei economice i s-a adăugat astfel o criză majoră a iden-tităţii ruse.

Dacă instalarea lui Vladimir Putin la Kremlin, în urmă cu 14 ani, s-a ba-zat pe promisiunea unei stabilităţi economice, fostul ofi ţer KGB promi-te acum rezolvarea celeilalte nevoi a sufl etului rus.

„Naţiunea de consumatori apă-rută în urma boom-ul anilor 2000”, scrie Vladimir Ryzhkov, vreme de 14 ani deputat în Duma de stat, „vrea acum să-și vadă ţara extinzându-și din nou infl uenţa și puterea pe are-na globală”. Dar pentru asta este ne-voie ca rușii să primească răspunsul la câteva întrebări esenţiale: ce este Rusia? Și unde este locul ei în lume?

Perspectiva apropierii Ucrainei de Uniunea Europeană nu a făcut altceva decât să grăbească cristali-zarea acestui răspuns. Încă din 1997, Zbigniew Brzezinski scria că „opţiu-nea Ucrainei în favoarea Europei va cataliza răspunsul Rusiei privind vii-toarea etapă din istoria sa: sau să fi e și ea parte din Europa, sau să devi-nă un proscris eurasiatic, nefi ind cu adevărat nici în Europa, nici în Asia, și înglodat în confl ictele sale cu stră-inătatea apropiată”.

Condus de un grup de înalţi ofi ţeri

KGB, organizaţie printre ale cărei competenţe se numără și psiholo-gia maselor, Kremlinul a pregătit din timp terenul pentru oferirea acestui răspuns. Nu mai era sufi cient timp pentru inventarea unei noi ideolo-gii, astfel că s-a apelat la o reţetă ve-che, dar efi cientă.

Încă din 2008, în discursurile lui Vladimir Putin au început să se audă tot mai frecvent citate din ideologii doctrinei eurasianismului.

Scrisorile istoricului Lev Gumilev, al cărui bust a fost amplasat acum doi ani în faţa Institutului de Relaţii Internaţionale, unde sunt școliţi di-plomaţii de elită ai Moscovei: „Eur-asia este decorul geografi c fi resc al poporului rus și adaptarea la Vest ar însemna pierderea de către poporul rus a propriului său ethnos și sufl et”.

Lucrările fi lozofului Ivan Ilyin, ale cărui rămășiţe au fost readuse în Ru-sia în 2009 după implicarea perso-nală a lui Vladimir Putin: „Știm că na-ţiunile occidentale nu înţeleg și nu tolerează identitatea rusă. Ele vor să dividă Rusia, să o facă asemenea Oc-cidentului și, prin urmare, să o dis-trugă”. În ziua sfi nţirii mormântului lui Ilyin, președintele Putin a afi rmat că simpla discuţie despre separarea Ucrainei de Rusia este o crimă.

Eurasianismul, care identifi că Oc-cidentul drept dușmanul arhetipal al adevăratelor valori ruse, a supravie-ţuit perioadei sovietice fi ind astăzi doar scos la suprafaţă de Kremlin și pus în centrul zonei mediatice.

Dacă în 1990, scriitorul Alexander Prokhanov profeţea în Literaturnaia Rossiia că „ideea rusă va fi recon-struită și va aduna tot ce a fost mai bun de-a lungul a 1000 de ani de îm-părăţie și în cei 70 de ani de istorie sovietică”, astăzi îl regăsim în Izves-tia, unul dintre cele mai importante ziare moscovite, scriind despre noul stat naţional care se creează în estul Ucrainei: Novorossia – Noua Rusie.

Zice Prokhanov că acest nou

stat „nu este al oligarhilor, nu este imoral de bogat, nu-și jefuiește propriul popor. Luptă pentru drep-tate. Dreptatea socială, acolo unde nu există ierarhii, bogaţi și săraci. Dreptatea naţională, acolo unde toţi oamenii sunt egali și uniţi. Și drept-atea divină pentru lupta împotriva fascismului”.

Despre acest minunat nou stat, Novorossia, am putut citi săptămâ-na trecută într-un alt ziar moscovit important, Kommersant, în interviu-rile cu Dmitry Rogozin, vechea noas-tră cunoștinţă care nu pierde ocazia să-i insulte pe români, și cu Denis Pushilin, copreședintele „Republicii Populare Donetsk”. Pushilin, impli-cat într-o escrocherie fi nanciară de tip Caritas, este unul dintre liderii proruși din estul Ucrainei, alături de personaje precum Igor Strelkov, fost ofi ţer FSB/KGB, sau Vyacheslav Po-nomaryov, fost luptător în trupele speciale ruse din Afganistan.

Toţi acuză la unison Europa pen-tru că sprijină „junta fascistă de la Kiev”, cum este numit în toată pre-sa moscovită guvernul rezultat în urma protestelor ucrainenilor din Euromaidan. De altfel, rușii nu mai așteaptă nimic bun de la Occident, care nu a mai fost capabil să pro-ducă, de la sfârșitul războiului rece, lideri mari, ci doar „potenţiali clienţi pentru instituţii medicale speciale”, cum scria tot săptămâna trecută Alexei Pankin, un analist politic cu-noscut, în Komsomolskaya Pravda.

Unii, precum directorul Institutu-lui de Studii Politice din Moscova, Serghei Markov, sunt mai înţelegă-tori cu europenii care sunt doar „un ecou al Washingtonului”. Markov scrie că „puterea demonstrată de Putin în Crimeea și Donbas este un semnal puternic pentru mobiliza-rea oamenilor din lumea întreagă pentru a se opune încercării Statelor Unite de a-și extinde dominaţia asu-pra întregii lumi”. La luptă așadar, împotriva Occidentului putred.

Deși puternic antioccidental, lim-bajul folosit în presa moscovită este temperat în comparaţie cu discursu-rile auzite la televiziunile rusești. O culme a fost atinsă săptămâna tre-

cută, în urma câștigării Eurovisionu-lui de un travestit austriac.

La un talk-show de seară de la te-leviziunea naţională Rusia 1, Vladi-mir Jirinovski a declarat că „Europa are diaree cu sânge și spume”. A fost aplaudat. Un domn din public a afi r-mat că „acestea sunt funeraliile Uni-unii Europene, asistăm la recviemul UE”. A fost aplaudat. Un alt invitat a spus că „noi, rușii, știm să cântăm, nu vrem să luptăm cu nimeni pen-tru că, pur și simplu, suntem cei mai buni în toate”. Publicul din studio a scandat: „Ru-si-a! Ru-si-a!” .

Boris Korchevnikov, moderato-rul acestor monologuri urlate nu vorbite, se numără printre jurna-liștii decoraţi săptămâna trecută de Vladimir Putin pentru „relatarea obiectivă” a evenimentelor din estul Ucrainei.

Ar fi greu de crezut că o propagan-dă atât de violentă are efect asupra omului obișnuit de pe stradă. Dar asta se întâmplă, căci seminţele acestei propagande cad pe un teren deja fertilizat de ideile eurasianis-mului.

Dintr-un schimb de mesaje am afl at de la Serghei, un profesor din Moscova, că „Rusia e acuzată de pro-vocare, dar e o minciună. America

și Europa au încercat întotdeauna să distrugă Rusia și acum încearcă să distrugă partea rusă a populaţiei din Ucraina. Singurul lucru pe care-l putem face este să ne rugăm pentru președintele nostru ca să aibă înţe-lepciunea de a acţiona la fel de di-plomat pe cât a făcut-o până acum”.

Nadia, o studentă dintr-un oraș din vestul Rusiei, mă roagă să nu cred minciunile despre Rusia, pen-tru că sunt dureroase pentru ea: „Nu există un război. Președintele nostru nu e prost. Își iubește poporul, dar și pe oamenii din Ucraina și nu ar face așa ceva”. Pe străzile Moscovei, spune și Ivan Krastev, mobilizarea patriotică în aceste zile este „absolut incredibilă. O observi la fi ecare colţ”.

V Rossiu mojno tolko veriti – da, la un sfert de secol de la dispariţia Uni-unii Sovietice, rușii au început din nou să creadă în Rusia. Dar nu într-o Rusie europeană, ci în acea Rusie pe care o dorește Kremlinul și care este descrisă de unul dintre părinţii fondatori ai eurasianismului, Nikolai Trubetkoi, ca fi ind „urmașa și conti-nuatoarea conștientă a marii moște-niri a lui Ginghis Han”.

Vlad MIXICH

Sursa: hotnews.ro

Cum au început ruşii să urască (din nou) Occidentul Cum au început ruşii să urască (din nou) Occidentul Numărul rușilor care sprijină întărirea legăturilor cu Occi-dentul a coborât în această lună la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, iar 39% dintre cei întrebaţi solicită chiar răcirea relaţiilor cu UE și Statele Unite.

În timp ce majoritatea occi-dentalilor, în special est-euro-penii, privesc cu tot mai multă frică către Kremlin, populari-tatea lui Vladimir Putin atinge

în Rusia cote nemaiîntâlnite (susţinere de 83% după debutul crizei din estul Ucrainei).

Lovitură de stat în ThailandaȘeful armatei te-restre thailandeze, generalul Prayut Chan-O-Cha, a anunțat ieri o lovi-tură de stat, într-o declarație făcută în direct la televiziu-ne, după șapte luni de criză politică, relatează AFP.

„Pentru ca țara să revină la normalitate, forțele armate trebuie să preia puterea începând din 22 mai, la ora 16:30 (12.30 ora României)’’, a decla-rat generalul.

Armata regală thailandeză a decretat marți, 20 mai, legea marțială din cauza intensifi cării mișcărilor de stradă atât pro, cât și antiguverna-mentale, violenţele soldându-se cu 28 de morţi de la începutul crizei, în toamnă.

„Toţi thailandezii trebuie să rămână calmi și funcţionarii trebuie să continue să lucreze ca de obicei”, a mai adăugat Prayut Chan-O-Cha.

23 MAI 201488F L U XF L U X Opinie

Călcâiul lui Achille: justiţiaRecunosc că titlul acesta nu este

cel mai reușit, deoarece Republica Moldova este vulnerabilă nu numai în sfera justiţiei – ea este vulnerabi-lă peste tot. Însă, indiscutabil, dintre toate relele câte le avem, justiţia face vârf la toate. Corupţia generalizată din sânul ei și atitudinea sfi dătoare cu care reacţionează la criticile alar-mante și întru totul motivate ce i se aduc, continuarea practicilor crimi-nale în toate compartimentele și la toate nivelurile ei arată că în acest domeniu, situaţia a ieșit defi nitiv de sub controlul statului și al societăţii. Și impresia cea mai îngrijorătoare e că aici nu se poate face nimic. Este adevărat că Timofti a venit cu o ini-ţiativă foarte „înţeleaptă” de a tripla salariile judecătorilor și ale procuro-rilor, ca și cum nu ar fi știut el, care s-a afl at o viaţă în viesparul acesta atât de periculos pentru moralitatea publică și ordinea de stat, că pentru aceștia salariul, oricât de mare ar fi , rămâne totuși o nimica toată. Ce poate însemna pentru un procuror sau judecător chiar 15-20 de mii de lei pe lună, ceea ce oricum nu e de-loc puţin (de 4-5 ori mai mult decât salariul mediu pe economie), când el poate face într-o zi câteva zeci de mii de euro? Se vorbește de o refor-mă a justiţiei, dar cum să reformezi un sector care s-a autodistrus, cum poate fi operat un organism în me-tastază? Chiar unii juriști dintre cei foarte puţini care au mai rămas ne-contaminaţi, ca, de exemplu, Sta-nislav Pavlovschi, care a lucrat vreo 5-6 ani la CEDO, arată foarte clar că reforma justiţiei cu judecători și pro-curori profund corupţi este o iluzie. Ce-i de făcut – să lichidezi defi nitiv „cea de-a treia putere în stat” nu se poate, iar lăsată așa cum este e un mare pericol!?

Nu sunt specialist în domeniu și chiar nu-mi dau seama ce se poate face cu această pacoste, dar situa-ţia pe care o cunoaștem cu toţii e că justiţia noastră nu poate fi reformată decât cu extirparea răului din rădă-cină, ceea ce înseamnă că măsurile trebuie să fi e radicale și drastice și trebuie să aibă efect pozitiv imediat. O astfel de reformă nu poate fi făcută pe parcursul unei perioade îndelun-gate, deoarece, în așa caz, sectoarele curăţate și persoanele necorupte vor fi mereu contaminate de răul înră-dăcinat puternic în sistem. Situaţia a ajuns în asemenea hal, încât nu mai putem avea încredere în niciun lucrător din justiţie. Suspiciunea, bazată, din păcate, pe prea multe fapte doveditoare, planează asupra întregului sistem și asupra tuturor. Evident, sunt vizaţi, în primul rând, capii instanţelor, și nu în zadar – do-vezi sunt destule în privinţa lor, chiar dacă au fost date la iveală, deocam-dată, doar unele dintre ele, apoi ju-decătorii și procurorii cu oarecare vechime, nu neapărat foarte mare (vezi cazul Neaga). Problema cea mai gravă e că nici tinerii, abia intraţi sau care urmează să intre în sistem, nu pot fi absolviţi de bănuială, deoa-rece este în afara oricărei îndoieli că aceștia nu se înghesuie atât de tare acolo doar din dorinţa de a se pune necondiţionat în serviciul legii și al

dreptăţii. Fascinaţia banului obţinut în sume mari și în termen cât mai scurt este mult prea mare pentru ca acești tineri să nu apuce pe calea colegilor lor cu stagiu apreciabil în corupţie. Acest fapt arată că opera-ţia de însănătoșire a justiţiei trebuie făcută cu instrumente dure, fără ni-ciun menajament și cât mai rapid cu putinţă.

De fapt, în Moldova justiţia trebu-ie creată din nou, de la zero. În me-diul basarabean nu există o tradiţie în acest sens, nu a existat nicicând o cultură juridică, o conștientizare a nevoii de a cunoaște regulile convie-ţuirii în societate și de a le respecta necondiţionat, situaţie agravată și de lipsa celei mai elementare culturi politice. Regulile, dispoziţiile auto-rităţilor, legea au fost receptate ca ceva ce neglija și încălca interesele personale ale individului, de ace-ea erau căutate mereu subterfugii pentru a fi ignorate sau ocolite. Este adevărat că destul de des astfel pro-cedau tocmai cei de la care emanau toate aceste dispoziţii, dar nu aceas-ta este important, ci faptul în sine al neglijării legii. Aici principiul „Le-gea e dură, dar e lege”, deci aceasta trebuie respectată necondiţionat, nu a fost cunoscut. La fel, nu a fost cunoscut, cum nu e cunoscut nici acum, principiul „Nimeni nu e mai presus de lege”, în schimb în popor se spunea că „legea-i după cum o fac domnii”, zicere foarte actuală, de altfel, și astăzi. Cu totul alta a fost si-tuaţia în mediile în care importanţa legii pentru construirea unei socie-tăţi civilizate, cu relaţii corecte între oameni, a fost conștientizată încă de la începuturi, și în vremurile care au urmat această conștiinţă a devenit normă de viaţă, manifestându-se zil-nic în relaţiile dintre oameni și între cetăţeni și stat, regăsindu-se chiar și în refl exe. Într-un astfel de mediu, legea era percepută ca principiu su-prem, fi ind considerată de origine divină, iar cel căruia îi revenea sar-cina să o reprezinte și să o apere se bucura de o autoritate imensă, fi ind perceput ca un înţelept și un făcător de dreptate. Anume acest mediu a făcut ca treptat să se constituie un corp de profesioniști și de oameni afl aţi în serviciul societăţii, dominaţi categoric de conștiinţa datoriei de a stârpi necondiţionat orice fărădele-ge, orice abatere de la normele care garantau ordinea publică, siguranţa cetăţenilor și evoluţia normală a so-cietăţii.

Bineînţeles că au existat și excepţii de la această situaţie fericită, nu au lipsit cu totul nici magistraţii cu pro-fi l moral dubios, dar numărul lor a fost întotdeauna foarte redus. Aceș-tia constituiau putregaiul, mlaștina și gunoiul care încercau să erodeze

casta. La noi, lipsa tradi-ţiei a făcut ca formarea castei de judecători, pro-curori, avocaţi, în general de apărători ai legii, să se orienteze din start spre mlaștină, spre gunoi. De vină e și mediul din care aceștia veneau. Practic, toţi sunt din ţărani, inclu-siv cei născuţi în familii de orășeni din prima și a doua generaţie. Or, cultura pri-mitivă a mediului ţărănesc nu favorizează formarea personalităţii înzestrate cu demnitate, care nu poate să-și permită fapte imorale, josnice, cu înţelegerea da-toriei de a respecta necon-diţionat drepturile altuia,

este lipsită de cunoașterea regulilor convieţuirii civilizate și a datoriei im-prescriptibile a respectării lor. Tână-rul crescut în acest mediu, lipsit de o educaţie corectă și mai ales când nu a fost motivat să se cultive singur pentru a ajunge să conștientizeze profund ce e bine și ce e rău pentru el și pentru relaţia sa cu cei din jur și cu statul, ajungând magistrat și fi ind confruntat cu tentaţia de a se îmbo-găţi ilicit, nu este niciodată pregătit sufl etește să reziste: va accepta ușor și fi resc orice formă de corupere și, mai mult decât atât, va considera, așa cum spuneam și mai sus, că anu-me așa trebuie să fi e. Dintre acești tineri au apărut judecătorii, procuro-rii și avocaţii îmbogăţiţi prin jefuirea cetăţenilor, a întreprinderilor, fi rme-lor, instituţiilor și a statului. Repre-zentanţi ai legii cu statut real de hoţi în lege. Povestea porcilor sălbatici din Pădurea Domnească, cărora nu li s-a găsit nicio vină, este relevantă în acest sens. Tipul obișnuit al unui astfel de reprezentant al legii este individul care, prăvălit pe un divan scump de import în vila sa cu câteva etaje sau pe bancheta automobilului său de lux ori înconjurat pe la petre-ceri de grupuri din rude, prieteni și admiratori, care nu sunt tot atât de norocoși ca el, se bate mândru pe burtă, trimiţând un rânjet batjocori-tor tuturor celor care îndrăznesc să-i pună la îndoială onoarea și valoarea. Indivizii din această categorie nu mai pot fi recuperaţi ca oameni.

Comportamentul criminal și sfi -dător al oamenilor legii e posibil nu-mai pentru că aceștia sunt protejaţi de anumite persoane de la vârful puterii de stat, așa cum constata și ambasadorul Germaniei la Chișinău, Matthias Meyer. Cerc vicios: jude-cătorii și procurorii corupţi nu pot fi trași la răspundere, deoarece au protecţia „persoanelor cu funcţii mari, despre care toţi oamenii știu că sunt implicaţi în acte de corupţie” (Matthias Meyer), iar acestea nu por fi anchetate, pentru că sunt apărate

de judecători și procurori corupţi. Astfel, anulând principiul separării puterilor în stat, complotul concer-tat al politicienilor cu justiţia, este îndreptat făţiș împotriva Legii și a intereselor societăţii.

Din nou şi a câta oară: încotro?La fel ca douăzeci de ani în urmă,

destinul istoric al Republici Moldova comportă, în viziunea tuturor ce-lor care se pronunţă public asupra acestei chestiuni, trei necunoscute: orientarea estică, reunirea cu Româ-nia și așa-zisul vector european. Ob-servăm dintr-odată că aceste calcule nu vizează și o posibilă evoluţie pe cont propriu, altfel spus, este ignora-tă din start sau poate chiar respinsă deliberat, posibilitatea ca Republica Moldova să existe și să se afi rme ple-nar prin sine însăși. Situaţia se arată stranie și oarecum nefi rească, dar numai la prima vedere, pentru că, în realitate, foarte multă lume, inclusiv din mediul politic basarabean, nu are siguranţa că această ţară este în măsură să supravieţuiască prin propriile forţe. Bineînţeles că poli-ticienii de la putere, împreună cu o foarte numeroasă funcţionărime de stat de nivel superior, nu pot în niciun chip să agreeze ideea dispa-riţiei acestei artifi ciale construcţii politice, deoarece astfel ar pierde o extrem de profi tabilă sursă de trai și, totodată, un teren pe care își fac o largă publicitate. Politicienii pro-ruși au, bineînţeles, o altă atitudine: ei nu ar fi deloc împotrivă ca Repu-blica Moldova să dispară, dar numai cu condiţia să fi e absorbită de Rusia, situaţie în care limba rusă și-ar relua locul de prima și, practic, singura limbă ofi cială, iar ei ar fi primii căro-ra li s-ar încredinţa conducerea noii gubernii imperiale. Există o catego-rie de politicieni, mai cu seamă din acei ce nu se afl ă la putere, precum și un număr mare de oameni din po-pulaţia de rând, în special intelectu-ali, care doresc o unire cu România. Infl uenţa lor în societate este destul de slabă, vocea lor nu prea se aude, în ciuda faptului că ei exprimă o do-leanţă care, în anumite circumstanţe și cu îndeplinirea anumitor condiţii, ar putea fi soluţia preferabilă, dacă nu chiar cea mai fericită, pentru vii-torul teritoriului dintre Prut și Nistru. Deoarece pentru progresul cultural normal al Republicii Moldova, care mai este numită uneori (convenţio-nal și inadecvat, desigur) Basarabia, și mai ales din punctul de vedere al imperativului păstrării fi inţei etnice românești a acestui teritoriu, nu poa-te fi condiţie mai bună decât crearea în baza celor două state românești a unei singure comunităţi etnopoliti-ce. Alta ar fi dacă am face abstracţie de aceste imperative, ceea ce însă nu ar avea nicio motivaţie rezonabi-

lă, atâta timp cât popoarele nu sunt pe cale de dispariţie, ba dimpotrivă, cel puţin unele din ele caută să-și consolideze fi inţa etnică (vezi, de exemplu, cazul evreilor, ucrainenilor, rușilor, maghiarilor etc.). Dar, admi-ţând această perspectivă, nu trebuie trecut cu vederea faptul extrem de important că în mediul politic româ-nesc, corupţia este la ea acasă, iar funcţionarii publici, pe lângă că sunt la fel de corupţi, mai sunt și deose-bit de aroganţi și brutali, fenomene care nu datează de azi, de ieri, ci sunt originare, endemice și constitutive. Nu trebuie însă să fi m chiar atât de naivi, încât să credem în opţiuni ide-ale – acesta ne este destinul, de ace-ea unirea cu România ar putea fi răul cel mai mic.

Problema statutului politic actual al Basarabiei e mult mai complicată faţă de cum este ea văzută de obicei. Țărișoara noastră este foarte vulne-rabilă sub multiple aspecte, inclusiv economic, politic, cultural, etnic etc., ceea ce o condamnă să nu se poată afi rma ca stat în sensul modern al termenului – poate exista, eventual chiar destul de mult, ca formaţiune aparent statală, parastatală, dar nu ca stat, așa cum este acesta conceput în lumea democratică și cu adevărat civilizată. Din acest motiv, ea ori este sortită să fi e pradă ușoară a unei „eli-te” politico-mafi ote locale, prădătoa-re și primitive, cum vedem acum, ori trebuie să se unească cu ceva ori cu cineva. Basarabia nu este nici măcar provincie, cum a fost întotdeauna – și a rămas – Transilvania, cu tradiţiile sale, cu cutumele sale, cu o anumită cultură provincială bine exprimată, cu elitele sale puternice, cultivate, patrioate, mult diferite de cele din alte spaţii românești. Transilvania poate exista și ca ţară aparte (are și o proprie istorie în acest sens), Basara-bia – nu. Din acest punct de vedere, Basarabia nu are nici trecut, nici vii-tor. Încă o dată, nu vreau să par zoi-loid: nu exclud că RM ar putea exista multă vreme în forma pe care o are deja, însă stat solid, stabil, un mic stat puternic, adăpost și proteguitor de nădejde al cetăţenilor săi, adevă-rat factor de civilizaţie și de cultură, nu are cum fi . Dovezi? Mult prea multe: sărăcie și șomaj în masă, en-demice și fără soluţii, cel puţin într-un viitor previzibil, o clasă politică (de fapt, pentru acest caz, termenul este inadecvat, cum am mai spus) fără cultură, coruptă și incapabilă să-și conștientizeze misiunea, justiţie la fel necunoscătoare și nerecunoscă-toare a datoriei de mare răspundere ce îi revine și complet decăzută sub aspect moral, intelectualitate puţină și foarte slabă, nivel general de civi-lizare nesatisfăcător și, principalul, lipsa reperelor, a principiilor călău-zitoare, a viziunii de stat. În esenţă, totul se reduce la două neajunsuri: lipsa oamenilor de mare calitate, hai să le zicem convenţional providen-ţiali, și a ideilor salvatoare, care pot deveni proiecte întemeietoare.

Actualmente, societatea moldove-nească pare să-și vadă tot mai mult salvarea în Uniunea Europeană. E adevărat că această impresie pare să fi e impusă în mare parte de o in-tensă presiune mediatică, determi-nată, la rândul ei, de atitudinea în-curajatoare a factorilor de decizie ai Uniunii Europene și ai SUA, precum și ai României, dar și de orientarea proeuropeană tot mai hotărâtă a guvernării actuale a Moldovei. Agio-tajul făcut în jurul deciziei de abolire a regimului de vize pentru călătoriile cetăţenilor RM în Uniunea Europea-

Tânguirile lui Ioan fără de ţară Tânguirile lui Ioan fără de ţară (3)(3)Complezenţa aduce

prieteni, adevărul naște ură.

Terenţiu

23 MAI 2014 99 F L U XF L U XOpinie

nă a fost împins până în punctul în care această măsură să fi e văzută ca o izbăvire a moldovenilor de toate relele, neîmplinirile și nedreptăţile, ca o punte de trecere în rai, pe când în realitate ea este o simplă forma-litate ce va avea, bineînţeles, anu-mite efecte pozitive, dar extrem de limitate și în orice caz cu prea puţină relevanţă pentru viaţa reală, de zi cu zi, a populaţiei acestei ţări. Și totuși, Republica Moldova nu are alterna-tivă la orientarea proeuropeană, cu șansa foarte probabilă a aderării într-un viitor nu prea îndepărtat la UE. În ciuda peroraţiilor demagogice oarecum izolate, fi e ale unor capete înfi erbântate, fi e ale unor persoane care deja au ori așteaptă să obţină doar pentru ei anumite câștiguri din asta, Unirea cu România, deocamda-tă, nu se arată posibilă, iar revenirea, Doamne ferește, în braţele Rusiei ar fi o adevărată catastrofă.

Sunt două argumente foarte puternice care motivează această orientare a ţării noastre. Poate fi invocat și un al treilea – incapaci-tatea politicienilor moldoveni de a conduce ţara satisfăcător, astfel ca aceasta măcar să nu se destrame sau să nu se ajungă la colaps economic, când nu ar mai fi plătite salariile și pensiile, ceea ce ar explica stăruinţa lor ca Moldova să devină cât mai re-pede membră a UE. Acest argument nu poate fi e exclus, dar cel puţin în momentul de faţă nu pare să exis-te sufi ciente temeiuri pentru a i se acorda destul credit. Celelalte două argumente, în schimb, sunt cât se poate de convingătoare. Unul din ele este cel pe care l-am menţionat cumva mai sus. E vorba de faptul că Moldova, ca stat, este foarte slabă. Principala cauză trebuie văzută în felul cum a apărut ea. Ea a apărut din nimic, din fosta republică sovietică socialistă moldovenească, care nu a fost stat, ci, pur și simplu, o subdivi-ziune administrativă a fostei URSS. Actul de naștere al oricărui stat este Legea ei Întemeietoare, numită Con-stituţie. Deci, nu Declaraţia de Inde-pendenţă, care, dacă nu este urmată cât mai repede de Constituţie, rămâ-ne o hârtie fără valoare. Tocmai de aceea, Constituţia se numește așa, deoarece ea este actul de constitu-ire, de întemeiere a statului. Impor-tanţa cu totul excepţională a unui astfel de document reclamă două condiţii absolut obligatorii pentru elaborarea lui: prima, existenţa unui grup de cel puţin vreo 5-7 juriști cu un foarte înalt nivel de pregăti-re profesională în chestiuni vizând acest subiect și a câtorva politicieni cât mai instruiţi cu putinţă și cât mai experimentaţi, și a doua, o dezbate-re foarte largă în societate (partide, sindicate, administraţia publică lo-cală, ONG-uri, dacă sunt, minorităţi naţionale, comunităţi confesionale etc.) pe parcursul a unui an-doi. Noi nu am putut întruni aceste condiţii. În schimb, s-a procedat cu totul co-pilărește: a fost trasă la xerox Consti-tuţia proaspăt adoptată a României (din 1991), a fost discutată sumar și superfi cial într-un cerc foarte îngust de „specialiști”, a fost adoptată în fugă și astfel a apărut Legea Funda-mentală a Republicii Moldova, actul ei de constituire. Era o dovadă mult prea evidentă a apariţiei unei forma-ţiuni statale artifi ciale.

Prima dată slăbiciunea noului stat s-a văzut foarte bine în timpul con-fl ictului transnistrean de la începutul anilor ’90 și, ulterior, a fost ilustrată permanent de hărţuiala la care a fost supus de către administraţia separatistă de la Tiraspol, care era, bineînţeles, asmuţită și asistată de Moscova. Dovadă la fel de clară de slăbiciune, de astă dată, mai degra-bă, a politicienilor de la conducere decât a statului, este și relaţia cu co-

munitatea – destul de mică – a găgă-uzilor din sudul ţării. Comportamen-tul sfi dător al căpeteniei acestora, Formuzal, și, mai cu seamă, recentul referendum găgăuz pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Va-mală Rusia-Belarus-Kazahstan arată cât se poate de limpede că statul RM nu se poate apăra, deși, în acest caz, repet, slăbiciunea este, mai degrabă, a guvernului actual decât a statului, așa cum s-a arătat cu ocazia așa-zisei sărbători de 9 mai anul trecut, dar și anul acesta. Caracterul statului moldovenesc poate fi înţeles încă mai bine dacă ne referim la criza din Ucraina. Anexarea Crimeii de către Rusia, fără niciun fel de rezistenţă din partea Ucrainei, dar mai ales ac-ţiunile separatiștilor ruși și proruși din regiunile estice ale ţării sunt do-vezi mult prea clare ale slăbiciunii statului ucrainean – acesta pare să se afl e în prag de colaps. E tragicomică situaţia în care actualii lideri politici ucraineni protestează plângăreţ faţă de agresiunea rusă ca niște copii că-rora li s-au luat jucăriile, iar oamenii de cultură ucraineni cerșesc mila și înţelegerea colegilor lor moscoviţi, care, în marea lor majoritate, se mân-dresc cu politica lui Putin de refacere a Marii Rusii. Evident, s-a întâmplat așa deoarece statul ucrainean nu are tradiţie, nu are bază juridică, econo-mică, militară, ba nici chiar morală, spirituală, este un stat artifi cial, ca și toate celelalte foste republici so-vietice, cu excepţia ţărilor baltice, care, deși mici, au propria lor tradiţie statală. Uimitor și inexplicabil pare faptul că în peste 20 de ani, Ucraina nu s-a organizat ca stat, astfel ca să-și poată asigura unitatea teritorială, să poată măcar anihila diversiunile grupurilor separatiste din cuprin-sul ei. Dacă atâta putere are statul ucrainean, ne putem da ușor seama cât de puternic poate fi statul mol-dovenesc, care, pe lângă că e mult mai mic, este lipsit și el de orice baze temeinice. Această situaţie face înţe-leasă necesitatea intrării Moldovei sub scutul UE și, evident, al NATO.

Al doilea argument care motivea-ză această orientare a RM în politica

externă, fi ind vorba, de fapt, nu doar, pur și simplu, de urmărirea unui obiectiv preferenţial în relaţiile ei cu lumea din afară, ci de imperativul asigurării securităţii și chiar a supra-vieţuirii ei ca stat, este luarea în cal-cul a conjuncturii politice generale din Europa și din lume. Peste tot în lume lucrurile se clatină ameninţă-tor. Europa, îmbătrânită, sclerozată, plictisită de ea însăși, e la marginile puterilor, e ca o bătrână care abia își cară trupul bolnav și istovit. Provo-cările din afară sunt foarte mari. Un serios motiv de îngrijorare îl prezin-tă lumea islamică, afl ată în confl ict acut (adânc camufl at) cu ea însăși, cu vechile superstiţii care o macină din interior și, totodată, o mână la răfuieli sângeroase cu criticii ei din afară. Africa, în cea mai mare parte a ei, produce impresia că se afl ă în pragul unei catastrofe umanitare. America Latină este încercată și ea pe spaţii întinse de mari convul-sii sociale. Evoluţia Chinei, care se dezvoltă rapid și care pare să nu re-cunoască nicio autoritate ce i-ar pu-tea contesta aspiraţia la supremaţie și niciun obstacol ce i-ar sta în cale, este urmărită, mai degrabă, cu neli-niște decât cu interes. Rusia, care se zbate între a merge și a sta pe loc, dar care, până se decide ce să facă, preferă să inducă impresia că are de spus un cuvânt hotărâtor în dialogul dintre mai-marii lumii și în confrun-tările violente ce bântuie neîncetat planeta de la o margine la alta, oferă un alt prilej de îngrijorare, mai ales în ultima vreme, în legătură cu eve-nimentele din Ucraina. Statele Unite, afl ate în confl ict cu o parte a lumii is-lamice, într-o confruntare surdă, oa-recum disimulată, cu China și într-o relaţie cu Rusia ce alunecă ușor de la un dialog distant, dar neconfl ictual, spre tensionare tot mai pronunţată, se vede îndemnată să-și întărească și mai mult relaţiile cu Europa. Anu-me această situaţie explică cum s-a făcut ca, după ce zeci de ani Repu-blica Moldova nu a prezentat niciun interes pentru Uniunea Europeană și pentru SUA, dintr-odată să fi e lu-ată în braţe de acestea. Bineînţeles,

indiferent cum s-a produs această schimbare, Moldova trebuie să pro-fi te de noua situaţie pentru a benefi -cia din plin de relaţia pe care a reușit să o stabilească în ultima vreme cu cei doi factori de putere occidentali.

Din toate observaţiile de mai sus parcă s-ar impune niște concluzii și chiar niște recomandări pentru ce ar fi de făcut ca în Republica Moldo-va lucrurile să meargă mai bine. Nu vreau însă să contribui la îmbogă-ţirea programelor preelectorale ale partidelor. Sunt multe de făcut, și acestea sunt cunoscute multora. Par-că nu se știe că o gestionare judicioa-să a treburilor publice reclamă sarci-na elaborării unei viziuni asupra ceea ce este ţara și cum trebuie ea condu-să, că nu se poate fără un proiect de ţară? Oare nu e cunoscut că cea mai fericită guvernare presupune un an-gajament sfânt de slujire cu credinţă ţării și poporului? Aș spune ceva nou, dacă aș atrage atenţia la nevoia ex-trastringentă de a face ceva cu satul nostru, care se afl ă într-o stare jalni-că? Sau a protejării resurselor natu-rale – a pădurilor, apei, faunei? Sau a unei ample și curajoase reforme in-stituţionale, pentru a avea un aparat de stat și servicii publice moderne, efi ciente? Sau a restructurării și op-timizării, la fel curajoase, profunde și ample, a cercetării și educaţiei, astfel ca să scăpăm, în sfârșit, de mamutul debil, care se cheamă Academia de Știinţe, și, pe ce a mai rămas din el,

plus câteva universităţi create în baza optimizării învăţământului superior, inefi cient și complet depășit, să fi e edifi cat un complex unic de instruire și cercetare ce ar corespunde cerinţe-lor actuale ce vizează aceste două do-menii? Dacă avem vreo șansă reală să ieșim la liman, să ajungem a fi în rând cu lumea, câtă vreme suntem atât de săraci, aceasta se va întâmpla numai atunci când vom avea un sistem de educaţie modern, performant. Toate problemele și sarcinile acestea sunt cunoscute, trebuie numai să se apu-ce, în sfârșit, cineva de lucru. Discur-surile despre bine trebuie să cedeze locul facerii de bine. Avem trei duș-mani de moarte: ignoranţa, răutatea și setea de avere și de fală. Dacă vom avea destulă putere și pricepere să ne organizăm și să învingem acești dușmani, vom avea și șanse să trăim omenește și chiar să îndrăznim a ne măsura cu ţările mai avansate și mai bogate. Obiectivele celor mai dezvol-tate societăţi moderne sunt creaţia și bunăstarea oamenilor. Evident, de la niște începători, ca noi, pentru asta se cer eforturi extrem de mari și, în-tâi de toate, multă voinţă. Dar dacă pornim bine și mergem drept, nu se poate să nu reușim. Mersul e destul pentru a ști dacă suntem pe drumul cel bun.

Ion ŢURCANUOpinia exprimată de autorul artico-

lului nu coincide neapărat cu opinia redacţiei FLUX.

IDIS ”Viitorul” a prezentat ieri studiul „Veșnica resetare a do-sarului educaţional: problemele existente și necesitatea coope-rării dintre Chișinău și Tiraspol”. Lucrarea scrisă de expertul Corneliu Ciurea a fost elaborată de IDIS „Viitorul” cu sprijinul fi nanciar al Balkan Trust for De-mocracy, un proiect al German Marshall Fund al Statelor Unite ale Americii.

Studiul analizează negocierile dintre Chișinău și Tiraspol în domeniul educaţiei, prin-tre care, recunoașterea și echivalarea actelor de studiu emise de instituţiile de învăţământ din Transnistria, aspectele fenomenului de nostrifi -care, dosarul școlilor din regiunea transnistrea-nă cu predare în grafi e latină afl ate sub jurisdic-ţia Chișinăului.

Potrivit lui Eduard Țugui, coordonatorul pro-iectului, cadrul general de negocieri pe marginea confl ictului transnistrean este mult mai tensionat și difi cil în contextul evenimentelor din Ucraina. O dovadă în acest sens este și faptul că a fost anu-lată o reuniune în formatul „5+2”, dar, în schimb, a existat un dialog activ între Chișinău și Tiraspol pe câteva sectoare sensibile, și anume, grupul de lucru pe educaţie și cel pe economie, unde s-a dis-cutat, inclusiv problema terenurilor agricole ale cetăţenilor moldoveni din raionul Dubăsari.

„Studiul face o analiză a dosarului educaţional și încearcă să surprindă partea tehnică a acestu-ia (școlile din jurisdicţia Chișinăului cu predare

în limba română și procedurile de echivalare a actelor de studii emise de către administraţia de la Tiraspol), cât și dramatismul negocierilor”, a explicat Eduard Țugui.

La rândul său, autorul lucrării, Corneliu Ciurea, a precizat că „studiul surprinde momentele vul-nerabile ale relaţiei dintre Chișinău și Tiraspol în cadrul dosarului educaţional. Iar așteptări-le noastre nu sunt tocmai optimiste. Am putea să ne trezim cu cel mai rău scenariu – închide-rea școlilor cu predare în grafi e latină. Cele mai stringente probleme în acest dosar este numărul scăzut de elevi în aceste școli, cheltuielile exage-rate pentru întreţinere, imposibilitatea defi nirii statutului acestora etc. ”.

O problemă în relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului care afectează toate nivelurile de în-văţământ ţine și de formatul diferit al sistemelor de educaţie. În Transnistria nu există examene de bacalaureat, iar învăţământul preuniversitar durează 11 ani.

Potrivit autorului, dosarul educaţio-

nal este mai puţin complex decât altele

(de exemplu, transporturi), dar rămâ-

ne, cu toate acestea, extrem de difi cil.

Chișinăul folosește în continuare stra-

tegia apelării la dreptul internaţional,

refuzând să facă concesii pe motivul

imposibilităţii violării normelor inter-

naţionale. În replică, Tiraspolul utilizea-

ză vulnerabilitatea școlilor cu predare

în grafi e latină. Administraţia transnis-

treană sesizează foarte bine efi cienţa

acestui șantaj, înţelegând că autorită-

ţile de pe malul drept nu pot renunţa la aceste

școli. Drept consecinţă, poziţia Chișinăului în

cadrul acestui dosar este destul de precară, fi ind

deseori nevoit să caute sprijin din partea parte-

nerilor occidentali – SUA, UE și, ocazional, OSCE.

Proiectul „Strengthening Civil Society involve-

ment in the Transnistria Settlement Process” are

drept scop monitorizarea negocierilor în forma-

tul „5+2”, precum și negocierile bilaterale dintre

Chișinău și Tiraspol. La fel, vizează susţinerea

guvernului Republicii Moldova și administraţiei

transnistrene, dar și identifi carea soluţiilor po-

sibile pentru integritatea teritorială a Moldovei.

Proiectul urmărește elaborarea de către grupu-

rile de experţi de pe ambele maluri ale râului

Nistru a unor studii sectoriale complexe care pot

fi utilizate de grupurile de lucru pentru a putea

oferi soluţii temeinice.

FLUX

DOSARUL EDUCAŢIONAL:

Aspecte vulnerabile ale relaţiei dintre Chişinău şi Tiraspol

23 MAI 20141010F L U XF L U X Externe

China și Rusia au semnat, pe 21 mai, un con-tract uriaș, de 400 de miliarde de dolari, care semnalează dorinţa Mos-covei de a-și îndrepta atenţia economică spre Est, în contextul crizei din Ucrai-na. Gazprom va livra, începând din 2018, câte 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe o durată de 30 de ani.

Ofi cialii ruși și chinezi au păstrat până în ultimul mo-ment suspansul asupra semnării acordului pentru livra-rea gazelor naturale dintre Gazprom și China National Petroleum Corporation. Cele două companii au susţinut că mai există probleme legate de preţul gazelor.

Așa cum statele europene caută să-și diversifi ce sur-sele de energie, pentru a limita dependenţa de Rusia, Moscova caută să își diversifi ce pieţele de desfacere, mai cu seama că acţiunile Rusiei în Ucraina și sancțiunile care au urmat fac piaţa europeană mai puţin sigură. Acum, 80% din exporturile energetice ale Moscovei iau calea Vestului. Totuși, 38 de miliarde de metri cubi pe an înseamnă mai puţin de un sfert din totalul exporturilor de energie către Europa.

“Este o demonstraţie că Rusia a avut și va avea în-totdeauna alte opţiuni să dezvolte relaţie în altă parte. Ameninţarea cu izolarea pe care a lansat-o Vestul nu va fi una totală”, spune Serghei Utkin, expert la Academia de Știinţe din Rusia.

Acum însă, China importă din Rusia doar 9% din to-talul petrolului și doar 1% din totalul gazului. Nu exis-tă gazoducte fi nalizate, iar petrolul este transportat pe calea ferată pe distanţe foarte mari. Imensa majoritate a importurilor chineze de hidrocarburi vin din Orientul Mijlociu, traversând zona volatilă a strâmtorii Ormuz și a

Golfului Aden și trecând apoi prin strâmtoarea Malacca, controlată militar de SUA.

Până când nu va fi construit un gazoduct către Chi-na, Rusia va avea puţine pieţe în afara Europei, ceea ce îi vulnerabilizează poziţia în orice dispută strategică cu Vestul. Acordul dintre China și Rusia prevede constru-irea unui gazoduct din Siberia spre China. Gazoductul ar costa 22 de miliarde, iar pentru a-și fi nanţa partea sa, Rusia propune Chinei un preţ al gazelor asemănător celui pentru Europa, lucru cu care Beijingul nu este de acord.

Înaintea vizitei de pe 20-21 mai la Beijing, Putin a de-clarat că pentru Rusia China este “un prieten de încre-dere” și și-a exprimat încrederea că acordul energetic va fi semnat. Putin a fost la Shanghai la Conferinţa pentru Întărirea Încrederii în Asia, un grup asiatic care include Iranul și mai multe state central-asiatice, însă nu și Japo-nia sau SUA.

China este singurul membru permanent al Consiliului de Securitate ONU care nu a protestat împotriva acţiu-nilor Moscovei din Crimeea. De altfel, având în vedere revendicările teritoriale ale Beijingului în Marea Chinei de Sud și Marea Chinei de Est, prin care urmărește să ob-ţină depozite mari de resurse naturale, dar și o poziţie strategică sporită, este în interesul Chinei ca anexări de teritorii ca în cazul Crimeii să nu provoace o condamna-re unanimă în comunitatea internaţională.

Sursa: cotidianul.ro

Livrările de gaz natural

lichefi at (GNL) din Statele

Unite nu vor putea înlo-

cui importurile conven-

ţionale ale Europei din

Rusia, întrucât cantitatea

va fi insufi cientă, iar com-

paniile exportatoare vor

căuta să vândă în Asia,

unde preţurile sunt mai

mari.

Exporturile de GNL din SUA, pro-

gramate să înceapă din 2016, nu vor

compensa o eventuală scădere, în

contextul crizei din Ucraina, a im-

porturilor din Rusia, care asigură cir-

ca 30% din consumul Europei, a de-

clarat Jean Abiteboul, președintele

Cheniere Supply & Marketing, care

deţine în SUA unul dintre puţine-

le terminale avizate pentru export

de autorităţile americane, potrivit

Bloomberg.

Exporturile de gaz lichefi at ale SUA nu vor avea impact în actualul confl ict, iar ulterior vor viza proba-bil pieţele cu preţuri mai mari din Asia, a declarat Will Pearson, direc-tor pentru energie globală și resurse naturale la fi rma de consultanţă Eur-asia Group.

„Nu poţi înlocui gazele rusești cu GNL, mai ales doar cu GNL din SUA. Situaţia va forţa, probabil, oamenii să se gândească mai atent la diver-sifi carea aprovizionării, la securita-tea livrărilor și nu doar la preţ și ar putea, de asemenea, să dea o șansă suplimentară importurilor de GNL în Europa, inclusiv celor din SUA”, a declarat Abiteboul la o conferinţă organizată la Amsterdam.

Comisia Europeană va pregăti până în iunie un plan pentru reduce-rea dependenţei de importurile din Rusia și pentru creșterea securităţii aprovizionării, în contextul escala-dării crizei dintre Rusia și Ucraina. Circa jumătate din exporturile de

gaz rusesc către Europa tranzitează gazoductele din Ucraina. Dispute-le dintre cele două ţări au condus la perturbarea livrărilor în 2006 și 2009.

Gazul lichefi at din SUA, dar și cel din alte surse nu va ajunge, proba-bil, în Europa după ce preţurile pe piaţa National Balancing Point din Marea Britanie au scăzut cu 36% în acest an, iar vremea foarte rece a crescut preţurile la Henry Hub din SUA cu 6,8%, a declarat Thierry Bros, analist la Societe Generale din Ma-rea Britanie.

„Europa poate face unele lucruri, dar nu cred că exporturile din SUA sau importurile de GNL de pe piaţa globală reprezintă o soluţie pentru Europa. Dacă Europa are nevoie de GNL, are infrastructura și opţiunea de a atrage gaz de pe alte pieţe. Pro-blema este că gazul de pe alte pieţe este mai scump decât cel rusesc”, a declarat Andrew Walker, șeful pen-tru strategia GNL la BG Group.

Rusia crește livrările de gaze către

Europa pentru a „distruge concuren-

ţa” unor proiecte noi înainte ca aces-

tea să înceapă, a declarat analistul

Societe Generale.

De asemenea, rușii doresc ca de-

pozitele de înmagazinare din Euro-

pa să fi e pline în cazul unei pertur-

bări a tranzitului prin Ucraina, care

are difi cultăţi la plata datoriilor.Exporturile de gaze naturale ale

Gazprom către Europa de Vest s-au situat la 448 de milioane de metri cubi la 15 mai, în urcare de la 425 de milioane de metri cubi la începutul lunii, potrivit datelor Ministerului Energiei din Rusia.

Sursa: mediafax.ro

BLOOMBERG:

Exporturile de gaz natural lichefi at din SUA Exporturile de gaz natural lichefi at din SUA nu vor înlocui livrările Rusiei către Europanu vor înlocui livrările Rusiei către Europa

Acord energetic uriaş încheiat de China şi Rusia

FMI:

Corupţia încetineşte creşterea economică din România,

Ungaria, Grecia şi BulgariaCreșterea economică din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria este încetinită de corupţie, a declarat direc-torul adjunct al Departamentului European al Fondu-lui Monetar Internaţional (FMI), Aasim Husain.

Ţările cu cea mai rapidă creștere economică din Europa de Est vor fi Polonia și Letonia, care își revin rapid după contracţia puternică din tim-pul crizei economice, a sugerat Husain, potrivit cotidianului macedonean Utrinski vestnik, citat de Novinite.

Cea mai mare provocare pentru regiune, mai ales pentru ţările îndato-rate precum Croaţia și Serbia, este creșterea creditării pentru economie, precum și fi nanţarea externă, a spus el.

Economiile din regiune ar putea, de asemenea, fi afectate de inundaţi-ile semnifi cative din Serbia și Bosnia-Herţegovina, precum și de impactul crizei din Ucraina și de eventuale sancţiuni împotriva Rusiei.

FMI estimează pentru România în acest an o creștere de 2,2%, iar pen-tru anul următor de 2,5%. În 2013, PIB-ul României a crescut cu 3,5%.

Economia Poloniei va consemna o evoluţie mai bună decât cea a Ro-mâniei în ambii ani analizaţi de raportul FMI, cu un avans al PIB de 3,1% anul acesta și 3,3% anul următor.

Ungaria și Bulgaria vor avea rate mai lente de creștere comparativ cu România.

Astfel, economia Ungariei ar urma să încetinească anul următor la 1,7%, după 2% în acest an, în timp ce creșterea PIB-ului Bulgariei se va accelera de la 1,6% în acest an la 2,5% anul următor.

Sursa: Ziarul Financiar

23 MAI 2014 1111 F L U XF L U X

Clădirea fostului Seminar Teologic

Monument de arhitectură și istorie de însemnătate locală, afl at pe strada 31 August 1989, 78 A.

În decembrie 1813 a fost construită clădirea în două etaje a Seminarului Teologic, amplasat pe te-ritoriul acordat Mitropoliei, la colţul cartierului, măr-ginit de bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, această clădire a ajuns într-o stare precară și a fost luată decizia de a o înlocui cu alta nouă, pentru care a fost ales loc pe același cartier, la colţul opus, orientat cu faţada principală spre strada 31 August 1989.

Construcţia a fost fi nalizată în 1902. În aceas-tă clădire și-a făcut studiile teologice poetul-preot Alexei Mateevici, autorul imnului Republicii Moldo-va. În memoria poetului a fost instalată o placă co-memorativă. Actualmente aici se afl ă Facultatea de Energetică a UTM și Secţia literatură, artă plastică și cartografi e a Bibliotecii Naţionale. Arhitectura este în stil eclectic, cu reminiscenţe neoclasice și detalii din arhitectura rusă.

Autorul proiectului este arhitectul V. Elkașev din Sankt-Petersburg, iar supravegherea tehnică a fost asigurată de arhitectul M. Seroţinsky,

Cădirea este ridicată în două etaje pe un demisol înalt, cu planul în formă de „T”, orientat cu faţada principală spre strada 31 August. Faţada principală are o compoziţie simetrică, dominată de rezalitul central, cu axarea foișorului intrării, cu intrarea prin-cipală și laterale în arc în plin cintru, dominat de un balcon-tribună. Paramentul faţadei principale este tencuit neted, cu detaliile modelate din mortar.

Ferestrele au forme și ancadramente diverse – la etaj sunt rectangulare, încununate cu o compoziţie din arhivolte semicirculare și în acoladă; la parter –colţurile sunt rotunjite, înrămate de muluri simple, cu panouri sub plita de pervaz; la demisol – feres-trele sunt în segment de arc. Ferestrele din rezalitul faţadei principale sunt cu partea superioară în arc în plin cintru, fi ecare cu câte o arhivoltă semicirculară, îngemănate sub o arhivoltă falsă în acoladă. Partea superioară a rezalitului este terminată printr-o friză din panouri și triglife, cu două atice laterale, elemen-te ale parapetului clădirii, în care sunt incluse și tube-le de deasupra aripilor laterale.

Arhitectura faţadelor laterale și posterioară este soluţionată în aceeași cheie stilistică. Prin faţadele aripilor laterale, dispuse în axele de simetrie, au loc intrări secundare în clădire.

Sursa: www.sit.monument.md

Cultur=

5.VI.19935.VI.1993Cu câţiva ani până la perestroika, prin

1982, Serafi m Saka spusese: „În sfârșit, „Lite-ratura și arta” este un săptămânal democra-tic sau, poate, liberal: publică toate prostiile.

Cred că am zis și eu bine, când am zis, tot pe atunci: „Ni s-a redus istoria într-atât, în-cât mai ar reieși că ne suntem nouă înșine și străbuni, și nepoţi, în același timp”.

Alte note din 1982Alte note din 1982Nicolai Costenco despre Paul Mihnea:

„Vedeţi ofticosul ista? E un poet foarte ta-lentat. Tot moare cam de prin 1935 și nu se mai mântuie. A mai scris vreo trei sicrie de sonete”.

Petru Cărare către Ion Bolduma, pe când acesta era director la Biroul de propagare a literaturii: „Bre Ioane, lasă, nu te mai linguși, pentru că totuna rămâi argat”.

Banchetele, agapele improvizate, de re-gulă, după concertele profesioniștilor la ţară se înjgheabă în pripă, fără multă pre-gătire. La ele, poate și din uitarea ce stă în seama grabei, lipsesc lucruri elementare. Și iată că odată, la o atare manifestare, Nicolae Sulac se supără, chipurile, strigând: „Credeţi că dacă sunt fecior de argat nu știu să folo-sesc furculiţa?!”.

Peste câteva clipe apăru și unealta re-spectivă…

Serafi m Saka, sesizând devierea lui Ion Vatamanu de la ambiţiile tinereţii sale lite-rare, când era poate că unicul poet modern de pe aici, zice: „Vatamane, dă-i cu rimă, căci în asta nu e crimă”.

În spectacolul „Pepi Cioraplung”, Dina Cocea, protagonista, s-a lăfăit din belșug în improvizaţii, plasând replici care nu erau în textul piesei, fapt care o punea în încurcă-tură pe Cazimirova-învăţătoarea, aceasta cu mare greu rezistând de a nu izbucni în râs, iar uneori chiar făcând-o, când Pepi-Cocea fl ocăiește căţelul și întreabă, improvizând: „Da purici n-are?”. Sau când îi dăruie doam-nei învăţătoare o minge spartă, zice: „Na-o, să-ţi acoperi moţocul cu ea, să nu ţi-l ude ploaia”. Și tot așa, și altfel…

Înainte de a începe o partidă de șah, Ni-colae Vieru face fi ţe, dezvinovăţindu-se că, chipurile, nu a jucat de multă vreme și nu e prea în formă. Iar Victor Dumbrăveanu, asis-tându-ne, zice: „Ia să te fi căsătorit cu Nona Gambrindașvili (campioană mondială la șah – L.B.), jucai mai des și poate că ajungeai chiar maestru!”.

Dumbrăveanu povestește că un colabo-rator al revistei „Femeia Moldovei” se intere-sează unde l-ar putea găsi pe Lu., curatorul „Casei presei” din partea securităţii: „Pentru ce-ţi trebuie ţie să te legi cu securitatea?”. „Păi, cumnata mea, sora femei-mi, vrea să plece în Polonia, se căsătorește acolo…”. „Și cum ar trebui să te ajute Lu.? Cu ce?” „Nu să mă ajute, ci să facă ceva ca ea să nu plece…”.

La premiera spectacolului „Ciocârlia” după piesa lui Jean Anouilh, ne întreţinem mai mulţi, inclusiv Gr. Vieru, I. Vatamanu, A. Strâmbeanu. Primul zice un gând (al său, al altcuiva?): „Poezia nu este un steag care apără, ci un steag care trebuie apărat”.

Sfârșitul anului 1982 a fost și al lecturilor de proză. Citisem: Elio Vitorine, „Erica și fră-ţiorii ei”; Wilde, „Portretul lui Dorian Gray”; recitit – Moravia, „Robotul” (nuvele) și „An-tologia nuvelei grecești”. Apoi o restanţă: intenţionam să citesc „Absenţii” lui Buzura, ceea ce însă, cu regret, nu am reușit să fac.

Acesta-i Anatol Ciocanu! La cutremur, Lica, fi ica Dinei, ţipă cu disperare de copil ce este: „Nenea Anatol, ce-i asta?!”. Calm, Ana-

tol își pune ceasornicul pe mână, își pune pălăria și abia după asta zice: „Licuţa, liniș-tește-te… Pur și simplu e un cutremur ordi-nar. Hai să ieșim și noi afară”. Și ies. Anatol – în pălărie și… desculţ.

Discutam oarece, la oarecare pahare, cu Ioan Mânăscurtă și-mi vine de zic în nu mai ţin minte ce context grotesc: „Păi, noi, care suntem atât de proști, dacă n-am mai fi și geniali, ne-am pierde cu totul”.

Am distrus cam toate caietele cu versuri scrise între 196… și nu mai știu cât – până peste 198… – nu mai știu cât. Ah, ah, ah! Ce suspin și ce gol în tranșeele muzeului litera-turii vecinic tinere, dar un ah, ah, ah privit și citit în oglindă, adică inversat în non-propo-ziţionalul: Ha, ha, ha! Ah, ha! Oglindă rânji-toare a eliberare de balast…

Revin la prezent, anul 1993 Revin la prezent, anul 1993 Îmi telefonează dl Ion Ţăranu. O propu-

nere: dacă aș fi de acord să particip la un colocviu internaţional, organizat de guver-nul român, la Costinești, între 17 și 20 iunie curent. Tema: „Jurnalistica și puterea”. Cum să nu vreau să particip?

6.VI.19936.VI.1993Experienţa, generalizată, a mai multor

generaţii umane ar spune că, atunci când bea destul de binișor, francezului îi arde a dans, neamţul vrea să cânte, spaniolul – să joace cărţi, italianul – să facă pe grozavul, irlandezul – să se ia la bătaie, americanul – să-i tragă un discurs. Dar oare știe civilizaţia ce ar dori să facă un român închinat de-a binelea? Le-ar face, și chiar le face, pe toate cele deja amintite! Și chiar ceva pe deasu-pra…

De la soare până la noi, o rază parcurge distanţa în 8 minute.

Primum mobile – ultima, a 11-a sferă din sistemul lumii lui Ptolomeu, afl ată dincolo de sfera stelelor fi xe, nemișcate, și care pune în mișcare toate celelalte sfere.

Dintr-un blocnotes 1972Dintr-un blocnotes 1972La Arghezi: „De vecii, fl ăcăul soare/ Um-

blă-n hău să se însoare”.La Gr. Vieru: „Dar el nu răsare,/ Ci vrea să

se-nsoare”.Timpul înfl oritului de tei. Din câte-mi

amintesc, acest arbore, la antici, avea o zeiţă protectoare, Filira…

7.VI.19937.VI.1993Sâmbătă, mergeam cu Nic. Roibu la „Te-

lematinal”. Dânsul avea să mă întrebe ceva despre literatură și eu trebuia să-i răspund. În troleibuz suntem martorii unei scene pe care ai crede că a regizat-o cineva în mod special sau, poate, doar fantezia noastră: pe o banchetă, un bărbat din cei simpli și mo-dești la cum arată. Pe genunchii săi – un pici de 4-5 anișori cântă. Ce cântă? „Treceţi, bata-lioane române, Carpaţii”. Era la momentul: „Sărută-ţi, copile, părinţii și fraţii/ Și-apoi să mergem la război”. Așa… Dar ce citește tatăl său? Dialogul meu cu Vasile Leviţchi din „LA” de joia trecută. (Ei, să zică cineva că inventez! Dar martor ocular e și Nicolae Roibu.) Bărba-tul simte interesul nostru relativ indiscret, se întoarce spre noi, mă salută, întinzându-mi mâna. „Vi se pare interesant dialogul?” „Păi da, numai că domnul Leviţchi spune că a citit mult, dar nu indică și ce a citit”. În fi ne, mergem mai departe. Tăticul îi arată piciului poza mea din ziar, apoi, fi rește, spre mine. Iată și plăcerea scrisului, la ora 8.30, când mergi într-o sâmbătă spre televiziune…

La „Telematinal” am colaborat mai… am-plu, ducând mai departe emisiunea (o aga-pă…) cu Dumitru Mămăligă, prezentatorul, și cu Dumitru Mihai, regizorul.

Iată și (aproape) marea surpriză: într-un carnet, prima consemnare (poate că chiar conștientizată) pentru un jurnal intim. Este

important că se referă la munca literară și relaţiile literare. Așadar, 5 decembrie 1968: „Ziua Constituţiei”. Nimic deosebit. Cam pe la ora 11, m-am dus la Vasile Alexandrovici (Badiu – n.m.). Mi se jelui că sâmbătă trebu-ie să vorbească la televiziune despre poetul Feodor Tiutcev (nu știu ce jubileu), însă nu are la îndemână nicio poezie din acest au-tor. Mi-a propus să încerc să traduc „Vesna” („Primăvara”), dar, dacă îmi iese ceva, pe la ora 18 să-i aduc „capodopera”. Primul catren l-am probăluit în gând, în două variante, pe când călătoream spre cămin cu autobu-zul. La cămin însă, n-am izbutit să fac mare lucru. A venit tatăl lui Vladimir (Grati) de la ţară, așa, cu de toate ce se poate aduce stu-denţilor. Am avut o companie mare, dar vin puţin, ceea ce nu mă întristă deloc: rămase „loc” pentru traducere.

Vasile Badiu mi-a apreciat textul pe un ton moderat. (De fapt, nu e decât a doua mea încercare de a traduce ceva. Prima a fost încă în școală, „Mesteacănul” lui Esenin.) Împreună cu criticul, am mai „cioplit” pe ici-colo textul. Badiu zice că sâmbătă, când apare la TV, va anunţa obligatoriu și nume-le traducătorului – tânărul poet L.B. (hazliu, dar… mobilizator).

La întoarcere, trec pe la cinematograful „40 de ani” și vizionez fi lmul „Glontele de aur”. Nu e știe ce… La cămin, tatăl lui Sașa (Ionașcu) povestește evenimente din timpul războiului. A sosit și Mihai (Poiată). Aha! E ziua lui de naștere! Neavând astăzi un ca-dou, rămâne pe mâine: unul așa, mai mo-dest, studenţesc…

Să vezi – în continuare, aici, scriu deja din vara lui 1993 – chiar acum două săptămâni, Badiu își aminti de „colaborarea” noastră de pe timpuri, inclusiv despre traducerea pe care am făcut-o din Tiutcev. Dă-o-ncolo! O am și eu, dar e slabă și o arunc la coș. De altfel, zilele acestea am făcut ferfeniţă vreo 20 de caiete cu note – diverse – de până în prezent. Niciun regret. Doar că, la anumite momente, mă dor ochii de multă buchisea-lă, când sper să găsesc rânduri demne de atenţie. De le afl u, le trec pe fi șe. Însă nu sunt atât de multe, cât aș fi putut spera… De cele mai multe ori, ele aparţin altora. Spre exem-plu, precum acesta, al lui George Călinescu (1968), referitor la jurnalul intim: „Jurnalul intim se scrie totdeauna pentru public, orice s-ar zice, pentru că altfel, autorul l-ar arde. El e un gen cu anumite convenţii precise ca și romanul, nuvela, teatrul”. Apoi, alături, ceva ce vine drept comentariu de… viaţă, cum zic eu. Într-o scrisoare către George Sand, Gustave Flaubert spunea: „Pe vremea lui Pericle, grecii se ocupau de artă chiar când nu știau dacă vor avea ce mânca a doua zi. Să fi m greci!”. Astăzi, doar îmi pot imagina cum astfel de gânduri puteau să-i întreţină, dacă să nu-i ridice, moralul unui poet-debu-tant-student, care nu era el chiar totdeauna sătul, precum ar fi dorit…

Un alt extras din carnetul în care lăsam notele specifi ce „Jurnalului” – în mai 1984 scriam: „Relativ tinerii de noi oare nu urmăm prostul exemplu al unora din cei pe care îi avem în faţă, înscăunaţi în posturi, sleiţi deja de orgolii exagerate, ademeniţi de compro-misuri care le fac bine oriunde, numai nu în scris; exemplul celor cu spiritul cheltuit în discuţii rutinare, cel mai mare procentaj de durată al cărora îl constituie bârfa ordinară? Atenţie, și păzea!”.

Tot acolo „Destui autori se gândesc doar la ceea ce ar putea face literatura pentru ei, dat fi ind că ei nu sunt în stare să facă ceva pentru literatură”.

Iarăși despre „Reluări”, dar readucând note de cândva: „De la «Ochiul… ce nu-i decât o lacrimă mai mare» (Blaga), cât mai e până la «lacrima mai mare decât ochiul» a unuia de-al nostru?”.

Leo BUTNARU

PESTE ANI, BLOCNOTESURI ÎN ROCADĂ(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

23 MAI 20141212F L U XF L U X Magazin

Marţi, 20 mai, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Corneliu Coposu, seniorul po-liticii românești. Deși nu mai e printre noi de aproape 19 ani, Coposu rămâne veșnic în me-moria celor care l-au admirat. O viaţă zbuciumată și o carieră politică de excepţie sunt repe-rele esenţiale care l-au defi nit pe liderul ţărănist.

„Suferinţele au trecut, acum totul e ca vii-

torul să asigure pentru ţară ceva bun. Restul

nu mai are importanţă. Faţă de sacrifi ciile pe

care le-au făcut eroii, niște bieţi ani de puș-

cărie contează mai puţin”, spunea Corneliu

Coposu.

Pe 20 mai 1914 se năștea la Bobota, în

judeţul Sălaj, Corneliu Coposu, fi ul protopo-

pului greco-catolic Valentin și al Aureliei Co-

posu. După terminarea Facultăţii de știinţe

juridice și economice de la Universitatea din

Cluj a fost președintele organizaţiei locale a

PNŢ.

Din 1937 până în 1947 a fost secretarul

personal și, mai apoi, secretar politic al lui

Iuliu Maniu, președintele PNŢ din acea peri-

oadă. Cariera politică a lui Coposu este între-

ruptă brutal pe 14 iulie 1947, când este ares-

tat împreună cu întreaga conducere a PNŢ.

Rămâne închis timp de nouă ani în arest

preventiv, fără să fi e judecat, până în 1956,

când i se intentează proces de înaltă trădare

și este condamnat la muncă silnică pe viaţă.

Este supus unui regim sever de izolare, la

Râmnicu Sărat, până în 1962, când este trimis

în domiciliu forţat în Bărăgan. În aprilie 1964

este eliberat din închisoare. După această

perioadă a lucrat ca muncitor necalifi cat pe

șantiere de construcţii, fi ind permanent ur-

mărit și convocat de securitate.

După revoluţie, a reînfi inţat PNŢCD, pe 8 ianuarie 1990, și l-a condus până la moartea sa, în 1995. În mai 1995 a fost numit Ofi ţer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie acordată de Republica Franceză cetăţenilor străini.

Moartea sa, pe 11 noiembrie 1995, a gene-rat un imens val de simpatie populară pentru forţele politice anticomuniste din România. Deși nu a benefi ciat de funeralii naţionale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniţi din întreaga ţară. Regele Mihai a transmis atunci mulţimii un mesaj.

Chiar dacă au trecut aproape 19 ani de la dispariţia sa, Seniorul nu a fost uitat de cei apropiaţi. Cu ocazia centenarului său, Funda-ţia Corneliu Coposu va organiza un concert la Filarmonica George Enescu, o lansare de carte, dar și un turneu de bridge, joc de care Seniorul era pasionat.

Sursa: realitatea.net

Faceți teatru, nu război – acesta este îndemnul Teatrului Eugene Io-nesco pentru ediția din acest an a Festivalului Internațional al Artelor Scenice – BITEI 2014.

Ediția a XI-a a Bienalei Teatrului Eugene Ionesco va avea loc timp de aproape o lună, între 21 mai și 15 iunie, și propune publicului peste 20 de spectacole excepționale de teatru, muzică și dans din întreaga lume, precum și o serie de alte eve-nimente palpitante.

Festivalul a demarat cu o nouă premieră marca Petru Vutcărău: Oscar și Tanti Roz, după romanul omonim al lui Eric-Emmanuel Sch-mitt – povestea emoționantă a unui băiețel de 10 ani, bolnav de cancer, care, la îndemnul lui Tanti Roz, își trăiește ultimele 12 zile cât 12 ani, scriindu-I lui Dumnezeu câte o scri-soare pentru fi ecare zi. O poveste despre bucuria de viață, despre cu-raj și forța de a-ți învinge fricile.

Printre evenimentele de rezonanță ale acestei ediții se nu-mără prezența în premieră abso-

lută în Republica Moldova a cele-brului SHAKESPEARE’S GLOBE din Londra într-un turneu mondial, cu clasicul HAMLET, montat într-o for-mă inovatoare, cu doar o mână de actori.

Compania BRAF din Paris vine cu un spectacol de muzică exploziv, Duel Opus 2, un adevărat duel între muzică și comedie.

Un alt spectacol absolut feno-menal, de dans de data aceasta, îl aduce Compania de dans Orly Por-tal din Israel. Rabia a fost inspirat de Rābia al-Adawiyya al-Qaysiyya, un mistic Sufi feminin din perioada se-colului VIII, cunoscută și sub nume-le “Poetesa Iubirii”, care a introdus conceptul de Iubire Divină. Ea a fost prima femeie care a strigat atunci când vocea femeii nu era auzită. Ra-

bia reprezintă simbolul parcursului femeii spre libertate, atât pe plan spiritual, cât și pe planul autoexpri-mării feministe.

Anul acesta, în afară de cele trei secțiuni de bază, organizatorii lan-sează secțiunea Personalități noto-rii ale Teatrului Românesc și aduc, la această primă ediție, în atenția iubitorilor de teatru de la Chișinău spectacolele lui Alexandru Dabija. Astfel, găsiți în agenda Festivalului cinci spectacole semnate de mare-le regizor, care au ridicat în picioa-re sălile de teatru din România: Gaițele și Titanic Vals, spectacole ale Teatrul ODEON din București, O…Ladă și OO!, Teatrul Tineretului Piatra Neamț și Vârciorova. Caranti-nă, Teatrul Bacovia din Bacău. Pe 25 mai va avea loc și o întâlnire publi-că cu Alexandru Dabija, la care sunt invitați toți doritorii.

Aceste evenimente și nume no-torii sunt doar vârful icebergului ediției din acest an a Festivalului, lista continuând cu binecunoscu-tul om de televiziune și de cultură Cătălin Ștefănescu, realizatorul emisiunii 100% garantat, care vine la Chișinău pentru o întâlnire des-chisă cu publicul de aici; actorul

Dragoș Pop, cel mai bun comediant de stand-up comedy din România; Ada Milea, care nu mai are nevoie de nicio prezentare; spectacolele din Țara Soarelui Răsare, Japonia, fi ind deja o prezență tradițională la BITEI, fascinând de fi ecare dată publicul prin viziuni și manifestări culturale neordinare, precum și alte delicii, pe care vă lăsăm să le descoperiți singuri în programul Bi-enalei: BITEI 2014.

Serile se vor încheia, tradițional

deja, cu Clubul BITEI, la cafeneaua Teatrului Eugene Ionesco, unde veți avea ocazia să participați la discuții neformale, să luați autografe și să ciocniți un pahar de vin cu actorii și autorii îndrăgiți.

Mai multe detalii despre specta-colele și evenimentele BITEI 2014 afl ați de pe site-ul Teatrului Eugene Ionesco: http://tei.md sau la nu-merele de telefon: (022)233.833 / 079.233.833

Sursa: diez.md

A fost dat startul Bienalei A fost dat startul Bienalei Teatrului Eugene IonescoTeatrului Eugene Ionesco

Centenar Corneliu Coposu. Viaţa zbuciumată a liderului ţărănist

Excavațiile unor arheologi turci de la un sit de pe partea euro-peană a Bosforului au dezvăluit un obiect din lemn, despre care ei cred că ar fi corespondentul antic al unui calculator compri-mat. El era, în același timp, și o unealtă, și un notebook.

Obiectul vechi de 1200 de ani este o invenție bizantină. A fost descoperit într-una dintre cele 37 de nave dezgropate din zona Yenikapi a Istanbulului, un sit arheo-logic care a fost în ultimii zece ani centrul excavațiilor. Zona este cunoscută și ca Por-tul lui Teodor, care a fost construit în secolul al IX-a, în timpul domniei împăratului bi-zantin Teodor I, devenind unul dintre cele mai importante porturi ale orașului.

Unealta, care aparținea probabil navei căpitanului, este acoperită fi n cu decorații și are dimensiunea unei tablete moderne de 7 inch, dar este mult mai groasă.

Este formată dintr-un set de plăcuțe dreptunghiulare suprapuse acoperite cu ceară. Se puteau lua note pe aceste plăcuțe, așa cum arată inscripțiile grecești care sunt încă vizibile pe ceară.

O aplicație primitivă este ascunsă în plăcuța de jos: un capac glisant acoperă o placă cu spații cioplite.

„Când tragi de partea glisantă există micuțe greutăți folosite ca un test de echi-libru”, a declarat Ufuk Kocabaș, directorul Departamentului de Arheologie Marină de la Universitatea din Istanbul și conducăto-rul proiectului naufragiului de la Yenikapi.

Deoarece era un vas de comerț, obiec-tul era folosit pentru a determina valoarea unor articole. Balanța era folosită pentru a determina conținutul de metal din minere-uri sau tipul de metal prețios dintr-un aliaj.

Artefactul nou descoperit putea fi ușor purtat deoarece fi ecare plăcuță avea o ga-ură. Ele au fost concepute în două perechi cu scopul de a purta plăcuțele împreună, probabil legate cu curele de piele.

„Yenikapi este un fenomen cu 37 de vase scufundate și cu produse ecologice. Cred că produsele ecologice sunt cele mai im-portante în viitorul excavației”, a mai spus Kocabaș.

Nava scufundată, unde a fost găsită invenția, datează din secolul IX după Hris-tos și s-a păstrat în stare bună în procent de 60%.

Sursa: historia.ro

„Ipad” bizantin descoperit într-o epavă antică

23 MAI 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35 -

ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 1.50 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15

Desene animate. „Sandocan”. 10.15 Cântec, dor și omenie. 10.30

Reporterul de gardă. 11.00 Cursa olimpică. 11.25 Documentar.

„Drumeţii”. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30

Știinţă și inovare. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de

divertisment. 14.20, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.05

Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.35 Desene animate.

„Frumoasa adormită”. 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna

sportivă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente

economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Serial. „AGRO-

DOLCE”. 22.20 Portrete în timp. Dumitru Fusu. 22.50 Cultura

azi. 23.45 Film. „ESCROCI DE MÂNA A DOUA” (SUA, 2000). 1.20

Profi l de savant. 4.30 Evantai folcloric. 5.10 Știri pozitive. 5.30

Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market

9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market

9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Intrigi și seducție (r) 07:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea

inimii (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r)

11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00

Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducție

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa

diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00

Serial: Soț de închiriat (primul episod) 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța

destinului 23:00 Serial: My super sweet 16 (15) 23:30 Serial: 16

& Pregnant (15) 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial: Lara (r) 02:30 Serial: My super sweet 16 (r) 03:00

Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30

Serial: Lara (r)

Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film:

Lawrence al Arabiei, partea I 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4723 15:00 Film: Dansul dragostei (r) 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Războiul dra-

gonilor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI:

New York ep.16, an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Las Fierbinți (r)

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25

„Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

„В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 Премьера. „Балабол”. Многосерийный фильм 00:10

„Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные

новости 01:00 „Познер” 01:50 Нонна Мордюкова в фильме

„Возврата нет” 03:20 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE

DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE

10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 LES BELGES

DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35

PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:08 LES P’TITS PLATS

DE BABETTE 13:35 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES RACINES & DES AILES

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’

LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:29 BOULEVARD DU PALAIS 21:03 ESCAPA-

DE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:59 JUIFS ET MUSULMANS, SI LOIN, SI PROCHES

22:54 JUIFS ET MUSULMANS, SI LOIN, SI PROCHES 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:59 ORFEU NEGRO 2:43 ARTE REPORTAGE 3:35

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40

- ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”.

9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 Antonio

Vivaldi. Concertul nr. 11. 10.30 Documentar. „Arts 21”.

11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.20, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.05, 4.30 Corul

„Armonia” din Baia-Mare, România. 16.05 Documentar.

„Colecţia design”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESA-

GER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial.

„AGRODOLCE”. 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră.

23.50 Film. „BELE EPOQUE” (Spania - Portugalia, 1992).

5.30 Vectorul European.


10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55

Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Intrigi și seducție (r)

07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial:

Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț

de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30

Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat

19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că

ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 &

Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial: Lara (r) 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30

Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Tele-

shopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Lawrence al Arabiei, partea

a-II-a 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4724 15:00 Film: Bonneville 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 MasterChef, ep.11, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 MasterChef, ep.11, sezon 3 (continu-

are) 23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: CSI: New York ep.17,

an 9 (ultimul episod) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)


„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка”

12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие

новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше

время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Балабол”.

Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus)

00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00

Премьера. „Война в Корее” 01:50 Вячеслав Шалевич в

фильме „Хоккеисты” 03:20 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10,

17.50, 19.25, 1.50, 4.30

Seriale. 10.00, 16.45 Te-

leshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.


NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORI-

ENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN

VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:02 FLASH

INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 DEVIENS

UN SUPER-HÉROS POUR DE VRAI ! 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:30 DEUX DE LA VAGUE 21:04 LA NUIT AMÉRICAINE

D’ANGÉLIQUE 21:13 POUR LE MEILLEUR 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA 22:46 TRAUMA 23:32 ACOUSTIC

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42

TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 -

ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45,

0.50 Legendele muzicii. 7.10, 8.15,

1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10

Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate. „San-

docan”. 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.15 Fii tânăr!

16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Русский мир. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în

direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Avangaraj. 23.20

Noaptea muzeelor. 0.15 Săptămâna sportivă. 5.30 Accente

economice.


10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55

Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Pro-

dus autohton. Reluare 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md

18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film

artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Relu-

are 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Intrigi și seducție (r)

07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial:

Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț

de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30

Serial: Intrigi și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat

19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că

ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 &

Pregnant (15) 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Serial: Lara (r) 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30

Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doc-

tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Te-

leshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Bonneville (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Se-

rial: Tânăr și neliniștit, ep.4725 15:30 Film: Alo, aterizează

străbunica! 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La

Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Copacul lui Joshua 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Spartacus: Războiul celor

blestemați, ep.1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România,

te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00

La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)



09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка”

12:50 „Время обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие

новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше

время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Балабол”.

Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus)

00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00

„Политика” 01:50 Александр Лазарев, Вера Васильева

в фильме „За все в ответе” 03:15 „Prima Oră” (R)

7 .00, 11.10, 13.10,

17.50, 19.25, 1.50, 4.30

Seriale. 10.00, 16.45 Te-

leshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 CHRONIQU-

ES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO

10:08 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE

BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTO-

RAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH

INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE

LA VIE 13:02 FLASH INFO 13:06 ÉPICERIE FINE 13:36 HO-

RIZONS - TUNISIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE

REPENTI (EL TAAIB) 16:29 L’INCERTITUDE D’HEISENBERG

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 EN APPARENCE 21:02

GEOPOLITIS 21:17 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 21:59 DES RACINES & DES AILES 23:48 LE DESSOUS DES

CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 INQUISITIO 1:40

INQUISITIO 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:33 TV5MONDE LE

JOURNAL 3:55 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 -

ȘTIRI. 6.15, 1.00 Русский мир. 6.45

„Cine-a zis dorului dor...”. 7.10, 1.30

Bună dimineaţa! 8.15 Domnului să ne rugăm! Liturghia la

Înălţarea Domnului. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea

Domnului” din Chișinău. 10.00 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

10.30 Vectorul European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O

seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de

divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10

Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 17.00,

22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct.

20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”

(Italia). 22.20 Carta drepturilor. 22.45 „Un sfert de vorbă”

cu Ilona Spătaru. 23.05 „Poeme pascale”. Program muzical.

0.15 Chișinăul de ieri și de azi. 0.30 World stories - lumea în

reportaje. 2.20 F. Poulenc. Monoopera „Vocea umană”. 5.30

Știinţă și inovare.


10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La

altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo

cu Ana Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00

Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md





inimii (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat

(r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi

și seducție 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri

17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru

că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial:

Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Lara (r) 03:00

Serial: 16 & Pregnant (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă,

doctore? - Omul care aduce cartea 10:05

Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Alo, aterizează strabunica! (r)

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4726 15:00 Film: Rivala 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Altă săptă-

mână nebună, ep.7, sezon II (ultimul episod) 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Sezon de vânătoare 00:45

Film: Spartacus: Războiul celor blestemați, ep.2 01:30 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)



09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время

обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30

„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Pri-

mele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Балабол”.

Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20

„Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:00 „На ночь

глядя” 01:45 Арнольд Шварценеггер в фильме „Коммандо”

03:10 „Prima Oră” (R)

7 . 0 0 , 1 1 . 1 0 , 1 3 . 1 0 ,

17.50, 19.25, 1.50, 4.30

Seriale. 10.00, 16.45 Tele-


13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:31 CHALLENGE D’ÉTÉ 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH

INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS

11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS

ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:06 RICARDO

13:30 LES NOUVEAUX JOURNALISTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 MAUVAIS KARMA 15:31 MAUVAIS KARMA 16:00 MAUVAIS

KARMA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE /

INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 INQUISITIO 20:13

INQUISITIO 21:02 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 POURQUOI TU PLEURES ? 23:41

JEUDI 15H 23:53 IL CREATORE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 LA GRANDE

LIBRAIRIE 1:53 HORIZONS - AFRIQUE DU SUD 2:53 MISE AU POINT

3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

26 MAI 27 MAI 28 MAI 29 MAI Luni Marţi Miercuri Joi

23 MAI 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

Berbec În sfârșit ai ocazia să porţi o discuţie serioasă privind o chestiune care te chinuie de ceva timp. Vei reuși, ast-fel, să detensionezi o relaţie și să scapi de energia negativă care te-a urmărit în ultima perioadă.

TaurO problemă legată de o chestiu-ne administrativă îţi poate ocupa tot timpul și îţi poate acapara toată atenţia și energia. Încearcă însă să nu te lași copleșit/ă de această ac-tivitate.

GemeniEste o perioadă foarte bună pen-tru împăcări, în special cu prieteni dragi. Nu prea te-ai simţit bine în ul-tima perioadă, așa că nu ai avut în-totdeauna cea mai bună atitudine faţă de ceilalţi.

RacViaţa amoroasă este pe lista ta de priorităţi în această săptămână. Ten-siunile încep să dispară și lucrurile să revină la normal, iar umorul pare a fi cel mai bun antidot. Evită oamenii și infl uenţele negative.

LeuNu te mai teme să ceri o a doua pă-rere în ceea ce privește chestiuni le-gate de cariera ta. E o perioadă bună pentru asta, iar soluţiile ar putea veni de unde te aștepţi mai puţin.

FecioarăCei din jurul tău ar putea fi prea emoţionali sau copleșiţi de circum-stanţe care nu pot fi controlate de ei. Încearcă să nu iei atitudinea lor ca pe ceva personal și, mai degrabă, setează limite pentru a evita să te în-carci de energie negativă.

BalanţăEste posibil ca în ultima perioadă să te fi luptat pentru ceva sau cineva, doar pentru că o altă persoană era interesată de același lucru. Niciodată nu e prea târziu să realizezi că ai gre-șit și să încerci să remediezi situaţia.

ScorpionEști concentrat asupra problemelor legate de casă, însă lucrurile încep să se aranjeze frumos în acest sens. Sunt șanse mari să se ivească o solu-ţie care să îi satisfacă pe toti cei im-plicaţi.

SăgetătorȚi-a fost foarte greu să te concen-trezi la muncă în ultima perioadă din cauza problemelor tale emoţionale și a neînţelegerilor din familie. Și to-tuși, munca este cea mai bună sursă de energie pozitivă pentru tine.

CapricornPot apărea complicaţii acasă atunci când cineva încearcă să intervină în familia ta și să îi schimbe brusc dina-mica. Cel mai bine ar fi să vă urmaţi în continuare propriul ritm și să în-cetaţi să încercaţi să îi mai mulţumiţi pe ceilalţi.

VărsătorVechi cunoștinţe îţi pot furniza noi oportunităţi de a-ţi atinge un ţel personal sau profesional. Vei fi susţinut/ă puternic în acest sens, însă atenţie! nu va dura decât o peri-oadă foarte scurtă, așa că ai grijă să profi ţi la maximum!

PeştiEști preocupat/ă de problema locu-inţei, fi e că intenţionezi să te muţi sau să îţi achiziţionezi o casă. Vei avea parte de un fl ux de energie pozitivă, care te va ajuta să rezolvi această chestiune.

23-30 mai23-30 mai

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 177TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 -

ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Profi l de

savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 „Un sfert de

vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.35 ARTelier. 11.05, 4.30 Moldova

în direct. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 FIFA 2014. Brazilia.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25,

3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10 „Cine-a zis dorului dor...”.

Ansamblul folkloric al liceului „Spiru Haret”. 15.30 Ring Star.

Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 Aniversări. Efi m Tarlapan. 20.40 Cântec, dor

și omenie. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05

Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Natura în obiectiv. 5.35

Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă

formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Te-

leshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Te-

leshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00

Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30

Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md



perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Vi-

deoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-

mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului 15:30 Serial:

Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț

de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-

mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 &

Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Lara (r) 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de

poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Rivala (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Tele-

shopping 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruță 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Fiecare

vede altceva 22:30 Film: Legenda regelui elefant - bătălia fi nală

00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Legenda regelui elefant (r)

03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Apropo Tv

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)


„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25

„Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

„В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Жди меня” 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55

„Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10

„ДОстояние РЕспублики: Леонид Дербенев” 00:05 „Вечерний

Ургант” 00:55 „Primele știri” (rus) 01:05 Стив Карелл в комедии

„Маленькая мисс Счастье” 02:40 Приключенческий фильм

„Голубой Макс” 05:10 „Контрольная закупка”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seria-

le. 10.00, 16.45 Tele -


13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.


NAL 5:30 LES BELGES DU

BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS

OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETI-

TRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03

ASSIETTE BRESILIENNE 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:57 FLASH INFO

12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:02

FLASH INFO 13:05 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:32 NUS &

CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 INQUISITIO 15:46

INQUISITIO 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOUR-

NAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:01 BOULEVARD DU PALAIS 23:35 ESCAPADE, LE

MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA PEAU DE

CHAGRIN 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15, 3.00

Documentar. „Ioana D’Arc: adevăr și

impostură”. 7.15 Film. „VISĂTORII”. 9.00

Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate.

„Frumoasa adormită”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 În

ritm de dans. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Antip

Țarălungă și comorile sale. Concert jubiliar al ansamblului

de dansuri populare „Moldoviţa”. 13.20 Știri pozitive. 13.40

„Prinţesa cea vrăjită”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri”

din Bălţi. 14.30 Documentar. „Drumeţii”. 15.00 Prin muzică în

Europa. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Dor. Program

muzical. 17.00, 23.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50

Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50

2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 21.00 „Eurovision Young

Muzicians 2014”. Transmisiune în direct. 23.20 Film. „FRATE

ȘI SORĂ”. 1.10 Fii tânăr! 2.00 Avangaraj. 4.30 În Premieră. 5.30

Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică

21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert





inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45

Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial:

Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului (r) 15:30

Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial:

Chemarea inimii 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial:

Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant (15) 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara (r)

02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r)

04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:35 Ce

se întâmplă, doctore? 11:00 Promotor 11:30

Film: Bratz 13:00 Știrile PRO TV 13:45 Tele-

shopping 14:00 Film: Sheena, regina junglei 16:00 Film: Păcală

se întoarce 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 20:45 Film: Rambo IV 23:00 Film: Echipa de încredere

01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor

(r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 I like

IT (r) 05:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40

Остросюжетный фильм „Проект „Альфа”

08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00

„Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости

10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Алексей

Леонов. Первый в открытом космосе” 12:00 Новости (с

субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 Премьера.

„Цирк. С риском для жизни” 14:05 „ДОстояние Республики”

15:50 Татьяна Доронина в фильме „Мачеха” 17:20 „Угадай

мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15

Премьера. „Чувство юмора” 19:10 Лия Ахеджакова, Ия

Саввина, Светлана Немоляева, Валентин Гафт, Андрей

Мягков, Георгий Бурков в фильме „Гараж” 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 23:25 „Что? Где? Когда?” 00:35 Джоди Фостер,

Чоу Юн Фат в фильме „Анна и король” 02:50 Триллер Боба

Рафелсона „Черная вдова” 04:25 „Поле чудес”

7.00-11.40, 12.10-16.45,

19.25, 2.05-6.45 Seria-

le. 11.40 Teleshopping.

16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00,

1.05 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 MEDITERRANEO 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRI-

CO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55

YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32

ARTZOOKA ! 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION

FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:03 FLASH INFO 13:05

ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE,

À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE

15:58 DÎNER À LA FERME 4 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES

19:30 THALASSA 21:54 TOP 14 22:58 TOP 14 0:09 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 L’INVITÉ 1:07

LES DIAMANTS DE LA VICTOIRE 2:36 TARATATA 3:04 ACOUSTIC 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LE POINT

6.05, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Plăcerea din farfurie”. 7.15 Cuvintele

Credinţei. 8.00 Tinere talente. 8.20 Dialog

social. 8.45 „Copiii soarelui”. Program distractiv. 9.50 Boom-show.

Program distractiv. 11.00 Părinţi și copii. 11.30 Prin muzică în Euro-

pa. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 18.00 „Familie puternică pentru

fi ecare copil”. Telemaraton. 16.20 „Copii cuminţi cu vedete părinţi”.

Spectacol muzical. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional.

17.50, 22.00 - ȘTIRI (рус). 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

18.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35

Povestea. 19.50 Ora stelelor. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film.

„VISĂTORUL”. 0.15 Erudit-cafe. 1.00 Serial. „UN PREOT PRNTRE NOI”.

2.45 Noaptea muzeelor. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30

Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15

Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian

15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Mar-

ket 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20

Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md

20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30

Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic




Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii

(r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshoping (r) 13:00 Serial: Spune-mi

că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului (r) 15:30 Serial: Abisul

pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Chemarea inimii

18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00

Serial: 16 & Pregnant 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:15 Serial: Lara (r) 02:45 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:45 Doamne

de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Sheena, regina junglei (r) 13:00 Știrile

PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv

14:00 Film: Pierdut familie! 16:00 Film: Scandal în cartierul chine-

zesc 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Agenții de rezervă 23:00 Film: Sub

teroare 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Film:

Agenții de rezervă (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

05:30 Фильм „Аленка” 06:00 Новости 06:10

Фильм „Аленка”. Продолжение 07:05 Нина

Русланова, Сергей Никоненко в фильме

„Завтра была война” 08:35 „Армейский магазин” 09:05

„Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые

заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30

„Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Фильм „Старик

Хоттабыч” 13:45 „Ролан Быков. „Я вас, дураков, не брошу...”

14:35 Ролан Быков, Елена Проклова в фильме „Звонят, откройте

дверь” 15:55 „Папенькины дочки” 16:55 „Взрослые и дети”.

Большой праздничный концерт к Дню защиты детей 17:50

Вечерние новости (с субтитрами) 18:05 Концерт „Взрослые и

дети”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au

zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”.

Информационно-аналитическая программа 22:40 „Точь-в-точь”

01:25 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:10 Бокс.

Бой за звание чемпиона мира. Дмитрий Чудинов - Патрик

Нильсен

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 „100 de moldoveni au

zis”. Show TV. 8.20, 18.45,

0.20, 4.50 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30,

13.45-18.45, 19.25-0.20 Seriale.


NAL 5:30 360° - GÉO 6:22 À

BON ENTENDEUR 6:48 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:29 WARI 7:57

REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU

10:15 CAJOU 10:22 COMMENT DESSINER ? 10:24 BRICO

CLUB 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI

10:55 YAKARI 11:08 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER

PAN 11:32 TACTIK 12:00 RIDING ZONE 13:03 COUP DE POUCE

POUR LA PLANÈTE 13:08 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONA-

LES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JO-

URNAL DE LA RTBF 15:03 MAGAZINE 16:38 LES CHANSONS

D’ABORD 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH

INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS

- 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30

LE BAR DE L’EUROPE 19:39 NUS & CULOTTÉS 20:33 360°

- GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE VOYAGE

EXTRAORDINAIRE 23:02 LE VOYAGE DANS LA LUNE 23:19

LE GRAND MÉLIÈS 23:50 OH MERDE ! 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

1:00 FOOTBALL - MATCH DE L’ÉQUIPE DE FRANCE 1:57 FO-

OTBALL - MATCH DE L’ÉQUIPE DE FRANCE 3:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:21 POURQUOI TU PLEURES ?

30 MAI 31 MAI 1 IUNIE Vineri Sâmbătă Duminică

23 MAI 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

O porţie de mezeluri pe zi nu omoară pe nimeni, însă cel mai bine ar fi să le alegem pe cele bio sau cu o listă de ingrediente cât mai scurtă, spun unii nu-triţioniști. Cealaltă tabără e categorică: nu există mezeluri sănătoase.

Coloranţii și resturile de carne fo-losite în prepararea multor mezeluri i-au făcut pe mulţi români să renun-ţe cu totul la genul acesta de produ-se. Sunt însă medici care, în ciuda E-urilor și nocivităţii acestor produse, le recomandă, cu anumite restricţii.

Nu vă zgârciţi la baniPentru a ne asigura că produsele

cumpărate sunt cât de cât sigure ci-tiţi lista cu ingrediente și nu vă zgâr-ciţi la bani. Cu cât mezelul este mai ieftin, cu atât este mai scăzut din punct de vedere nutritiv. Reţineţi ingredientele, întrebaţi, căutaţi ce înseamnă.

Potrivit expertului român în ali-mentaţie Gheorghe Mencinicop-schi, la eticheta compoziţională există următoarea lege impusă: primul ingredient este și cel mai im-portant cantitativ. Dacă se începe cu apa înseamnă că reprezintă procen-tul cel mai ridicat. Urmează slănină, șorici, carne, spre sfârșit sunt E-urile și aromele.

„Mezelurile mai sănătoase trebu-ie să conţină mai multă carne decât

zgârciuri și, în acest caz, un element de orientare este preţul. De regulă, cele mai scumpe conţin și mai mul-tă carne. Alt element important de care trebuie să ţinem cont ar fi să aibă o listă cât mai scurtă de ingre-diente”, explică nutriţionistul Corina Zugravu.

Atenţie la substanţele de îngroşareMezelurile care au mai mult de

0,5 grame de sare la suta de grame trebuie eliminate sau consumate cu moderaţie. Dacă citiţi pe lângă car-ne, emulsie de șorici, produsul este în regulă, dacă însă sunt substanţe precum caragenan (o substanţă de îngroșare) și altele, nu cumpăraţi, chiar dacă preţul vă încântă.

Foarte util este să vă uitaţi și la ca-lorii: produsele care au mai mult de 100, 200 de kilocalorii la suta de gra-me trebuie evitate sau consumate în cantităţi mici.

Șunca lipită cu aditiviTrebuie să ţinem cont și de tipul

de mezel. Sunt recomandate cele care conțin o bucată de carne, pre-cum mușchiul sau costiţa, spre deo-sebire de cele cu carne tocată, care au, de regulă, multă slănină și zgâr-ciuri.

Nutriţionistul atenţionează că și în cazul celor la care vezi clar bu-cata de carne există capcane, dar și faptul că prospeţimea mezelului nu

are vreo legătură cu culoarea roz.

”Această culoare este dată, de regu-

lă, de nitriţi și nu înseamnă că dacă e

roz e obligatoriu și proaspăt”, com-

pletează Corina Zugravu.

Bio pentru copiiDacă vreţi să le daţi și celor mici

mezeluri, nutriţioniștii le recoman-

dă pe cele bio, deoarece au un nu-

măr scăzut de aditivi și nu conţin

reziduuri de antibiotice.

Conservanţii, cei mai mari duşmani ai stomaculuiNutriţionistul Lygia Alexandres-

cu este în tabăra opusă. Ea spune

că nu există mezeluri sănătoase și

că ar trebui să le consumăm doar în

situaţii de urgenţă în care nu aveam acces la alimente sănătoase:

„Prezenţa conservanţilor care dau un gust bun, un miros plăcut și prelungesc termenul de valabilita-te, reprezintă un motiv important pentru care ar trebui să nu consu-măm niciodată astfel de alimente. Conservanţii sunt cei mai mari duș-mani ai stomacului și pot să cauzeze chiar cancer de stomac. O altă mare problemă a mezelurilor este aportul mare de sare și de grăsimi saturate.

Cât despre mezelurile bio, aces-tea nu se pot numi mezeluri, ci, mai degrabă, gustări reci tradiţionale. Însă nici acestea nu ar trebui consu-mate prea des pentru că sunt afu-mate, iar prin afumare, apar compu-șii toxici”.

Doctorulzilei.ro

Sunt sau nu sănătoase mezelurile?Sunt sau nu sănătoase mezelurile?HOME DECOIdei inedite de a folosi borcanele

Dorești să îţi animi bucătăria sau balconul? Plantele sunt cele mai potrivite pentru a aduce aceste spaţii la viaţă. Plantează în borcane niște plante de mici di-mensiuni; cele aromatice, pe care le poţi folosi în mâncăruri, sunt cele mai indicate. Prinde borca-nele de niște scânduri din lemn, pe care le poţi vopsi în culorile preferate sau pe care poţi scrie diferite mesaje ori numele miro-deniilor.

În cazul în care îţi dorești o lo-cuinţă inedită și ești o persoană creativă, trebuie să încerci aceas-tă propunere. Ce ar fi să realizezi niște corpuri de iluminat din... borcane? Pe lângă acestea, ai nevoie de sistemul compus din cablu și fasung, pe care îl găsești la orice magazin de specialitate. Găurește capacele și introdu be-curile în interiorul borcanelor. Re-zultatul va fi unul pe măsură.

În cazul în care ai un spaţiu de lucru în locuinţă, este foarte im-portant ca acesta să fi e curat și ordonat. Pentru o bună organiza-re, borcanele sunt niște soluţii nu numai bune, ci și ieftine. Prinde cu niște cuie capacele borcanelor de interiorul unei poliţe și astfel, vei putea avea borcanele la vede-

re, fără a te incomoda, fi ind o so-luţie de depozitare efi cientă. Nas-turii, papiotele și nu numai vor fi întotdeauna la îndemână.

Lumânările nu trebuie să lip-sească din nicio locuinţă, în spe-cial din balcon și de pe terasă. În acest sens, îţi recomandăm să realizezi niște suporturi pentru lumânări, din borcane. Realizea-ză-le niște agăţători din sârmă sau din panglică și decorează-le cu dantelă sau vopsește-le în cu-lori pastelate. Pe fundul acesto-ra, poţi amplasa nisip, mărgele, scoici sau orice alte produse ai la îndemână.

Detaliile sunt cele mai impor-tante, indiferent de funcţiunea încăperii. Dacă îţi dorești o lo-cuinţă cu personalitate, atunci este imperios să le acorzi atenţie. Acest lucru se aplică și în cazul băilor, iar cea mai bună metodă de a scoate aceste detalii în evi-denţă este prin intermediul so-luţiilor ingenioase de depozitare. Așadar folosește borcane (pot fi unele stilizate, care amintesc de bomboniere), pentru a depozita săpunurile, sarea de baie și alte produse de întreţinere.

Condo.kudika.ro

A se consuma cu moderaţieMajoritatea medicilor sub-

liniază că ingredientele acuza-te dăunează sănătăţii doar în cantităţi ridicate, în niciun caz în concentraţiile infi me din cos-metice. Totul poate fi periculos dacă doza e mare. Adevărul e că majoritatea informaţiilor cu alură catastrofi că care circulă pe internet sau apar în ziare nu au un suport știinţifi c și induc în eroare.

Controversele create în in-dustria cosmetică au ajutat la impunerea pe piaţă a brandu-rilor organice. Dacă înainte tot ce putea cere o persoană eco-friendly erau produsele care „nu au fost testate pe animale”, acum oferta e mult mai bogată și debutează cu o negaţie. Adică „nu conţin conservaţi, coloranţi, parfum” și lista va continua să se îmbogăţească, cu siguranţă. Drept urmare, nu e deloc sur-prinzător că produsele natura-le sunt în tendinţe. E adevărat,

sunt mai scumpe și au termenul de garanţie mai scurt. Pe lângă persoane-le preocupate numai de aspectul știinţifi c al pro-blemei, la succesul brand-urilor naturale și organice au contruibuit din plin adevăratele fashion vic-tims, pentru care un pro-dus este cu atât mai de-zirabil cu cât e mai greu de obţinut. Adevărul e că, odată ce ai ajuns să folo-sești produse naturale, îţi este aproape imposibil să te întorci la șampoanele și cremele de supermarket.

Substanţe cu potenţial pericolFtalaţii – testele de la-

borator au arătat o legă-tură între aceste substan-ţe și infertilitate.

Pa ra - p h e ny l e n e - d i a m i n e (PPD) – derivat din gudron și folosit pentru vopseaua închi-să la culoare. Studiile au arătat o legătură între PPD și cancer,

dar majori-tatea doc-torilor sunt de părere că folosirea ocazională nu reprezin-tă un risc.

Paraben – conservant folosit în majoritatea p r o d u s e -

lor, despre care se consideră că cresc nivelul de estrogen.

Propylene glycol – agent hi-dratant folosit în creme, pro-duse pentru păr, parfumuri, deoddorante, săpunuri și ma-chiaj. Se spune că poate cauza dereglări ale rinichilor și fi ca-tului.

Formaldehyde și derivaţi – pot produce iritaţii ale pielii sau ale sistemului respirator și slăbirea imunităţii.

Surfactanţi (Sodium Lauryl Sulfate, Sodium Laureth Sulfate – agenţi spumanţi și de curăţare din șampon, spumă de baie, să-pun lichid. În concentraţii mari, pot produce iritarea pielii.

One.ro

FARMACIA NATURIICăpşunile

scad nivelul colesterolului

Potrivit unui studiu realizat de o echipă italo-spaniolă de cercetători, consumul zilnic de căpșuni duce la scăderea semnifi cativă a nivelului colesterolului rău (LDL) și al trigliceridelor.

Un grup de voluntari a inclus în regi-mul alimentar obișnuit 500 g de căpșuni, consumate zilnic, timp de o lună. La în-ceputul și la sfârșitul experimentului s-au făcut analize de sânge. Rezultatele au ară-tat că nivelul de colesterol rău a scăzut, în medie, cu 14%, iar cel al trigliceridelor, cu 21%, în timp ce nivelul colesterolului bun (HDL) a rămas neschimbat. Aceste efecte nu s-au mai observat totuși la două săptă-mâni după încetarea experimentului, va-lorile revenind la nivelurile iniţiale. Autorii pun benefi ciile pe seama antocienilor, pig-menţii care colorează căpșunile și cărora li se atribuie o acţiune antioxidantă. Antoci-enii se regăsesc în cantităţi semnifi cative și în afi ne, coacăze, dude, cireșe, struguri roșii, castane, portocale și prune, care se pot consuma alternativ cu căpșunele.

Ziarulevenimentul.ro

Atenţie, conţinut periculos! Substanţele chimice din cosmetice de care trebuie să te fereşti (2)

23 MAI 20141616F L U XF L U X Istorie

Basarabeanul care a reconstruit Basarabeanul care a reconstruit oraşul Odesa din temeliioraşul Odesa din temelii

Propaganda sovietică și amintirea dureroasă a holocaustului au umbrit meritele lui Gherman Pân-tea, cel care a administrat orașul-port de la Marea Neagră între 1941 și 1944. Puţini ucraineni știu astăzi că acest primar român a re-făcut din ruine localitatea desfi gurată de război și i-a dat strălucirea unei urbe europene.

Personalitatea lui Gherman Pân-tea a fost, potrivit istoricilor, aureo-lată de un sentiment delicat de du-plicitate, viaţa și activitatea sa fi ind învăluite de multe mituri. Printre motivele care au trezit suspiciuni se numără faptul că a luptat în armata ţaristă în primul război mondial, iar apoi a pledat pentru Unirea Basara-biei cu România și cel că a reprezen-tat regimul antonescian, fi ind ulteri-or salvat de la pedeapsa capitală de către un mareșal sovietic. Născut la 13 mai 1894 în satul Zăicani, judeţul Bălţi (azi raionul Râșcani), în familia unui avocat, și-a făcut studiile pri-mare în localitatea natală și a urmat o școală cu profi l pedagogic la Ceta-tea-Albă. Revoluţia rusă din 1917 l-a prins în tranșee, la Roman, ca tânăr ofi ţer în armata ţaristă.

Vine apoi la Chișinău și este unul dintre iniţiatorii Congresului Milita-rilor Moldoveni din octombrie 1917, structură care a decis formarea Sfa-tului Ţării – primul parlament basa-rabean ce avea să decidă autonomia provinciei și apoi unirea cu patria-mamă. A fost membru în Sfatul Ţării, unde a activat în Comisia Școlară, ca pedagog, și în Comisia de Lichidare. În primul guvern al Basarabiei au-tonome îi revine postul de adjunct al directorului general la Ministe-rul de Război, iar după Unire a fost președinte al Camerei de Industrie din Chișinău și primar al Chișinăului (1923, 1927-1928, 1932).

A găsit un oraş sfârtecat de obuze În iunie 1940 s-a refugiat peste

Prut și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost primar al Ode-sei (1941-1944). Pântea a fost numit în acest post de către mareșalul Ion Antonescu, în primul rând, pentru că știa rusa și putea vorbi cu localnicii pre limba lor. A preluat conducerea unui oraș greu încercat în cele două luni de asediu al trupelor române.

În plus, retrăgându-se, Armata Roșie a distrus majoritatea institu-ţiilor importante: staţia electrică ce pompa apa în oraș, fabricile de pâine, școlile etc. În niște însemnări publicate de Olivian Verenca, fostul guvernator al Transnistriei (regiunea dintre Nistru și Bug), profesorul Ghe-orghe Alexianu, care l-a însoţit pe Gherman Pântea la Odesa, schiţează un tablou sinistru: un oraș sfârte-cat de obuze, cu baricade pe străzi, cadavre la fi ecare pas și un furnicar de lume militară, magazii și fabrici în fl ăcări, cheiuri pârjolite, vase scu-fundate în port, orășeni rămași fără lumină, fără apă și fără alimente. Oa-menii erau și foarte speriaţi, deoare-ce fuseseră avertizaţi că fasciștii sunt nemiloși nu doar cu evreii, dar și cu restul populaţiei ocupate.

Pentru a calma spiritele, proaspă-tul edil a publicat un apel în ziarul de limbă rusă „Odesskaia Gazeta“,

în care le promite localnicilor că va reconstrui rapid orașul, cu ajutorul lor, că le va face viaţa mai ușoară, că le va permite să-și vorbească limba maternă în școli și s-o cânte la Operă, că va sprijini iniţiativa particulară.

Schimbarea la faţă a Odesei Și s-a ţinut de cuvânt. Istoricul

Iurie Colesnic scrie în culegerea „Ba-sarabia necunoscută“ că, timp de trei săptămâni, Pântea a reușit să pună în funcţiune staţia electrică, să pornească uzinele, să reconstru-iască edifi ciile și parcurile, reparând inclusiv celebrele scări din Odesa, să redeschidă Universitatea și Opera. „El a știut să jongleze foarte abil în-tre militarii români, militarii germani și partizanii sovietici, fi ind o autori-tate civilă care a renăscut Odesa din ruine și, în timp de război, i-a dat o viaţă mai înfl oritoare decât putea să-și imagineze acest oraș portuar“, îl laudă autorul.

Potrivit notiţelor unui fost menșe-vic pe nume Evgheni Tverskoi, care circulă pe internet, salariul unui muncitor, de 4-7 mărci pentru 8 ore de lucru, era sufi cient pentru un trai decent. „Populaţia care a trăit două decenii sub Stalin se înţelegea per-fect cu noile autorităţi, iar primarul mergea pe jos în inspecţii prin pieţe, vorbea cu oamenii și se interesa de nevoile lor. Auzind de un astfel de trai, în zona de ocupaţie românească fugeau oameni din Ucraina și Rusia“, a consemnat acesta.

Iubit de localnici ca un părinte Din alte surse rusești afl ăm că

Gherman Pântea a revenit la denu-mirea străzilor din perioada ţaristă, una însă a fost numită în cinstea conducătorului României, Ion An-tonescu, și alta – a fuhrerului Adolf Hilter. Din biblioteci a fost confi scată literatura sovietică, au fost deschi-se toate bisericile închise de comu-niști, au fost distruse monumentele și tablourile liderilor bolșevici. Peste

25.000 de locuitori ai orașului, care au putut demonstra documentar că au fost deposedaţi de comuniști, și-au redobândit averile.

Pe lângă emisiunile în limba rusă, erau retransmise posturi din Germa-nia, Italia și România. În școli, elevii luau gratuit micul dejun și aveau o dată pe săptămână ore de limba română și religie. Bătrânii, orfanii, văduvele și bolnavii mâncau gratuit la cantinele sociale. Pentru studenţi au fost înfi inţate cămine și cantine. Tinerii primeau și ajutoare bănești pentru procurarea de cărţi și haine, iar când primarul vizita universita-tea, îl înconjurau și îi spuneau «Naș papașa», adică părintele lor. Se dez-volta sportul: aveau loc campionate cu participarea echipelor din ţările aliate, inclusiv Juventus și Lecce, competiţii atletice și motocrosuri, la hipodrom, de trei ori pe săptămână, se ţineau curse. Orașul era vizitat de turiști și delegaţii străine, veneau în turnee cântăreţi de operă din Italia și artiști ruși emigraţi după revoluţie etc.

Bilanţ triumfător după doi ani de activitate La 16 octombrie 1943, Odesa a

sărbătorit doi ani de administraţie românească. Iată cum descrie Gher-man Pântea acea zi în memoriile sale:

„Pretutindeni, în pieţe publice, în instituţii, în cinematografe, la Ope-ră, universităţi, populaţia manifesta pentru administraţia românească. Atunci am înţeles că munca mea nu a fost zadarnică și mi s-a umplut sufl etul de bucurie și mândrie. La această dată, orașul era refăcut, fa-bricile funcţionau ca în timp normal, cu maximum de randament, pieţele alimentare erau nemaipomenit de bogate, toată populaţia avea mijloa-ce sufi ciente, lucrând și alegându-și meseria pe care o dorea și care îi plăcea. O mare parte din populaţie făcea negustorie, căci comerţul era liber.

O parte erau funcţionari la dife-rite uzine. Circa 13.000 erau funcţi-onari la primărie și marea masă de muncitori, circa 150.000, lucrau la cele 2.000 de fabrici refăcute. Dar pentru ca nimeni, absolut nimeni să nu rămână fără lucru, aveam pe șantiere, la diferite lucrări edilitare, zilnic 20.000 de muncitori, care își câștigau pâinea în mod onorabil. Toţi care lucrau erau salariaţi, aveau înlesniri de tot felul. Am deschis magazine mari, unde se găseau de toate la preţuri mici. Bugetul primă-riei crescuse vertiginos, așa încât îmi puteam permite libertatea să dau o viaţă îmbelșugată celor care mun-cesc, căci eu refăcusem Odesa și o făcusem frumoasă și bogată“.

Sursa: historia.ro

Ziarul Flux, Ed. 19 (944)

Documents