STUDIU PRIVIND ROLUL EURITMIEI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII
PREŞCOLARILOR
ED. POPA ELENA CRINA
GRĂDINIŢA CU P.P. NR. 13 FOCŞANI
Experţii în euritmie sunt de părere că putem comunica la fel de
bine prin gesturi la fel cum o facem prin cuvinte. Această artă îi
învaţă pe copii cum să transpună poveşti, poezii şi muzică în
anumite mişcări.
În primă fază, euritmia pedagogică avea intenţia de a-i ajuta pe
copii să se dezvolte din punct de vedere fizic. S-a descoperit
ulterior că procesul transpunerii sunetelor în mişcări armonioase
stimulează gândirea, imaginaţia şi creativitatea.
Pentru că se face în grup, aceasta ajută copiii să îşi dezvolte
şi capacitatea de a avea răbdare, de a colabora cu ceilalţi şi de a
fi atenţi la detalii. În plus, îi ajută să îşi facă mai uşor
prieteni şi să-şi dezvolte aptitudini sociale importante.
Nu numai dezvoltarea celor mici are de beneficiat, ci şi
educaţia lor. Euritmia contribuie, printre altele, şi la
îmbogăţirea vocabularului şi a culturii generale. Temele sunt
precise şi au rolul de a-i învăţa pe copii cât mai multe
lucruri.
Scopul ei este acela de a stimula şi consolida capacităţile
expresive ale copiilor prin mişcare. Ea are rolul de a stimula
imaginaţia, procesul gândirii şi conceptualizarea. În grădinitţă
sau şcoli, copiii sunt stimulaţi să transpună o poveste sau o
poezie în gesturi şi mişcări. Euritmicii sunt de părere că
poveştile îşi pot păstra autenticitatea şi înţelesul şi atunci când
sunt redate gestual, nu numai verbal. Euritmia încearcă să ajute la
dezvoltarea copilului per întreg - atât intelectual, social, fizic,
emoţional, dar şi cultural prin conţinut informaţional esenţial. De
exemplu, in exerciţii precum "dansul fluturilor", "ciripitul
păsărelelor" sau "dansul albinuţelor", copiii au ocazia să înveţe o
mulţime de lucruri noi despre aceste insecte sau păsări şi despre
modul lor de viaţă.
Tocmai de aceea, aceasta metodă este foarte recomandată mai ales
la grupa mică. Păşind în aceasta nouă lume, micii ” grădinari” au
nevoie de joc pentru a descoperi noul teritoriu. La început
stingheri şi speriaţi, copiii de grupă mică devin apoi foarte
receptivi dacă li se propune un joc. “Deschide urechea bine”sau “
Jocul mut” sunt foarte bune pentru relaţionarea copiilor,
socializarea lor, cunoaşterea colegilor de grupă.
Jocurile cu rol, cele mai apreciate fiind acum “ De-a mama”, “
De-a doctorul”, “ De-a bucătăria” (cum spun ei), îi ajută pe copii
să verbalizeze, să redea aspecte din realitatea familiară, să aducă
o bucăţică din familia şi casa lor în sala de grupă. Aceste jocuri
le sunt foarte dragi şi apropiate mediului pe care ei îl cunosc cel
mai bine.
După ce trec de pasul cu lacrimi, cu întrebări din 5 în 5 minute
cand vine cineva să-l ia acasă, după ce învaţă că nimeni nu rămâne
la grădiniţa şi observă că fiecare zi se transformă în rutină,
încep să fie receptivi la poveştile scurte şi amuzante pe care le
spune doamna, cand imită lupul cel rău, pe Moş Martin, vulpea cea
şireată şi multe alte personaje, la poeziile ritmate şi scurte
despre degeţele, cifre, familia şi nu în ultimul rând la cântecele
vesele şi pline de mişcări distractive din “Bate vântul frunzele”,
“Castelul”, “ Alunelul”, “ În pădurea cu alune”, “Noi suntem
piticii” etc.
In timpul acestor exercitii copiii sunt stimulati sa transpuna
diverse povesti sau sunete in miscari, fara a folosi limbajul sau
alte metode de exprimare. La inceput, miscarile sunt destul de
simpliste si intortocheate, lipsite de sens. Repetarea lor
constanta si intelegerea treptata a lor ajuta copiii sa transforme
aceste miscari intr-o adevarata arta. Ele devin din ce in ce mai
complexe, armonioase si mai usor de inteles. Miscarea bratelor si
picioarelor in exercitiile euritmice vine ca reactie la anumite
ritmuri si tonalitati.
Actul artistic nu este unul lipsit de inteles. Miscarile sunt
regizate si aranjate in asa fel incat sa surprinda corect mesajul
pe care vor sa il transmita. De exemplu, daca se alege ca tema
"dansul pasarelelor" folosindu-se ca reper "Anotimpurile" lui
Vivaldi, capacitatea de intelegere si transpunere a mesajului
corect depinde si de scena in care e pus exercitiul, recuzita sau
costumatii.
Exista o latura terapeutica a euritmiei. Se pare ca are efecte
benefice in recuperarea ADHD-ului la copii, a intarzierilor in
dezvoltare, dar si a deficientelor de invatare. Efectul terapeutic
s-a constatat si in tratarea anumitor boli somatice.
Dar cel mai mult, copiilor din grupa mea le place dansul. De
aceea am ales să colaborăm şi în acest an, al cincilea consecutiv,
cu doamna profesoară de dans Liliana Tincu. Doamna este un pedagog
înnăscut, cu multă răbdare pentru “pui-pui” cum îi numeşte pe
copii. Cele două şedinţe de dans săptămânale sunt un moment plin de
culoare şi de voie bună pentru prichindei. Ei învaţă dansuri
placute, simple, cu mişcări uşoare, adaptate caracteristicilor de
dezvoltarea fizică a vârstei. De asemenea, dansul este îmbinat şi
cu un moment pregătitor de încălzire a corpului, prin câteva
elemente de gimnastică. După ce s-au aşezat în cerc şi cd-ul a
pornit, au început dansul elefanţii Cici care şi-au pierdut
cipicii, găinuşele moţate, fetele la horă şi alte personaje
minunate din cântece.
Nu în ultimul rând, ora de educaţie fizică este un bun moment de
exerciţii euritmice şi un prilej de joacă şi distracţie. Cel mai
mult le place “ Suntem lei, tigri etc. la pândă”, când îşi
imaginează că sunt animale sălbatice, despre care noi am învăţat,
se târăsc prin tunel şi la ieşire imită animalul sau prind prada (
un copil care trece pe acolo, sau fug după altul în cerc).
Spectacolele de teatru sau magie din grădiniţă sunt iarăşi un
nou prilej de dezvoltare, de dezvoltarea, de a-şi exprima prin
onomatopee toate trăirile şi simţirile în faţa unui spectacol: oau,
aaaa, uite!, ooo, iu-huuu, etc.
Euritmia coborâta pe Pamânt se simte cu adevărat acasă, pe
scenă. Dar în pedagogie, în domeniul terapeutic, oriunde, euritmia
poate fi, de la sine înteles, oaspete.
BIBLIOGRAFIE
Rudolf Steiner - EDUCAŢIA COPILULUI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL
ŞTIINŢEI SPIRITUALE, 1994, Editura Triade, Cluj-Napoca
Elena Gheorghian, Maria Taiban – METODICA JOCURILOR ŞI A
PROGRAMULUI DISTRACTIV ÎN GRĂDINIŢA DE COPII, 1973, Editura
Didactică şi pedagogică, Bucureşti
Constantin Cucos - PSIHOPEDAGOGIE PENTRU EXAMENELE DE
DEFINITIVARE ŞI GRADE DIDACTICE, 2008, Editura Polirom, Iaşi