Splendoarea Palatului Culturii din Iași după o restaurare
complexă
Reporterii „Ziarului de Iaşi“ au vizitat Palatul
Culturii cu puțin timp înainte de deschiderea oficială, care va
avea loc în a doua jumătate a lunii aprilie. Monumentul istoric
arată după restaurare ca o bijuterie, măreţia elementelor
arhitecturale uimind prin fineţe, complexitate şi eleganţă. După
deschiderea oficială, ieşenii vor avea ocazia să calce într-un
palat ce păstrează imaginea iniţială, de la începuturile sale, dar
vor avea parte şi de câteva surprize pregătite de cei de la
Complexul Muzeal Iaşi. În acest moment, în Palatul Culturii se fac
ultimele retuşuri, se lustruieşte gresia de pe scări, se lăcuiesc
podelele, se finisează lucrările de la lambriuri şi se şterg
vitraliile.
„Este cea mai complexă lucrare de restaurare din România după
’90“, ne-a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului
Muzeal „Moldova“.
Pe holul principal am întâlnit trei „martori“, nişte bucăţi de
perete fără tencuială, din cărămidă, care arată imaginea zidurilor
vechi.
„Am recepţionat o parte din spaţii. În Sala Voievozilor avem mai
mulţi martori cu straturile vechi şi cel restaurat. S-au făcut
analize stratigrafice şi s-a ajuns până la primul strat de pictură,
iar după probe repetate pe perete s-a revenit la culoarea iniţială,
la albastru de Prusia, culoare existentă şi în Sala Coandă. Pe
timpul comunismului, pereţii au fost turcoaz. Orice restaurare
constă în revenirea la starea iniţială. Oriunde am considerat că
există elemente de noutate am lăsat martori. Este pentru prima dată
când Palatul Culturii cunoaşte o restaurare unitară de asemenea
nivel. Asta înseamnă de la consolidare, sistemul de drenaj,
refacerea elementelor artistice, acoperişul. Practic, s-a
intervenit în toate zonele“, afirmă Lăcrămioara Stratulat,
managerul Complexului Muzeal „Moldova“.
Aceasta ne explică faptul că ideea principală cu care s-a pornit
în acest proiect este revenirea la aspectul iniţial. Din păcate
există prea puţine planşe păstrate, deşi cei de la Complexul Muzeal
au căutat în arhive, nu au găsit o planşă completă. Prin urmare, nu
se ştie cum arăta iniţial Palatul Culturii până la cele mai mici
detalii.
După holul de la intrare, unde s-a schimbat o parte din marmura
neagră de pe jos, şi unde deasupra veţi putea vedea un candelabru
negru din fier forjat, holul mare, unde dau scările, uimeşte prin
măiestria decorului, atent meşteşugit. Sculpturile de pe
balustrade, de pe scări şi cele care atârnă din tavan sunt parcă
bijuteriile de la gâtul unei doamne.
La restaurarea acestei clădiri, care pe etaje desfăşurate ajunge
la câteva hectare, ca suprafaţă, au lucrat în jur de 500 de
persoane, din care o parte încă mai lucrează.„Proiectul a fost
destul de greu de scris, dar pot spune, şi îmi asum acest lucru, că
aceasta este cea mai complexă lucrare de restaurare din România
după ’90. Prin amenajările pe care le-am făcut, conservarea sitului
arheologic, regândirea întregului Palat ca funcţionalitate,
încercăm să găsim elemente de interactivitate pentru public. La
Palat vor fi şi activităţi pentru copii, tineri, pentru toate
vârstele. Deschiderea care va fi în aprilie va fi doar pe o parte a
Palatului pentru că normele ne interzic să băgăm public în
patrimoniu la mai puţin de şase luni de la terminarea lucrărilor.
Sunt patru muzee, cel de Artă, Istorie, Ştiinţe şi Etnografie, şi
vor fi organizate câte 2-3 expoziţii la fiecare cu patrimoniul pe
care îl deţinem“, arată directoarea Stratulat.
Camerele de arheologie au pardoseli suspendate, din sticlă
Amenajarea expoziţiei permanente va dura însă mult deoarece va
avea o nouă structură. Reprezentanţii Complexului Muzeal spun că
accesul se va face în grupuri de 5-7 persoane maxim, inclusiv în
zona ceasului, zonă pe care încearcă să o treacă în circuitul de
vizitare.
O noutate sunt cele două lifturi care coboară până la Subsol 2,
unde se află Cafeneaua Muzeu şi urca până la ultimul etaj. Acestea
sunt amplasate în curţile interioare, prin urmare sunt lifturi
exterioare.
Tiberiu Makkai, coordonatorul de şantier, ne arată lambriurile
care nu sunt din lemn, deşi sună ca lemnul, ci dintr-un material
special făcut acum 100 de ani.
„Aceste lambriuri sunt făcute din bois-ciment, dar deşi am
refăcut compoziţia materialului şi am înlocuit părţile deteriorate,
n-am descoperit misterul sunetului. Acolo sus este sera palatului,
pe care încercăm să o facem vizibilă. Şi podul vrem să-l deschidem
spre vizitare, însă pentru alte lucrări nu mai sunt fonduri“, spune
acesta.
Ajungem şi în sălile de arheologie, care îmbină modernul cu
această parte a istoriei, arheologia.
Beciuri care ajung la 36 de metri
În trei săli din Palatul Culturii, păşitul îţi poate da emoţii.
Pardoseala este doar din sticlă, iar prin ea se poate vedea ce-i
dedesubt. Bucăţi de ziduri vechi, un culoar ce duce spre o pivniţă
în care nu se poate intra ca vizitator încă şi alte mărturii ale
vremii. Fiecare bucată de sticlă poate susţine până la 1.000 de
kilograme, adică pe puţin 10 oameni; prin urmare, pardoseala este
extrem de rezistentă. În ultima cameră cu pardoseală de sticlă
găsim şi urmele unui beci, doar pe jumătate descoperit, care ajunge
la 36 de metri.
O altă surpriză este pregătită la inaugurare, când vizitatorii
vor putea intra într-unul din beciurile de sub palat. „Este un beci
din fosta curte domnească, va fi o surpriză pentru public“, spune
Tiberiu Makkai. Accesul în beci se face printr-una din camere, cu
ajutorul unor scări special amenajate. La intrarea în beci
sălăşluieşte o umbră de mister, pe care o veţi descoperi, cu
siguranţă, în aprilie.
Dar Palatul Culturii nu este minunat doar pe interior, şi în
exterior lucrările au scos în evidenţă frumuseţea arhitecturală a
clădirii. Singurul pericol al noului acoperiş rămân porumbeii.
Domnul Tiberiu priveşte agale spre ei. Niciodată tabla de zinc nu
va fi mai curată ca acum!
Ce vor putea vedea vizitatorii din aprilie în muzeele
Palatului
La Muzeul de Artă va fi deschisă la inaugurarea Palatului
Culturii expoziţia „Pictura interbelică“, unde vor fi expuse
lucrări de-ale marilor pictori precum Tonitza, Petrescu, Palade,
Iser etc. La Muzeul de Istorie va fi deschisă o expoziţie în care
se va putea vedea evoluţia comunităţii ieşene, începând cu Palatul
Culturii, curţile domneşti şi până la domnia lui Carol I, inclusiv.
Această expoziţie are o latură deosebită deoarece va fi profilată
pe arme, armuri şi tot ce ţine de armament. La Muzeul de Ştiinţe şi
Tehnică va fi o expoziţie cu instrumentele muzicale meca-nice,
cutiuţe muzicale, piane mecanice, orchestron etc. De menţionat că
toate sunt în stare perfectă de funcţionare, deoarece şi acestea au
fost restaurate. La ultimul muzeu, cel de Etnografie, vor fi
deschise două expoziţii. Prima este cea despre costumele populare
de femei, bărbaţi şi copii, iar a doua, despre ouăle încondeiate.
Palatul Culturii are în patrimoniu o colecţie foarte mare de ouă
care nu au fost niciodată expuse toate. Aceste expoziţii vor putea
fi văzute aproape un an de zile de la deschidere.
·
·
·