www.referat.ro
www.referat.ro
CAPITOLUL 2 SOCIETATEA SORSTE S.A. FOCSANI PREZENTAREA GENERAL
2.1. Scurt istoric Societatea comercial SORSTE S.A. Focani s-a
constituit n conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind
societile comerciale i ale Hotrrii Guvernului nr. 1278/08.10.1996.
Societatea comercial SORSTE S.A. este persoan juridic romn -
suedeza, avnd forma juridic de societate pe aciuni cu capital
integral privat i a fost nregistrat la Camera de Comer i Industrie
a Judeului Vrancea sub nr. J37/98/1996; avnd durat de funcionare
nelimitat, ncepnd cu data nmatriculrii. Date de identificare:
Denumirea agentului economic: S.C. SORSTE S.A. Sediul: Romnia, jud.
FOCSANI, municipiul FOCSANI, b-dul Bucureti nr.12. Forma juridic:
Societate pe aciuni Forma de proprietate: privat Nr. act de
infiinare:HG nr. 1278/08/10/1994 Nr. registrului comerului:nr. J
37/98/1994 ntreprinderea are un numar de 800 de angajai si este
specializata in executarea imbracamintei de dam, brbai i copii
concretizat n: bluze, fuste, pantaloni, sacouri, jachete, paltoane,
confectii sport pantaloni jeans Levis, fiind singura fabrica din
tara care lucreaza pentru aceasta marca, avand un volum de
productie cifrat la 140.000-160.000 confecii pe lun.
Capitalul social total subscris al S.C. SORSTE S.A. FOCSANI este
fixat la suma de 7674,4 mil.lei reprezentnd un numr de 306976
aciuni nominative n valoare nominal egal a 25000 lei fiecare.
Scopul societii este: - producerea i comercializarea de confecii
din pentru brbai, femei, copii din toat gama de materii prime fire
si fibre naturale si sintetice ; - studii i lucrri privind
activitatea de proiectare si cercetare a produselor de confecii i a
unitilor de confecii; - producerea i comercializarea de piese de
schimb; - prestarea de activiti de ntreinere a utilajelor proprii i
pentru teri n domeniul industriei textile; -producerea i
comercializarea tuturor bunurilor i serviciilor specifice
activitilor din domeniul de activitate. 2.2. Mediul concurenial
Principalii clieni tradiionali ai S.C. SORSTE S.A.: FIFTH AVENUE
Anglia CANTEX Frana F.I.T Italia G.P.A. Italia I.C.F. Italia NIGHT
SERVE Anglia SOFATEX Frana TRANSITEX - Elveia UNICORP Anglia LEVI
STRAUSS Belgia ROSCA CONF SRL MILCOFIL CONFECII RM. SARAT Produsele
realizate n cadrul firmei n anul 2004: confecii brbai:
CONCURENI:
-
Veste: Jachete: Sacouri: Fuste: Jachete: Compleuri: Pantaloni:
Bluze: Veste: Bleizere: Rochii: Pardesiuri
56.700 110.000 170.300 450.100 50.400 50.170 320.000 15.000
7.000 60.600 9.500 38.000
confecii femei:
2.3. Organizarea structural Oganizarea ca functie manageriala
reprezinta ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii
la maxim a resurselor materiale, umane si financiare pe care le are
la dispozitie societatea. La nivelul S.C. SORSTE S.A. Focsani,
organizarea reprezinta: determinarea, resurselor; crearea
relatiilor organizatorice capabile sa asigure integritatea
sistemului condus; formarea sistemului conducator capabil sa
influenteze in mod corespunzator sistemul condus; Rezultatul
organizarii il reprezinta functiunile, activitatile, atributiile si
sarcinile. Rezultatul organizarii structurale il reprezinta
serviciile, birourile, compartimentele, atelierele si sectiile
denumite compartimente operationale si functionale; Structura
generala are in vedere urmatoarea principii generale: unitatea de
comanda; enumerarea si gruparea activitatilor necesare realizarii
obiectivului stabilit printr-o utilizare cat mai rationala si
eficienta a tuturor
-
competenta profesionala; delegarea de atributii; dirijarea
activitatii pe compartimente operationale si functionale; eficienta
maxima.
Asa cum se poate observa din diagrama societatii prezentata in
figura nr.2.1., aceasta se incadreaza in tipul de structura
ierarhic-functionala care are urmatoarele avantaje: asigura o buna
utilizare a resurselor; gruparea sarcinilor, respectiv a resurselor
umane se face functie de specializare; repartizarea sarcinilor pe
persoane asigura o buna specializare individuala; comunicarea intre
colectivele calectivele de salariati se face usor; mediul este
stabil; conducatorii compartimmentelor au autoritate si
responsabilitate asupra activitatii pe care o conduc; titularii
posturilor de executie primesc dispozitii si raspund in fata
conducatorului ierarhic, care detine in exclusivitate dreptul de a
lua decizii si de a controla, asigurandu-se astfel
operationalizarea principiului unitatii de decizie si actiune.
Organigrama S.C.SORSTE S.A. este piramidala avand cinci nivele
ierarhice si anume: Adunarea Generala a Actionarilor; Administrator
Unic Director General; Directori executivi; Sefi de compartimente
operationale si functionale; Sefi de formatie
Numarul de nivele ierarhice creste operativitatea, scurteaza
circuitele operationale si diminueaza posibilitatea de deformarea a
informatiilor. Subunitatile structurii organizatorice sunt
compartimentele operationale si functionale: sectiile de productie;
atelierele de creaie
-
ateliere de ntreinere; atelierele independente; birourile si
serviciile functionale. importanta activitatii responsabilitatea
activitatii; ponderea activitatii; nr. de personal min 3
persoane.
Criteriile de constituire a compartimentelor operationale si
functionale sunt:
Unitatea operationala de baza este formatia de lucru. Ponderea
ierarhica este de 2-9 subalterni la varful piramidei crescand la
baza piramidei la 10-90 muncitori pe sef de formatie. Componentele
fundamentale ale unei structuri organizatorice se regasesc in
organigrama prezentata, acestea fiind: Top managerial Director
General si Directorii de resort; Tehnostructura Compartimente de
productie si tehnice, economice, calitate, asigurarea calitatii,
oficiul de informatica; Activitati suport Compartimentele Resurse
Umane, Juridic, Administrativ Protectie Civila, P.M. P.S.I. Paza,
C.F.I., Actionariat Corespondenta; Centrul operational Sectii de
productie, Mecano-energetica, Aprovizionare Import Export, Vanzari,
Atelier creaie produse; Elementul median lantul ierarhic format din
personalul cu studii medii si superioare care asigura legatura
intre varful strategic si centrul operational. Organigrama S.C.
SORSTE S.A. este prezentat n figura 2.1. 2.4. Analiza evolutiei
principalilor indicatori economici Situaia principalilor indicatori
economico-financiari este prezentat n tabelul . 2.1.
NR. INDICATORI CR T 1. Cifra de afaceri (mii lei)
NIVELUL 2002 143235342
NIVELUL 2003 165033540
Tabelul 2.1. NIVELUL 2003/ 2004 2002 156075112 115,22
2004/ 2003 94,57
2. Producia marf fabricat 141225897 168073632 (mii lei) 3. Numr
de salariai 786 800 4. Productivitatea muncii 182233 206291
(lei/salariat) 5. Fond de salarii 65788584 65945142 (mii lei/an) 6.
Salariul mediu 83700 82431 (mii lei/salariat/an) 7. Mijloace fixe
(mii lei) 28984292 26726865 8. Active circulante (mii lei)
48558034,11 52896952,92 9. Stocuri-total din care 7389906 8553907
(mii lei) 9.1. Materii prime, materiale 1074571 740241 (mii lei)
9.2. Producie in curs de 211681 8538 fabricaie (mii lei) 9.3.
Produse finite (mii lei) 6014015 7184136 9.4. Mrfuri i ambalaje
89639 172042 (mii lei) 9.5. Stocuri aflate la teri 0 448950 (mii
lei) 10. Profit brut (mii lei) 41800248 67493583 11. Cheltuieli
totale (mii lei) 123689286 121667134 12. Capital social (mii lei)
16715119 10797881 13. Capital propriu (mii lei 35309771 41906641
14. Capital permanent 43252378 41906641 (mii lei) 15. Numrul de
aciuni 668605 431915 16. Datorii totale (mii lei) 39513400 38189882
17. Datorii pe termen scurt 4638291 1950321 (mii lei) 18. Rata
rentabilitii 33,79 55,47 costurilor 19. Rata rentabilitii activelor
50,16 84,27 totale 20. Rata rentabilitii 29,18 40,90 comerciale 21.
Rata rentabilitii 96,64 161,06 economice Analiza cifrei de afaceri
Structura cifrei de afaceri (%) Piaa de desfacere
155564635 828 188496 76359863 92222 28457837 51174193 10441067
1302684 2575 8782020 180042 173746 48807809 134246198 7674400
45303829 48429072 306976 34181036 31055793 36,36 31,27 60,36
100,78
119,01 101,82 117,05 100,24 98,48 92,21 108,94 115,75 68,89 4,03
119,46 191,93 161,47 98,37 64,60 118,68 96,89 64,60 96,65 42,05
164,16 168,00 140,16 166,66
92,55 103,46 89,33 115,79 111,87 106,48 96,74 122,06 175,98
30,16 122,24 104,65 38,70 72,31 110,34 71,07 108,11 115,56 71,07
89,50 1592,34 65,55 37,11 147,58 62,57
Tabelul nr. 2.2 Structura cifrei de afaceri
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.
2002 Anglia Italia Frana Elveia Romnia 43,91 32,24 14,23 7,45
2,17
2003 51,37 28,43 12,29 6,52 1,39
2004 55,14 23,57 13,07 6,79 1,43
Fig. 2.2.STRUCTURA CIFREI DE AFACERI PE PIEE DE DESFACERE IN
ANUL 2002
7% 14%
2%99
43%
Anglia Italia Frana Elveia Romnia
32%
Fig. 2.3.STRUCTURA CIFREI DE AFACERI PE PIEE DE DESFACERE IN
ANUL 2003
12%
7%
1%
52% 28%
Anglia Italia Frana Elveia Romnia
Dinamica cifrei de afaceri
Fig.2.4.Dinamica cifrei de afaceri.
115,22 120 100 80 60 40 20 0 2003/2002
94,57
2003/2002 2004/2003
2004/2003
Se observ o evoluie favorabil a cifrei de afaceri n perioada
2002-2003 nregistrnd o cretere n valori reale de 21.798.198 mii lei
(de la 143.235.342 mii lei la 165.033.540 mii lei) cretere care s-a
datorat creterii cantitilor comandate de ctre clienii tradiionali,
capacitatea de producie fiind superioar cererii. n perioada
2003-2004 se observ o scdere a cifrei de afaceri de 8.958.428 mii
lei (de la 165.033.540 mii lei n anul 2003 la 156.075.112 mii lei n
anul 2004), scdere datorat pierderii unor clieni care s-au orientat
ctre ali furnizori. Analiza cheltuielilor Un barometru important al
eficienei ntreprinderii, abordat prin prisma indicatorilor de
eforturi, l constituie costurile. Evidenierea volumului, structurii
i dinamicii lor reprezint tot attea elemente definitorii ale
analizei diagnostic, ce pregtesc terenul analizei rezultatelor i
performanelor economice ale ntreprinderii. Comparativ cu dinamica
cifrei de afaceri, dinamica cheltuielilor totale a nregistrat
urmtoarele valori: Dinamica cheltuielilor totale (%) NR. INDICATORI
CRT. 1. Dinamica cifrei de afaceri 2. Dinamica cheltuielilor totale
Tabelul 2.3 NIVEL NREGISTRAT 2003/2002 115,22 98,37 2004/2003 94,57
110,34
3. 4. 5. 6.
Dinamica cheltuielilor materiale Dinamica cheltuielilor cu
personalul Dinamica profitului brut Dinamica profitului net
78,14 106,83 161,47 169,77
90,56 116,44 72,31 103,90
Se constat modificri ale acestor indicatori cantitativi, de
eforturi i de efecte; o astfel de situaie se reflect, n ultim
instan ntr-o dinamic oscilatorie a profitului brut i net i, de
aici, a unor indicatori de eficien determinai pe baza profitului.
Cauzele acestor evoluii contradictorii trebuie cutate, n principal,
n modificrile preurilor de aprovizionare pentru materii prime i
materiale, a tarifelor pentru energia electric, precum i a
salariilor muncitorilor i ale celorlalte categorii de personal.
Prezint interes pentru analiz i rata de eficien a cheltuielilor sau
rata medie a cheltuielilor, determinat cu relaia:
Rch =
Ch 100 Ca
(2.1.)
Rch =cheltuieli la 1000 lei cifr de afaceriNivelul nregistrat a
fost: Rch2002 = 863,539 lei cheltuieli la 1000 lei cifr de afaceri
Rch2003 = 737,227 lei cheltuieli la 1000 lei cifr de afaceri
Rch2004 = 860,138 lei cheltuieli la 1000 lei cifr de afaceri Se
observ o mbuntire a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifr de
afaceri n anul 2003 comparativ cu anul 2002, situaie generat, n
principal, de creterea mai rapid a cifrei de afaceri fa de costuri,
iar n anul 2004 apare o situaie nefavorabil societii ca urmare a
scderii productivitii muncii n condiiile creterii salariului mediu.
Abordat n ansamblu, situaia ratei de eficien a cheltuielilor poate
fi considerat ca normal, n sensul c permite obinerea de profit n
fiecare din anii analizai. Dinamica acesteia reflect micrile
produse n dinamica situaiei economico-financiara a firmei i n
mediul economic n care aceasta acioneaz.
Ca un corolar al eficientei cheltuielilor corelate cu cifra de
afaceri (sau producia exerciiului) este coeficientul prghiei de
exploatare, calculat cu formula:
K1 =
P / P0 Ca / Ca 02569335 / 41800248 0,615 = = 4,039 21798198 /
143235342 0,152 - 18685774 / 67493583 - 0,276 = = 4,823 - 8958428 /
156075112 - 0,057
(2.2.)
K 2003 / 2002 = K 2004 / 2003 =
Ceea ce nseamn c, o cretere a cifrei de afaceri cu 1% n anul
2003 a dus la o cretere a profitului cu 4,039%, situaie considerat
favorabil din punct de vedere economic. n 2004 situaia este
nefavorabil societii, scderea cifrei de afaceri cu 1% a dus la
scderea profitului cu 4,823%. Analiza productivitatii muncii
Productivitatea muncii, important indicator de eficien economic,
necesit o analiz mai nuanat datorit complexitii ei, factorilor care
o influeneaz i implicaiile deosebite asupra strii i dinamicii
economice a ntreprinderii. Daca se ia n considerare formula clasic
de determinare a productivitii, respectiv W=Ca/Ns, pot fi
identificai diveri factori care concur la modificarea nivelului
acesteia. W= C a M f M fa Q f C a = Ns N s M f M fa Q f (2.3.)
in care:
o o o o o
Ca = cifra de afaceri Mf = valoarea medie anuala a mijloacelor
fixe Mfa = valoarea medie anuala amijloacelor fixe direct
productive Qf = productia marfa fabricata Ns = numarul mediu de
personal
Analiza factoriala a productivitatii muncii Factorii de influen
ai productivitii NR. CRT INDICATORI 2002 143235342 Tabelul 2.4.
NIVEL INREGISTRAT 2003 165033540 2004 156075112
1. Cifra de afaceri C a (mii lei)
2. Numr de personal N s (salariai) 3. Mijloace fixe M f (mii
lei) 4. Mijloace fixe active M fa (mii lei) 5. Producia marf
fabricat Q f (mii lei) 6. Gradul de nzestrare tehnic a muncii (mii
lei/salariat) ( M f / N s ) 7. Raportul mijloacelor fixe active /
mijloace fixe ( M fa / M f ) 8. Randamentul mijloacelor fixe active
( Q f / M fa ) 9. Gradul de valorificare a produciei ( C a / Q f )
10. Productivitatea muncii W (mii lei / salariat) ( Ca / N s )
786 28984292 15865481 141225897 36875,68 0,547 8,901 1,014
182233
800 26726865 18388938 168073632 33408,58 0,688 9,140 0,982
206291
828 28457837 22121876 155564635 34369,36 0,777 7,032 1,003
188496
Fig.2.5. Evolutia productivitatii muncii in perioada
2002-20042100 00 2050 00 2000 00 1950 00 1900 00 1850 00 1800 00
1750 00 1700 00
206291
188496 182233
2002
2003
2004
Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 2003 fata de
anul 2002 pe baza actiunii factorilor de influenta W = W2003 W2002
= 206291 182233 = 24058 mii lei/ pers. Diferena s-a datorat: -
modificrii gradului de nzestrare tehnic a muncii (2.4.)
Mf NS
M f 2003 M f 2002 = N N S 2002 S 2003
M fa 2002 Q f 2002 C a 2002 = M M fa 2002 Q f 2002 f 2002
(2.5.)
= (33408,58 36875,68) x 0,547x 8,901x1,014 = - 17117,11 mii lei
- modificrii compozitiei tehnologice a mijloacelor fixe M fa Mf = M
f 2003 N S 2003 M fa 2003 M fa 2002 M f 2003 M f 2002 Q f 2002 C a
2002 = M Q f 2002 fa 2002 (2.6.)
= 33408,58 x (0,688-0,547) x 8,901 x 1,014 = 42412,71 mii lei -
modificrii randamentului mijloacelor fixe productive Qf M fa = M f
2003 N S 2003 M fa 2003 M f 2003 Q f 2003 Q f 2002 M fa 2003 M fa
2002 C a 2002 = Q f 2002 (2.7.)
= 33408,58 x 0,688 x (9,14 - 8,901) x 1,014 = 5545,82 mii lei
-modificrii gradului de valorificare a produciei obtinute si
destinate livrarii C a M f 2003 M fa 2003 Q f 2003 C a 2003 C a
2002 = Qf N S 2003 M f 2003 M fa 2003 Q f 2003 Q f 2002 = (2.8)
= 33408,58 x 0,688 x 9,14 x (0,982 - 1,014) = - 6722,7 mii leiW
=
Qf M fa Qf Ca + + + 24 058 mii lei/ pers Qf M fa Mf M fa
Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 2004 fata de
anul 2003 pe baza actiunii factorilor de influenta W = W2004 W2003
= 188496 - 206291 = - 17795 mii lei/pers Diferena s-a datorat:
-modificrii gradului de nzestrare tehnic a muncii Mf NS M f 2004 M
f 2003 = N N S 2003 S 2004 M fa 2003 Q f 2003 C a 2003 = M M fa
2003 Q f 2003 f 2003 (2.9)
(2.10)
= (34369,36 33408,58 ) x 0,688 x 9,14 x 0,982 = 5932,9 mii lei
-modificrii raportului dintre mijloacele fixe active i mijloacele
fixe M fa Mf = M f 2004 N S 2004 M fa 2004 M fa 2003 M f 2004 M f
2003 Q f 2003 C a 2003 = M Q f 2003 fa 2003 (2.11)
= 34369,36 x (0,777 0,688) x 9,14 x 0,982 = 27454,86 mii lei
-modificrii randamentului mijloacelor fixe productive
Qf M fa
=
M f 2004 N S 2004
M fa 2004 M f 2004
Q f 2004 Q f 2003 M fa 2004 M fa 2003
C a 2003 = Q f 2003
(2.12)
= 34369,36 x 0,777 x (7,032 9,14) x 0,982 = - 55280,8 mii lei
-modificrii gradului de valorificare a produciei fabricate C a M f
2004 M fa 2004 Q f 2004 C a 2004 C a 2003 = Qf N S 2004 M f 2004 M
fa 2004 Q f 2004 Q f 2003 = (2.13)
= 34369,36 x 0,777 x 7,032 x (1,003 0,982) = 3755,8 mii lei Qf M
fa Qf Ca W = + + + - 17795 mii lei/ pers Qf M fa Mf M fa
Concluzii
-
Modificarea gradului de inzestrare a fortei de munca (+) are ca
efect cresterea
(scaderea ) productiei obtinute si mrirea (scaderea )
vanzarilor. In situatia analizat se observ ca in anul 2003 gradul
de inzestrare a muncii are voloare negativ iar investitiile in
acest domeniu au scazut. In 2004 atat gradul de inzestare tehnica
cat si investitiile au capatat valori pozitive, ceea ce a
determinat atat cresterea productiei obtinute si a cifrei de
afaceri. Ponderea mijloacelor fixe direct productive a crescut in
ambele situatii cu precizarea ca n 2003 ponderea este mai mare ceea
ce a determinat obtinerea unei cantitati mai mari de productie
suplimentara si sporirea vanzarilor, respectiv cresterea cifrei de
afaceri. Din analiza factoruluirandamentul mijlocelor fixe direct
productiv se desprinde concluzia ca: in anul 2003 valoarea acetuia
este pozitiva ceea ce a determinat cresterea vanzarilor (cifra de
afceri) n timp ce in anul 2004 valoarea este negativa ceea ce
explica scadea cifrei de afaceri; Gradul de valorificare a
productiei obtinute s-a redus in anul 2003 fata de anul 2002, ceea
ce denota cresterea stocului de produse finite. In anul 2004 se
constata o ameliorare a situatiei dar valoarea gradul de
valorificare a productiei nu atinge nivelul anului 2002, adica a
scazut stocul de produse finite dar nu s-a lichidat.
Un element de evideniere a utilizrii resurselor umane i, n
general, a eficienei firmei l reprezint maniera de respectare a
unor corelaii ntre principalele obiective i rezultatele obinute din
realizarea lor. Prima corelaie este de ordin cantitativ i se refer
la dinamica unor indicatori cantitativi:
I CA I FS I NSunde: I CA I FS I NS -indicele cifrei de afaceri
-indicele fondului de salarii -indicele numrului de salariai
(2.14)
Cea de-a doua corelaie este una de ordin calitativ i exprim
raporturile dintre doi importani indicatori de eficien
productivitatea muncii i salariul mediu. (2.15) unde: IW IS
-indicele productivitii muncii -indicele salariului mediu
IW I S
Nivelul indicilor n perioada 2002-2003 I CA = 115,22% I FS =
100,24% I NS = 101,82% IW = 113,16% I S = 111,92% Constatm c:
I CA > I FS < I NS i I W > I S Prin intermediul acestor
corelaii se evideniaz: dinamica ascendent a indicatorilor de volum
i de eficien; nerespectarea primei corelaii, determinat de
angajarea de personal cu salarii sub salariu mediu pe ntreprindere
(muncitori necalificai i cu calificare redus); I W = 113,16% si I
CA = 115,22% evideniaz o cretere a
nivelul nregistrat de
cifrei de afaceri datorat n special creterii productivitii
muncii. Nivelul indicilor n perioada 2003-2004 I CA = 94,57% I FS =
115,79% I NS = 103,46% IW = 91,41% I S = 111,92% Constatm c: I CA
< I FS > I NS i I W < I S (2.16)
Nerespectarea acestor corelaii indic dezechilibre grave n cadrul
S.C. SORSTE S.A. la nivelul anului 2004, indicele cifrei de afaceri
fiind depit cu mult de indicele fondului de salariu, i indicele
numrului de salariai; la nivelul anului 2004 ar fi fost normal o
scdere a numrului de salariai i nu o cretere a acestuia. A doua
corelaie indic faptul c salariile nu au fost crescute pe baza
productivitii muncii, n situaia aceasta fiind normal o scdere a
salariului mediu sub nivelul de 91,41% nregistrat de
productivitatea muncii. Cauzele acestor dezechilibre sunt: creterea
salariului minim pe economie ceea ce a influenat fondul de salariu
i salariu mediu;
-
presiunea sindicatului din cadrul ntreprinderii n vederea
creterii tarifelor orare ale scderea preurilor pe piaa extern
determinnd necesitatea reducerii preului de 2.5. Analiza
rentabilitii Analiza rentabilitii pleac de la formula clasic
Rezultate = Venituri - Cheltuieli,
muncitorilor; vnzare pentru a face fa concurenei.
i prin intermediul unor aspecte cantitative i structurale
referitoare la rezultatele economice, se ajunge la analiza ratelor
rentabilitii, importana indicatorilor de eficien economic
(indicatori calitativi).
Tabelul 2.5 NR. CRT. 1. 2. 3. 4. INDICATORI Rata rentabilitii
costurilor (fondurilor consumate Rc) Rata rentabilitii veniturilor
(Rv) Rata rentabilitii fondurilor avansate (Ra) Rata rentabilitii
economice (Re) NIVEL NREGISTRAT(%) 2002 2003 2004 33,79 55,47 36,36
29,18 50,16 96,64 40,90 84,27 161,06 31,27 60,36 100,78 (2.17)
Rc =
profit brut 100 cos turi de productie
Rv =
profit cifra de
brut 100 afaceri
(2.18)
R = a Re =
p fit ro a ctive
b t ru to le ta
0 10
(2.19)
profit brut 100 capital permanent
(2.20)
Examinarea informaiilor din tabelul precedent atest o situaie
pozitiv din punct de vedere economic pentru aceast parte a
analizei, n sensul c firma a nregistrat profit n fiecare din anii
intervalului de timp investigat. n anul 2003 societatea a
nregistrat rate de
rentabilitate superioare celor din anul 2002, situaie care s-a
depreciat pe parcursul anului 2004 (totui ratele rentabilitilor n
anul 2004 sunt superioare celor din 2002). Fiecare din ratele
rentabilitii exprim n mod diferit interesele economice ale
principalilor stakeholderi. Investitorii (stat, bnci, chiar unele
ntreprinderi) urmresc cu prioritate ratele rentabilitii exprimate n
funcie de capitalul avansat sau ocupat, n timp ce managerii,
acionarii i sindicatele sunt interesai n principal de
rentabilitatea fondurilor consumate. Analiza potenialului material
implic abordarea celor dou categorii de active fixe i circulante -
prin prisma volumului, structurii, dinamicii i eficienei lor. Ne
oprim la primul aspect, relevant pentru evidenierea manierei de
valorificare a potenialului material al S.C. SORSTE S.A. Eficiena
mijloacelor fixe poate fi determinat, n principal, prin
indicatorii: -producia marf la 1000 lei mijloace fixe -profitul la
1000 lei mijloace fixe. Nivelul acestor indicatori n intervalul
analizat este: Indicatorii de eficien a mijloacelor fixe NR. CRT 1.
2. INDICATORI Producia marf la 1000 lei mijloace fixe Profitul la
1000 lei mijloace fixe Tabelul 2.6.
NIVEL NREGISTRAT ( in lei) 2002 2003 2004 4872,49 6288,56
5466,49 1442,17 2525,31 1715,10
Analiza activelor circulante se axeaz cu
prioritate pe analiza stocurilor i
eficienei utilizrii acestora cu ajutorul unor indicatori
specifici. n categoria stocurilor de active circulante se includ:
stocuri de materii prime, materiale; stocuri de producie
neterminat; stocuri de produse finite; solduri facturi nencasate.
Evoluia acestora n perioada analizat este evideniat de tabelul
urmtor:
Evoluia stocurilor de active circulante
Tabelul 2.7.
NR. CRT.
INDICATORI
NIVEL NREGISTRAT (mii lei) 2002 1074571,087 211681,1408
6014014,784 11721475,36 19021742,37 2003 740240,99 8537,676
7184136,4 6813671,9 14746587 2004 1302684 2575 8782020 13712809
23800088
1. Stocuri de materii prime, materiale 2. Stocuri de producie
neterminat 3. Stocuri de produse finite 4. Solduri facturi
nencasate 5. TOTAL
Indicatorul principal de eficien a utilizrii activelor
circulante l reprezint viteza de rotaie, exprimat prin:
-
-numr de rotaii - Nr -durata unei rotaii - D
Viteza de rotaie a activelor circulante NR. CRT 1. 2. Nr = D= Ca
Ac INDICATORI Numr rotaii Durata unei rotaii (zile)
Tabelul 2.8NIVEL NREGISTRAT 2002 2003 2004 2,95 3,12 3,05 122,04
115,39 118,04
(2.21) (2.22)
360 360 Ac = Nr Ca
unde: Ca = cifra de afaceri Ac = active circulante 2.6. Analiza
patrimonial Analiza patrimonial a societii comerciale necesit att
analiza structurii acestuia, cat i analiza funcional a situaiei
financiar-patrimoniale.
Analiza funcional a situaiei financiar-patrimoniale, este
centrat pe fondul de rulment i necesarul de fond de rulment. Fondul
de rulment, calculat cu ajutorul bilanului patrimonial, este
rezultatul formulei: FR=Capital permanent-Active imobilizate Nevoia
de fond de rulment se obine, la rndul sau, cu formula: NFR=Nevoile
de finanare-resursele generate de operaiunile ciclice (2.24)
Analiza funcional a situaiei financiar-patrimoniale NR. CRT.
INDICATORI 2002 Tabelul 2.9 2003 41906640,95 27167903,7 14738737,25
-20268483,63 2004 48429072 28782132 19646940 -9236948 (2.23)
NIVEL INREGISTRAT (mii lei)
1.Capital pemanent 43252377,62 2.Active imobilizate 29661607,22
3.Fond de rulment 13590770,4 4.Nevoia de fond de rulment sau active
circulante achitate i necreditate fr -15594498,18 disponibiliti
bneti, adic:
4.1.Active circulante (fr disponibiliti 21094657,64 17921397,98
25660184 i plasament) din care se scad: 4.2.Provizioane pentru
riscuri i 5118362,82 0 716096 cheltuieli 4.3.Datorii pe termen
scurt 31570792,99 38189881,61 34181036 5.Plus fond de rulment (+)
29185268,57 35007220,88 28883888 Respectarea echilibrului financiar
la scar microeconomic implic n mod normal finanarea deficitului
nregistrat la nivelul activitii curente de ctre excedentul degajat
de ctre activitatea aciclic (de investiii) i obinerea unei
trezorerii nete pozitive. Cu toate acestea se observ n aceast
situaie c nivelul ciclic (curent) degaj surplus de surse, surplus
care finaneaz activitatea durabil i trezoreria net. Rata (2.25)
Rata (2.26) Tabelul 2.10. de acoperire a stocurilor = Fondul de
rulment 100 Stocuri de finantare a capitalului circulant = Fondul
de rulment 100 Active circulante
NR. CRT 1. 2.
INDICATORI Rata de finanare a capitalului circulant Rata de
acoperire a stocurilor
NIVEL INREGISTRAT(%) 2002 2003 2004 27,99 27,86 38,38 183,91
172,30 188,17
Solvabilitatea i capacitatea de plat evideniaz proprietatea prii
materiale a capitalului de a se transforma n bani. Indicatorii
utilizai n acest sens sunt : lichiditatea patrimonial rata
lichiditaii patrimoniale = active circulante 100 ; datorii pe
termen scurt (2.27)
solvabilitatea patrimonial rata solvabilitatii = capital total
propriu 100 ; pasiv (2.28)
trezoreria trezoreria neta = fond de rulment necesar de fond de
rulment ; (2.29)
gradul de asigurare al intreprinderii cu disponibiliti bneti
gradul de asigurare cu disponibilitati banesti =Solvabilitatea i
capacitatea de plat NR. CRT . 1. 2. 3. 4. INDICATOR 2002
Lichiditatea patrimonial Solvabilitatea patrimonial Trezoreria (mii
lei) Gradul de asigurare disponibiliti bneti 1,54 42,37 29185268
0,565
disponibilitati banesti (2.30) active circulante
Tabelul 2.11. NIVEL NREGISTRAT 2003 2004 1,39 53,32 35007220
0,661 1,65 56,03 28883888 0,499
cu
Lichiditatea patrimonial este supraunitar pe ntreaga perioad
analizat, ceea ce denot un grad corespunztor de siguran pentru
acordarea de noi credite. Solvabilitatea patrimonial a avut o
situaie uor nefavorabil n anul 2002 situaie care s-a mbuntit pe
parcursul anului 2003 deoarece aceast rata de solvabilitate de
peste 50% evideniaz o situaie normal din punct de vedere
economic.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu
referate