Vezi galerie fotoCancerul cutanat (depiele) a devenit cel mai
frecvent tip decancerla om.
Cele mai multe cancere cutanate au punct de plecare epidermul
(stratul superior al pielii). In unele cazuri se extinde si la alte
parti ale corpului.
Sunt doua tipuri de carcinom (cancer) nemelanomatos:
-carcinomul bazocelular, tipul cel mai frecvent, ce apare in 75%
din cazurile decarcinomepitelial (invelisul extern al corpului,
format din mai multe straturi). Poate sa invadeze pielea normala si
sa-i modifice aspectul, sa distruga tesuturile profunde, ca muschii
si oasele. Carcinomul bazocelular metastazeaza (afectarea altor
organe la distanta de leziunea primara) in putine cazuri.
-carcinomul spinocelular, apare in 20% din cazurile de cancer
epitelial. De cele mai multe ori evolueaza lent si se dezvolta pe
pielea care a suferit o leziune. Este mai invaziv decat cel
bazocelular si se raspandeste la alte parti ale
organismului.Carcinomul epitelial cutanat este cauzat de
supraexpunerea la soare si la raze ultraviolete. Supraexpunerea la
razeultravioletepoate aparea in:-arsuri solaresevere in special in
copilarie- expunerea indelungata la soare de-a lungul timpului-
utilizareasolarelorsau a lampelor cu ultraviolete, care reprezinta
surse artificiale de ultraviolete.
Alte cauze posibile de aparitie acancerului de pieleinclude
expunerea repetata laraze X, anumite chimicale (arsenicul,
carbunele), substante radioactive (radiul). Cancerul de piele poate
fi de asemenea cauzat de tratamentul cu radiatii ionizante
(radiatii ce ionizeaza particulele, de exemplu radiatii alfa, beta,
microunde) pentrueczeme,psoriazissauacnee.Factori de riscSusRiscul
de a face cancer de piele depinde de tipul de piele si de cat de
usor se produc arsurile solare. Riscul este crescut la persoanele
cu nuanta deschisa a tenului, cupistrui, cei care fac frecvent
arsuri din cauza soarelui si la cei care traiesc aproape de
ecuator. Persoanele cu tenul dechis la culoare, cu parul blond sau
roscat sau cu ochii de culoare albastra sau culori deschise au un
risc mai mare de a face cancer de piele decat pesoanele cu tenul
mai inchis. Alti factori de risc includ istoricul familial de
cancer cutanat (mai multi bolnavi cu cancer in familie) si varsta
inaintata.Expunerea repetata la raze X, anumite chimicale (de
exemplu: arsenic, carbune) si substante radioactive (de exemplu
radiul) poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie a
cancerului cutanat nemelanomatos.SimptomeSusCancerul de piele apare
ca o modificare a aspectului pielii, de exemplu o iritatie, o
excrescenta, o rana care nu se vindeca sau o modificare a
unuinevpigmentar (alunita) sau a unuineg. Cancerul de piele
afecteaza de obicei zone care sunt expuse la soare in mod frecvent:
gatul, spatele, pieptul si umerii. Zona nasului este afectata cel
mai frecvent.
Carcinomul bazocelularapare cu o frecventa de trei ori mai mare
decat cel spinocelular. Semnele de carcinom bazocelular pot fi
foarte variate si pot include modificari ale aspectului pielii ca:-
leziuni ferme, cu aspect perlat, cu vase de sange ce au un aspect
de panza de paianjen (telangiectazii)- pete sensibile, rosii care
sangereaza cu usurinta- leziuni mici, profunde, cu aspect perlat si
cu centrul deprimat- leziuni mici, lucioase care pot semana
cunegiisau cu nevii pigmentari- pete asemanatoare cu cicatricile in
special la nivelul fetei- leziuni pruriginoase, care sangereaza,
formeaza cruste si apoi se repeta ciclul, dar care nu se vindeca in
decurs de 3 saptamani- modificari ale formei, marimii si culorii
negilor sau nevilor pigmentari.
Carcinomul spinocelularafecteaza fata, gatul sau capul. Semnele
de carcinom spinocelular includ:- leziuni persistente, ferme, de
culoare rosie pe zonele de piele expuse la soare- zone de piele ce
au un aspect tare (solzos), sangereaza sau dezvolta o crusta;
aceste zone pot creste in dimensiuni pe o perioada de cateva luni
sau pot cauza o rana- excrescente (zone iesite in afara) ale pielii
ce pot arata ca un neg- rani ce nu se vindeca sau zone de piele
subtiata la nivelul buzei inferioare, in special la persoanele
fumatoare, la cei ce mesteca tutun sau sunt expusi frecvent la
soare sau la vant.
Alte boli, ca de exemplukeratitaactinica, poate avea simptome si
semne similare cu cele ale cancerului de piele, de aceea este
necesara evaluarea de catre un specialist (dermatolog) a oricarei
modificari nou aparute sau persistente la nivelul
pielii.DiagnosticSusExaminarea pielii de catre medic este primul
pas. Daca se suspecteaza cancerul, este necesara obiopsiepentru
diagnosticul de certitudine. Pentru aceasta este necesara
recoltarea unei portiuni din pielea lezata si examinarea sub
microscop, pentru evidentierea celulelor canceroase.Cancerul de
piele apare ca o modificare a aspectului pielii, de exemplu o
iritatie, o excrescenta, o rana care nu se vindeca sau o modificare
a unui nev pigmentar (alunita) sau a unui neg. Cancerul de piele
afecteaza de obicei zone care sunt expuse la soare in mod frecvent:
gatul, spatele, pieptul si umerii. Zona nasului este afectata cel
mai frecvent.Mecanism fiziopatogenicSusCancerul de piele
nemelanomatos evolueaza de obicei incet, invadand si distrugand
tesuturile alaturate. Pot fi necesare cateva luni sau un an pana la
dezvoltarea carcinomului bazocelular sau a celui spinocelular. Din
cauza dezvoltarii lente depistarea si tratamentul precoce cresc
sansele de vindecare.
Carcinomul bazocelularpoate sa invadeze pielea normala si sa-i
modifice aspectul, sa distruga tesuturile profunde, ca muschii si
oasele. Carcinomul bazocelular metastazeaza foarte rar. Daca apare
din nou (recurenta) dupa tratament, acesta poate evolua rapid si
poate produce mai multe distructii tisulare.
Carcinomul spinocelularevolueaza incet si metastazeaza frecvent.
Carcinomul spinocelular poate fi desfigurant. Acesta este mai
invaziv decat cel bazocelular si poate afecta scalpul, urechile,
pleoapele, nasul, buzele sau alte parti ale corpului. Dintre
celulele canceroase 2-6% se distribuie in alte parti ale
corpului.Carcinoamele bazocelular si cel spinocelular sunt curabile
daca sunt detectate si tratate precoce. Daca este avansat cancerul,
tratamentul este in functie de stadiul in care se afla.Persoanele
care au avut cancer de piele sunt predispuse la reaparitia
acestuia, chiar dupa tratamentul reusit. Pana la 35-50% din
pacientii diagnosticati cu carcinom bazocelular vor dezvolta un alt
cancer de piele intr-un interval de 5 ani. Persoanele cu cancer
nemelanomatos au risc crescut de a dezvolta un alt cancer de piele,
chiar simelanom.
Alte boli, ca de exemplukeratoza actinica, are simptome si semne
similare cu cele ale cancerului de piele. Chiar daca aceasta boala
nu este una maligna (cancer), ea indica existenta arsurilor solare
si poate duce la aparitia cancerului de piele. In unele cazuri,
keratoza actinica netratata poate duce la carcinom
spinocelular.Factori predispozantiSus- tipul de piele care face
usor arsuri solare: persoane cu tenul deschis la culoare, cu
pistrui, cu par blond sau roscat, cu ochi de culoare deschisa si
care au piele sensibila predispusa la arsuri- un istoric de arsuri
solare, mai ales in copilarie- un istoric familial si un istoric
personal de cancer de piele- stramosi celtici, ca de exemplu
irlandezi sau scotieni- varsta mai mare de 40 de ani- persoanele ce
locuiesc in zonele ecuatoriale, unde razele ultraviolete sunt mai
puternice- munca in aer liber fara protectie impotriva soarelui-
infectii cu papilomavirus (HPV)-xeroderma pigmentosum, o boala
genetica rara ce cauzeaza sensibilitate crescuta pentru razele
ultraviolete- sexul masculin: barbatii dezvolta cancer de piele mai
frecvent decat femeile- fumatul- expunerea repetata laraze X,
anumite chimicale (arsenic, carbune) si substante radioactive
(radiu).
Carcinomul bazocelular si cel spinocelular pot aparea la
persoanele cu ten inchis, dar frecventa este mai mare la cele cu
ten deschis la culoare.Riscul de carcinom spinocelular este crescut
la cei cucicatrici(de exemplu cele aparute in urma arsurilor
solare) sau la persoanele care au suferit un transplant care iau
tratament pentru prevenirea rejectiei grefei (organul nou).Consult
de specialitateSusSe face un control medical atunci cand se observa
o iritatie sau o neregularitate la nivelul pielii, ca de exemplu:-
leziuni ferme, cu aspect perlat, cu vase de sange ce au un aspect
de panza de paianjen (telangiectazii)- pete sensibile, rosii care
sangereaza cu usurinta- leziuni mici, profunde, cu aspect perlat si
cu centrul deprimat- leziuni mici, lucioase care pot semana cu
negii sau cu chisturi- pete asemanatoare cu cicatricile in special
la nivelul fetei- leziuni pruriginoase, care sangereaza, formeaza
cruste si apoi se repeta ciclul, dar care nu se vindeca in decurs
de 3 saptamani- modificari de forma, marime si culoare
anegilorsaunevilorpigmentari.- zone de piele normala care isi
modifica rapid aspectul sau forma.
Este necesar ca specialistul sa examineze orice leziune care
poate fi cu potential malign, pentru a fi diagnosticata si
tratata.Expectativa vigilentaSusExpectativa sau supravegherea
reprezinta perioada de timp in care pacientul sau medicul observa
simptomele sau evolutia leziunilor, fara a se administra un anumit
tratament. Expectativa nu este indicata in cazul in care se
suspecteaza cancer de piele nemelanomatos. Cu cat diagnosticul si
tratamentul sunt efectuate mai precoce, cu atat tratamentul este
mai eficient.Medici specialisti recomandatiSusCadrele medicale care
pot examina si diagnostica o leziune cu suspiciune de carcinom
sunt:- medicul de familie- medicii dermatologi- asistentele
medicale experimentate- medicii rezidenti- medicii pediatri.
Cadrele medicale care pot indeparta leziunile aparute la nivelul
pielii sunt:- medicii dermatologi- medicii chirurgi de medicina
plastica si recontructiva- medicii chirurgi de chirurgie
generala.ProfilaxieSusSe poate preveni aparitia cancerului de piele
nemelanomatos prin evitarea supraexpunerii la razele ultraviolete
ale soarelui. Razele ultraviolete provenite de la surse artificiale
ca lampile de bronzat sausolarele, sunt la fel de periculoase ca
cele provenite de la soare, deci este important sa fie
evitate.TratamentSusCarcinomul nemelanomatos se trateaza de obicei
prin procedee de mica chirurgie cu distrugerea sau indepartarea
tegumentelor afectate. Tratamentul in fazele precoce ale cancerului
are rata de succes de pana la 90%.Scopul tratamentului:-
indepartarea intregii zone canceroase si a marginilor ei pentru a
reduce sansele de recurenta;- conservarea tesutului sanatos si
minimalizarea cicatricilor dupa chirurgie.Tratament
initialTratamentul pentru cancerul de piele nemelanomatos depinde
de marimea si de localizarea acestuia, de tipul
lui:bazocelularsauspinocelular, de varsta pacientului si de starea
generala de sanatate a acestuia.Tratamentul cel mai des utilizat
include chirurgie cu indepartarea sau distrugerea intregii leziuni,
inclusiv a unei margini de tesut sanatos din jurul acesteia.
Majoritatea terapiilor sunt foarte eficiente, cu rate de succes de
pana la 90%.Tratamentchirurgical- excizia completa: excizia
indeparteaza cancerul si tesutul sanatos din jurul acestuia
(marginile);- chiuretaj sielectrocauterizare: chiuretajul
utilizeaza un instrument in forma de lingura (chiureta) care
indeparteaza tesutul canceros; electrocauterizarea reprezinta
folosirea unui curent electric pentru a arde tesutul, pentru a
controla sangerarile si pentru a distruge celulele canceroase
restante; se foloseste dupa chiuretaj ;- tehnica chirurgicala Moh:
aceasta presupune indepartarea tesutului canceros strat cu strat,
cu examinarea imediata sub microscop a fiecarui strat; aceasta
tehnica permite examinarea atenta a fiecarui strat si identificarea
marginilor sanatoase in timpul chirurgiei; are o rata de vindecare
de 99%;- criochirurgie: acest procedeu distruge tesutul canceros
prin inghetare cu nitrogen lichid.
Alte tratamente
Terapia cu lasernu este folosita in mod obisnuit in tratarea
cancerului de piele nemelanomatos.Laseruldistruge suprafata (partea
superficiala) acanceruluisi akeratozei actinicecu o raza puternica
de lumina. Unda laser poate de asemenea fi folosita ca bisturiu
pentru a indeparta (exciza) cancerul de piele. In momentul de fata
terapia laser este o forma de tratament destul de costisitoare.In
cazul in care carcinomul spinocelular a invadat nodulii limfatici,
este necesara chirurgia cu eliminarea acestora (limfadenectomie).
In acest caz se recomandaradioterapiesauchimioterapiedupa
chirurgie.
Radioterapiapoate fi indicata la persoanele la care nu este
indicat tratamentul chirurgical din cauza localizarii sau la
pacientii in varsta la care chirurgia este un procedeu riscant.
Terapia fotodermica, un procedeu prin care se aplica medicatie
si raze luminoase speciale pe ariile afectate, este in momentul de
fata in studiu pentru tratamentul cancerului nemelanomatos. Se
crede ca acest procedeu poate fi util in tratamentul carcinomului
bazocelular superficial si carcinomului spinocelular in faze
initiale.
Tratament postoperatorUrmarirea postoperatorie dupa excizia
cancerului nemelanomatos include examinarea proprie si examinarea
de catre medic. Aceste examinari sunt foarte importane in
determinarea recurentelor.Tratamentul recurentelorare mai putin
succes decat tratamentul cancerului primar. Majoritatea
recurentelor apar in primii 2-5 ani. Examinarile se fac la 3 sau 6
luni in primii 2 ani si mai frecvent in urmatorii ani, mai ales
pentru carcinomul spinocelular. Chimioterapia este folosita la
pacientii cumetastaze.Tratamentul ambulator (la
domiciliu)Tratamentul la domiciliu dupa indepartarea unui cancer de
piele implica utilizarea cu regularitate a masurilor de protectie a
pielii, pentru a preveni recurentele si examinarea
tegumentelor.Este necesara o auto examinare a pielii o data pe
luna:- verificati orice schimbare a culorii, formei, marimii sau
aspectului pielii- verificati leziunile de la nivelul pielii care
nu se vindeca- raportati medicului orice modificare suspecta la
nivelul pielii.Anumite medicamente, caantibioticelesi diureticele,
fac pielea mai sensibila la actiunea razelor solare.Optiuni de
medicamenteTratamentul medicamentos este rar folosit in terapia
cancerului de piele nemelanomatos. Chirurgia reprezinta cel mai
frecvent tratament.Medicamentele ce pot fi folosite
sunt:-fluorouracil: sub forma de crema sau solutie, este folosit in
tratamentul keratozei actinice si carcinomului bazocelular care
este limitat la stratul extern al pielii (superficial)- imiqiumod
(Aldara): crema 5 procente, este folosit in tratamentul
carcinomului bazocelular superficial aparut pe pielea trunchiului,
gatului, bratelor, picioarelor, dar nu pe fata. Pentru leziunile de
la nivelul fetei este preferata chirurgia pentru ca este in general
mai eficienta- chimioterapia poate fi utilizata la pacientii cu
carcinom bazocelular sau la cei cu carcinom spinocelular si cu
metastaze, desi metastazele sunt rare.
In prezent se efectueaza studii pentru urmatoarele
terapii:-interferon: acesta este o substanta secretata in mod
obisnuit de organism care ajuta sistemul imun sa lupte impotriva
bolilor;-tretinoin(Retin A) - se prezinta sub forma de crema si
continevitamina A; face parte dintr-o clasa de substante denumita
retinoizi. Tretinoinul previne aparitia cancerului de piele la
persoanele cu risc crescut.MELANOMUL MALIGN (MM) Cum arata un
melanom
Semnele pe care trebuie sa le observam (ABCDE-ul melanomului)A =
asimetrieB = margine neregulata (border)C = culoareD = diametru
> 7 mmE = evolutieAlte semnale de alarma: suprafata asa zisei
alunite este ulcerata, alunita este pruriginoasa, inflamata,
sangeranda, zdrobita, frecata cronic de obiecte de imbracaminte Ce
este melanomul malign (MM)?Este un cancer de piele format din
inmultirea dezorganizata a celulelor care produc pigment in piele
(melanocitele care produc melanina).Boala se dezvolta initial doar
pe piele dar are o mare capacitate de metastazare. De aceea,
tratamentul chirurgical de indepartare a leziunii trebuie facut cat
mai repede. Cand tumora este depistata precoce, operatia asigura
vindecarea. Cu cat tumora este mai avansata cu atat sansele de
supravietuire sunt mai mici, melanomul malign fiind o boala
letala.Melanina este substanta care determina culoarea pielii si o
apara in acelasi timp de arsura solara. Cand melanocitele devin
canceroase, ele se inmultesc, cresc in dimensiuni si invadeaza alte
tesuturi. Cine este predispus la melanom malign (MM)? Persoanele
fototip I = se ard mereu si nu se bronzeaza (albinism)fototip II =
se ard frecvent si se bronzeaza putin Persoane cu istoric de arsuri
solare intermitente Persoane cu istoric personal sau familial de
alunite active, displazice sau de melanom malign (risc 30-50%) Alti
factori de risc: arsura cutanata cu cicatrice, tratamente cu raze X
(dupa transplant renal), trauma repetate pe alunite, imunosupresie,
numar mare de alunite, alunite noi care apar la
maturitate.Exceptii: Melanomul malign (MM) poate sa apara si pe
tegumente neexpuse la soare ca: palme, talpi, scalp, unghii. MM
apare mai rar, 1-2%, pe pielea neagra, fototip VI (Bob Marley a
decedat la varsta de 36 ani datorita unui melanoma malign
subunghial). MM poate sa apara si pe alunite prezente la nastere
(nevi congenitali) in 5% din cazuri. Orice persoana are un risc de
aparitie a MM indiferent de culoarea pielii, sex sau varsta. Exista
chiar o forma clinica de MM acromic (fara culoare), greu de
diagnosticat Varsta aparitiei: 30-40 de ani (dar poate apare chiar
si in copilarie sau la varste mai inaintate) Incidenta: S-a dublat
in ultimii 10 ani Localizare frecventa: La barbat pe toracele
posterior La femeie pe gamba posterioara Pe pielea neagra: palme,
talpi, subunghial Lumina solara si melanomul malignMelanocitele
sunt activate de expunerea la ultraviolete si este demonstrat
faptul ca plaja excesiva sau solarul cresc riscul de MM.Organizatia
Mondiala a Sanatatii avertizeaza populatia ca arsura solara produsa
in prima copilarie creste riscul de MM cu 50% iar mai mult de 5
arsuri cu basicarea pielii pana la varsta de 35 de ani cresc riscul
cu pana la 75%. Evolutia unui melanom malignO alunita care isi
schimba culoarea, dimensiunea, forma poate fi un melanom malign.
Simptome ca ulcerarea, sangerarea, mancarimea unei leziuni sau
modificarea culorii unei alunite trebuie sa duca pacientul urgent
la medic. Sunt insa si melanoame care apar de novo, fara sa aiba la
baza o alunita (de aceea excizia tuturor alunitelor nu fereste
pacientul de melanom). Semnele ABCDE sunt foarte importante pentru
supravegherea alunitelor si depistarea precoce a unui
melanom.Culoarea negricioasa sau neomogena cafeniu-roz si
brun-inchis poate semnala un melanom. Tipuri de melanom malign
Superficial, extensiv in suprafata, 60% din cazuri:
Nodular, 20% din cazuri:
Lentigo maligna melanoma, 15% din cazuri. Melanom acral (la
nivel subunghial, degete, palme, talpi), 5% Metastaza cutanata de
melanoma malignMM-ul metastazeaza atat pe cale limfatica cat si pe
calea vaselor de sange din piele. Metastazele se produc la nivel de
ficat, plaman, creier, oase si piele, organe care trebuie
monitorizate dupa diagnosticarea unui melanom. DiagnosticSemnale de
alarma: Orice modificare de culoare, textura, volum, suprafata a
unei alunite. Daca vezi oricare din aceste semne pe piele,
consulta-ne de urgenta. Impreuna vom decide oportunitatea unei
interventii sau un tratament alternativ.Diagnosticul se stabileste
pe criterii clinice (aspectul leziunii care creste in dimensiune,
si-a schimbat culoarea si forma), pe aspectul la examinarea
dermoscopica si pe aspectul histopatologic al piesei de biopsie. La
microscop se masoara grosimea tumorii (indice Breslow) important in
stabilirea stadiului tumoral.Examinarea histologica a ganglionului
santinela aduce date suplimentare privind invazia tumorala si
posibilitatea de metastazare, ajutind la o mai corecta incadrare in
stadiul bolii. PET CT poate depista invazia ganglionara.
PrognosticPersoana la care se ridica suspiciunea de melanom trebuie
sa se opereze de urgenta, interventia chirurgicala fiind salvatoare
daca este facuta in stadiile precoce de boala. Prognosticul poate
fi evaluat doar dupa examinarea histologica a tumorii operate.
Marginea de siguranta oncologica recomandata de numeroase studii
statistice In cazul melanomului malign nu se recomanda alte
tratamente ca radioterapia, iar chimioterapia nu s-a dovedit
benefica. In stadiul III de boala se adauga tratamentul cu
interferon. TratamentExcizia cutanata a leziunii (operatia) cat mai
aproape de debutul tumorii este gestul cel mai important care poate
salva viata pacientului. Excizia se face in anestezie locala la o
margine de siguranta de 1,5 -2 cm de marginea leziunii si in
profunzime pina la fascia musculara.In cazul unui diagnostic clinic
incert se face initial biopsia leziunii si apoi se reintervine
pentru completarea operatiei pina la marginea de siguranta
oncologica.Indepartarea tumorii este cel mai important gest
terapeutic.Indepartarea primei statii ganglionare se poate face
dupa depistarea locatiei cu colorant radioactiv. Studiul
microscopic al ganglionilor aduce date mai precise despre
prognostic dar nu il imbunatateste.In stadiul III de evolutie se
recomanda si terapie cu interferon in doze mari, peste acest stadiu
tratamentul fiind considerat inutil.Chimioterapia se recomanda in
cazul metastazelor de organ si nu in scop profilactic.Nu se
practica radioterapie
CARCINOMUL SPINOCELULAR
Carcinomul spinocelular reprezinta a doua cauza a tumorilor
cutanate non-melanocitare, dupa epiteliomul bazocelular. Depistarea
precoce si tratamentul corect al acestei leziuni duce la vindecare
fara complicatii. Care sunt factorii de risc?Radiatiile
ultraviolete acumulate prin expunere excesiva la soare de-a lungul
vietii sau prin frecventarea solarului reprezinta cel mai important
factor determinant pentru dezvoltarea acestui tip de
tumora.Culoarea deschisa a pielii, varsta peste 65 de ani, fumatul,
sexul masculin si istoricul personal de cancere cutanate sunt
factori de risc aditionali.Persoanele cu sistem imunitar slabit,
cum ar fi cei care au suferit transplant de organe sau pacientii cu
infectie HIV/SIDA dar si persoanele in tratament cu diverse
medicamente imunosupresoare sunt predispuse la a dezvolta
carcinoame cutanate. Aspecte cliniceCarcinomul spinocelular apare
de obicei pe tegumente expuse la soare cum ar fi scalpul, fata,
urechile, gatul, antebratele si dosul mainilor, putand insa aparea
la nivelul mucoaselor din zona buzelor sau cea genitala.O leziune
de tip nodular, dura, rosie, care se dezvolta pe una din zonele de
risc sau o formatiune plana, acoperita de crusta albicioasa sau
maronie ce nu se vindeca, reprezinta cele mai comune manifestari
ale carcinomului spinocelular.Orice ulceratie, in special
localizata la nivelul mucoaselor sau pe o zona de inflamatie
cronica sau pe tegumentul tratat anterior prin radioterapie,
trebuie sa indrume pacientul catre medicul specialist dermatolog.
ComplicatiiCarcinomul spinocelular este o tumora agresiva de obicei
la nivelul zonei pe care se dezvolta, avand deci potential mutilant
regional.Localizarea leziunii pe buze sau urechi, tumorile cu
diametru mai mare de 2 cm, cele care au determinat invazie locala
la nivel muscular, cartilaginous sau osos au tendinta mare la
recidiva si la extensie catre ganglioni limfatici
locoregionali.Exista cazuri rare in care tumori agresive sau
ignorate pot determina metastaze la nivelul organelor interne cu
potential letal. Cum este diagnosticat si tratat carcinomul
spinocelular?Diagosticul de certitudine al acestei leziuni se face
prin biopsie cutanata. Aceasta manopera poate indeparta o parte a
leziunii pentru analiza insa poate fi efectuata si o asa zisa
biopsie excizionala care reprezinta in acelasi timp si tratament cu
viza curativa. Modalitatile de tratament ale carcinomului
spinocelularCrioterapia indepartarea celulelor canceroase prin
aplicarea de azot lichid. Este o metoda veche de tratament,
aplicabila in special pe leziuni superficiale si care prezinta o
rata mare de recidiva.Excizia chirurgicala simpla, in limite de
siguranta oncologica atat in lateral cat si in profunzime,
reprezinta cea mai utilizata metoda de tratamentTerapia laser
actioneaza prin vaporizarea tumorilor superficiale, in special cele
localizate la nivelul buzelor.Radioterapia este indicata rar, in
cazuri depasite chirurgical.Chimioterapia carcinomului spinocelular
consta in aplicarea de creme sau de lotiuni ce contin agenti
antineoplazici; acestia determina un proces inflamator local cu
distrugerea celulelor tumorale, urmat de vindecarea zonei
respective. Este o metoda aplicabila in special leziunilor
precanceroase si canceroase superficiale.CHIRURGIA MOHS reprezinta
cea mai eficienta modalitate de tratament a carcinomului
spinocelular, in special a tumorilor cu dimensiuni mai mari de 2
cm, a celor localizate la nivelul fetei, pe mucoase sau in zona
genitala avand ca avantaj major posibilitatea de conservare maxima
a tesutului sanatos din jurul leziunii si diagnosticul precis al
intinderii celulelor tumorale in tesut; o indicatie speciala este
reprezentata de tumorile recidivante. Aceasta procedura este
practicata in centre dotate cu aparatura speciala pentru aceasta
metoda de catre dermatologi specializati si presupune indepartarea
tumorii strat dupa strat si examinarea la microscop a fragmentelor
excizate pana la obtinerea de tegument sanatos, fara celule
maligne. Riscul de recidiva dupa aceasta metoda este cel mai mic
fata de toate celelalte procedee terapeutice. Preventia
carcinomului spinocelularEvitati expunerea prelungita la soare, in
special intre orele 10am-16pm.Evitati expunerea la solarFolositi
crme de fotoprotectie cu factor SPF>30, aplicate cu 20 min
inaintea expunerii la soare si reaplicate la fiecare 2 oreFolositi
fotoprotectie mecanica palarii, ochelari de soare, haine cu maneci
lungi sau imbracaminte din materiale speciale ce confera protectie
UVA si UVB atunci cind sunteti nevoiti sa stati mult in
soare.Atentie la medicatia fotosensibilizanta unele
antihipertensive, unele antibiotice, medicamente
hipocolesterolemiante, unele antidiabetice si isotretinoinul, un
medicament frecvent utilizat ca antiacneic. In cazul in care
folositi aceste substante trebuie sa va protejati mai atent fata de
expunerea la soare.Dieta bogata in vitamine si antioxidanti poate
scadea riscul de a dezvolta anumite tipuri de tumori
cutanate.Autoexaminarea periodica si vizita la medicul specialist
ajuta la diagnosticul precoce si la scaderea riscului de
complicatii asociate acestui tip de tumoraCARCINOMUL BAZOCELULAR
(EPITELIOMUL BAZOCELULAR)
Este o tumora a pielii frecvent intilnita mai ales pe zonele
care au fost expuse indelung la soare de-a lungul vietii. Evolutie,
zone afectateInitial seamana cu un cos care ulcereaza si creste
usor sau cu o cojita aspra care se rupe si nu se vindeca spontan.
Cresterea este lenta si dureaza de obicei 1-2 ani pina cind
leziunea ajunge la o dimensiune de 1 cm. Pot coexista mai multe
leziuni in acelasi timp situatie descrisa ca epiteliomatoza. Zonele
cele mai afectate sunt fata, scalpul, gitul, dar si alte zone
expuse la soare de-a lungul vietii ca decolteul, umerii, bratele
sau membrele inferioare. Frecventa acestei tumori a crescut
ingrijorator in ultimii 10 ani datorita cresterii expunerii la
soare dar si datorita scaderii filtrului natural de ozon prin care
trec radiatiile ultraviolete. Factori de risc- expunere indelungata
la soare (vacante, activitate in aer liber asa cum se intimpla in
agricultura, constructii, navigatie, alpinism, ski, etc), expunere
la solar- piele pe care exista numeroase keratoze actinice (pete
cafenii care cresc in suprafata si in volum transformindu-se in
mici ridicaturi roz-cafenii aspre la palpare)- ochi albastri, par
deschis, tendinta la arsura solara- se intilneste la persoanele
care au facut radioterapie pentru micoza scalpului in tinerete
(tratamentul este in prezent abandonat) Aspect clinicLeziune plana
cu margini usor ridicate, translucide, perlate cu centrul intact
aspru acoperit de crusta sau erodat, sangerind.Leziune nodulara,
translucida ca o hemisfera cu diametrul de 1 cm de culoare roz cu
vase de singe vizibileUlceratie penetranta in tesut cu marginile
indurateLeziune plana care se intinde ca o pata de ulei avind
culoare roz, vinetiu, suprafata lucioasa, margine perlata cafenie
sau translucidaLeziune nodulara negricioasa pe alocuri translucida
(seamana cu melanomul malign) TratamentDe cele mai multe ori
aspectul clinic este foarte caracteristic si se poate trece la
tratament direct care consta din excizia chirurgicala a leziunii in
anestezie locala cu o margine de siguranta de 5 mm. Piesa de piele
astfel obtinuta se va trimite la examinare histopatologica (examen
bioptic) pentru confirmarea diagnosticului.In situatiile in care
diagnosticul clinic nu este cert, se face intii o biopsie in
anestezie locala si dupa ce rezultatul confirma diagnosticul se
reintervine pentru excizia completa a leziunii. Vindecarea
operatiei se face in 7-14 zile in functie de localizarea tumorii.In
unele centre se practica inca electrodesicarea cu electrocauterul
dupa ce in prealabil leziunea este chiuretata. Aceasta metoda
trebuie precedata de o biopsie care sa certifice diagnosticul
clinic. Vindecarea se face ca in arsura intr-o perioada de o luna
de zile.Varianta de cauterizare laser nu aduce beneficii fata de
electrocauterizare, evolutia spre vindecare fiind de lunga durata.
In situatii exceptionale poate fi propus tratamentul prin
crioterapie sau radioterapie.In situatia in care tumora are o
asezare dificila, pe fata de exemplu, se recomanda excizia prin
metoda microchirurgiei Mohs. Procedura permite diagnosticarea
tumorii in timpul operatiei si in acelasi timp permite controlul
extinderii tumorale si eliminarea in intregime a tesutului bolnav
avind cea mai mare rata de vindecare fara recidiva.Tratamentul
corect al acestei tumori poate duce la vindecare, riscul vital
fiind minim.DERMATOFIBROSARCOMA PROTUBERANS (DFSP)
Dermatofibrosarcoma protuberans este o tumora maligna cutanata
care se dezvolta la nivelul dermului (stratul profund al pielii) si
invadeaza tesutul subcutanat ( grasime, fascie, muschi,
os).Reprezinta 0,1% din toate tumorile maligne si aproximativ 1%
din sarcoamele tesuturilor moi, fiind cel mai frecvent tip de
sarcom cutanat. Care sunt persoanele cu risc pentru DFSP?
DFSP afecteaza toate rasele, cu o frecventa mai mare la negri,
ambele sexe si apare in special la grupa de varsta 20-50 ani. Care
este cauza aparitiei DFSP?
Cauza aparitiei tumorii e necunoscuta. Nu sunt dovezi legate de
predispozitia familiala. La 10-20% din pacienti tumora poate sa se
dezvolte pe locuri de traumatism: ciactrici postoperatorii,
postarsura sau postvaccinare. Care sunt semnele si simptomele
DFSP?
DFSP se prezinta de obicei ca o placa indurata de cativa
centimetri, alcatuita din noduli neregulati, fermi la palpare, de
diferite culori (de la culoarea pielii pana la rosu-brun), cu vase
dilatate pe suprafata. Mai rar poate aparea ca o placa scleroasa,
atrofica, violacee (asemanatoare unei cicatrici), fara noduli, care
poate ulcera si creste lent in dimensiuni. Initial tumora e mobila,
in stadiile avansate fixandu-se de structurile profunde (fascie
musculara, muschi, os). Cel mai frecvent e localizata la nivelul
trunchiului, apoi la nivelul membrelor, zona proximala; apare rar
la nivelul capului si gatului.Tumora creste foarte lent (luni-ani),
de aceea diagnosticul este adesea intarziat, pacientul
prezentandu-se tardiv la medic. Este foarte agresiva local, cu rate
crescute de recurenta, desi metastazele apar rar. Cum este
diagnosticat DFSP?
Pentru stabilirea diagnosticului este esentiala realizarea unei
biopsii cutanate si analiza histopatologica a piesei recoltate. Nu
exista teste sangvine care sa ajute la detectarea sau diagnosticul
DFSP. In stadiile avansate ale bolii (boala metastatica suspectata
pe baza istoricului si examenului clinic) sunt utile investigatii
imagistice precum: radiografia pulmonara ( pentru diagnosticul
metastazelor pulmonare), CT (pentru afectarea osoasa), RMN ( pentru
stabilirea marginilor si gradului de invazie al tumorii), ecografia
(pentru monitorizarea DFSP local si metastazelor ganglionare) sau
PET tomografia cu emisie de pozitroni. Care este tratamentul
DFSP?
Excizia chirurgicala ramane principala modalitate de tratament
pentru DFSP. Datorita gradului crescut de invazivitate, tumora se
extinde de obicei dincolo de marginile vizibile clinic, de aceea
ratele de recurenta sunt crescute pentru chirurgia standard.
Excizia cu o margine de siguranta de 3 cm perilezional sau mai
mult, mergand in profunzime pana la fascia musculara inclusiv este
recomandata. O rata mai mica de recurenta locala o are chirurgia
Mohs, considerata tratamentul de electie, mai ales pentru tumorile
localizate la nivelul capului si gatului. Chirurgia Mohs permite
verificarea marginilor si bazei tumorii, crutand astfel cat mai
mult tesut sanatos si are o mai mare probabilitate de excizie
completa a tumorii. Radioterapia este utila ca adjuvant al
chirurgiei, fiind recomandata in cazurile in care marginile de
rezectie au inca celule tumorale sau pentru situatiile in care
excizia chirurgicala larga poate avea ca rezultat deficite
functionale sau cosmetic majore. Este foarte importanta urmarirea
pacientilor dupa radioterapie pentru ca unele DFSP pot deveni mai
agresive. Chimioterapia este rar folosita in tratamentul DFSP.
Terapia cu tinta moleculara e o optiune terapeutica promitatoare,
fiind indicata in special in cazul in care tumora nu poate fi
indepartata pe cale chirurgicala sau la pacientii care nu au
indicatie chirurgicala, atunci cand cancerul reapare dupa tratament
sau s-a extins in alte parti ale corpului. Care este prognosticul
DFSP?Tumora metastazeaza in 5% din cazuri: 1% pe cale limfatica
spre ganglionii limfatici regionali, 4% pe cale sangvina, cal mai
frecvent catre plamani, apoi creier, oase si inima.Recurentele
locale apar in 11-20% din cazuri, majoritatea in primii 3 ani dupa
interventia chirurgicala, de aceea urmarirea pacientilor la fiecare
6 luni in acest interval, apoi anual e
obligatorie.Dermatofibrosarcomul protuberans este o tumora rara dar
cu potential crecut de invazie locala si recurenta. De aceea
autoexaminarea si prezentarea cat mai rapida la medicul specialist
in vederea stabilirii diagnosticului si tratamentului sunt foarte
importante pentru prognostic.
Tipuri de cancer de piele
Melanomul malign
Carcinomul bazocelular
Carcinomul spinocelular
Dermatofibrosarcoma protuberans
Sarcomul Kaposi
Nevul atipic
Keratoza actinica
Keratoza seboreica
Melanomul este tipul de cancer care se formeaz din melanocite.
Aceste celule devin anormale, cresc necontrolat i invadeaz n mod
agresiv esuturile din jur. Melanomul este neoplazia cea mai sever a
pielii. Alte tipuri de cancer de piele, mai des ntlnite sunt
carcinoamele bazocelulare i carcinoamele scuamocelulare. Exist
multe tipuri diferite de melamon, majoritatea sunt vizibile pe
piele (inclusiv subungheal, tlpile picioarelor, i scalp), dar
melanoamele pot aprea i la ochi sau suprafeele mucoase care includ
canalul anal, rect i vagin.
Frecvena melanoamelor este n cretere, mai ales la rasa alb.
Incidena crescut n ultimele decade se datoreaz expunerii mai
intense la radiaiile ultraviolete tip B (RUV-B). n Uniunea European
survin 10 cazuri/100.000 locuitori/an, iar n SUA, n 2010 erau
estimate 68,130 de cazuri noi de melanom invaziv diagnosticate, ce
reprezint 5% din cazurile noi diagosticate de cancer la brbai i 4%
din noi diagosticate de cancer la femei. Brbaii tind s dezvolte
melanom la nivelul trunchiului, iar femeile la nivelul
extremitilor.Numrul cazurilor noi de melanom a crescut n mod
constant n ultimii 30 de ani. Dac melanomul este depistat la timp
poate fi tratat n stadiile incipiente, cnd este localizat doar la
nivelul pielii. n stadiile mai avansate, se poate rspndi sau
metastaza pe cale hematogen (prin snge) sau limfatic (prin limf) la
alte organe sau la oase, n aceste cazuri fiind mai puin probabil
vindecarea.Factori de riscFactorii de risc pentru melanom, sau
melanoamele care se dezvolt n piele sunt:- Expunerea la soare
reprezint factorul de risc cel mai important pentru melanom.
Expunerea intempesiv la soare se poate produce n timpul copilriei,
n cadrul meseriilor n care persoana trebuie s lucreze afar i n
timpul activitilor n aer liber.- Expunerea la UV n saloanele de
bronzat (solar) este la fel de riscant ca i expunerea la soare.-
istoric de arsuri solare, mai ales n perioada copilariei- istoric
personal de melanom sau de, tumor cutanat- mai mult de 50 de alunie
pe corp- rasa alb, mai ales persoanele cu ten deschis care se ard
mai degrab dect se bronzeaz, cu prul rocat sau cu ochii albatri-
muli pistrui (extini) la nivelul poriunii superioare a spatelui-
alte forme de cancer ca i leucemiasau limfomul- sistem imun
deficitar- alunie prezente de la natere, mai ales dac aluniele sunt
mai mari dect 20 de cm (7,9 in) (nevi melanocitari congenitali)- o
boal rar motenit numit xeroderma pigmentosum. Aceasta este o boala
n care organismul nu poate reface lezarea celulelor de ctre UV
solare- tratamentul cu UV tip A (PUVA), folosit pentru a tratata
afectiuni dermatologice ca ipsoriazis(afeciune cutanat cronic,
inflamatorie caracterizat prin leziuni eritematoase acoperite de
scuame albe-argintii).- Factori ereditari circa 10% din melanoame
survin la membrii aceleiai familii- Melanoamele familiale tumori cu
transmitere autosomal dominant, multiple, la vrste tinere, asociate
adesea cu nevii displazici- Sindromul nevilor atipici sau al
nevului displazic sindromul familial cu transmitere autosomal
dominant, cu expresie i penetran complet.Pe msur ce mbtrnim, numrul
anilor n care am fost expui la soare crete, i de aceea crete riscul
de melamon.Cercettorii au descoperit c riscul de melanom este de
2.24 ori mai ridicat la persoanele care au o rud de gradul nti
diagnosticat; de aceea este bine s cunoatei istoricul familiei. Dac
ai fost diagnosticat cu melanom, este foarte important s discutai
cu rudele dumneavoastr ca la rndul lor s mearg s efectueze teste de
screening. Anumite tipuri de alunie, numite nevi displastici, sunt
asociate cu incidena crescut de melanom. Aceste alunie sunt de
obicei mari ( 5 mm n diametru) i au pigmentare i margini
neregulate. Un singur nevi displazic este asociat cu un risc de dou
ori mai ridicat, n timp ce 10 sau mai muli nevi au grad de risc de
dezvoltarea melanomului.Persoanele cu pielea deschis la culoare,
ochi de culoare deschis, sau cele care au tendina de a face pistrui
sau se ard n loc s se bronzeze au cel mai mare grad de risc. Rata
de a face melanom este de 20 ori mai ridicat la rasa caucazian dect
la persoanele de culoare. S-a demonstrat c melanina din pielea
persoanelor de culoare are un factor natural de protecie mpotriva
soarelui (SPF) i poate filtra de dou ori mai mult radiaiile
ultraviolete dect la persoanele cu pielea deschis la culoare.Un alt
factor de risc este reprezentat de un istoric de 3 sau mai multe
arsuri solare, n special dac au avut loc nainte de vrsta de 20 de
ani. Un istoric de arsuri solare grave n copilri i adolescen poate
de fapt dubla riscul de a face melanom la maturitate. Timp de muli
ani, industria a promovat varianta saloanelor de bronzare ca o
alternativ sntoas a soareluui, sau o modalitate de a preveni
arsurile. S-a afirmat c acest lucru este datorat aparatelor care
produc doar radiaii UVA, fr s produc i radiaii UVB, care sunt
responsabile pentru majoritatea cazurilor de arsuri solare. De
atunci ns, cercettorii au descoperit c saloanele de bronzare produc
diferite cantiti de radiaii UVB, n funcie de aparat. De asemenea,
au descoperit c UVA nu sunt aa de sigure precum se credea mai
demult. n ciuda faptului c este puin probabil ca UVA s provoace
arsuri, au ns multe efecte biologice care pot cauza probleme pe
termen lung. Ct despre folosirea saloanelor de bronzare n vacan,
acest lucru este de asemenea un mit i este nerecomandat. O vizit la
salonul de bronzare, urmat de o expunere la soare, cauzeaz un efect
cumulativ asupra celulelor epiteliale i poate cauza arsuri. Deci:
pielea bronzat nu este o piele sntoas i, de fapt, arat o piele care
a fost distrus.Cum se poate preveni melanomul? Cea mai bun metod de
prevenire a melanomului este protejarea pielii de expunerea la
soare (att natural, ct i artificial). Evitai expunerea la soare
ntre orele 10:00 dimineaa i 16:00 dup amiaza, purtai haine care v
acoper (inclusiv plrie de soare) cnd stai la soare, i folosii n
fiecare zi crem de protecie solar cu factor SPF 15 sau mai mare,
chiar i pe timpul iernii! Cremele de protecie solar sunt deosebit
de importante pentru copii deoarece arsurile solare din copilrie
cresc foarte mult riscul de melanom la maturitate. S-a artat c
folosirea n mod regulat a cremei de protecie solare are capacitatea
de a reduce viitoarele afectri ale pielii n cazul persoanelor cu
expunere excesiv la soare.Trebuie s v examinai pielea regulat. Cel
mai important semnal de alarm pentru melanom este modificarea
dimensiunii, formei sau culorii unei alunie sau altei tumori
cutanate, ca de exemplu semnul din natere. Trebuie s se
supravegheze modificrile care apar dup o perioad de o lun pn la 1-2
ani.De asemenea,recomandam s se foloseasc regulile ABCDE ale
Societii Americane a Cancerului de piele pentru a evalua
modificrile cutanate i s se consulte medicul de familie dac apar
una din urmatoarele modificri:- A = asimmetry este pentru
asimetrie. O jumatate de aluni sau tumor cutanat nu se suprapune cu
cealalt jumtate- B = border este pentru margini neregulate (border
= margine). Marginile sunt zdrenuite, crestate sau ptate- C = color
este pentru culoare. Pigmentarea este neuniform. Umbre de cafeniu,
maro i negru sunt prezente. Liniue roii, albe i albastre sunt
adugate aspectului de pete de culoare. Modificarea distribuiiei
culorilor, n special rspndirea culorii de la marginea aluniei pe
pielea din jur, constituie de asemenea un semn precoce al
melanomului- D = dimension este pentru diametru.Aluniasau tumora
cutanat este mai mare dect 6 mm sau de mrimea unei gume de ters de
creion. Orice cretere a aluniei ar trebuie s fie un semnal de
ngrijorare.- E = elevation, enlargement supradenivelare mai mare de
1 mm, cretere recent mai mare de 1 cm.Semne de melanom n cazul
existenei unei alunie cuprind schimbri n: nlime ca de exemplu
invazia n profunzime sau nlarea aluniei plate anterior Suprafaa ca
i roeaa, tumefierea sau apariia de noi pete mici de culoare n jurul
leziunii mai mari (pigmentaie satelit) Senzaii de mncrime,
furnictur sau arsur la nivelul leziunii Consistena friabil, moale
cu bucele mici care se rup foarte uor.Melanomul se poate dezvolta
pe o aluni existent sau pe alt semn de piele, dar deseori se
dezvolta i pe poriune de piele indemn, fr nici un semn. Chiar dac
melanomul se poate dezvolta oriunde pe piele, apare mai frecvent la
nivelul toracelui att la brbai ct i la femei i pe membrele
inferioare la femei. Mai puin frecvent se poate dezvolta pe tlpi,
palme, patul unghial sau la nivelul membranelor mucoase care
cptuesc cavitile corpului, ca de exemplu cavitatea bucal, rectul i
vaginul.Aceste reguli nu sunt btute n cuie, i de aceea este foarte
important s v cunoatei bine aluniele dumneavoastr i s raportai
medicului orice schimbare a alunielor.Screening existentCel mai bun
test este examinarea ntregii suprafee corporale. Medicul ar trebui
s efecuteze un control al pielii n timpul vizitelor. De asemenea,
trebuie s v facei o rutin din a v examina pielea cnd suntei acas;
deoarece v vedei pielea n fiecare zi este foarte probabil s
observai de timpuriu orice schimbare. Prognoza este cea mai bun
atunci cnd leziunile sunt detectate precoce; astfel examinarea
pielii este foarte important.Care sunt semnele melanomului? De
obicei melanomul se prezint ca o aluni neregulat, cu toate
caracteristicile ABCDE prezentate mai sus. Melanomul se poate
dezvolta pe o aluni existent care s-a modificat sau pe o aluni nou
format, dar poate aprea i pe alt semn de piele, pe o poriune de
piele indemn, fr nici un semn. Leziunile mai avansate pot avea
inflamaii, ulceraii, mncrimi sau sngerri. Cu toate acestea, anumite
melanoame nu au culoarea tipic a unei alunie sau s-ar putea s nu
aib nici o culoare. Pot s fie mai mici de 5 mm, n timp ce aluniele
sunt mai mari de 5mm i adesea se spune c trebuie s avem grij. Ele
pot s apar n zone care nu sunt expuse niciodat la soare. Cel mai
bine este s tii cum arat pielea dumneavoastr n mod normal i s
aducei la cuntina medicului orice schimbare.Simptomele tardive ale
melanomului includ: leziune cutanat ulcerativ sau sngerri dintr-o
aluni sau din alte leziuni cutanate colorate durere la nivelul unei
alunie sau leziuni.Simptomele melanomului metastatic pot fi vagi i
cuprind: limfadenita (inflamarea ganglionilor limfatici), n special
a ganglionilor de la nivelul axilei sau abomenului o portiune mai
decolorata sau mai densa dedesubtul pielii pierdere in greutate
inexplicabila piele gri (melanoza).Diagnosticare i
stadializareExaminarea ntregii suprafee corporale este un pas
esenial n depistarea melanoamelor; trebuie inspectate i zone ca
exila, scalpul, zonele interdigitale, cavitatea oral, regiunea anal
i genital. Examinarea ganglionilor limfatici este obligatorie;
trebuie examinate toate grupele ganglionare accesibile.Trebuie s se
verifice modificarea unui nev pigmentar preexistent la nivelul
tegumentului; apariia unei leziuni cutanate noi, mai relevant
atunci cnd survine dup vrsta de 40 de ani, cnd apariia de nevi noi
este mai rar.Atunci cnd se suspecteaz un melanom trebuie efectuat o
biopsie cutanat i excizional. Pentru aceasta, medicul va recolta o
mostr de esut cutatnat i l va trimite la medicul anatomopatolog
pentru a-l examina la microscop. Dac biopsia evideniaz melanomul,
medicul anatomopatolog va msura invazia melanomului pentru a
aprecia ct de avansat este cancerul. Alte investigaii, incluznd
fotografierea pot fi folosite pentru a monitoriza modificrile
leziunilor cutanate. O serie de fotografii ale leziunilor suspecte
sunt luate ca i baz de referin pentru comparaiile ulterioare cu
fotografiile urmtoare.Biopsia leziunii primare este singurul examen
prin care se poate pune diagnosticul cert de melanom.Recomandri
ESMO 2005/2007 Biopsia excizional n totalitate i n profunzime a
leziunii, cu limite de siguran n tegumentul sntos i evaluat de ctre
un anatomopatolog cu experien este ntotdeauna preferabil; se evit
biopsiile incizionale sau prin ciupire, criochirurgia i
electrodisecia. Raportul histologic ca urma clasificarea OMS i va
include maximul de profunzime n milimetrii (Breslow) i nivelul de
invazie (Clarck), evaluarea histologic a marginilor de rezecie,
prezena ulceraiei, prezena i extensia regresiei.Sunt descrise 4
tipuri de melanom:-Melanom superficial (70%)Apare mai frecvent la
femei, ca macule pigmentate, de culori variate (negru, maro, rou,
alb), cu marginile neregulate, localizate n special pe faa
posterioar a trunchiului.-Melanom nodular (10-15%)Leziunile, mai
frecvente la brbai, sunt de culoare albastru nchis cu margine
distinct i cu o form relativ simetric; au o cretere rapid.
Melanomul nodular amelanotic este relativ frecvent, punnd probleme
diferenial.-Melanomul lentiginos (10%)Survine fr predilecie de sex,
fiind caracterizat de o leziune ntins (1-5 cm), plan, n special pe
tegumentele feei i gtului i pe zonele frecvent expuse la soare.
Leziunile precursoare sunt cunoscute sub denumirile de lentigo
malign sau pistruiHutchinson.-Melanomul lentiginos acral (2-8% la
caucazieni, 40-60% la negri, hispanici i asiatici)Este localizat pe
tegumentele palmelor, plantelor i subungheal. Melanoamele
subungheale pot fi foarte uor confundate cu hematoamele cu aceeai
localizare; prezena de pigment melanic subungheal este un indicator
de melanom malign.Exist de asemenea unele subtipuri histologice mai
rare:- Melanom lentiginos mucos (oral, genital)- Melanom
desmoplastic- Melanom verucosBiopsia ganglionilor limfaticiTestarea
ganglionilor limfatici poate s nu fie necesar dac melanomul este
mai mic de 1 mm, deoarece riscul invaziei cancerului este sczut. Ar
trebui efectuate mai multe teste de laborator dac melanomul este
invaziv sau de dimensiune mare. Dac melanomul este mai gros dect 1
mm, medicul va efectua un examen obiectiv al sistemului ganglionar
limfatic superficial pentru a verifica care dintre ganglionii
limfatici sunt mrii n dimensiune. Aceast examinare poate fi urmat
de biopsia nodulilor limfatici pentru a aprecia ct de rspndit este
melanomul la nivelul sistemului limfatic.Biopsiaunui nodul limfatic
santinel reprezint o tehnic relativ nou care poate fi utilizat ca i
alternativ la biopsia clasic a ganglionilor limfatici.Biopsia
nodului limfatic santinelCa i biopsia clasic a nodulilor limfatici,
biopsia nodului limfatic santinel este realizat pentru a identifica
ganglionii limfatici invadai de melanom. nainte de efectuarea
biopsiei nodulului santinel, o tehnic de scanare nuclear
numitlimfoscintigrafieprin care se realizeaz hri de drenaj a reelei
limfatice de la locul unde melanomul a fost descoperit. O substan
radioactiv este injectat n pielea din jurul melanomului i cu un
aparat special de fotografiat se fotografiaz nodulii limfatici.
Primii ganglioni din reeaua de drenaj limfatic care absorb substana
radioactiv sunt numii noduli santinel. Acetia cel mai probabil
conin celule canceroase. Dac este evideniant cancerul la nivelul
nodulilor santinel, o procedur de a ndeparta mai muli ganglioni
limfatici (limfadenectomie) este realizat n acest caz.Dup ce s-a
efectuat biopsia iniial, i apoi din nou dup excizie, se va ntocmi
un raport anatomopatologic. Raportul anatomopatolg descrie
aspectele melanomului inclusiv tipul, profunzimea, nivelul de
invazie al esutului, prezena sau absena rspunsului ganglionar,
ulceraii, regresie, leziuni satelit, invaia
sngelui/limfei/ganglionilor. Pe lng acestea, raportul
anatomopatolog va descrie dac leziunea excizat este un melanom
primar, cazul n care l va descrie n termenii de mai sus, sau dac
este un melanom metastatic. Melanomul metastatic se rspndete prin
sistemul limfatic al pielii din vecintatea tumorii, ganglionilor
limfatici sau pe cale hematogen (pe cale sanguin) la alte organe ca
de exemplu creier sau ficat.Profunzimea/adncimea leziunii determin
prognoza i tratamentul, de aceea este foarte important ca s fie
determinat cu precizie. Adncimea este dat de profunzimea invaziei
(grosimea Breslow) n milimetrii i nivelul de invazie Clark, care
descrie profunzimea invaziei dat de esutul pe care l invadeaz
(nivelele I-V). Nivelul Clark I celulele tumorale au penetrat doar
epiderma. Nivelul Clark II celulele tumorale au invadat epiderma i
sunt prezente n dermul papilar Nivelul Clark III celulele tumorale
au invadat epiderma, dermul papilar i penetreaz pn la dermul
reticular Nivelule Clark IV celulele tumorale au penetrat epiderma,
dermul papilar, li dermul reticular Nivelul Clark V celulele
tumorale au penetrat straturile de piele i au ajuns pn la grsimea
subcutanatNivelul de invazie Clark este un indicator al adncimii
invaziei i nu un stadiu al bolii.Stadializarea n funcie de nivelul
Clark i Breslow.- Melanom in-situ tumora este limitat la epiderm
(in situ); profunzimea Breslow i nivelule Clark nu sunt determinate
n acest stadiu precoce.- Stadiul I profunzime Breslow mai mic de 1
mm- Stadiul II profunzime Breslow mai mare de 1 mm sau nivelul
Clark IV-V (invazie n dermul reticular sau esutul subcutanat).-
Stadiul III tumora s-a extins la ganlionii limfatici regionali sau
nivel Clark V (invadarea esutului subcutanat)- Stadiul IV prezena
metastazelor la distan (cel mai frecvent la ficat, plmni, i
creier).n funcie de stadiul melanomului, pacienii vor face
radiografii pulmonare i funciile ficatului vor fi studiate pentru a
se vedea dac sunt prezente metastaze. La pacienii cu stadii II-IV,
mai multe evaluri sunt necesare; acestea includ scanri PET, disecia
ganglionilor limfatici (cu sau fr biopsia ganglionului
santinel).Care sunt tratamente pentru melanom?Tratamentul de elecie
n cazul melanomului este intervenia chirurgical. Dup ce este
diagnostocul de melanom este confirmat de biopsie, urmptorul pas
este excizia larg. Aceast procedur chirugical nltur o parte din
esutul sntos care nconjoar locul unde este leziunea. Cantitatea de
esut nlturat depinde de profunzimea melanomului. Zona de esut
snptos este denumit margine.Se recomand ca n cazul oricrei leziuni
suspecte de melanom rezecia tumorii primare s se fac n limitele
oncologice de siguran:- Tumor in situ: excizie la 0.5 cm distan-
Profunzime 1 mm: excizie la 1 cm distan- Profunzime 1-2 mm: excizie
2 cm distan- Profunzime 2 mm: excizie la 2 cm distanMarginile de
rezecie trebuie controlate microscopic; dac se dovedete c sunt
infiltrate cu melanocite atipice, hiperplazice, atunci este indicat
reintervenia. Marginile pot fi modificate n funcie de considerene
anatomice particulare sau cosmetice.Dac melanomul are profunzime
mai mare de 1 mm sau nivel de invazie Clark IV sau mai mare, atunci
se efectueaz i o biopsie a nodulului limfatic santinel. Biopsia
nodului limfatic santinel este realizat pentru a identifica
ganglionii limfatici invadai de melanom. nainte de efectuarea
biopsiei nodulului santinel, o tehnic de scanare nuclear
numitlimfoscintigrafieprin care se realizeaz hri de drenaj a reelei
limfatice de la locul unde melanomul a fost descoperit. O substan
radioactiv este injectat n pielea din jurul melanomului i cu un
aparat special de fotografiat se fotografiaz nodulii limfatici.
Primii ganglioni din reeaua de drenaj limfatic care absorb substana
radioactiv sunt numii noduli santinel. Acetia cel mai probabil
conin celule canceroase. Dac este evideniant cancerul la nivelul
nodulilor santinel, o procedur de a ndeparta mai muli ganglioni
limfatici (limfadenectomie) este realizat n acest caz. Dac nodulii
santinel nu conin melanim, atunci se poate evita disecia complet a
nodulului limfatic.Pacienii cu stadii precoce i ganglioni limfatici
negativi sunt monitorizai n mod regulat prin examenul fizic al
pielii, radiografii pulmonare, teste ale funciilor ficatului pentru
a observa orice semn de recuren sau apariia unui al doilea melanom.
Acei pacieni au un prognostic bun, cu 95% dintre pacieni n via la 5
ani dup diagnosticare. Totui, dac un pacient a avut un melanom n
timpul vieii atunci prezint un risc ridicat pentru a dezvolta un al
doilea melanom i trebuie s mearg n mod constant la control la
dermatolog.n cazul pacienilor cu stadiul III de boal, n care sunt
invadai ganglionii limfatici se indic intervenie chirurgical i
disecia ganglionilor limfatici pentru a ndeprta melanomul primar i
toi ganglionii limfatici i esutul limfatic din regiune melanomului
primar. Din pcate, de multe ori exist celule tumorale care circul
prin organism fr s le vedem. Din acest motiv pacientului i se pot
oferi i terapii adjuvante: radioterapie, imunoterapie,
chimioterapie (DTIC, cisplatin, Carboplatin, Temozolmid), terapii
cu vaccin, i/sau participarea la trialuri clinice pentru terapii
noi pentru a distruge orice celul canceroas rmas i prevenirea
rspndirii cancerului.Radioterapia poate fi folosit pentru a trata o
zon local care prezint riscul de recuren al melanomului. Pentru a
stimula sistemul imunitar al pacientului n lupta cu cancerul se pot
administra ageni imunoterapi: Interferon. Interleukin-2, GM-CSF,
bacteria Bacille Calmette-Guerin (BCG).Melanomul se poate extinde i
n regiunea dintre locul primar i ganglionii limfatici. Aceste
leziuni se numesc metastaze n tranzit. De cele mai multe ori
acestea sunt tratate conform protocoalelor de tratament pentru
boala de stadiu III.Pentru pacienii cu tumori limitate la un singur
membru se folosete tehnica:Perfuzia de membru izolat.Perfuzia de
membru izolat permite administrarea intravenoas regional a
chimioterapiei (la doze maxime tolerate) la nivelul extremitii
afectate. Hipertermia i hiperoxigenarea poteneaz efectele
trombocitelor. Are indicaii ca tratament adjuvant dup
limfadenectomie, tratament paliativ n melanom recidivat sau melanom
voluminos al extremitilor (cu sngerare, ulceraie sau edem).
Avantajele poteniale sunt: diminuarea toxicitii sistemice, creterea
controlului local, scderea ratei de metastaze n tranzit, rezoluia
edemului, sngerrilor sau ulceraiei, diminuarea durerii.Atunci cnd
cancerul s-a extins de la ganglionii limfatici regionali la alt
organ se consider melanom de stadiu IV. Stadiul IV de boal are
prognoze slabe. n anumite cazuri, se poate efectua intervenia
cirurgical dar doar la pacienii care au zone izolate de metastaze
pentru a le nltura. Alte tratamente opionale folosite pentru
tratarea melanomului de Stadiu IV sunt: chimioterapia,
imunoterapia, i/sau participarea ntr-un trial clinic.n 2011, n
premier, la Congresul anual internaional al American Society of
Clinical Oncology (ASCO) de la Chicago au fost prezentate
beneficiile, sub aspectul mririi duratei de supravieuire, n cazul
pacienilor cu melanom cu metastaze, prin administrarea de
ipilimumab, un nou medicament.Acesta este un tip de anticorp
administrat intravenos, care stimuleaz limfocitele T, cu rol
esenial n rspunsul imunitar celular. Ipilimumab blocheaz
activitatea limfocitelor citotoxice T cu antigen asociat 4
(CTLA-4), o molecul ce se gsete n limfocitele T care n mod normal
suprim activitatea sistemului imunitar. Prin blocarea CTLA-4,
limfocitele T funcioneaz mai bine i rspunsul imunitar este
stimulat. Aceasta este prima terapie care a adus mbuntiri la rata
de supravieuire la pacieni cu melanom n stadiu avansat.Exist
trialuri clinice n desfurare pentru testarea multor ageni noi n
vederea tratrii melanomului. Acestea includ: vaccinuri, care pot fi
formate din celulele tumorale ale pacientului sau pri ale celulelor
melanomului; diferite combinaii de chimioterapici; ageni
imunoterapici; i intervenii chirurgicale. O alt tehnic testat
pentru pacienii cu tumori limitate la un singur membru
este:Perfuzia de membru izolat.Aceasta implic ntreruperea temrporar
a circulaiei n membrul afectat i administrarea unor doze mari de
chimioterapie membrului, protejnd restul corpului de toxicitate.
Sunt testate n mod continuu noi medicamente i tehnici pentru a gsi
terapii mai eficiente pentru aceast boal.UrmrireaAproximativ 5%
dintre pacienii vor dezvolta pe parcursul vieii un al doilea
melanom, n timp ce alii pot dezvolta metastaze din tumoarea primar.
De aceea toi pacienii necesit urmrire. Pacienii trebuie s fie
examinai clinic periodic la 3-6 luni n primii trei ani dup
diagnosticare, apoi la fiecare 6-12 luni pentru 2 ani, i apoi
anual. Anual li se vor face radiografii pulmonare i teste de
funcionare a ficatului, i tomografii computerizate dac este indicat
ntr-un anumit caz.Acest material are ca scop doar furnizarea unor
informatii despre cancerul cutanat NM. Pentru mai multe informaii i
decizii cu privire la alegerea tratamentului este indicat s
discutai cu medicul dumneavoastr.Bibliografie i referine Abeloff,
M., Armitage, J., Niederhuber, J., Kastan, M. & McKenna, G.
(Eds.):Clinical Oncology (2008).Elsevier, Philadelphia, PA. The
American Academy of Dermatology The American Cancer Society. Facts
and Figures.www.cancer.org Chapman PB. Melanoma vaccines.Seminars
in Oncology. 34(6):516-23, 2007 Dec. Crowson AN. Magro C. Mihm MC
Jr. Unusual histologic and clinical variants of melanoma:
implications for therapy.Current Oncology Reports. 9(5):403-10,
2007 Sep. Downard CD. Et al. Melanoma in children and
adolescents.Surgical Oncology. 16(3):215-20, 2007 Nov. Guill, C. K.
& Orengo, I. Cutaneous Malignant Melanoma. Dermatology Nursing
13(3): 210-213, June 2001. Hieken, T.J. 2004. The Role of Sentinel
Node Biopsy in Skin Cancer. E-Medicine. Lens M. Melanoma during
pregnancy: epidemiology, diagnosis, staging, clinical
picture.Recent Results in Cancer Research. 178:165-74, 2008. Shah
GD. Chapman PB. Adjuvant therapy of melanoma.Cancer Journal.
13(3):217-22, 2007 May-Jun. The Skin Cancer Foundation. J. M. &
Amonette, R. Tanning Beds and Skin Cancer: Artificial Sun + Old Sol
= Real Risk. Clinics in Dermatology 16(4): 487-501, July 1998.
Whitmore, S.E. Atypical moles and common cancers of the skin. 2003.
In Barker, L.R., Burton, J.R. & Ziever, P.D. (eds.), Principles
of Ambulatory Medicine, (pp. 1735-1740). Philadelphia: Lippincott,
Williams, & Wilkins.