Vending Inside nr.6 - Revista industriei de vending din Romania

NR. 6 VENDING INSIDE 1

Cu această ediţie s-a încheiat primul an de existenţă editorială a revistei noastre. Au apărut,

așa cum am promis, 6 ediţii în 2011 și așteptăm feedbackul vostru, al cititorilor, pentru anul ce vine. Dacă ar fi însă să vorbim despre acest prim an nu m-aș declara pe deplin mulţumit. Vrem să vă mulţumim tuturor acelora care ne-aţi susţinut în acest an de debut, iar tuturor celor care ne-au criticat în mod constructiv le mulţumim așișderea și îi rugăm să o facă în continuare. Celor care ne transmit doar răutăţi îi rugăm să treacă în zona comentariilor care să aducă beneficii produsului nostru și implicit lor.

Din păcate simt un soi de dezamăgire că nu am reușit să comunicăm mai bine intenţiile noastre bune, de sprijin și de suport pe care vrem să le oferim industriei de vending din România. Misiunea noastră d-abia a început. Celor care nu au reţinut de prima oară ce anume reprezintă Vending Inside ţin să reamintesc ţelurile noastre: nu ne interesează gossip-urile din industrie, ci numai faptele, acţiunile pe care le întreprindeţi; nu suntem revista lui X sau lui Y ci a întregii industrii de vending – orice alte opinii pe această temă sunt pure speculaţii și răutăcisme ieftine ale unora care se plictisesc la locul de muncă; avem nevoie de sprijin real din partea dumneavoastră în demersurile noastre; vă oferim suportul nostru media în a comunica celor interesaţi despre companiile, produsele și serviciile domniilor voastre; sprijinim demersurile industriei noastre de vending de a avea produse și servicii mai bune, standardizare în domeniu, susţinem un mediu concurenţial curat

între companii și oferim sprijinul nostru necondiţionat tuturor acelora care susţin penetrarea cu adevărat a vendingului în societatea românească.

Așadar, dacă ar fi să realizăm un bilanţ a acestui an de existenţă a lui Vending Inside aș putea spune cu mândrie că am contribuit la o mai bună înţelegere a fenomenului și a businessului prin cele 6 subiecte de cover, cele peste 100 de articole de gen, peste 15 interviuri și “povești de succes”, știri interne și internaţionale toate realizate după filosofia „inside”. O altă reușită pentru noi a fost și participarea la înfiinţarea proiectului numit Patronatul Industriei de Vending din România, organism la care suntem membrii fondatori și pe care-l susţinem în primul rând pentru că este primul act de curaj a unor oameni de a realiza ceva în această industrie și nu doar de a comenta pe la colţuri sau de a se plânge.

La nereușite aș putea să remarc doar tratarea de sus a iniţiativei noastre cu acest proiect media pe care unii nefiind obișnuiţi cu un produs media de calitate și cu stilul nostru serios și profesionist de abordare tot încearcă să-l aducă în zone dorite de ei (frivole, puerile, de bârfă, etc.) și nereușind, atunci încearcă să ne „murdărească”; nu vor reuși pentru că „i-am citit”.

Cum doresc să încep 2012? Cu mesajul optimist că la anul, numărul celor care ne spunea-au acum un an „Bravo! Ce bine că avem o revistă de vending” sau “Bravo! Noi vă vom susţine” să se vadă și în realitate când vine vorba de a susţine și prin fapte, nu numai prin vorbe demersul nostru.

1 AN DE BILANŢ

EDITORIAL

Text Vendy

2 VENDING INSIDE NR. 6

SUMAR

06

Mihai Florescu, Directorul general Leonard Caffe: “Vendingul e viitorul, va fi peste tot”

24

Avantajele amplasării exterioare a automatelor în vending

16

De ce vendingul de la noi nu este vending

12

POVESTEA CAFELEI VI - Cultura cafelei

34

Tehnologia Self Checkout, în creștere

28

Acceptor de monede cu plata restului NRI Currenza C2

20

Implementarea beneficiilor vendingului în RATB – un succes

36

Atenţie, se eliberează cartela!


SUMAR

40

Vending Expo 2011

44

Evaluarea cafelei ( I )

52

Vendingul nu înseamnă numai cafea

60

Strategii de bulk-vending de Sărbători

www.vendinginside.roRedacţia Vending [email protected]

Revista Vending Inside este membru fondator al

Patronatului Industriei deVending din România.

EditoriEmanuel Stoica

[email protected]

Adina [email protected]

Sandra [email protected]

Art-DirectorDigital Artwork

DistribuţieAndrei Florescu

[email protected]

Printed by: RH PRINTINGISSN: 2069-9107

Dragi cititori,Revista Vending Inside vă propune să participaţi activ la realizarea revistei și în acest sens vă cheamă să scrieţi părerile voastre despre subiectele din revistă și conţinutul editorial la adresa poștală O.P. 19, C.P. 5 sau pe e-mail la:

[email protected] noi părerile voastre despre Vending Inside sunt foarte importante și vrem să le tratăm ca atare. Realizaţi-vă singuri revista, transmiteţi articole proprii sau comentarii.Cu drag,Redacţia Vending Inside


Mihai Florescu: Vendingul e viitorul, va fi peste tot


COVER STORYDirectorul general de la Leonard Caffe, o

marcă românească de tradiţie când vine vorba de cafea, ne vorbește despre Cafeaua Vampirului, problemele vendingului românesc și pasiunea sa pentru cafea.

Spuneţi-ne, mai întâi, câteva vorbe despre Cafeaua Vampirului. Cum v-a venit ideea pentru acest produs şi cum aţi ajuns până în Statele Unite cu el?

În România am avut un ministru al turismului care a avut ideea să facă din Sighişoara oraşul lui Dracula. Oraşul a devenit, astfel, un paradis, care funcţionează două-trei luni pe an. Mulţi oameni au fost stimulaţi să se lege de această idee, de numele lui Dracula. În această nebunie, am zis “De ce să nu existe şi Cafeaua Vampirului?”. Având o marcă înregistrată din 2005, voiam să obţin exclusivitate şi să deveni liderul pieţei. Considerând că în toate parcurile extraordinare din lume, de la Paris sau Brescia, sunt circa 50.000 de vizitatori pe zi, vorbim deci de un business fenomenal de vânzare a cafelei. Ei bine, nu s-a întâmplat aşa. Am făcut cu un designer din Ploieşti o chestie futuristă care nu a dat forţă cafelei să se vândă pe piaţă. A fost deci doar o iluzie de business.

Apoi am considerat că elemente precum chilly sau scorţişoară, arome agresive asupra papilelor gustative, s-ar potrivi cu personalitatea principelui şi, deci, a cafelei. Am râs de ceea ce am făcut, în sensul că tot nu se vindea, din cauza ambalajului. Mai târziu, Radu Marian Ionescu, colaboratorul meu apropiat a început să se joace cu imaginea principelui, a pecetei româneşti şi, după ce am pierdut multe seri, am creat o chestie care, din punct de vedere al designului, a şocat, pentru că vorbim de sânge, Dracula şi aşa mai departe. Noua imagine şi noua poveste, pentru care ne-am documentat foarte mult, s-au potrivit de minune.

Am fost îndrăgiţi de la primul contact de cei de la

ArtCraft, firma care deţine free shop-urile de pe principalele aeroporturi din ţară, şi au pus-o pentru prima dată la vânzare. Apoi am făcut nişte târguri la Sighişoara, la Casa Vlad Dracul, unde este un bar care ne reprezintă şi unde se vinde foarte mult din această cafea, pentru că este excelentă la gust. La ultimul târg, spre exemplu, la Festivalul Medieval de la Sighişoara, am vândut, ca să zic aşa, în draci – peste 4.000 de cafele în trei zile. Revenind la poveste, un turist american a descoperit cafeaua pe aeroport, i-a plăcut foarte mult ideea, a cumpărat câteva pungi şi s-a gândit să facă un business cu ea în Statele Unite. Am trecut peste toate nebuniile care înseamnă vamă, certificate de tot felul, pentru că este un produs alimentar, şi am reuşit să trimitem în America prima sută de kilograme. Acum aproximativ o lună

am avut o a doua cerere, din Tennessee. Chestia ia amploare, iar noi trebuie să ne pregătim să muncim mai mult.

Aşa că-i mulţumesc domnului ministru, a făcut un lucru bun. Ca brand de ţară este extraordinar. Prinţul Charles a băut Cafeaua Vampirului la Casa cu Cerbi. Optimismul meu merge până acolo, că am intrat în contact cu Ambasada Angliei, încât sper ca în ziua de Crăciun să se bea Cafeaua Vampirului la Buckingham Palace.

Care sunt ingredientele Cafelei Vampirului?

Iniţial, când nu aveam un design extraordinar, puneam o cafea jenantă, o robustă 100%, cea mai tare, de tip Uganda sau Togo. O cafea rea de tot, cu un grad de cofeină demenţial. Cafeaua de astăzi, însă, are 75% arabica, apoi India Parchment, cea mai bună dintre cafelele robuste şi miscela italiană.

Cu alte cuvinte, putem numi Cafeaua Vampirului ca fiind nu numai un produs de marketing, ci şi o cafea excelentă...

Sunt băutori români exclusivi ai acestei cafele. Personal, nu o recomand dimineaţa, ci după-amiaza, după ce ai mâncat bine...

Cafeaua Vampirului?”. Având o marcă înregistrată din 2005, voiam să obţin exclusivitate şi să deveni liderul pieţei. Considerând că în toate parcurile extraordinare din lume, de la Paris sau Brescia, sunt circa 50.000 de vizitatori

chilly sau scorţişoară, arome agresive

am avut o a doua cerere, din

să ne pregătim să muncim mai mult.

domnului ministru, a făcut un lucru bun. Ca brand de ţară este extraordinar. Prinţul Charles a băut Cafeaua Vampirului la Casa cu Cerbi. Optimismul meu merge până acolo, că am intrat în contact cu Ambasada Angliei, încât sper ca în ziua de Crăciun să se bea Cafeaua Vampirului la Buckingham Palace.

Care sunt ingredientele Cafelei Vampirului?


Ce vă propuneţi pentru viitor cu Cafeaua Vampirului?

Îmi propun să o duc foarte departe. Este dragostea mea de-acum şi vreau să continui şi sper să devină un brand internaţional, deşi mă costă foarte mult. De asemenea, am semnat un contract important cu castelul Bran: vom pune pecetea castelului pe ambalajul cafelei alături de sigla importatorului nostru din Philadelphia, Blue Butterfly! Cred foarte mult în acest produs, pentru că am depus o muncă titanică. Partea frumoasă a lucrurilor e, spre exemplu, că vom fi prezenţi la târgul de cafea de la New York,

în martie 2012. Şi multe altele.

Haideţi să vorbim şi de vending...Noi, Leonard Caffe, am fost primii pe piaţa din

România care ofeream monodoza „Cialde Morbide”. În 2006 am intrat pe piaţă cu acest produs, a avut succes, iar produsul s-a banalizat atunci când au apărut capsulele (monodozele) pe piaţă, motiv pentru care şi Leonard Caffe produce în prezent aceste capsule. Lavazza nu mai are exclusivitatea brevetului pentru capsulele Point, motiv pentru care Leonard Caffe face astăzi capsule de cafea care au


în componenţa lor miscela italiană, cafeaua cea mai băută şi mai iubită. Toate sortimentele care intră în componenţa acestei cafele sunt de cea mai bună calitate, importate de la firma Cogeco, din Trieste.

Dumneavoastră sunteţi printre puţinii furnizori care dau pieţei cafea foarte bună... De ce sunt, totuşi, atât de

puţini?Pentru că piaţa de vending trebuie să se

maturizeze. Încă mai este loc de educaţie. Când au apărut aceste aparate, oamenii le-au tratat cu incertitudine... Astăzi sunt plasate, de obicei, în locuri de trecere, nu există raportul om-interfaţă, ca pe domeniul HoReCa. Iei cafeaua şi poate că nu e bună, dar nu-ţi baţi capul cu asta, ci îţi vezi în continuare de treaba ta, fie că eşti la spital sau la tribunal. Este o întrecere a mizeriei: profit cât mai mare, cafea cât mai proastă. Eu mă opun – sunt cel mai scump de pe piaţă, pentru că ofer o calitate deosebită. Cafeaua de vending a început să se facă pe picior, precum obiectele de uz casnic.

Mai sunt împotriva importurilor barbare, care pun în ambalaj cafea de anul trecut. De aceea e la un preţ bun, fiindcă e o cafea mai proastă. Personal, chiar dacă ofer cafea robustă în 99% din cazuri, pentru că mai pun şi arabică, la cerere, pot să fac o cafea pe măsura omului, în funcţie de cât vrea să cheltuiască şi de cât de mult ţine la clienţii lui. Este foarte important să faci o cafea constant bună. Am fost la Money Channel, deci vorbim de Casa Presei, şi angajaţii de acolo îmi spuneau că beau o cafea execrabilă.

În loc să cumperi cea mai ieftină cafea de la Metro, mai bine cumperi un nume, ca să mergi cu el, indiferent că e înjurat sau lăudat. Cei care produc cafeaua în ţară fiţi sigur că nu sunt cu ochi albaştri. Aceeaşi cafea de aici nu e la fel dacă o bei în Germania. Dar sunt împotriva cafelelor importate. Ce este mai jenant decât să iei o cafea din Bulgaria?

COVER STORY


COVER STORY

Credeţi că vendingul românesc este un serviciu?

Vendingul este viitorul, va exista peste tot. Ceea ce vedem astăzi este abia începutul.

Dar mulţi străini spun că noi nu prea facem vending...

Eu pot să vă spun despre un domn pe care-l stimez, Andreea Adani, de la D.A.E.M. Bologna din Italia, care are o experienţă extraordinară şi care îmi spunea că în Japonia se mănâncă supă de la aparatul de vending. Tot el spunea că într-o viaţă stresantă, din cauza lipsei de timp, viitorul este al vendingului, acesta va fi peste tot. Apoi ne vom întoarce la ibric (Râde).

Ce le trebuie, totuşi, românilor?Continuitatea în gust este un aspect dramatic, dar

care este greu să fie asigurată din stocurile aduse din străinătate. Eu, care sunt micul producător, ţin foarte mult să nu-mi pierd un client. Pentru brandurile consacrate chestia asta nu contează. Cum ai schimbat tipurile de cafea, oamenii simt şi îi pierzi. Nu bea nimeni o cafea proastă.

Apoi sper să înceapă să se cumpere maşini noi. La noi se aduce fierul vechi din Europa, se scrie un nume pe el şi, gata, faci vending. În Italia maşinile sunt scoase din uz după doi ani. E important să începi vendingul cu o sumă de bani care să-ţi permită să cumperi maşini noi. Omul nu ştie ce e în maşină, de aceea maşina trebuie să fie nouă. Investeşte în

vending şi vei avea cele mai bune rezultate. Vinde cafeaua chiar mai scump, fiindcă aparatul atrage.

Ce înseamnă, pentru dvs., după 20 de ani de Leonard Caffe, universul din jurul cafelei?

Faptul că vă ofer un interviu şi că cei mai importanţi colaboratori ai mei, Gigi Andrusu – care prajeste de cca. 20 de ani cafea si Marian Radu Ionescu, sunt alături de noi, este o mare bucurie pentru mine. Când vin la serviciu sunt acasă. Orice obiect de aici reprezintă o căutare. Nu poţi să faci cafeaua într-o hală, unde nu cunoşti oamenii care ţi-o produc. E ca şi cum ai face piese auto. Cafeaua trebuie să fie legată de personalul care-ţi lucrează, de frumuseţea zilei. Cafeaua este o mare pasiune, care ţine de cultura ei. Vorbim, totuşi, despre o epocă, o filosofie, nu despre carne de porc.


Continuăm seria noastră despre istoria cafelei, având în vedere aspectele sociale referitoare la consumul global de cafea.

Tot ceea ce ţine de cultura cafelei și consumul acesteia în cafenele a avut ca punct de plecare

Turcia secolului XIV. În Europa de Vest și zona estică a Mării Mediterane, cafenelele erau văzute ca niște reţele de socializare, precum și centre artistice și intelectuale. Să luăm spre exemplu, Les Deux Magots din Paris, astăzi o atracţie turistică extrem de populară, dar ce în trecut, era asociată cu marii

POVESTEA CAFELEI VICultura cafelei

intelectuali ai vremii, Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir. Spre sfârșitul secolelor 17 și 18, cafenelele londoneze au devenit la rândul lor, locuri de întâlnire foarte căutate de artiști, scriitori și alte persoane de înaltă clasă, dobândind în același timp și un rol important în desfășurarea activităţilor politice și comerciale. Multe din elementele caracteristice cafenelelor actuale (serviciul gourmet cu ritm mai lent, mediile decorate cu gust sau serile sociale) își au originea în cafenelele tradiţionale, continuând să facă parte din conceptul de cultură a cafelei.

În mediaCultura cafelei este o prezenţă activă pe benzile

desenate, la TV sau în filme, apărând în numeroase ipostaze. În show-uri ca NCIS putem observa în mod constant personaje cu o cană de espresso în mână sau oameni împărţind între ei cafeaua cumpărată la pachet. Benzile desenate “Adam and Pearls Before Swine” concentrează de multe ori scenariul în timpul vizitelor sau lucrului la cafenea.

Scriitorul Philip Nolan, de la Daily Mail, a mărturisit că în Irlanda, cultura cafelei s-a extins destul de mult în rândul oamenilor datorită programelor TV americane precum Friends și Frasier, adăugând: “Am văzut acest stil de viaţă reflectat în serialele noastre preferate de televiziune, în viaţa cotidiană a grupului din Friends ce ieșeau în Central Park și beau cafea în loc de alcool, a lui Frasier și Niles ce consumau latte și biscotti în Café Nervosa, sau în viaţa de zi cu zi a oricărui poliţist de la TV ce era chemat în misiune exact în timp ce se pregătea să savureze o porţie de gogoși și o ceașcă de cafea neagră, tare”.

Aspecte socialePutem observa numeroase aspecte sociale doar

trecând cu privirea asupra modului modern de viaţă actual. Cea mai mare piaţă de consum de cafea este cea din Statele Unite, urmată la mare distanţă de Germania și Japonia.

Canada, Australia și Noua Zeelandă reprezintă alte pieţe importante la nivel mondial. În Canada spre exemplu, cel mai mare lanţ producător de


POVESTEA CAFELEI


cafea este Tim Hortons, producând milioane de căni de cafea pe zi. Cel mai ridicat consum de cafea pe cap de locuitor este în Finlanda care a făcut un obicei de a ocupa primul loc, cu un consum de 10 kg pe an de persoană, urmată strâns de Norvegia, Suedia și Danemarca. Deși consumul a crescut simţitor într-un stat precum Marea Britanie, care tradiţional preferă ceaiul, totuși acesta nu trece de 5 kg pe an.

Cafeaua turcească este extrem de populară în Asia Mică și Orientul Mijlociu, zona estică a Mării Mediterane și Sud –Vestul Europei. Cafenelele au un grad superior de penetrare a pieţei în multe din fostele zone de dominaţie otomană, unde prepararea cafelei rămâne în continuare de tradiţie turcească.

Totodată, cafeaua este un element important în societatea austriacă și în Franţa, terminând cu secolul XIX și începutul secolului următor. Cafenelele vieneze sunt proeminente atât în cultura vieneză, cât și pe plan internaţional unde sunt foarte populare, în timp ce Parisul se poate lăuda cu mari contribuţii aduse fenomenului de “café society” încă din prima jumătate a secolului XX.

Pauza de cafeaDupă spusele unui vechi

proverb turcesc, o cafea bună trebuie să fie “neagră ca iadul, tare ca moartea și dulce ca iubirea”. Ca băutură, cafeaua există de atâtea secole, însă în această zonă, obiceiul de a-ţi lua o pauză zilnică menită pentru a savura o cafea, este un fenomen relativ nou. Prima pauză de cafea a fost probabil luată în anul 1000 I.H. în


Abyssinia (Etiopia de astăzi). Legenda spune că un păstor de capre numit Kaldi a observat că animalele sale săltau de ici-colo pe picioarele lor subţiri din spate. Apoi și-a dat seama că mâncaseră niște fructe de pădure roșii, așa că a încercat și el fructele și a început să …danseze. Așa deci, a fost inventat dansul pauzei de cafea!

Continuând acele începuturi, povestea cafelei este lungă și răspândită. În secolul XIII, arabii foloseau boabele prăjite pentru a calma durerile menstruale. Primul magazin de cafea a fost deschis în Constantinopol două secole mai târziu, turcii văzând acest produs ca un element afrodisiac. Până

la jumătatea anilor 1600, cafeaua a înlocuit berea ca cea mai populară băutură servită la micul dejun în New York. În 1700 în Leipzig, Johann Sebastian Bach a compus chiar și o piesă dedicată cafelei iar în 1773 Boston Tea Party a desemnat băutul cafelei ca o activitate patriotică. Ritualul american de a lua o pauză zilnică de cafea nu a luat însă naștere până la începutul secolului XX. Indiferent de cum a apărut, termenul propriu-zis de “pauză de cafea” nu a fost folosit până în 1952. În același an, o campanie de publicitate a Biroului de Cafea Pan - American a îndemnat consumatorii sub sloganul: “ Oferă-ţi o pauză de cafea și află ce-ţi poate oferi cafeaua!“

POVESTEA CAFELEI

E destul de simplu de răspuns la acest enunţ pe care la fel de bine poţi să-l iei ca și interogare.

Având în vedere că la noi vendingul dedicat părţii de food and beverages este cea mai mare parte a businessului de vending, foarte multe companii de la noi merg pe premisa că utilizatorul automatului nu știe ce bea sau mănâncă (lucru de altfel adevărat) și nu poate verifica, așa cum se întâmplă cu produsele cumpărate de la magazin să zicem, nu mai vorbesc de ceea ce îţi prepari singur acasă. Și atunci, în goana după profit se fac compromisuri... destule.

În primul rând, una din problemele pieţei este preţul de achiziţie a produsului vending de la automat, preţ care este unul ţinut la cote foarte mici pentru că e criză și puterea de cumpărare a clientului e în continuă scădere. Numai că unele companii își pot permite acest lux, pe când cele mai multe dintre ele nu-și permit. Pentru cei mari și importanţi care-și susţin businessul din retail să zicem, vendingul este o mică părticică din cifra de

afaceri totală. Ei își pot permite. Cei care nu au forţa financiară și mai ales cei care fac doar vending, sunt nevoiţi să facă diverse giumbușlucuri pentru a rezista pe piaţă, și anume: cumpără produse de refil de o calitate mai slabă decât ar trebui să pună în aparate – merg în hypermarketuri și achiziţionează de acolo produsele ceva mai ieftin și le servesc consumatorilor prin aparate. În mod normal un produs achiziţionat prin automatul de vending este mai scump decât dacă îl cumperi de la magazin. Lucru firesc, natural, logic prin virtutea faptului că vendingul este un serviciu adresat comunităţii, care te face să câștigi timp, este comod, este în drum, te ajută.

Oferind prin automate produse neconforme, mai ieftine și mai slab calitative și poate cel mai important lucru – nefiind de vending atunci nu respectă normele de păstrare, depozitare și livrare din aparat, lucru ce le fac vulnerabile la intemperiile de mediu, își fac rău lor, afacerii lor... nu numai consumatorilor. Încet, dar sigur afacerile de vending făcute așa, dispar.


TEX

T V

EN

DY

DE CE VENDINGUL DE LA NOI NU ESTE VENDING

Trebuie să conștientizăm că vendingul de la noi nu este vending.

Vendingul înseamnă produs dedicat acestui serviciu. Furnizorii de la noi să zicem de băuturi reci (apă, răcoritoare, etc.) nu oferă un produs exclusiv de vending, unul care să fie din punct de vedere al formei, dimensiunilor și al conţinutului unul care să se muleze pe cerinţele tehnice de livrare ale aparatului, dar mai ales care să ofere condiţii de depozitare și păstrare conforme standardelor. În afara ţării noastre, toate produsele oferite prin intermediul vendingului de la produse alimentare, la gadgeturi sau medicamente sunt realizate special pentru automatele de tip vending. La noi nu există această preocupare. În exterior forma unui recipient este dedicată pe sistemul de livrare a produsului din aparat. În România produsul pe care ţi-l cumperi de la un aparat este același cu cel pe care ţi-l achiziţionezi de la un butic din colţul străzii. Nu e normal. Știu... merge și-așa. Dar toate astea se acumulează și se întorc ca un bumerang. La noi, nefiind o lege (normă) dedicată fenomenului, se merge mult pe ideea că de la aparat la produsul livrat consumatorului – operatorii, producătorii și importatorii de aparate, furnizorii de refil, șamd își asumă responsabilitatea, deci se merge pe încredere.

Nu mă aștept ca cei mici să facă primii pași în această normalizare a lucrurilor în această zonă; tot de la „cei mari” se așteaptă primele mișcări. Logica este clară, doar aceștia au forţa financiară, logistică și know-how-ul s-o facă. Dar au și interesul?

Ne bazăm că aproape 100% din aparatele noi sau second-hand vin din afara României, mai ales din UE, și considerăm că este suficient. Autorităţile spun că acest domeniu se supune legislaţiei UE de liberă circulaţie a mărfurilor și serviciilor, deci într-un fel ei sunt verificaţi. Nu există un for dedicat pe teritoriul României care să controleze și de la care să iei un aviz să zicem. Repet: se merge pe încredere. O fi bine, o fi rău... Dar cu siguranţă așa apar acuzele de concurenţă neloială din partea celor care se străduiesc să respecte regulile și ceilalţi care se fofilează, motivând de cele mai multe ori nevoia de supravieţuire.

Trebuie să investiţi ca să oferiţi servicii de vending de calitate.

Și atunci ne mai mirăm că oamenii care achiziţionează produse de la automatele de vending

obișnuiesc să spună: de ce să plătesc în plus pentru un produs cumpărat astfel? Faptul că „ai pus în drum” un automat de vending nu înseamnă că faci vending. Nu e suficient. Trebuie să-i oferi un serviciu de calitate cumpărătorului tău. Un client mulţumit, un client educat (iar românii înteleg ușor și repede dacă le explici) poate fi un fundament solid pentru afacerea ta prezentă și viitoare. În plus românul a învăţat că este prea sărac pentru a-și cumpăra lucruri ieftine și este predispus să accepte calitatea dacă ști s-o argumentezi și mai ales dacă o faci și n-o vorbești. Nevoia de reglementare, de standardizare internă este acută. Nu știu cât timp mai merge așa cum este acum. Un lucru e sigur: vendingul de la noi nu este vending!

ANALIZA



Vă prezentăm un interviu marca Vending Inside, extrem de interesant, cu doamna Brînduşa Raeceanu - Şef Serviciu Relaţii Publice despre eforturile Regiei Autonome de Transport București (RATB) pe drumul beneficiilor vendingului, către modernizarea, creșterea eficienţei și implicit a gradului de satisfacere a clienţilor.

Care consideraţi că sunt beneficiile aduse călătorului prin implementarea sistemelor de achiziţionare a tichetelor sau abonamentelor de călătorie prin intermediul serviciilor SAT (serviciul automat de taxare), opţiunea Portofelul Electronic, RATB Online și sistemul de reîncărcare prin ATM în colaborare cu BCR în cadrul RATB?

Principalele beneficii aduse călătorului de implementarea SAT (sistem automat de taxare) sunt:

economie de timp - posibilitatea achiziţionării de la un singur punct de vânzare a unor titluri de călătorie atât pentru RATB, cât și pentru Metrorex; acces mai rapid la metrou – timpul de citire pentru

card este mai mic decât pentru cartela magnetică disponibilă la metrou.

comoditate - plata se poate efectua prin : E_commerce – www.ratb.online.ro ; Automate de Vânzări Carduri (cardul permite reîncărcarea titlurilor de călătorie și în afara orelor de program al punctelor de vânzare din reţeaua RATB) ; bancomate cu aplicaţie duală (bancară și de transport); reţea proprie RATB ; în viitor plata se va putea face și prin intermediul telefonului mobil.

economie financiară - posibilitatea recuperării sumei de bani sau a titlului de călătorie încărcat pe cardul Activ personalizat în cazul pierderii, furtului sau deteriorării acestuia; plata se poate face și cu cardul bancar, clienţii nu vor mai scoate cash de la ATM-uri (pentru care ar plăti comisioane).

multifuncţionalitatea - posibilitatea încărcării, pe același suport, a unor titluri de călătorie diferite (abonament RATB, abonament Metrorex, portofel electronic). În acest caz, sistemul efectuează validarea cardului în mod optim pentru călători prin alegerea corectă a celui mai bun tarif pentru aceștia.

IMPLEMENTAREA BENEFICIILOR VENDINGULUI ÎN RATB – UN SUCCES

Dar beneficiile aduse RATB-ului?Principalele beneficii aduse RATB-ului de

implementarea SAT (sistem automat de taxare) sunt:

oferta tarifară mai bogată și mai flexibilă, respectiv management superior și o mai bună protecţie a veniturilor.

aplicaţii multiple - oferă posibilitatea utilizării atât la RATB cât și la Metrorex iar în viitor și pentru alţi 6 operatori de transport, cât și pentru alte aplicaţii (exemplu: plată parcare).

eficientizarea serviciului de transport - prin colectarea automată a informaţiilor legate de gradul de încărcare a vehiculelor, fluxurilor de călători pe zone, rute și intervale de timp se asigură adaptabilitatea și flexibilitatea programului de circulaţie și a reţelei de transport în concordanţă cu cererea, sporind astfel confortul călătorilor; în plus, călătorii pot efectua plata de acasă, prin internet, fără a se mai deplasa la centrele RATB (care au un anumit program de funcţionare).

Reîncărcarea cardurilor, metodă modernă cu avantaje multiple – eliminarea titlurilor falsificate, reducerea costurilor cu suportul de hârtie al titlurilor (cardul poate fi utilizat minim 4 ani); Posibilitatea de decontare între operatorii de transport; Grad de securitate înalt al sistemului împotriva fraudei interne și externe. Reducerea fraudei, importantă azi, dar și eficientizarea activităţii regiei.

Vă rog să ne oferiţi cât mai multe detalii despre fiecare sistem în parte:

- SATPrin implementarea Sistemului Automat de Taxare

se are în vedere integrarea serviciilor de transport public la nivelul capitalei, urmărindu-se astfel asigurarea unei oferte tarifare flexibile care să corespundă exigenţelor actuale ale publicului călător. Pentru început, integrarea se realizează la nivelul celor doi mari operatori de transport public, RATB și Metrorex, în viitor, preconizându-se și integrarea altor 6 posibili operatori.

Utilizatorii transportului public urban au posibilitatea de a utiliza primul card de transport care permite efectuarea de călătorii atât în reţeaua RATB, cât și în reţeaua METROREX.

Sistemul permite încărcarea pe card atât a abonamentelor RATB, cât și a combinaţiilor de abonamente din oferta RATB și METROREX. În plus, în paralel cu abonamentele, RATB pune la dispoziţia

publicului călător o opţiune modernă și flexibilă de plată a călătoriei prin intermediul portofelului electronic.

- Potofelul ElectronicPortofelul electronic este o facilitate a cardului

ACTIV ce poate fi activată prin centrele de abonamente RATB independent sau în paralel cu un alt titlu de călătorie. Această opţiune oferă călătorilor posibilitatea de a încărca pe card un credit care reprezintă o formă comodă de plată a contravalorii unor călătorii individuale sau de grup. În cazul efectuării unor călătorii de grup, plata tarifului de călătorie pentru toţi membrii grupului se face prin validare multiplă.

La validarea cardului în una din cele două reţele de transport, validatorul va diminua creditul înregistrat pe card cu tariful călătoriei practicat la momentul respectiv. Alimentarea portofelului electronic cu creditul dorit se poate efectua atât la centrele de vânzare din reţeaua RATB, cât și on-line ( http://online.ratb.ro/ ) sau la ATM-urile digitale BCR, când deja există achiziţionat un card Activ pe care a mai fost încărcat portofelul electronic.

În cazul în care se solicită încărcarea portofelului electronic în paralel cu un abonament, creditul minim care poate fi încărcat pe card este de 2,6 lei, iar limita maximă este de 50 lei. În situaţia în care se dorește achiziţionarea unui card doar pentru a fi încărcat cu portofel electronic, suma minimă care poate fi încărcată este în acest caz de 25 lei, iar cea maximă de 50 lei. La solicitarea posesorului, cardul va putea fi reîncărcat oricând cu un nou credit.

Securitatea sumei plătite în avans este garantată și în caz de furt, pierdere sau deteriorare a cardului ACTIV. În aceste situaţii, la cererea posesorului, cardul respectiv va fi blocat, iar soldul rămas va putea fi transferat pe un alt card la centrele de vânzare RATB.

- RATB Online:- poate fi utilizat de toţi deţinătorii de card Activ și

dual (debit+credit);- se pot reîncărca numai abonamente la tarif

integral și portofel electronic;- program non stop de funcţionare;- acces facil fără deplasare în teren din partea

clienţilor;- reducerea masei monetare aflate în circulaţie.

- sistemul de reîncărcare prin ATM-urile BCR:- poate fi utilizat de toţi deţinătorii de card Activ și

dual (debit+credit);


RATB

- se pot reîncărca abonamente la tarif integral și portofel electronic;

- program non stop de funcţionare;- reducerea masei monetare aflate în circulaţie.Menţionăm că Sistemul Automat de Taxare este

funcţional pentru toate liniile de transport din capitală.

La câte și care ATM-uri BCR se poate face încărcarea?

În prezent, numărul de ATM-uri BCR este de 89. Locaţiile sunt prezentate alăturat.

Dacă ne puteţi furniza detalii despre câti oameni au folosit până acum sistemele de vending mai sus amintite de la momentul implementării lor și până în prezent?

În prezent, înregistrăm un număr de 1,3 milioane carduri cumpărate.

Sunteţi mulţumiţi de feedbackul primit până acum de la cei care au folosit sistemul? A fost bine primit de publicul călător?

Iniţial, călătorii RATB au fost sceptici, dar având în vedere avantajele și accesibilitatea sistemului, în prezent, numărul utilizatorilor a crescut.

Se dorește a se dezvolta RATB către direcţia vending în realizarea interfeţei cu clientul?

RATB este o companie care are ca scop modernizarea sistemelor de vânzare a titlurilor de transport.

Precizăm că, RATB a încheiat parteneriate cu două bănci comerciale pentru dezvoltarea noilor tehnologii aplicabile în transportul în comun. Au fost lansate două carduri dual cu tehnologie contactless, care au inclusă aplicaţia de transport și pot fi folosite atât pentru tranzacţii uzuale la POS și ATM, cât și direct în mjloacele de transport în comun, la aparatele de taxare electronică.

Prin utilizarea cardurilor ACTIV și MULTIPLU, precum și a cardurilor BCR și BRD, ce includ aplicaţia de transport, Regia va exploata eficient Sistemul Automat de Taxare și va obţine informaţii

relevante privind gradul de încărcare a vehiculelor, pe zone și intervale orare, indicator ce contribuie la optimizarea serviciului de transport. Având o imagine clară asupra gradului de utilizare a vehiculelor, Regia va putea dimensiona în mod corespunzător parcul de vehicule pe fiecare linie de transport public.

Având în vedere că folosiţi o mulţime de sisteme de vending în sprijinul călătorului. De unde această deschidere a companiei dumneavoastră către aparatele de vending?

Unul dintre scopurile principale ale RATB este creșterea eficienţei și implicit a gradului de satisfacere a clienţilor.

Care sunt pe viitor proiectele care ţin de implementarea sistemelor vending în RATB? Ce doriţi să mai realizaţi în acest sens. Detaliaţi.

RATB are în proiect achiziţionarea în anul 2012 a 50 automate de vânzare carduri.

Vă rog să ne furnizaţi câteva date despre câţi călători folosesc zilnic serviciile RATB, alte detalii legate de activitatea dumneavoastră?

În prezent, pe mijloacele de transport RATB se înregistrează zilnic cca 2,1 milioane de călători.



RATB ATM. BANCARE ADRESA S

51 BCR BALTA ALBA 1 BD.NICOLAE GRIGORESCU NR.31A 3

52 BCR OBREGIA 2 BD.ALEXANDRU OBREGIA NR.2B 4

53 BCR VITAN 2 SOS.MIHAI BRAVU NR.325 3

54 BCR PAJURA 2 STR.JIULUI NR.144 1

55 BCR METALURGIEI1 BD.ALEXANDRU OBREGIA NR.7A 4

56 METROU DRISTOR 1 STATIA METROU DRISTOR 1

57 METROU P.MUNCII STATIA METROU PIATA MUNCII

58 METROU BASARAB STATIA METROU BASARAB

59 METROU P.UNIRII STATIA METROU PIATA UNIRII 1

60 METROU P.ROMANA STATIA METROU PIATA ROMANA

61 METROU ST.MARE STATIA METROU STEFAN CEL MARE

62 METROU IANCULUI STATIA METROU IANCULUI

63 METROU GARA NORD STATIA METROU GARA DE NORD 1

64 METROU VICTORIEI STATIA METROU PIATA VICTORIEI2

65 METROU GROZAVEST STATIA METROU GROZAVESTI

66 METROU ARM.POP.1 STATIA METROU ARM.POPORULUI 1

67 METROU ARM.POP.2 STATIA METROU ARM.POPORULUI 2

68 METROU TIMPURI STATIA METROU TIMPURI NOI

69 METROU POLITEHN. STATIA METROU POLITEHNICA

70 METROU TINERET. STATIA METROU TINERETULUI

71 METROU CRANGASI STATIA METROU CRANGASI

72 METROU UNIRII 1 STATIA METROU UNIRII 1

73 METROU UNIRII 2 STATIA METROU UNIRII 2

74 METROU BRANCOV. STATIA METROU BRANCOVEANU

75 METROU GORJULUI STATIA METROU GORJULUI

76 METROU N.GRIGOR. STATIA METROU N.GRIGORESCU

77 METROU AVIATORI. STATIA METROU AVIATORILOR

78 METROU PIPERA STATIA METROU PIPERA

79 METROU TITAN STATIA METROU TITAN

80 METROU PIATA SUD STATIA METROU PIATA SUDULUI

81 METROU IZVOR STATIA METROU IZVOR

82 METROU PACII STATIA METROU PACII

83 METROU EROILOR 2 STATIA METROU EROILOR

84 METROU EROILOR 1 STATIA METROU EROILOR

85 METROU EROII REV STATIA METROU EROII REVOLUTIEI

86 METROU A.PATRIEI STATIA METROU APARATORII PATRI

87 METROU AUREL V. STATIA METROU AUREL VLAICU

88 BCR BABA NOVAC BD.BABA NOVAC NR.15A 3

89 BCR P-TA RAHOVA1 CALEA RAHOVEI NR.327 5

ATM. BANCARE ADRESA S

1 BCR DR.TABEREI34 DRUMUL TABEREI NR.34 6

2 BCR GORJULUI 1 BD.IULIU MANIU NR.64 6

3 BCR CRANGASI 3 CALEA CRANGASI NR.10 6

4 BCR MIHALACHE 2 BD.ION MIHALACHE NR.106 1

5 BCR CHIBRIT 2 CALEA GRIVITEI NR.397 1

6 BCR SEBASTIAN 2 CALEA RAHOVEI NR.322 5

7 BCR ROMANA 1 BD.MAGHERU NR.43 1

8 BCR UN. CENTER 1 PIATA UNIRII NR.1 3

9 BCR DRISTOR 1 SOS.MIHAI BRAVU NR.305 BL.14A 3

10 BCR TH.PALLADY 1 BD.TH.PALLADY NR.67-69 3

11 BCR TEIUL DOAMNE SOS.COLENTINA NR.25 BL.2 2

12 BCR COLENTINA 2 SOS.COLENTINA NR.26B 2

13 BCR TITAN 1 BD.BASARABIA NR.256 3

14 BCR SECTOR 3B BD.DECEBAL NR.11 3

15 BCR SECTOR 5A BD.T.VLADIMIRESCU NR.57 5

16 BCR PLEVNA 2 CALEA PLEVNEI 98 A 1

17 BCR CENTRALA 3 BD.REGINA ELISABETA NR.5 3

18 BCR TUNARI 1 SOS.STEFAN CEL MARE NR.14 2

19 BCR ST.CEL MARE1 SOS.STEFAN CEL MARE NR.60A 2

20 BCR PTA ROSETTI1 PIATA ROSETTI NR.3 2

21 BCR LUJERULUI 1 BD.IULIU MANIU NR.18-20 6

22 BCR PANTELIMON 2 SOS.PANTELIMON NR.291 2

23 BCR OBOR BD.MIHAI BRAVU NR.4 2

24 BCR MOSILOR 2 CALEA MOSILOR NR.290A 2

25 BCR GARA DE NORD CALEA GRIVITEI NR.146 1

26 BCR AVIATIEI BD.AEROGARII NR.2-8 1

27 BCR SECTOR 1C CALEA VICTORIEI NR. 154C 1

28 BCR IULIU MANIU1 BD.IULIU MANIU NR.190-192 6

29 BCR CARANTINA SOS.COLENTINA NR.25 BL.2 2

30 BCR OLIMPIA CALEA VITAN NR.215-217 3

31 BCR MIHAI BRAVU2 SOS.MIHAI BRAVU NR.172 2

32 BCR IANCULUI 1 SOS.PANTELIMON NR.148 2

33 BCR PTA IANCULUI SOS.MIHAI BRAVU NR.112 2

34 UPB LEU BD.IULIU MANIU NR.1-3 6

35 BCR GIULESTI CALEA GIULESTI NR.123 6

36 BCR T.VLADIMIR. BD.IULIU MANIU NR.7 6

37 BCR COMPOZITORI2 BD.1 MAI NR.15 BL.C3 6

38 BCR ROMANCIERI BD.TIMISOARA NR.73 6

39 BCR DR.TABEREI 2 DR.TABEREI NR.82 BL.C16 6

40 BCR PANTELIMON SOS.PANTELIMON NR.357 2

41 BCR LACUL TEI 1 BD.LACUL TEI NR.119 BL.51A 2

42 BCR TOPORASI 2 SOS.GIURGIULUI NR.90 4

43 BCR GIURGIULUI 1 SOS.GIURGIULUI NR.131 4

44 BCR RAHOVA 1 SOS.ALEXANDRIEI NR.11 BL.C11 5

45 BCR SOS.SALAJ CALEA FERENTARI NR.23 5

46 BCR CITY MALL SOS.OLTENITEI NR.4A 4

47 BCR BRANCOVEANU STR.ALUNISULUI NR.3 BL.12C 4

48 BCR OLTENITEI 1 SOS.OLTENITEI NR.240 BL.48 4

49 BCR BERCENI 2 STR.ION IRICEANU NR.22 4

50 BCR BAGDASAR 2 SOS.BERCENI NR.25 4


AVAntAJeLe AMPLASĂRii eXteRiOARe

A AUtOMAteLOR În VendinG

Diversificarea tot mai accentuată a tipurilor de produse vândute prin intermediul automatelor şi a operatorilor de vending a condus în ultimii ani la o creştere accelerată a numărului de automate pe care le întâlnim la tot pasul în oraşe. Piaţa românească urmează acelaşi trend cu ţările din vestul Europei, unde întâlneşti la tot pasul automate de cafea, snacks-uri, sandwich-uri. Produsele proaspete de genul cărnii, brânzeturilor, laptelui sunt şi ele vândute automatizat în locaţii din ce în ce mai numeroase.

Tendinţa de creștere a numărului de automate, raportată la locaţiile bune, teoretic limitate la vaduri comerciale de interior și în general locaţii cu mulţi potenţiali consumatori, ne-ar putea conduce ușor la impresia saturării pieţei românești. În București și marile orașe ale ţării greu găsești o alimentară sau mini-market de cartier fără cel puţin un automat de cafea. Aceeași este situaţia și în aeroporturi, gări, galeriile comerciale ale supermarket-urilor, spitalele de stat, instituţiile publice și lista poate continua la nesfârșit.

Interesant însă este că peste 95% din locaţiile existente sunt situate în interiorul clădirilor, din două categorii de motive lesne de înţeles:

- Automatele sunt standard, ferite de


intemperii, variaţii extreme de temperatură și riscuri de vandalism;

- Furnizorii de automate care oferă soluţii de aparate pregătite pentru amplasamente exterioare sunt puţini și în general foarte scumpi în ce privește sistemele suplimentare de control de temperatură, front-door-urile ranforsate și carcasele de exterior.

În pofida acestor motive operatorii de vending, aflaţi pe o piaţă în creștere și dornici de extindere pentru optimizarea costurilor de operare, au început să caute ieșiri din corsetul amplasamentelor interioare. Apetitul pentru vadurile comerciale exterioare este foarte ridicat, poziţiile bune în aer liber garantând vânzări zilnice în fiecare locaţie mai bune decât multe dintre cele interioare.

Această „mină de aur” neexploatată încă este interesantă din trei motive pe care orice profesionist în vending le intuiește:

- Amplasamentul exterior garantează o chirie de două sau chiar trei ori mai ieftină decât spaţiile interioare;

- Accesul clienţilor se face 24 de ore din 24, fără să depindă de programul de funcţionare al magazinului/instituţiei/fabricii unde automatul ar fi fost amplasat pe interior;

- În negocierea chiriei se elimină din start eventualele pretenţii legate de cota din vânzări și în general riscul major al insecurităţii business-ului. Nimănui nu îi convine să-i fie numărate cafelele pentru ca ulterior să i se mărească chiria, sau și mai rău să fie dat afară din spaţiu pentru ca

tendinte


tendintepatronul să-și pună el propriul automat văzând cu lăcomie ce rezultate bune are chiriașul.

Dintre acești piloni, poate cel mai solid este cel legat de sursa de venituri, adică vânzarea. Fără vânzare, nu există vending, nu există afacere, nu există profit. Acest lucru este cu atât mai important cu cât scopul suprem al unui automat – robotul care înlocuiește vânzătoarea plictisită – este acela de a funcţiona non-stop, neavând motive să nu o facă. Un automat nu obosește și deci fiecare minut de funcţionare ziua, noaptea și chiar de sărbători trebuie exploatat la maximum. Vom găsi cu siguranţă în viitorul apropiat mici amplasamente exterioare cochete, care iarna ne vor dezmorţi cu un ceai cald deși au un strat gros de zăpadă de pe acoperiș, iar vara în plin soare ne vor oferi sucuri reci datorită grupurilor frigo și sistemelor avansate de izolaţie. Acestea în plină stradă, în vaduri comerciale care garantează vânzări record.

Inconvenientul lipsei unei oferte bogate de automate pentru exterior și a preţului ridicat al acestora a fost eliminat deja prin apariţia recentă a unor societăţi comerciale românești care sunt specializate în confecţionarea de carcase speciale pentru amplasamentele exterioare ale automatelor de vending de toate tipurile. O astfel de firmă funcţionează spre exemplu la Timișoara și produce căsuţe din lemn, confecţii metalice, fibră de sticlă, policarbonat și alte materiale compozite, la comandă,

pentru toate dimensiunile de automate. Se oferă în plus automatizarea și instalarea sistemului anti-îngheţ pentru orice tip de automat.

Ce trebuie să „știe” un automat de exterior în plus faţă de fraţii săi amplasaţi pe interior?

i. Să fie protejat de praf, ploaie, umiditate, zăpadă și soare – rezolvate prin căsuţa protectoare, care învelește automatul, dotată cu schelet metalic și înveliș solid pe toate părţile și având acoperiș. Căsuţa trebuie să facă un tot unitar cu automatul, oferind posibilitatea mutării în orice moment cu un simplu stivuior sau lisă mecanică, aidoma unui automat de interior. Acoperișul protejează de asemenea clienţii printr-o prelungire dezirabilă în zona sistemelor de plată;

ii. Să fie atractiv pentru clienţi, încântător pentru privire și să ofere mici facilităţi suplimentare de genul senzorului de luminozitate care aprinde automat becurile nocturne și firma luminoasă și le stinge dimineaţa. O mică zonă de depozitare

poate fi de asemenea inclusă, oferind operatorului comoditatea depozitării unei mici cantităţi de marfă, consumabile și materiale de igienă pentru curăţirea zilnică;iii. Să fie bine izolat și protejat de frig prin instalarea unui sistem special de încălzire cu controller de temperatură, adaptabil oricărui tip de automat și care funcţionează completându-se cu sistemul standard de răcire al automatului;iv. Să fie protejat contra riscului de vandalism, prin instalarea opţională de încuietori mai solide, sisteme de geamuri/grilaje/uși ranforsate, camere de luat vederi cu IP și măști anti-vandalism pe faţa sistemelor de plată.

Prin aceste măsuri, un automat standard, ieftin, de interior poate fi transformat în două-trei zile cu cîteva sute de EUR într-un emblematic automat de exterior, street-style, echipat pentru vânzări maxime 24/24 indiferent de condiţiile meteo pe tot percursul anului.

Mihai NegoescuAdministrator - S.C. JOIANA FRANCIZĂ S.R.L.


Industria de vending, pentru a putea adapta preţurile de vânzare a produselor la piaţă, a necesitat întotdeauna sisteme de plată cu posibilitatea plăţii restului.

Există mai multe posibilităţi de a asigura plata restului în monede. Utilizarea unui hopper, care implică umplerea în prealabil a aparatului și plata restului în limita valorii monedelor existente. Sau reciclarea monedelor, adică monedele acceptate ca plată pot fi folosite pentru plata restului. Fiecare are plusuri și minusuri, legate în special de imobilizarea unor sume pentru achitarea restului.

Firma NRI a fost integrată în grupul CRANE Payment Solutions. În ultimii ani a fost lansată familia de produse Currenza în cadrul căreia se oferă o gamă largă de sisteme de plată. Validatoare de bancnote, acceptoare de monede, hoppere, sisteme cashless cu o multitudine de interfeţe, lucrând sub multe protocoale pentru a putea fi utilizate pe toate tipurile de echipamente din industriile de vending, gaming, parking, ticketing, kiosk.

În acest articol dorim să facem o prezentare a

gamei de echipamente pentru acceptarea monedelor cu plata restului, Currenza C2.

Prezentare generalăÎn funcţie de cererea pieţei, din dorinţa de a elimina

problemele existente în echipamentele de acceptare cu plată a restului în monede, utilizate anterior, a fost dezvoltat o nouă familie de echipamente Currenza C2.

Este un echipament conceput modular, putând fi adaptat la orice cerinţă a utilizatorului. Este bazat pe electronica de ultimă generaţie, având un număr sporit de microprocesoare, care permit un număr mare de funcţii noi.

Un element de noutate este utilizarea unui număr de 6 tuburi și 3 motoare pentru plata restului. Numărul mare de tuburi permite flexibilitate sporită, optimizarea plăţii reduce nevoia de umplere manuală cu monede. În funcţie de cerinţa specifică a locaţiei și automatului, funcţia de management al monedelor permite menţinerea stocului acestora la nivel optim și reducerea volumului păstrat în tuburi la strictul necesar. Mai multe motoare permit funcţionarea în

ACCEPTOR DE MONEDE CU PLATA RESTULUI

NRI Currenza C2


continuare, chiar dacă unul sau două motoare sunt blocate de monede deformate. Asigură o viteză mărită de plată a restului comparativ cu modelele anterioare, până la 6 monede pe secundă.

Poate lucra cu foarte multe interfeţe și protocoale, putând fi utilizată de orice automat de pe piaţă. Poate lucra direct cu controlerul automatului, dar poate, la rândul său, să controleze alte periferice, nerecunoscute de automat.

Currenza C2 este compatibil cu echipamentele asemănătoare anterioare atât din punct de vedere al prinderii în automat ca și al controlului de către acesta. Însă oferă multe funcţii suplimentare inexistente înainte.

Echipamentul este format dintr-un cap de acceptare cu o tehnologie nouă, cu un număr sporit de parametrii măsuraţi pentru evaluarea monedelor, având un grad crescut de securitate în recunoașterea acestora. Viteza de evaluare este de 3 monede pe secundă.

Sunt prevăzute mici ghidaje pentru ca un eventual

lichid ajuns în cap să fie eliminat cu minimum de pagube. Sortarea monedelor se face pe 8 căi (respins, cah box și 6 tuburi). În funcţie de cerinţa clientului, capul poate avea interfaţă cu utilizatorul (Human Interfate) diferită

Cu display digital și butoane – Blue. Cu LED indicatoare și butoane – GreenFără indicatoare sau butoane – WhiteToate acestea pot fi prevăzute suplimentar cu port

Infra Rosu (IrDA) pentru citirea de date din acceptor și eventual din automat, dacă există conexiune DEX cu acesta.

Cele 6 tuburi sunt grupate într-o casetă care

permite o manevrare facilă și schimbarea casetelor (altă configuraţie de tuburi sau umplute manual). Caseta are senzori optici pentru măsurarea gradului de umplere și inventarierea numărului de monede.

Datorită amovibilităţii acesteia, caseta se poate

umple manual și când este scoasă din echipament. În acest caz, pentru cunoașterea numărului de

monede fie se utilizează senzorii de umplere, fie umplerea se face cu un număr cunoscut de monede (fișicuri de bancă).

Există un modul, Henry, de service și programare care permite schimbarea tuturor parametrilor echipamentului C2, clonarea configuraţiilor, updatarea firmware-ului și altele, inclusiv pe modelele Green și White.

Currenza C2 este fabricat în multe variante și oferă noi facilităţi pentru aplicaţii din cele mai deosebite. Printre aceste variante prezentăm câteva:

Currenza C2 AirportÎn capul de validare este montat un modul de

comunicare GSM cu SIM, pentru transmisii de date și audit. Acest modul permite citirea datelor EVA-DTS din acceptor și automat. Cash flow, date statistice asupra vânzărilor, stoc produse, erorile apărute sunt culese și păstrate.

Un modul AirBox poate fi cuplat pe USB la un PC

PREZENTARE


pe care se instalează un soft specific de transfer date. Prin acesta se realizează legătura de date cu C2 Airport.

Pe această legătură se pot culege datele acumulate în C2 dar se poate face și updatare firmware și reconfigurare la distanţă (de ex. preţuri). Detectează și alarmează la scoaterea casetei, deschiderea ușii și altele.

Este programabil să poată trimite și mesaje SMS la cerere, sau la apariţia unor evenimente.

C2 Spyder Permite sortarea monedelor pe 1 sau 2 căi

suplimentare (în spatele carcasei) pentru a alimenta unul sau două hoppere în vederea creșterii numărului de monede disponibile pentru plata restului. Astfel sporește mult capacitatea acestui sistem de reciclare de monede.

Currenza C2 este un produs avansat tehnologic,modular, cu performanţe deosebite, utilizabil pe orice automat, cu largi posibilităţi de dezvoltare ulterioară pentru a răspunde la noi cerinţe.

Modularitatea permite configurarea echipamentului pentru a răspunde strict la nevoile clientului, fără a achiziţiona facilităţi care nu își găsesc utilizare imediată. Configurarea minimală duce la preţuri de achiziţie mai mici faţă de generaţia anterioară de echipamente.

Ulterior dacă apar noi cerinţe, echipamentul poate fi extins. Posibilitatea de upgrade firmware permite ţinerea la zi a data-blocului de monede, eliminarea acceptării unor monede nedorite dar asemănătoare cu cele dorite (cazul monedei de 1 dinar din Macedonia, asemănător cu 0,50 RON). C2 vine de la început cu posibilitatea acceptării monedelor EURO, un simplu comutator face selecţia tipului de monede acceptate RON sau EURO.

În acest moment pe piaţa de echipamente din România au apărut multe echipamente de acceptare monede cu plata restului la mâna a doua. Firesc, există cumpărători pentru acestea, pornind de la premiza că nu prea are ce să se uzeze la ele, sunt ieftine și preţul justifică achiziţia.

Toate sosesc fără să fie programate să accepte moneda românească și cu tuburi care nu pot fi folosite la noi. Toate sunt din generaţii vechi, scoase din producţie și înlocuite de proprietari cu altele noi. Multe sosesc stricate și acest lucru nu se constată deorece nu există posibilitatea verificării acestora din


lipsa monedelor adecvate. Aceste lucruri duc la costuri mari pentru reparare, reprogramare și adaptare la monedele noastre sau protocolul necesar. Cheltuieli care nu sunt prevăzute la achiziţie, când preţul mic este atractiv, sporesc și deseori acestea se dublează. După surpriza acestor costuri clientul are un acceptor în funcţiune și se bucură că este cu ceva mai ieftin decât unul nou. Dar uită că toate componentele din echipament (semiconductori, rezistente, condensatori, sensori optici, bobine și altele) au o viaţă limitată în timp. Echipamentul second hand, chiar în funcţiune, inevitabil se defectează. Nu au nici o garanţie, piesele de schimb sunt tot mai rare și scumpe, data-blocul și firmwareul nu se mai actualizează, orice intervenţie în service se facturează. Astfel încât ceea ce părea o afacere bună la început se dovedește o sursă permanentă de costuri și nemulţumire. Repede costul este mai mare decât al unui echipament nou cu garanţie de 2 ani, piese de schimb 10 ani.

Sincer recomand cumpărătorilor să se gândească bine înainte să cumpere un echipament la second hand.

Virgil PogăceanuDanemar Trading

PREZENTARE



PREZENTARE PRODUS


Numărul magazinelor de vending bazate pe Self Checkout (SCVM) continuă să crească într-un ritm rapid în SUA. În condiţiile unui mediu de afaceri competitiv cum este cel din această industrie, aceste SCVM-uri apar în toată ţara și dau naștere unor vânzări extraordinare.

Schimbarea nu este niciodată ușoară. Pentru a

furniza un SCVM, un operator de vending trebuie să investească în noi echipamente, să înveţe cum funcţionează, să investească în produse noi și să stabilească un nou sistem de distribuţie. Dar operatorii vizionari consideră că aceste SCVM-uri le permit să ofere clienţilor ceea ce își doresc. Ce ne învaţă instalaţiile de tip SCVM până acum? Cea mai

dramatică diferenţă faţă vending este cea legată de unităţile de stoc (SKU) disponibile clienţilor prin intermediul SCVM. Operatorii învaţă că trebuie să devină veritabili retaileri pentru a avea succes cu SCVM-urile. Asta nu înseamnă că nu se aplică aceleași condiţii ca și în vending. Dar în cazul SCVM-urilor, miza (la fel ca și profitul) este mult mai mare.

Potrivit BBC Research din Denver, Colorado, în următorii cinci ani, volumul de vânzări prin self checkout va crește cu o rată anuală de 9,3%, faţă de doar 3,2% cât se estimează pentru vending. Acest procent de 9,3% se referă la toate tipurile de self checkout, inclusiv sistemele folosite de retailerii tradiţionali. Este prudent să presupunem că SCVM se va răspândi cu o rată mult mai mare. Dacă

TEHnOLOGiA SELF CHECKOUT, În CREŞTERE


operatorii de tip chioșc nu își diversifică liniile de produse și nu oferă replici aproape exacte ale articolelor de vending, consumatorii din locaţiile SCVM vor fi în curând nesatisfăcuţi.

Operatorii de vending, care în mod tradiţional consideră mâncarea proaspătă ca fiind o povară, trebuie să devină inventivi în materie de mâncare atunci când înfiinţează un chioșc și să se considere operatori de tip restaurant. Mâncarea proaspătă nu este singurul domeniu asupa căruia operatorii trebuie să facă o analiză critică a produselor ce trebuie folosite în SCMV-uri, dar este cea mai importantă categorie deoarece reprezintă modul de diferenţiere al unui operator faţă de competitorii săi, și în același timp și modul prin care chioșcul respectiv

poate deveni un local în care se mănâncă. Snacks-urile și bomboanele reprezintă de

asemenea oportunităţi de diferenţiere. Un operator trebuie să se întâlnească cu producătorii de snacks-uri și bomboane pentru a determina ce produse individuale de genul “oferte speciale” se pot oferi adiţional. Diverse produse individuale de genul celor vândute în magazinele de cartier vor fi cruciale pentru succesul chioșcurilor. Preţuri mai mari înseamnă profituri mai mari.

Băuturile reci constituie alte 30-35% din vânzările, atât în unităţi cât și în dolari, ale chioșcurilor. Un operator trebuie să furnizeze o gamă întreagă de băuturi, nu una limitată ca în locaţiile de vending ce se bazează pe băuturile la sticlă. Mai mult decât atât, cercetările arată că consumatorii sunt mai interesaţi de achizionarea de băuturi speciale și fără acid la preţuri mai mari, și implicit profituri mai mari pentru comercianţi, decât de cumpărarea băuturilor carbogazoase standard.

În final, sistemul SCVM trebuie să urmărească tot consumul și vânzările OCS (Office Coffee Service). Consumul/vânzările de cafea la o locaţie de tip chioșc poate varia între 25-40% din vânzările totale. Operatorii SCVM trebuie să intergreze automatul de cafea în software-ul chioșcului. Dacă o companie oferă angajaţilor cafea gratis, automatul trebuie să poată urmări consumul de cafea.

Prin urmărirea consumului de cafea, operatorul poate trimite trimestrial un raport care arată suma totală pe care fiecare angajat o primește prin intermediul cafelei gratis consumată din acea locaţie. Mai mult, dacă un consumator plătește pentru cafea, chioșcul ar trebui să integreze vânzările de la aparatul de cafea în aplicaţia software astfel încât plata să poată fi efectuată prin intermediul etichetei cu cod de bare în loc de apăsarea unor ferestre pe sistemul video cu ecran tactil. Aceasta poate fi o problemă în unele cazuri, dar furnizorii de sisteme SCVM lucrează la rezolvarea ei.

Până acum, este clar că procesul de selectare a produselor și furnizorilor acestora este un aspect important pentru succesul SCVM-urilor. Acest aspect poate fi privit într-o manieră pozitivă, negativă sau în ambele. Noi îl considerăm pozitiv deoarece permite operatorului să caute cele mai bune valori pentru a furniza cele mai bune servicii. Dacă operatorii vor să fie vânzători profesioniști, trebuie să selecteze produsele pe baza a ceea ce își doresc consumatorii.

inTERnATiOnAL


Metrorex a introdus 35 de automate care permit călătorilor să achiziţioneze cartele de călătorie simplu și eficient. Iar asta nu e tot: sistemul de plată permite folosirea cardului. Am stat de vorbă cu Dl. Tiberiu Moldovan, directorul comercial al companiei, pentru a afla avantajele acestui nou sistem, cum a fost primit și care va fi următorul pas pentru bucureșteni…

Domnule Moldovan, care consideraţi că ar fi beneficiile aduse călătorului prin acest nou sistem de vending al automatelor de vânzare de bilete şi abonamente Metrorex?

Acest sistem este unul larg răspândit în lume. În calitatea mea de director comercial, sarcina mea este controlul accesului, producţia, distribuţia şi chiar vânzarea cartelelor, inclusiv siguranţa călătorului în spaţiul public. Noi purtăm o corespondenţă cu ceilalţi

ATENŢIE,ATENŢIE,ATENŢIE,se eliberează cartela!

operatori de transporturi din lume şi una din preocupările noastre este modernizarea continuă a sistemului de taxare şi de control al accesului. Vreau să vă spun că Metrorex a introdus cartela magnetică în 18 septembrie 1995, când în România nu existau cartele de niciun fel, nici măcar carduri bancare.

Introducerea automatelor de vânzare a cartelelor face parte dintr-un program mai larg de modernizare a sistemului de taxare şi emitere al legimitaţiilor de

călătorie. În acest an, în luna iulie, au fost puse în funcţiune 35 de automate în 33 de staţii. În Parc Bazilescu şi Jiului sunt câte două. Aceste automate au fost amplasate în primul rând în staţii cu trafic redus, în special după anumită oră, când nu se justifică păstrarea personalului de vânzare a cartelelor. Ele funcţionează într-un sistem integrat, iar noi avem un control în timp real al acestor aparate şi statistici complexe, de la numărul de cartele vândute până la tipul de bancnote din casierie. Vorbim deci de un sistem performant, uşor de folosit, cu un ecran touch screen şi meniu în limbile română, franceză şi engleză.

Am observat o aglomeraţie extraordinară a staţiilor care au ca punct de intrare navetişti – Păcii, Basarab sau 1 Decembrie 1918. Pe Magistrala 1, spre exemplu, avem, astăzi (n.r. 5 decembrie), 448 de legitimaţii vândute şi este doar ora 13:00. Foarte bine vând automatele de la Parc Bazilescu şi Jiului, fireşte, unde sunt câte două aparate.

Sunt controlate zilnic?Nu, doar atunci când este nevoie dispeceratul

central trimite pe cineva. De obicei, asta se întâmplă


INTERVIU

atunci când casieria este la 80% din capacitate. Cartelele, spre exemplu, au rezervă.

Care consideraţi că ar fi beneficiile?Cel mai important avantaj este că se poate

achiziţiona o cartelă la orice oră, rapid şi eficient. De asemenea, se poate sări peste aglomeraţia de la casieria clasică. Mai există un mare avantaj – plata se poate face cu bancnote, monede sau card bancar.

Posibilitatea de a plăti cu card bancar este una deosebită, având în vedere că majoritatea aparatelor de vending de la noi funcţionează exclusiv cu bani cash...

Validatoarele de bancnote şi monede sunt achiziţionate de la cel mai bun furnizor din Elveţia şi acestea sunt modulare, iar aparatele în sine sunt fabricate în Belgia. Privitor la plăţile cu cardul, statisticile noastre arată că 15% dintre utilizatori folosesc acest sistem, ceea ce este, fără îndoială, un procent îmbucurător. De asemenea, noi avem acceptoare de carduri şi la toate casieriile din staţiile de metrou.

Ne puteţi ajuta cu o scurtă descriere a procedeului...

Ecranul afişează oferta tarifară. Se selectează tipul de cartelă, după care aparatul întreabă dacă se plăteşte cash sau cu card. La selectarea cash se deschide acceptorul de bancnote, se acceptă plata şi se eliberează bonul fiscal. Dorim să extindem acest sistem pentru a nu mai avea personal în tura de noapte. Am pregătit această acţiune din timp – automatele au fost comandate încă din luna martie şi au fost montate în iunie. Personalul a fost pregătit prin instruire de către firma producătoare. Am avut câteva probleme de civilizaţie, dacă vreţi. Nu toţi călătorii îşi luau bonurile fiscale şi au existat alţii care au încercat să profite de acest lucru, în sensul că au luat bonul fiscal lăsat de altcineva şi au cerut la casierie cartelă, invocând faptul că automatul n-ar fi eliberat-o.

Dar noi avem un sistem numit “Controlul accesului”, care ne permite să controlăm validările de cartele. Toate aparatele concentrează datele, le trimit la calculatorul central, iar eu am statistica circulaţiei de ieri, spre exemplu, sau pe fiecare staţie sau pe fiecare tip de călătorie – salariaţi, veterani, elevi sau


studenţi, etc. Putem verifica astfel numărul unic al cartelei, care este trecut şi pe bonul fiscal. Aşa că nu a prea mers şmecheria cu bonul fiscal de care vă povesteam (Râde). E adevărat că la început am fost puţin sceptici, am crezut că poate au automatele o problemă. Ne-am lămurit, însă, că nu este aşa atunci când o doamnă a încercat acelaşi lucru, arătându-ne un bon fiscal şi spunându-ne că nu i-a fost eliberată cartela. Pe bonul fiscal, însă, scria că plata fusese făcută cu card bancar, aşa că i-am cerut cardul să confruntăm. Dar doamna respectivă nu avea card... (Râde)

Noi vrem să vă felicităm pentru această iniţiativă şi ne bucurăm că o companie de stat s-a gândit la aşa ceva...

Metroul transportă în jur de 650.000 de călători într-o zi de lucru. Traficul va mai creşte în jurul sărbătorilor. Dar este oricum într-o creştere generală. Noi am dus în 2010 cu opt milioane de călători în plus faţă de 2009. Pe de altă parte, s-a produs un

eveniment foarte interesant. Traficul s-a aglomerat în zonele centrale, zonă unde lumea se ducea, de obicei, cu maşina personală. Lipsa locurilor de parcare şi aglomeraţia a împins oamenii să recurgă la metrou. De asemenea, în ultimul an de zile traficul a crescut fantastic şi în zona Pipera. Ca să vă daţi seama despre ce vorbim, între orele 17 şi 19, 50% dintre călătorii cu metroul pleacă din Pipera. Ora de vârf este de la 8 la 9 dimineaţa. În funcţie de trafic alegem programul de lucru, graficul trenurilor şi tot ce înseamnă serviciu pentru călători... Şi vă mai spun ceva. Vom experimenta curând şi un sistem de plată a călătoriei cu telefonul mobil. În alte ţări se discută despre tehnologii şi mai performante, de tipul NFC, care este o cartelă de telefon cu care se poate face orice fel de plată. La Londra, în luna mai, au demarat un asemenea proiect. Acolo are loc şi o conferinţă pe sisteme de ticketing în transportul public, unde se prezintă ultimele noutăţi. Anul acesta şi România are un vorbitor acolo.


INTERVIU


Expo 24 a organizat, în perioada 3-5 noiembrie, târgul internaţional Vending Expo, în cadrul Sălii Polivalente din București. Vending Inside a fost partener media al evenimentului, care a reprezentat un loc de întâlnire între experţii din domeniu și vizitatori, și a cules câteva impresii la cald…

N-am fost aici din prima zi, am ajuns de abia de două zile. Este, de asemenea, prima dată cînd suntem prezenţi ca expozanţi în România. Am numai impresii pozitive. Am intrat în contact cu mulţi

oameni din industrie. Iar în România, ca și în alte ţări din estul Europei, piaţa încă nu este saturată, așa că este o provocare pentru noi prezenţa și operarea pe piaţa românească de vending. (Dietmar Zewen – Regional Sales & Service Manager, Crane Merchadising Systems)

Crane pune la dispoziţia clienţilor săi toate gama de produse și servicii necesare vendingului. Recent, am început colaborarea cu Norad deoarece vedem un potenţial semnificativ pe pieţele din estul Europei. Dorim să înţelegem dinamica pieţei din România și

VENDING EXPO 2011

să explicăm operatorilor avantajele afacerii de vending, atunci când aceasta este făcută așa cum trebuie. Noi suntem dispuși să oferim soluţiile necesare. Expoziţia din acest an a fost una reușită, foarte interesantă și de calitate. Suntem încântaţi că am fost prezenţi în România pentru prima dată și vom veni, cu siguranţă, și data viitoare. (Budimir Sever – Emea Sales Director, Crane Merchadising Systems)

Piaţa de vending este destul de slab dezvoltată în momentul de faţă, dar are un potenţial extraordinar

pe viitor. Mai ales că România este o piaţă devoratoare de tehnologie nouă, iar din punct de vedere al vânzărilor, ţara noastră este foarte puţin exploatată. Până în momentul de faţă, doar pe vendingul de cafea avem o oarecare diversificare. În Europa se preferă tot mai mult un comerţ fără vânzător. Probabil că și în România se va ajunge tot acolo.... Referitor la expoziţie, în prima zi am avut un vizitator la trei minute, iar a două zi la un minut sau chiar la 30 de secunde, în a doua parte a zilei, ceea ce este foarte bine. Suntem mulţumiţi de rezultatele participării la acest târg însă munca abia de acum


VENDING EXPO

începe. (Mihaela Stirb – Service Logistic Manager CE Europe, Norad Group)

Mulţi dintre cei care au fost anul trecut mi-au spus că anul ăsta nu vor mai veni. Noi spunem că dacă la anul se va organiza în maniera de acum nu vom mai veni, pentru că expoziţia nu este de efect. Ar merita să fie și o participare a jucătorilor străini care au distribuitori în România. Dacă ar fi o participare mai semnificativă, atunci și interesul ar fi mai mare. Standul nostru este la intrare și am avut vreo cinci sau șase oameni care puteau fi potenţiali clienţi. Nu pot să spun că a fost un succes expoziţia, fiindcă un potenţial câștig nu există.... Referitor la piaţa de vending românească, sunt puţin optimist. Mă aștept ca 2012 să însemne un pas înainte în ceea ce privește abordarea pieţei de către operatori. Mă

aștept să crească preţurile de vânzare, pentru că preţurile din România cele mai mari sunt mult sub cele mai mici din Europa. (Pavel Lizska – Manager General, Alois Dallmayr Automaten-Service)

Este foarte probabil să nu fim prezenţi la următoarea expoziţie. Din punct de vedere al unui târg profesionist, Sala Polivalentă nu este locaţia cea mai bună. În sfârșit... Ar fi fost ideal dacă s-ar fi desfășurat la Romexpo, fiindcă în același timp avea loc RomHotel, iar avantajul ar fi fost evident pentru noi. Mulţi potenţiali clienţi au fost acolo și aici n-au mai ajuns (Râde). Un alt aspect este acela că din punct de vedere tehnic nu am putut face ceea ce ne-am fi dorit. Pe de altă parte, numărul de vizitatori mi s-a părut satisfăcător, iar faptul că s-a desfășurat și într-o zi de weekend a fost un aspect pozitiv. (Livia


Popescu – Manager General, Rolim Comprod)

Târgul de anul acesta a fost peste așteptări. În afară de întâlnirile cu partenerii consacraţi am iniţiat discuţii de colaborare și cu clienţi noi. Rezultatul este, pentru noi, unul pozitiv. Toată lumea se raportează la perioada de criză, dar noi credem că industria a fost destul de dinamică. Sunt multe firme din domeniu care și-au gestionat bine afacerea, au înregistrat și vor înregistra creșteri. (Eugen Manolache – Manager Vânzări, Dair Comexim 2000)

Expoziţia a fost reușită, la subiect și bine promovată. Contactele au fost extraordinar de bune și sperăm să participăm și la expoziţiile viitoare. Am

dori să o vedem mai extinsă, prin participarea a mai multor firme. Bănuiesc că vendingul încă este un sector unde poţi face profit cu o investiţie mică. Important este să faci faţă competiţiei. (Elvis Hirsali – Managing Director, Emedez Trading)

Din punctul nostru de vedere, anul acesta a primat calitatea – au venit vizitatori focusaţi pe acest sector –, însă cantitatea a fost mai slăbuţă. Dar nouă ne place calitatea. Se vede ca a fost mai bine orientat către clienţii care ne interesează pe noi. În ce privește viitorul industriei noastre, se pune accentul și pe alte modalităţi decât cele tradiţionale, apar aparate noi care vând și alte servicii diferite faţă de cele cu care am fost noi obișnuiţi până acum. Observam și un trend crescător în domeniul

controlului de la distanţă al automatelor vending (telemetrie), iar piaţa noastră este într-o etapă vizibilă de maturizare prin introducerea noilor tehnologii și servicii. (Adrian Neagu – Director Marketing, Alcor Holding)

Pentru noi, chiar dacă a fost mai mică expoziţia, am avut mai multe contacte decât anul trecut și mai benefice. Pentru noi faptul ca am fost separati de targul de gaming a fost un avantaj pentru ca au venit cei interesati strict de domeniul nostru. Am beneficiat de vizite atât din partea unor clienţi vechi, cât și din partea unor potenţiali clienţi, asta chiar dacă pe de-a întregul au fost mai puţini vizitatori ca anul trecut.

Probabil că România încă nu este piaţa care necesită organizarea acestui târg în fiecare an. Piaţa

de vending cred că în următorii ani se va axa și pe alte domenii de activitate. (Adrian Mitroi – Director Vanzari, General Vending)

Târgul de anul acesta a fost interesant. Contactele au fost suficient de multe încât să spun că n-am aruncat banii pe geam. Din tot ce am discutat la târg, pe durata celor trei zile, voi reuși să aduc o cifră de afaceri în plus companiei. De fapt, asta a fost și miza prezenţei noastre. Industria de vending românească pare că se îndreaptă către second-hand. Dacă eu vin aici cu niște soluţii interesante, iar oamenii mă întreabă de surse second-hand? Preţul este o problemă. Practic, adevărata problemă este amortizarea aparaturii. (Marian Alexe – Director General, Partener Coffee Services)


VENDING EXPO


Drumul boabelor de cafea de la plantaţii şi până când ajung în faţa noastră sub forma acelei băuturi negre, fierbinţi, amare, dar atât de apreciate de mulţi dintre noi este lung şi implică munca a numeroase persoane. Calitatea, ca în oricare alt domeniu, ocupă un loc important în decizia de a cumpăra un produs sau serviciu. Şi

în cazul cafelelor, pentru a obţine un blend de calitate superior trebuie achiziţionate acele soiuri care sunt capabile - printr-o procesare (prăjire, măcinare, ambalare) corectă – să satisfacă gusturile consumatorilor.

În acest număr al revistei vom vorbi puţin despre

eValuarea Cafelei ( i )


Degustarea Cafeleiclasificările cafelelor și denumirile sub care ele se comercializează.

Brazilia (producătorul numărul 1 mondial pe piaţa cafelei)

- după mărimea boabelor:Pentru a determina mărimea boabelor, acestea

sunt sitate prin niște site de diverse dimensiuni, iar mărimea boabelor poate fi exprimată fie prin mărimea sitei fie printr-un nume:

Screen 20 (7.9 mm) very large beanScreen 19 (7.5 mm) extra large beanScreen 18 (7.1mm) large beanScreen 17 (6.7mm) bold beanScreen 16 (6.3mm) good beanScreen 15 (6mm) medium beanScreen 14/13 (5.6/5mm) small bean

În ceea ce privește cafeaua Robusta gradele utilizate în mod obișnuit sunt:

4/5 (screen 14 la 17)5/6 (screen 13)6 (screen 12)

- după defecte:Conform C.O.B. (Classificacao Official Brasiliera)

și New York Coffee & Sugar Exchange Inc. cafelele braziliene sunt de tipul:

2 număr defecte 42/3 număr defecte 83 număr defecte 123/4 număr defecte 194 număr defecte 264/5 număr defecte 365 număr defecte 465/6 număr defecte 646 număr defecte 86Totalul defectelor se numără la

verificarea unui eșantion de 300g și acestea pot fi de tipul: boabe negre, boabe sparte, fructe de cafea, boabe uscate, ciupite, găurite, acre, imature, cavităţi, bucăţi de lemn, pământ sau pietre (mari, medii, mici) etc.

Astfel, terminologia cafelelor pe piaţă este următoarea:

Fancy Type N.Y. 2/3, fără boabe negre

Extra Prime Type N.Y. 2/3Prime Type N.Y. 3/4Superior Type N.Y. 4/5Good Type N.Y. 5.6

- după regiuniFiecare zonă are caracteristicile sale proprii

datorită diversităţii solului, condiţiilor climaterice, metodelor de procesare.

Din punct de vedere geografic, regiunile de cafea din Brazilia sunt:

1. Minas Gerais care se împarte în alte 4 state: Sul de Minas, Cerrado, Minas Gerais Mountain, Minas Chapada

2. Sao Paulo împărţită în 2 mari zone de producţie: Mogiana și Center-West

3. Espirito Santo unde în partea nordică se cultivă Robusta iar în sud Arabica Parana

4. Bahia cu trei subregiuni: South Bahia (în principal Robusta), Chapada și Bahia Savanna Ceara și Pernambuco

5. Mato Grosso6. Rondonia (în principal Robusta)

Dupa metoda de procesare:- Spălată (washed)- Semispălată (semi washed)- Naturală/uscată (natural/dry)

ETHiOPiaDeși nu este considerată o clasificare oficială,

exportatorii oferă cafelele sub denumirea regiunilor


Degustarea Cafelei

de unde provin; din acest punct de vedere, luand în considerare și metoda de procesare (naturală/unwashed sau washed) putem întâlni următoarele sortimente:

Cafea washed Yirgacheffee – circa 87% din boabe au mărimi

mai mari de 5.6mm (scr.14); se cultivă la altitudini cuprinse între 1700-2000m

Sidamo - circa 87% din boabe au mărimi mai mari de 5.6mm (scr.14)

limmu - circa 92% din boabe au mărimi mai mari de 5.6mm (scr.14); se cultivă la altitudini cuprinse între 1600-2100m

lekempti - circa 90% din boabe au mărimi mai mari de 5.6mm (scr.14); se cultivă la altitudini cuprinse între 1500-1800m

Teppi - circa 86% din boabe au mărimi mai mari de 5.6mm (scr.14); se cultivă la altitudini cuprinse între 1100-1400m

Bebeka - circa 89% din boabe au mărimi mai mari de 5.6mm (scr.14); se cultivă la altitudini de circa 1100m

Cafea unwashed/naturală - nu există încă o standardizare a mărimii boabelor

Harrar – se cultivă la altitudini cuprinse între 1500-2100m

lekempti grade 5 Djimmah grade 5 Sidamo grade 4 Cu cât gradul cafelei este mai mic, cu atât numărul

defectelor este mai redus. Gradele 3 și 4 sunt uneori


numite și U.G.Q. (Usually Good Quality) iar cel mai comun tip este gradul 5. Există de asemenea gradele 7 și 8 dar ele nu sunt permise pentru a fi exportate.

COlUMBiaDoar cafelele calitative sunt permise a fi exportate,

aceste criterii calitative fiind reglementate de Federación Nacional de Cafeteros de Colombia (FNC)

Denumirile comerciale sunt următoarele:- În funcţie de mărimea boabelor:Supremo screen 18+: max 5% boabe mai mici

de 7.1 mm (scr.18) dar mai mari de 5.6 mm (scr.14)Supremo: max 5% boabe mai mici de 6.7 mm

(scr.17) dar mai mari de 5.6 mm (scr.14)Excelso Extra: max 5% boabe mai mici de 6.3

mm (scr.16) dar mai mari de 5.6 mm (scr.14)Excelso EP: max 2.5% boabe mai mici de 6 mm

(scr.15) dar mai mari de 4.7 mm (scr.12)U.G.Q. (“Usual Good Quality”): max 1.5%

boabe mai mici de 5.6 mm (scr.14) dar mai mari de 4.7 mm (scr.12)

- În funcţie de numărul de defecte- grupa 1 numită defecte primare care au un

impact negativ asupra calităţii băuturii; din această categorie fac parte boabele negre, acre sau mucegăite

- grupa 2 numită defecte secundare care au legătură cu aspectul boabelor; aici putem întâlnim boabe decolorate (galbene, îmbătrânite, superuscate), sparte, deformate, găurite de insecte, imature

Ţinând cont de cele două grupe enumerate mai sus, putem întâlni următoarele sortimente de cafea:

Grade aa – cafele cu nici un defect din grupa 1 și max. 5 defecte din grupa 2 la un eșantion de 500g

Grade a - cafele cu max. 3 defecte din grupa 1 și max. 8 defecte din grupa 2 la un eșantion de 500g

Grade Special - cafele cu max. 8 defecte din grupa 1 și max. 35 defecte din grupa 2 la un eșantion de 500g

După regiune:În mod tradiţional, toate cafelele au fost vândute

ca și Armenia/ Medelin Excelso. De câţiva ani însă, există o tendinţă de a eticheta cafelele după regiunile de provenienţă, cele mai cerute fiind Popayan, Bucaramanga, Huila, Tolima, Medellin, Narino. În Columbia există două recolte distincte: principală (main crop) și secundară (Mitaca). Cea principală este adesea considerată ca fiind superior calitativă decât Mitaca.

Ceea ce este important de reţinut este faptul că nu există un sistem de gradare a boabelor general valabil pentru toate cafelele; fiecare ţară producătoare are propriul său standard de clasificare. De ce sunt totuși clasificate după mărime boabele? Uniformitatea lor este importantă deoarece este dificil să prăjești boabele mari împreună cu cele mici sau cu cele sparte. Boabele mai mici tind să se ardă, astfel că ele necesită un grad mai redus al prăjirii.

Articol realizat cu sprijinul d-nei Luminiţa Anghel, R&D Manager Strauss România.


Facebook folosește gadgeturi de forma aparatelor de vending pentru a economisi baniCIO-ul Facebook, Tim Campos, folosește

automatele de vending ce distribuie produse de genul tastaturi, căști și surse de energie către angajaţi. Aceasta este o parte din ceea ce el numește “IT fără frecare”. Angajaţii își folosesc cărţile de identitate pentru a activa aparatul, iar apoi se servesc cu orice echipament IT au nevoie.

Articolele sunt întotdeauna gratis, dar preţul de vânzare este marcat clar pe produse pentru a le aminti angajaţilor că achiziţionarea lor a costat bani pentru companie. Campos estimează că noul sistem de automate de vending a redus cu 35% costurile de înlocuire a accesoriilor din cadrul Facebook.

Știri din Lumea VendinguLui


Dezvoltarea automatului de ceai instant NovelPentru prima dată în lume, un antreprenor din Sri Lanka a proiectat un automat mobil de ceai instant, atât

cald cât și rece, capabil să toarne ceai rece și cald via SMS. Acest model va fi exportat în Dubai, Coreea, Japonia, India și Insulele Maldive, precum și în alte ţări din apropiere începând cu anul viitor. Persoana din spatele proiectului, președintele Ni-Cey, G L Thilakaratne, a declarat că acest proces implică șase mesaje ce sunt transmise dintr-un punct în altul, dar pentru client acest lucru durează mai puţin de 20 de secunde.

Automatul numit “TeLak” conţine o nouă tehnologie locală și piese importate din Coreea și Japonia. Thilakaratne a fost relocat în Japonia din 1975 și a dobândit cunoștinţe tehnice ce l-au determinat să producă acest automat în Sri Lanka. Următoarea etapă pentru acest aparat va consta în introducerea ofertei de ciocolată caldă și de conserve. El a declarat că, o dată cu creșterea vertiginoasă a turismului, cererea pentru acest produs va crește deoarece automatele de vending reprezintă un mod de viaţă peste hotare.

neWSAdunarea Generală Anuală a EVA 2011 +

WorkshopAsociaţia Europeană de Vending (EVA) va

organiza Adunarea Generală Anuală în data de 12 decembrie. Acesta este anul în care se realeg președintele EVA și membrii Comitetului Executiv. Participanţii vor fi invitaţi la o seară specială și la o cină de gală, care vor avea loc într-o locaţie unică: Showroom-ul BMW de la Bruxelles.

În ziua următoare, pe 13 decembrie, EVA va găzdui un workshop despre: “Vendingul European - Întelegerea problemelor actuale și a tendinţelor pieţei”. În continuarea workshop-ului de succes “Imaginea vendingului” găzduit în urmă cu 2 ani, Asociaţia pregătește încă o dată un program multilateral ce va acoperi toate aspectele temei workshop-ului. Participanţii vor avea posibilitatea de a lua parte la alegere, la orice dezbatere ulterioară: tendinţe actuale - 2012 și după; unde este șansa pentru o creștere reală în vending; creșterile de preţ și de costuri indirect - cum să le amortizăm și să ne descurcăm cu ele; tehnologii de plată; cooperarea între industrii; “premiumizarea” ofertei de cafea și în final, tehnologia folosirii capsulelor pătrunde în vending.

Pachetul include: participarea la Adunarea Generală a EVA și la workshop-ul: “Vendingul European – Înţelegerea problemelor actuale și a tendinţelor pieţei în toată Europa”, pauze de cafea, prânz de tip bufet suedez, transfer către și de la Bristol Stephanie Hotel până la locaţia conferinţei, cocktail și cină la Showroom-ul BMW și în Bruxelles.

• membrii EVA (și de asemenea membrii NAs): 370 €• non-membrii EVA: 460 €• partener/ soţ(ie) (cina festivă): 120 €


Magazinele AvantiImaginează-ţi cum ar fi să ai un magazin de cartier lângă încăperea unde îţi iei pauza în timpul serviciului.

Acesta este conceptul din spatele magazinelor Avanti, care au deschis prima locaţie din New Bedford (Massachusetts) la Precix, în luna septembrie, oferind tuturor angajaţilor firmei producătoare un mini-market dotat cu chioșc self-checkout. Înainte de înfiinţarea magazinului, Precix, care produce inele de cauciuc în formă de tort, avea automate vechi care se stricau des și în care mâncarea rămânea zile în șir, a declarat David Slutz, președinte și CEO al companiei. “Angajaţii nu mai trebuie să iasă din firmă pentru a

mânca, aspect folositor mai ales muncitorilor ce lucrează în tura de noapte, atunci când magazinele din apropiere sunt închise. Angajaţii apreciază gama de produse și preţul”, declară managerii.

Un magazin Avanti funcţionează ca un raion self-checkout dintr-un supermarket. Angajaţii aleg produse de pe rafturi, scanează codul de bare la chioșcul electronic, iar apoi plătesc folosind un card de debit sau de credit sau un card Avanti. Angajaţii își pot alimenta cardurile Avanti la aparat cu ajutorul cardurilor de debit sau de credit sau cu bani gheaţă. Cardurile pot fi alimentate și online.

Coca-Cola Co. testează Google Wallet pe 200 de automate de vending

Un director Coca-Cola din ad:tech a declarat că gigantul producător de băuturi răcoritoare organizează un program pilot împreună cu Google Wallet în care consumatorii își pot folosi telefoanele mobile pentru a plăti băutura din 200 de automate de vending de pe teritoriul Statelor Unite. “Testăm Google Wallet și este perfect pentru consumatorii care nu au suficienţi bani cash dar își doresc să cumpere o Coca-Cola” a spus Wendy Clark, vice-președinte senior al departamentului de marketing de la Coca-Cola Co., Atlanta. “Noi facem experimente pe această temă. Combinaţia dintre comerţul mobil și tehnologia bazată pe locaţii fixe a mutat firma noastră de la punctul de vânzare la “punctul de sete”. Dacă știi unde te afli și îţi este sete, noi te putem direcţiona către primul punct de desfacere în care îţi poţi potoli setea.”

Automatele Smart Butcher vând carne proaspătăSmart Butcher nu este persoana de la care cumperi carne de pe

piaţa locală. Este un automat de vending din supermarketul Lil Mart din Alabama US. Prin vânzarea unor sortimente de carne proaspătă sub 9$, aparatul este unicul de acest gen. Fie cu plata cash sau cu cardul, clienţii pot cumpăra o selecţie de cărnuri ce este completată o dată la câteva zile de către operatori: o jumătate de kilogram de mușchi file cu 4$, 350 g de coaste cu 5$, o fâșie NewYork cu 6$, un kilogram de hamburgeri de vită cu 6.99$ și un kilogram de mușchi de vită cu 8.95$. Lil Mart oferă câteva feluri de cârnaţi ce pot fi găsiţi în secţiunea de carne congelată, dar Smart Butcher este furnizorul majorităţii produselor din carne ale acestui magazin.


neWS

Automatic ApparelÎn ziua de azi, poţi obţine aproape orice de

la un automat de vending. Dincolo de răcoritoarele și gustările standard, cu folosire a cardului și apăsarea a câtorva butoane poţi obţine creioane, marker, caiete, CD-uri sau chiar iPod-uri. Dar ce spuneţi de hainele de zi cu zi? Aici intra în peisaj Gina Moro, o studentă de la Harvard Business School. În urmă cu aproximativ un an și jumătate, Gina a venit cu ideea de a introduce haine în automatele de vending și așa a luat naștere Automatic Apparel. Conceptul afacerii ce a luat fiinţă în Boston este foarte simplu: un automat ce vinde îmbrăcăminte de bază, de la tricouri, maieuri, șosete, lenjerie intimă până la eșarfe, umbrele și ochelari de soare. Introduci cardul, navighezi pe ecranul tactil al echipamentului și obţii o cutie transparentă cu bunurile pe care le-ai ales. Care este partea cea mai bună? Totul costă sub 15$. Iar dacă ești nemulţumit de ceea ce ai cumpărat, lipești o etichetă de returnare pe cutia primită și o trimiţi înapoi pentru a-ţi fi înapoiaţi banii.

Arnold Creative Agency inventează un automat de bere

În organizaţia ta poţi găsi una sau două beri în frigider, dar deţine organizaţia ta propria marcă de bere în automatele sale speciale care pot folosi Twitter pentru a comunica cu băutorii de bere? Dacă compania pentru care lucrezi nu este Arnold Boston, atunci răspunsul este probabil nu. În fiecare

an, Arnold pune deoparte 100.000 $ pentru “Make Project”, o iniţiativă ce încurajează angajaţii să “administreze mai puţin și să producă mai mult”. Din această iniţiativă a luat naștere Beer Vending Machine (Automatul de Bere). Acesta folosește frecvenţa radio și are o interfaţă cu ecran tactil, este sensibil la temperatură și are Soundtube. Are de asemenea și personalitate: printr-o fereastră mică te va recunoaște și te va saluta cu “Bună (numele persoanei)” și te va ghida verbal de-a lungul experienţei tale de vending. Interfaţa cu ecran tactil poate fi folosită pentru a comunica pe Tweeter (poţi posta mesaje) și pentru vizualizare de date (poţi vedea câtă bere ai consumat în fiecare zi a săptămânii). În acest moment, automatul de la Arnold Boston oferă șase tipuri de bere.


Foarte multă lume de pe la noi spune că vendingul nu înseamnă numai cafea... și au dreptate. Chiar dacă în ţara noastră 80% din vending înseamnă afaceri cu automatele de cafea să știţi că prin alte părţi, vending înseamnă mult mai mult decât să-ţi cumperi o cafea de la un automat.

Din păcate și reprezentativitatea nou înfiinţatului

Patronat al Industriei de Vending recunoaște acest adevăr: sunt foarte puţine firme din alte domenii decât cafeaua prezente acolo; acesta este un alt subiect. Ce vreau să spun este că această cantonare a credinţei că vendingul înseamnă doar cafea poate face destul rău industriei.

Companii care oferă automate de vending, fie că vorbim despre sisteme de plată, self-payment sau self checkout în parcări, sistemul public de transport

Vendingul nu înseamnă numai cafea

TEX

T V

EN

DY


AnAlizA

din metrou sau de suprafaţă, în aeroporturi, sau pur și simplu în sistemul bancar este o realitate și în România. De asemenea, folosirea sistemelor kiosk în achiziţia de îmbrăcăminte sau gadgeturi este o situaţie cu care nu ne întâlnim la noi, dar este bine primită la alţii, mai ales în SUA și în Asia.

O întrebare firească este de ce la noi se mișcă atât de greu lucrurile? Sigur că mentalitatea noastră obosită că doar un vânzător sau un funcţionar îţi

poate oferii un serviciu de încredere este perimată și în același timp consider că trăim un paradox: peste tot spunem că urâm cozile și aglomeraţia, că suntem “apăsaţi” de birocraţie și corupţia ce vine la pachet cu aceasta, dar cu toate acestea nu întelegem de ce trebuie să plătim mai mult pentru un produs sau un serviciu ce vine din vending?!

Cu toate astea ne considerăm un popor iubitor de nou și de mașinării. Multă lume spune “românilor le plac gadgeturile” sau “românii răspund bine la noutăţile tehnologice”. Îmi par niște vorbe goale, fără acoperire în realitate, dovadă că nici măcar comerţul electronic nu este așa de bine dezvoltat ca în afară, dovadă că nici plăţile cu cardul nu sunt așa de uzitate la noi (oamenii preferând să primească banii de salariu pe card și la finalul zilei de muncă să meargă la primul ATM să-i scoată pe toţi). Lipsa de încredere în mașina este majoră. Mulţi spun: ”nu sunt sigur că plata mea a ajuns unde trebuie”, alţii până nu văd că biletul de hârtie este trecut prin compostor și perforat cu strășnicie nu cred că și-au plătit călătoria. Cu toate că a fost inventat cardul RFID (identificare prin frecvenţa radio) care deţine o foarte bună urmărire și gestionare a datelor stocate, pot fi reîncărcabile și folosite pe post de abonamente, durata lor de viaţă fiind de 5 ani datorită materialului plastic din care sunt confecţionate, sunt foarte greu de copiat, informaţiile conţinute fiind criptate, samd. De ce după 22 de ani de economie de piaţă nu există acest sistem sau altul asemănător implementat peste tot în România? Poate din același motiv pentru care încă se păstrează la un nivel ridicat vânzarea biletelor și abonamentelor de călătorie prin personal uman și nu prin mașini.

Aparatele de vânzare a laptelui, ouălor, a tichetelor de călătorie, plata cu SMS-ul a unei cafele sau a unui bilet de călătorie sau plata unor servicii prin trecerea telefonului mobil sau a cardului prin faţa unui dispozitiv de vending este iarăși o noutate pentru ţara noastră. Avem mașini de făcut pizza, sisteme GPS pentru urmărirea flotei de transport, sisteme automate de acces în parcări pe bază de cartelă, sisteme pentru parcări stradale, sisteme de taxare, ticketing. Ar trebui să se dezvolte vendingul mult mai mult în această direcţie. Ar trebui să ne folosim de automate în cât mai multe direcţii ale economiei, viaţa ne poate fi îmbunătăţită prin aceste sisteme de vending. Dar ce ne frânează? Mentalitatea? Frica de nou? Neîncrederea în mașină?

Sau tocmai asta e problema. Schimbarea mentalităţilor, renunţarea la om ca liant în relaţiile de schimb sau de furnizare de servicii face ca acestei schimbări să nu i se dea OK-ul de sus; pentru că să ne înţelegem România nu este ţara în care schimbările să se producă de jos în sus, ci invers. Dacă mașinile ar avea drept de vot, mamă ce de automate de vending ar fi prin ţară…Nu cred că se dorește o implementare prea “deep” a vendingului în societate. Încă nu aduce beneficiile necesare celor care se învârt în cercurile puterii. Dimpotrivă. Orice muncă depusă de automat în detrimentul omului și a locului său de muncă va face pe mulţi politicieni să nu privească cu ochi buni vendingul. O altă problemă cu vendingul la noi este că destui oameni se mulţumesc să primească o calitate mai proastă a produselor sau serviciilor de la automat pentru că se consideră, vezi doamne, că l-ai primit de la o mașină și nu de la un vânzător. Societatea noastră este încă ancorată în mentalitatea conform căreia doar românul cu mâna lui îţi poate oferii un produs de calitate. Încă ne mai considerăm multilateral dezvoltaţi, omul de tip nou nu a pierit…doar el putea/poate să-ţi facă cu aceeași precizie o piesă la strung, dar să și cultive cu succes cartofi.

Care ar fi pasul următor în construirea unei societăţi sa-i zicem de tip vending în România?

Cred că cel mai important lucru este să renunţăm a mai fi romantici și prostuţi, ușor de manipulat și să

devenim pragmatici, să știm ce vrem de la noi sau mai bine zis de la o mașină de vending raportând totul la nevoile noastre periodice sau zilnice. Automatul de vending este un aparat ce se (trebuie) utilizează des, este obligatoriu să-l punem la muncă în slujba dorinţelor noastre economice, casnice, de business, de timp liber, fără menajamente.

Să renunţăm la tradiţionalismul exacerbat ce-l afișăm acum. Nu ne face bine. Ne dă înapoi.

Auzim întrebări retorice de genu: ”când vom ajunge și noi ca japonezii în vending”. Probabil nu în secolul acesta și nu la viteza actuală de “îmbrăţișare” a fenomenului; noi situându-ne doar în faza în care am înteles că doar cafeaua se poate cumpăra de la automatul de vending.

Japonezii muncesc 16 ore pe zi și își cumpără supă de la automat, Iphone de la automat, medicamente fără reţetă, prezervative sau laptopuri de la automat. Timpul lor e preţios. Al nostru nu. Dimpotrivă, noi chiar avem timp berechet de pierdut. La nivel de subconștient este o luptă în noi de neacceptare a mașinii în viaţa noastră, pentru că ne face să căștigăm timp. Când pierdem timp în faţa unui automat pentru că acesta dă rateuri suntem fericiţi că-l putem lua la picioare și că avem posibilitatea să ne refulăm toate frustrările pe el.

Mai avem de așteptat venirea lui Vending 2.0 în România... vendingul nu înseamnă numai cafea.


AnAlizA


TÂRGURI ȘI EXPOZIŢII


TÂRGUL INTERNAŢIONAL IMA PENTRU APARATE DE ENTERTAINMENT ȘI AUTOMATE DE PRODUSE

IMA reprezintă un eveniment cu prezenţă obligatorie pentru toţi producătorii, distribuitorii și consumatorii. O dată pe an toată industria de entertainment se reunește în Düsseldorf, iar acolo găsești garantat oamenii potriviţi pentru dezvoltarea afacerii tale. Proprietarii și operatorii de arcade, automate cu produse, piste de bowling și localuri de pariuri vor găsi aici ultímele apariţii în materie de aparate de joc și de entertainment, jocuri sportive, bowling, pariuri, accesorii, securitate, mobilă, decoraţii și automate de produse. Târgul Internaţional IMA pentru aparate de entertainment și automate de produse se va ţine în Centrul de Expoziţii Düsseldorf în Germania. Organizatorii se așteaptă la 200 de expozanţi și 9.000 de vizitatori (17-20 ianuarie 2012, ima-messe.com)

CALENDAR

EAG EXPOPregătirile pentru EAG International 2012, care este

programat între 24-26 ianuarie 2012 la ExCel în Londra, sunt în plină desfășurare. După doi ani de succes rezonant, analiza participării anterioare demonstrează că evenimentul organizat de BACTA se transformă rapid într-un eveniment de referinţă pentru experţii din industria de entertainment din toată Europa. Martin Burlin, președintele EAG Expo, a confirmat un start promiţător pentru pregătirile evenimentului din 2012: “Rezervările în avans sunt excelente, cu peste 76% din standuri deja ocupate, iar toţi expozanţii mari de anul trecut și-au confirmat prezenţa pentru 2012.” EAG International continuă să crească într-un ritm alert, iar vizitatorii vor putea să vadă aici cele mai noi produse și inovaţii ale celor peste 100 de expozanţi. (eagexpo.com)

CONFERINŢA ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A VÂNZĂTORILOR EN-GROS

Ca urmare a succesului organizării împreună a primei Conferinţe Asociaţiei Naţionale a Vânzătorilor En-gros (NBVA) și a Expoziţiei AAMA-AMOA ce a avut loc primăvara trecută, cele trei organizaţii comerciale au anunţat că și în primăvara următoare evenimentele vor fi organizate împreună, între 14-16 martie 2012, în Las Vegas Convention Center din Las Vegas, NV.


CALENDAR

EXPOZIŢIA EURASIATICA PENTRU PARCURI DE DISTRACŢIIIndustria parcurilor de distracţii este o comunitate de oameni speciali. Ei se gândesc tot timpul cum să-și

surprindă vizitatorii, cum să facă timpul liber mai interesant atât pentru copii cât și pentru familii. De aceea expoziţia pentru parcuri de distracţii EAAPA 2012 va fi un eveniment important ce va reuni experţi din industrie. EAAPA este evenimentul numărul unu în materie de idei inovative și noi tehnologii și de comunicare cu colegi și parteneri de afaceri. Aici poţi găsi tot spectrul de realizări de pe piaţă, poţi schimba idei și poţi cumpăra echipamente noi. Februarie este luna perfectă pentru a cumpăra produse noi, deoarece chiar dacă iarna este atunci pe sfârșite, este încă destul timp pentru a instala echipamentele noi înainte de începutul sezonului.

Peste 100 de companii din Rusia și din alte ţări străine își vor expune produsele și serviciile unicat pentru cele peste 50 de categorii, inclusiv echipamente de entertainment pentru parcuri, FEC-uri, terenuri de joacă pentru copii, curse de distracţii, cinematografe 3D, 4D, 5D, care, fără îndoială, vor aduce mai multe emoţii și profitabilitate pentru centrele și parcurile de distracţii. Expoziţia va găzdui și seminarii educative, care vor aduna laolaltă cei mai cunoscuţi experţi din industrie. Cea de-a cincea ediţie EAAPA va fi organizată într-un centru de expoziţii din Rusia - Crocus Expo din Moscova. (15-17 februarie 2012, eaapa.com)

AMEX IRELANDAmEx 2012 este un eveniment

compact, cu foarte multe produse expuse, ce definește criza de pe piaţa europeană, acordând o atenţie specială pieţei irlandeze, din cauza schimbărilor legislative. Alătură-te câtorva dintre cei mai mari furnizori, operatori, producători și distribuitori la acest “show irlandez”, în singura dată din calendar în care toţi profesioniștii irlandezi din industrie se adună pentru a face afaceri într-un cadru sociabil și relaxat, dar totuși sobru. Evoluţia de pe piaţa irlandeză denotă că, pe lângă expozanţii și vizitatorii din sectoarele de entertainment și gaming, expoziţiei AmEx i se va acorda o atenţie deosebită și din partea celor implicaţi în industria de cazinouri, pariuri și gaming online. (6-7 martie 2012, Centrul de Conferinţe Green Isle, Dublin, Irlanda)

joacă pentru copii, curse de


STRATEGII DE BULK-VENDING

DE SĂRBĂTORI

Sărbătorile au fost întotdeauna o perioadă aglomerată pentru automatele de bomboane și cele de premii. Pe măsură ce familiile merg în centre comerciale, părinţii tind să devină din ce în ce mai indulgenţi și copiii din ce în ce mai emoţionaţi. La bine și la rău, cumpărăturile rămân o componentă a sezonului de sărbători, iar pentru mulţi retaileri acest sezon face diferenţa între un an profitabil și unul neprofitabil.

În timp ce retailerii tradiţionali atacă piaţa cu precizia unei campanii militare bine puse la punct, majoritatea posesorilor de automate de bulk vending se mulţumesc să stea cu mâinile încrucișate și să aștepte creșterea inevitabilă a încasărilor. Dar această creștere a încasărilor este departe de a maximiza potenţialul de vânzări.

Iată câteva strategii legate de așa-numitul bulk-vending sau “vending la grămadă”:

Mărește numărul de aparate pentru a face faţă traficului de trecători. Plasarea cantităţii potrivite de echipamente într-un centru comercial este aproape o formă de artă. Prea puţine automate înseamnă vânzări ratate. Pe cealaltă parte, prea multe automate pot imobiliza resurse valoroase. Ţinând cont de acest aspect, traficul de trecători se schimbă foarte des și destul de dramatic în timpul sezonului de sărbători. Locaţiile echipate cu cantitatea potrivită de automate se află în poziţia de a nu mai face faţă cererii. Instalarea temporară de echipamente adiţionale poate capta acele vânzări adiţionale.

Reprogramează telefoanele de deservire tehnică. În cele mai aglomerate locaţii este foarte probabil ca vânzările să crească dramatic. Un automat rămas fără produse poate fi o sabie cu două tăișuri pentru operatori. Da, cutia de monede este plină, dar nu există nicio modalitate de a măsura vânzările ratate. Telefoanele de deservire tehnică obișnuite se pot dovedi dificile atât pentru managementul magazinului cât și pentru personalul responsabil în aceste situaţii, deoarece locaţiile sunt aglomerate cu clienţi.

Marfa sezonieră. Amestecurile sezoniere pentru automatele de bomboane și cele cu premii pot duce la creșterea vânzărilor din câteva locaţii

aglomerate. Secretul este, bineînteles, să cumperi cantitatea potrivită.

Localizare, localizare, localizare. Un lucru simplu ca mutatul unui automat din interiorul în exteriorul unui hol poate intensifica vânzările în anumite locaţii. În centrele comerciale este pur și simplu o problemă de negociere cu conducerea pentru o mutare temporară într-un hol principal. În magazinele mari, automatele plasate în locurile unde se formează cozi de obicei, ca de exemplu lângă standurile de împachetat cadouri, pot fi locaţii secundare profitabile.

Caritate. Este tot timpul o idee bună să ne gândim la cei mai puţin norocoși, mai ales în sezonul sărbătorilor. Această logică este mai importantă ca niciodată în condiţii economice precare. Pe lângă toate canalele filantropice standard, operatorii se află într-o poziţie unică de a dărui. Chiar și produsele care nu vor fi probabil atrăgătoare într-o locaţie pot face un copil fericit. Este important în acest caz să plănuiești acţiunea dinainte și să nu aștepţi până în ultimul moment.

Nu toate aceste strategii sunt aplicabile tuturor operatorilor și tuturor locaţiilor. Unele necesită condiţii de piaţă și medii de operare specifice. Chiar și așa, aceste sfaturi pot determina operatorii să se gândească la propriile lor strategii.


TIPS & TRICKS


S.C. Alois Dallmayr Automaten-Service SRLAdresa: Bd. Griviţei nr. A98,

500198 - Brașov, jud. BrașovTel.: 0268-428488Fax.: 0268-428482

Email: [email protected]: www.dallmayr.ro

TECNO COFFEEŞos. Dudești - Pantelimon nr. 44,

sector 3, Bucureștitel./fax.: +40 21 255 40 06

mobil: +40 721 521 763www.tecnocoffee.ro

e-mail: [email protected]

Str. Spătarul N. Milescu nr. 55, Sector 2, BucureștiTel. 0040 21 321 68 52Fax 0040 21 322 84 30

[email protected]

www.thevendingpoint.ro

AUTOMAT CAFFEŞos. Dudești - Pantelimon nr. 44,

sector 3, BucureștiTel. +40 21 255 25 63Fax. +40 21 255 25 64www.automatcaffe.ro

e-mail: [email protected]

Rolim ComprodSediu Central: Şos. Pipera 21-23,

bl. 3E, Sc. 1, et. 1, ap. 1, sector 1, BucureștiPunct de lucru: Intrarea Binelui nr. 1A, Sector 4tel: +4021 461 08 77 - fax: +4021 461 08 82

mobil: +40 744 374 095e-mail: [email protected]


PARTENERI

Danemar Trading SRLStr. Grigore Alexandrescu nr. 32,

Sector 1, București

tel: +40-21-310.7372fax: +40-21-231.4639

www.danemar.ro

Producţie și distribuţie monodoze cafea [email protected] - www.maziocaffe.ro

PATRONATUL ROMAN AL INDUSTRIEI DE VENDINGBd. Carol I nr.12, Et.2, cam 224,

sector 3, Bucureștitel: 0722.31.00.10

[email protected]

SC SOLO CAFFE AUTOMATE SRL Calea Rahovei 266-268 Electromagnetica Business

Park Corp 5, BucurestiTelefon / Fax: 021 410 33 22

Telefon : 0728 009 009; 0736 653 005 Mail: [email protected]

www.solocaffe.ro

Nestle Romania S.R.L.3, George Constantinescu St. București 2,

România, Cod Postal 020339Telefon: +40 21 204 4000

Fax: +40 21 204 4030E-mail: [email protected]

www.nestle.ro

Strauss RomâniaBd. Theodor Pallady, nr. 54-56, sector 3, București

Tel.: 021 272 15 00Fax: 021 272 15 80

[email protected]


PARTENERI

Inter Expo&Congress Center, Sofia, Bulgaria.Sales Manager: Nataliya Baevska

E-mail: [email protected]: +359 2 81 29 438

Mobile: + 359 887 650 187Fax: + 359 2 81 29 479

Web: www.balkangamingexpo.com

BRING YOUR VENDING BUSINESS IN BULGARIA, HALL 2

EXPO 24 ROMÂNIAAdresa: Str. Cornelia NR. 20, București, 040181

Phone: +4021 335 6681Fax: +4021 335 6680

E-mail: [email protected]; www.eastexpo.ro

16 Dokykina st., Moscow, RussiaPhone/fax: + 7 495 287 03 63

Web: www.expomtg.comwww.vendingexpo.ru

Vending PARIS 1 place de la Porte de Versailles - 75015 Paris

Delphine Gelly - International Marketing Manager [email protected] +33 (0) 1.47.56.24.32

Dalinda Bounouara - International Marketing Assistant [email protected] +33 (0) 1.47.56.50.56

www.vendingparis.com

Of. 7, build 68-A, 40 years of October Ave, Kyiv, 03022, Ukraine

Lyudmyla Mykhaylenko - Project managertel./fax: +38 (044) 258-01-23E-mail: [email protected]

www.vendingexpo.kiev.ua

Rompay Solutions SRLCalea Floreasca nr. 70-72, sector 1, București, Tel/fax: (+40)21.316.56.05 - www.rompays.roTeodora Constantin: tel. (+4)0758.049.992,

email: [email protected] Valcov: tel. (+4)0743.911.939,

email: [email protected]

Vending Inside nr.6 - Revista industriei de vending din Romania

Documents